comentarii

scrisoare adresata parintilor


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
aparut in "Evenimentul Zilei" de astazi... - de sanjuro la: 02/11/2004 10:26:34
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania, acuza Patriarhia Romana, intr-o scrisoare adresata Patriarhului Teoctist, de partizanat politic. Motivul scrisorii il reprezinta comunicatul Patriarhiei, aparut exact in ziua inceperii campaniei electorale, cind candidatul PNL-PD la functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu, era taxat pentru opiniile sale referitoare la legalizarea prostitutiei si a casatoriilor homosexuale.
Joia trecuta, pe 28 octombrie a.c., Patriarhia Romana arata, intr-un comunicat: “In timp ce se aflau pe Dealul Patriarhiei pentru a venera cinstitele moaste ale Sfintului Cuvios Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucurestilor -, sute de mii de credinciosi au luat cunostinta cu indignare de opiniile exprimate public de domnul Traian Basescu, primarul general al Capitalei, in legatura cu legalizarea prostitutiei si sustinerea casatoriilor intre cuplurile de homosexuali. Consideram ca aceste opinii nu au nici o legatura cu traditia crestina, cu morala poporului nostru si cu demnitatea fiintei umane si a familiei”.
IPS Bartolomeu, desi recunoaste justetea crestina a punctului de vedere exprimat de Patriarhie, ii atrage atentia Prea Fericitului Teoctist ca insasi BOR, prin acel comunicat, a incalcat Decizia Sfintului Sinod prin care intreg clerului ortodox ii era interzisa, cu desavirsire, implicarea, in orice fel, in politica. Interdictia Sfintului Sinod arata ca “in conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (...), arhiereului, preotului, diaconului si monahului ii este interzis sa faca politica partinica”. Clericul care va incalca aceste reguli, precum si legamintul depus la hirotonie, sublinia Sfintul Sinod, va avea de ales “intre cariera politica si misiunea preoteasca, pentru totdeauna, fara drept de revenire in cler.” In replica la acuzatiile IPS Bartolomeu, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, parintele Costel Stoica a spus: “Nu comentam”.
Redam mai jos scrisoarea semnata de IPS Bartolomeu Anania.

Preafercite Parinte Patriarh,
E binecunoscuta pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de problema legalizarii prostitutiei si a cuplurilor homosexuale. Ea nu e nici o noua si nici in faza unei iminente finalizari.
Tot atit de cunoscuta este si pozitia Bisericii noastre de a ramine echidistanta fata de partidele si formatiunile politice, precum si hotarirea Sfintului Sinod din 10-12 februarie 2004 prin care clerului nostru i se interzice cu asprime sa faca politica partinica sau sa participe la campanii electorale.
Iata insa ca la 28 octombrie 2004 Biroul de Presa al Patriarhiei Romane a dat publicitatii un comunicat care exprima indignarea credinciosilor ortodocsi fata de “opiniile exprimate public de domnul Traian Basescu, primarul general al Capitalei, in legatura cu legalizarea prostitutiei si sustinerea casatoriilor intre cuplurile de homosexuali.”
Faptul ca aceasta “indignare” este lansata chiar in ziua deschiderii oficiale a actualei campanii electorale si ca ea este focalizata nominal asupra unei persoane care, dincolo de inerentele noastre rezerve, detine nu doar calitatea de “primar general al Capitalei”, dar si pe acelea de sef al unui partid politic si de candidat oficial la presedintia Romaniei, nu poate evita concluzia ca Patriarhia Romana se implica partinic in competitia politica, ceea ce ii pune pe preotii nostri in situatia de a constata ca o interdictie poate opera asupra lor, dar nu si asupra institutiei care ii reprezinta.
In calitatea mea de membru al Sfintului Sinod, dar si in aceea de autor responsabil al propunerii din 10-12 februarie 2004, va rog sa luati act de frateasca mea consternare si de respectuosul meu protest.”

Asta asa...ca sa mai adaugam cate ceva la dosarul patriarhului Teoctist, conducatorul suprem al Bisericii Ortodoxe Romane, si sa ne intrebam, (noi astialalti, pacatosii), cum de-l mai rabda bunul Dumnezeu...
#27291 (raspuns la: #27249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de ssandra la: 21/07/2007 12:35:07
(la: Ce-ti ofera viata?)
maan - de ce te-a oripilat atat ca-si cunosteau parolele, daca ele au fost schimbate cu buna stiinta si nu "furate"? De exemplu, eu cunosc parola de e-mail a sotului meu, mi-a dat-o chiar el (fara sa o cer!)caci primeste destule minifilmulete(nu stiu cum sa le numesc,dar stiu ca toata lumea stie la ce ma refer) la care nu are rabdare si stie ca mie unele imi fac placere.A mea nu mi-a cerut-o pentru ca nu a avut motiv.
Nu este acelasi lucru cu a deschide o scrisoare adresata celuilalt(sot, fiu parinte), fara consimtamintul sau.
statul german despagubeste romii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 10:00:16
(la: A existat holocaust in Romania?)
supravietuitori ai holocaustului
extras din expres.ro

Deportarea la Bug

In ianuarie 1942, circa 25.000 de tigani din Romania au fost deportati in Transnistria, pe malurile riului Bug. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut in inchisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. La 11 august 1942, operatiunea fusese aproape terminata. Majoritatea celor trimisi in lagar erau etnicii care nu aveau bunuri, nu detineau terenuri in proprietate sau case proprii. Conform istoricului roman Viorel Achim, au fost deportati in Transnistria, din Regat, cel putin 24.686 de tigani, dintre care 11.441 erau nomazi, iar 13.176 sedentari. Maximum 10.000 dintre acestia au supravietuit. A fost o tragedie de proportii, impotriva careia a protestat Constantin I.C. Bratianu intr-o scrisoare adresata lui Ion Antonescu, la 16 septembrie 1942. In Transnistria tiganii au trait in conditii inumane, fiind siliti sa doarma in gropi construite in pamint sau in grajduri, pusi la munca fortata pina la epuizare, fara hrana, drept pentru care multi nu au supravietuit.

In 12 august 2000, pe baza unei legi votate de Parlamentul German s-a infiintat “German Foundation Act”, care urma sa se ocupe de acordarea de despagubiri celor aproximativ 300.000 de victime care au supravietuit Holocaustului pina in februarie 1999. Pentru acest program s-au alocat peste 200 de milioane de euro. Ca partener de dezvoltare a programului a fost aleasa Organizatia Internationala pentru Migratii. Diseminarea informatiilor in rindul comunitatilor de rromi s-a facut de catre AB Data Research, orice imixtiune din partea unor “binevoitori” fiind ilegala.
în afara de CV particularizat... - de Jimmy_Cecilia la: 13/08/2004 12:17:20
(la: CV european - acum si in Romania)
as adauga la ce spune SB_one, ca în afara de CV particularizat,
CV trebuie acompaniat de o scrisoare de motivatie manuscrisa...care sa atraga direct atentia...ceva percutant.. dar atentie, nu trebuie spus neadevaruri, ca se pot informa

ex: cand imi cautam post de director tehnic în fabricatia si cercetare in parapharmacie, ca vroiam sa avansez in functie,
eu incepeam scrisoarea, adresata nominativ directorului general de mari multinationale:

"in calitate de responsabil de fabricatie si cercetare in Laboratoarele L. & S, am reusit sa maresc productia de 50% si sa pun la punct formule de produse noi si originale, care au facut obiectul a doua brevete de inventie mixe, numarul ... si numarul...
aceste brevete au permis o progresare de cifra de afacere la export de la X francs la Y francs..."

initial, trebuie o documentare buna despre intreprindere, noi avem pe aici Kompas..
Nu trimiti o scrisoare de candidatura spontanee, la o intreprindere mica, scriind pt "Directorul de relatii umane" :)), post ce nu exista...

In plus la scrisoarea scrisa de mâna si CV personalizat, trebuie adaugata o poza.

Cautatorul de lucru, nu trebuie sa se limiteze doar la raspunsul la anunturi, trebuie sa faca candidaturi spontanee, bine tintite, dupa o buna documentare, nominative (saloane-expozitii, reviste profesionale, etc)

Majoritatea posturilor vacante sunt ocupate fara sa se apeleze la anunturi... prin cunostinte sau prin candidaturile spontanee...

In orice caz, CV insotit de o scrisoare imprimata sau în fotocopie, este aruncat sigur la lada de gunoi...fara nici un raspuns...chiar negativ..
#19715 (raspuns la: #19280) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
chiar pt. toti? DA, PENTRU TOTI! - de Dr Evil la: 26/03/2005 00:33:09
(la: Cati dintre romanii plecati din tara isi fac meseria)
Anonimule,

Imi pare rau anonimule, dar nu ai dreptate. Nepotism si relatii exista peste tot. Dar nu am vazut pe nimeni capabil si sa nu reuseasca. Am cunoscut mii de romani peste tot: USA, Franta, Germania, Elvetia, Austria, Australia, Singapore, Indonezia, Korea, pina si in China. Oameni care au ajuns acolo numai cu hainele de pe ei si cu dorinta de a reusi.
SI AU REUSIT!

Intradevar oportunitatile nu cad din cer, trebuie sa muncesti si sa lupti pentru ele. Viata este o continua competitie si trebuie sa arati ca esti mai bun ca altii, si sa o dovedesti, daca vrei sa reusesti.

Citeam in una din conferintele de pe acest site:"Scrisoare adresata D-lui Presedinte Basescu", unde tinarul jurnalist Teompa il face pe Basescu vinovat ca in Romania intelectualii nu-i permit sa manince pizza in fiecare zi si sa poarte Adidas original. HAHAHA... Cit de puieril!!!!!
Daca pleci in "vest" cu astfel de idealuri si cu idei atit de inguste... Nu vei reusi si vei da vina pe lipsa de relatii.

Daca esti in vest si nu ai reusit, nu mai da vina pe lipsa de relatii, invata societatea, invata cerintele ei si incerca sa sa te comporti ca ei. Cum zice proverbul: "Daca traiesti la Roma trebuie sa faci ce fac romanii".

Mult success,

Dr Evil
#40809 (raspuns la: #38719) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nici eu nu am copii dar si eu - de oanalaur la: 24/09/2005 12:28:55
(la: Bataia(copchilului), rupta din rai??)
nici eu nu am copii dar si eu si sora mea si fratele meu am fost crescuti fara bataie. nici macar cateodata. si, slava cerului am ajuns toti mari si nici unul nu e infractor si ne-am respectat parintii si pe ceilalti. poate va dau adresa parintilor mei sa-i intrebati cum au reusit. probabil cu imensa rabdare si putere de intelegere.
#74446 (raspuns la: #41197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ok - de Shtevia la: 15/02/2006 15:18:30
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
iertata sa fii, fiica mea :))
api, cand vrea mujchii mei is fata. m-am hotarat de curand...in existenta asta sunt fata :)

banc (pe bune) de dupa-masa:
Raspuns oficial la o scrisoare adresata firmei Renault

Dear Mr. Radu D.

We have received and analyzed your complain letter regarding the "greierashi" issue on Renault Megane cars. Unfortunately, we were unable to find this term (greierashi) in our databases and we kindly ask you to send to us more detailed specification about.
Also, please be so kind to translate in English the following expressions: "bagamiash poola in mashina voastra", "nenorocitilor, sinteti nishte hotzi" and "ma pish pe el de servis reno".

Sincerely yours,

Michel Mouton
Customer Service Representative
414 Avenue Miramax, DC668, Douai, France
#106135 (raspuns la: #106133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prefer la singular - de zaraza sc la: 25/07/2006 10:40:01
(la: Diferenta dintre educatie si dresaj)
Cred ca intra in subiectul conferintei...

Cum ne adresam parintilor, la persoana a doua singular sau plural?

Personal nu cred ca e bine sa impui copilului/tinarului sa ti se adreseze cu pluralul...Impui o distanta, care si asa e greu de micsorat chiar si cind ti se adreseaza cu singularul...

Eu am lasat-o cum vrea si la un moment dat m-a intrebat cineva si mi-am dat seama :D ca foloseste singularul. Foarte bine!

cere si ti se va da
#135397 (raspuns la: #135391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
! - de anisia la: 20/05/2007 13:37:52
(la: Cateva ganduri despre iubire)
si recitind din nou textul, nu pot sa nu remarc ca suna mai degraba ca o scrisoare adresata lui.

o scrisoare deschisa.

si din moment ce a ales sa fie deschisa, trebuie ca s-a gandit si la eventualitatea aparitiei comentariilor.

fie ca se comenteaza stilul inscrisului, trairile ori gradul de puerilitate.

Fetita Gaya de 7 ani... - de adynet1 la: 16/02/2010 22:08:13
(la: Autismul se poate trata?)
nu comunica cu imprejurimea, cufundata fiind in desene in culori puternice...
Dupa cateva luni a inceput sa se adreseze parintilor, sa raspunda intrebarilor acestora si sa deseneze lucruri ce ii erau sugerate de acestia.

A fost rugata sa deseneze o broasca testoasa, iar e a desenat ceva in genul acesta:



(desenul e foarte asemanator originalului)

ma gandesc...lucru tot mai rar - de cosmacpan la: 07/06/2010 14:28:12
(la: scrisoare catre dumneata)
ce mult insemna pe timpuri o scrisoare...te asezai la masa, verificai penita sa nu aiba scame din hartie, o asezai mai bine in toc si verificai nivelul de cerneala din calimara... masurai foaia de hartie din ochi, o netezeai cu toate ca topul nu suferea de plangere si iti lasai ochiii sa aluneca pe partia condeiului pana in punctul de ruptura reprezentat de varful penitei...
pe vremea mea...asa incepe orice scrisoare adresata nepotilor imaginari catre care neputintele amintirilor de a se mai ridica pana la marginea pleoapei...
iti mai aduci aminte doamna,
ca era frig si era toamna...

ca nu e om sa nu fi scris o poezie...



ca sa nu credeti ca vreau sa scap nescris, neras si neaudiat...
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





SCRISOAREA UNEI MAME BLONDE CATRE FIUL EI - de Pasagerul la: 06/12/2004 19:41:48
(la: Femeia)

Draga fiule,

Iti scriu aceste randuri ca sa stii ca iti scriu. Daca primesti aceasta scrisoare inseamna ca a ajuns cu
bine. Daca nu o primesti, atunci sa ma anunti pentru a ti-o mai timite o data.

Iti scriu incet pentru ca stiu ca tu nu citesti prea repede.

Acum cateva zile tatal tau a citit ca marea majoritate a accidentelor se petrec la o distanta de un kilometru
de casa. De aceea ne-am hotarat sa ne mutam mai departe.

Noua casa este minunata; are si masina de spalat, dar nu stiu sigur daca merge. Ieri, am bagat lenjeria in
ea, am tras de maneta, si de-atunci n-am mai vazut-o.

Vremea pe aici nu e foarte rea. Saptamana trecuta n-a plouat decat de doua ori. Prima data, ploaia a tinut 3
zile, a doua oara 4 zile.

A propos de vesta pe care o voiai, unchiul Petre mi-a spus ca daca o trimitem cu nasturi, cum sunt ei grei,
o sa coste mai mult; atunci am taiat nasturii si i-am pus in buzunar.

In sfarsit, l-am ingropat pe bunicu'; l-am gasit cand ne-am mutat. Era in dulap din ziua in care a castigat
la 'De-a v-ati ascunselea'.

Sa-ti mai zic ca alaltaieri, a explodat bucataria si tatal tau si cu mine am 'zburat' din casa. Ce emotie!
a fost pentru prima data dupa multi ani cand tatal tau si cu mine iesim impreuna undeva.

A venit doctorul sa vada daca suntem in regula, si mi-a pus un tub din sticla in gura. Mi-a zis sa nu
vorbesc 10 minute. Tatal tau s-a oferit sa cumpere tubul acela.

Si daca tot vorbim de taica'tu, te anunt ca si-a gasit de lucru, e foarte mandru de asta. Lucreaza peste
aproape 500 de oameni. L-au angajat sa tunda iarba in cimitir.

Sora ta Julia, cea care s-a casatorit cu sotul ei, a nascut in sfarsit, da' nu stim inca sexul copilului.
N-as putea inca sa-ti spun daca esti unchi sau matusa.

Taica'tu intrebat-o pe sora-ta Lucia daca mai este insarcinata. Lucia i-a zis ca da, in 5 cinci luni
de-acum; atunci taica'tu a intrebat-o daca era sigura ca era al ei. Ea i-a spus sigura ca da. Ce fata
sigura, cata mandrie! Asa fata, asa tata!

Varul tau Paul s-a casatorit si se roaga in fiecare zi in fata sotiei lui. E fecioara!

Dimpotriva, nu l-am mai vazut pe unchiul Vasile, ala care a murit anul trecut...

Cel mai rau e fratetu' ala' mic, Ionut. A incuiat masina si a lasat cheile inauntru.

A trebuit sa se duca pana acasa sa aduca dublura ca sa ne scoata pe toti de acolo.

Bine, fiule. Nu pot sa-ti trec adresa pe plic pentru ca n-o stiu. De fapt, ultima familie care a locuit
aici, a plecat cu numerele pentru a le pune la noua adresa.

Daca o vezi pe Margareta, transmitei salutarile noastre. Daca n-o vezi nu-i spune nimic.

Mama ta care te adora,

Antoaneta
Scrisori - de fefe la: 07/04/2005 01:32:47
(la: au murit scrisorile?)
Daca cineva din toata Cafeneaua a scris vreodata scrisori, eu cred ca as putea publica citeva volume cu toate scrisorile care le-am scris in toata viata mea. Stiu simtamintul, si pot spune ca a scrie un email este poate doar cu un pic mai putin personal decit a scrie o scrisoare de mina. Dar in acelasi timp viteza unui email nu se poate compara cu viteza unei scrisori. De multe ori scrii o scrisoare si pina ajunge la destinator tot ce ai scris poate ca nu se mai aplica chiar asa. In schimb prin email poti primi raspuns tuturor intrebarilor tale in timp viu, binenteles daca cel care ii este destinat iti raspunde inapoi in aceeasi zi. Apreciez enorm de mult faptul ca in vremea aceasta cind toti incepem sa ne schimbam adresele de rezidenta mai des decit faceau parintii nostri, adresa de email poate ramine aceeasi, deci sintem de gasit. Tocmai zilele astea am dat peste o veche prietena caruia i-am pierdut urma. Sint sigura ca a apreciat emailul de la mine tot la fel de mult cum aprecia pe vremuri scrisorile scrise de mina. La urma urmei continutul conteaza cel mai mult. Este o arta in a scrie scrisori de mina, si nu toti stiu sa o practice cu aceeasi maestrie. Tin minte cind scriam scrisori iubitului meu, cautam sa gasesc hirtia cea mai fina posibila, ornamentata exact cu modelele care imi placeau mie cel mai mult, o parfumam, si foloseam cea mai perfecta caligrafie. Tot procesul era ca o productie a celei mai importante capodopere. Dar pina la urma cuvintele erau cele care iti lasau impresiile cele mai adinci. Ah, si inca un lucru. Eu cred ca de cind cu internetul, oamenii scriu mult mai mult decit scriau pe vremuri.
despre francmasonerie - de spirit_intelept la: 09/05/2005 18:20:00
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga ampop,

as vrea in primul rand sa-mi cer scuze pentru o greseala din ultimul meu reply. Acolo am spus: "in plin secol XX" si de fapt suntem la inceput de secol XXI :).

Nu stiu ce ideologie avea securitatea lui ceasca in privinta francmasoneriei, dar in aceasta directie MISA foloseste ca surse si mijloace de informare o multime de autori, emisiuni, dosare, etc, tocmai pentru a putea creiona un portret global al acestei secte. De exemplu, pentru a putea sa-ti raspund la intrebarea despre Ceausescu si loja francmasona Propaganda Due, am cautat pe Google "ceausescu p2" si am gasit peste 600 de pagini. La loc de cinste era un site, care dupa imaginile din el am impresia ca apartine unui cursant yoga din cadrul MISA. Aici am gasit foarte multe dezvaluiri, unele cutremuratoare. Aceasta este adresa:

http://www.dezvaluiri.as.ro

Despre Ceausescu si P2 sunt doua articole:
- LOJA "PROPAGANDA DUE" (P.2) DESPRE PROCESUL CEAUSESCU
- Licio Gelli - CONDUCATORUL LOJEI FRANCMASONICE "PROPAGANDA DUE" (P.2)
Si mai exista referiri la aceste aspecte si in alte articole. Dupa cum poti citi acolo, articolele sunt foarte bine documentate, se prezinta nume, cifre, date, etc care pot fi verificate si apeland la alte surse si arhive.
De fapt si eu am ramas uimit cand am vazut implicarea lui Iliescu in francmasonerie in articolul "Francmasoneria romana un miracol". Acolo vezi chiar o multime de poze si alte aspecte as zice eu destul de graitoare.

Ar trebui sa-mi spui care e parerea ta despre francmasonerie, sau eventual daca din cauza asta crezi ca la MISA se practica "teoria conspiratiei". Faptele sunt foarte multe si dezvaluirea lor nu reprezinta doar apanajul nostru. Exista multe alte persoane care au luat atitudine deschisa impotriva francmasoneriei, printre care mari ganditori, preoti, Vaticanul, oameni de stiinta, ziaristi, etc. Pe site-ul MISA ( http://www.yogaesoteric.net ) chiar este publicata scrisoarea enciclica "HUMANUM GENUS" a papei Leon al XIII-lea impotriva francmasoneriei. Nu cred ca ai sa-i acuzi pe toti acestia de "teoria conspiratiei" sau de "spalare de creiere".
De fapt orice om de bun simt poate sa constate anumite fapte cum ar fi prezenta numarului fiarei din Biblie in toate codurile de bare, pe carti de credit si in multe alte locuri, foarte multe simboluri francmasonice care apar pe cladiri, monede, inscrisuri oficiale, favorizarea ciudata a francmasoneriei in diverse tari (la noi a capatat titlul de "asociatie de utilitate publica", ceea ce ii permite sa foloseasca bani de la buget in scopuri proprii), etc.

Acum cativa ani MISA a organizat un sir de conferinte la nivel national, care s-au desfasurat in mai multe orase din tara. Tema a fost chiar dezvaluirea unora din secretele francmasoneriei. Succesul a fost foarte mare si de cele mai multe ori salile au fost arhipline. Multe persoane au solicitat bibliografie suplimentara. Cu aceasta ocazie mai multi oameni au prins curaj si ne-au povestit despre actiunile francmasoneriei in Romania. Sunt cazuri concrete, socante, pe care noi le-am editat in diverse buletine informative pe care sper sa le citeasca cat mai multa lume. Din pacate MISA nu dispune de suportul logistic necesar pentru a documenta foarte bine aceste cazuri, noi nefiind ziar, serviciu secret, politie, etc..si atunci nu le-am putut face publice decat in cadru restrans, pentru a nu fi acuzati de calomnie. Cand va veni vremea, sper ca totusi forurile abilitate vor investiga aceste dosare.
Un exemplu dintre ele, care este foarte asemanator cu scandalul din Franta in privinta sangelui infectat cu HIV, din cauza caruia s-au imbolnavit mai multe zeci de persoane, scandal in urma caruia ministrul sanatatii francez si-a dat demisia, este urmatorul: dupa cum se stie, virusul HIV nu prea poate fi combatut cu un vaccin, la fel ca alte virusuri clasice, din cauza ca sufera anumite mutatii, in acest fel fiecare virus fiind putin diferit de parintele sau. Deci practic nu exista doi virusi identici, care sa fie tratati de un vaccin traditional unic. Oricum, din punct de vedere genetic, se pot decela parintii unui virus, la fel ca in cazul testelor ADN de paternitate. In acest fel s-au constat in centre medicale din Cluj si din Iasi bolnavi SIDA a caror virusuri proveneau de la aceasi tulpina virala, deci aveau aceasi parinti. Dupa ce diverse ipoteze cum ar fi posibilitatea infectarii din sursa umana comuna au fost excluse, singura posibilitate a ramas ca infectia a fost transmisa prin sange infectat sau prin seringi infectate provenind din aceasi sursa, ceea ce arata clar actiunea unei maini criminale si care beneficiaza de o anumita putere in stat.

Mai sunt si alte dosare, in special economice sau de trafic de influenta, care sper ca o data vor putea fi facute publice. De fapt credinta mea este ca se va petrece acest lucru, la fel dupa cum in Biblie Iisus spune "adevarul va fi strigat de pe acoperisurile caselor si nimic din ce-i ascuns nu va ramane nedezvaluit".

Imi amintesc reactia mea cand am aflat prima oara despre francmasonerie. Prima oara mi-am spus "asa ceva nu se poate, este imposibil". Pur si simplu ceva in mine se razvratea impotriva faptului ca anumite minti pot fi atat de diabolice incat sa planuiasca si sa duca la indeplinire asemenea orori, fata de care cele infaptuite de Hitler sau Stalin sunt o joaca de copii. Cred ca asta e reactia oricui care incepe sa afle despre francmasonerie, citind dezvaluiri ca acelea din ( http://www.dezvaluiri.as.ro ). Dupa un anumit timp insa, cand deja ai cheile necesare sa intelegi aceste lucruri, foarte multe aspecte din plan economic, politic si in special din politica mondiala (relativ la globalizare, mondializare, noua ordine mondiala, "razboiul impotriva terorismului", amestecul Bancii Mondiale si al FMI in treburile interne a multor state, etc), incep sa se clarifice.

Ca un lucru imbucurator insa, trebuie sa fim cu totii constienti ca francmasoneria este un fel de mafie, de creatura a intunericului, care nu poate rezista la lumina si la adevar. Daca secretul care o acopera este dat la o parte si daca din ce in ce mai multi oameni afla despre ea, atunci francmasoneria si toata influenta ei malefica vor disparea. In acest sens cei mai mari dusmani ai francmasoneriei sunt cei care indraznesc sa spuna adevarul despre ea si sa trezeasca constiintele adormite. Din aceasta cauza MISA are atat de multe de tras de pe urma dezvaluirilor pe care le face, dar MISA va continua sa faca aceste dezvaluiri si sper ca ele sa trezeasca din ce in ce mai multi oameni.

Spirit Intelept
#47725 (raspuns la: #47640) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scrisoarea unei blonde.... - de teo_05 la: 23/06/2005 10:31:52
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Scrisoarea unei mame blonde catre fiul ei:

Draga fiule,

Iti scriu aceste randuri ca sa stii ca iti scriu. Daca primesti aceasta scrisoare inseamna ca a ajuns cu bine. Daca nu o primesti, atunci sa ma anunti pentru a ti-o mai timite o data.

Iti scriu incet pentru ca stiu ca tu nu citesti prea repede.

Acum cateva zile tatal tau a citit ca marea majoritate a accidentelor se petrec la o distanta de un kilometru de casa. De aceea ne-am hotarat sa ne mutam mai departe.

Noua casa este minunata; are si masina de spalat, dar nu stiu sigur daca merge. Ieri, am bagat lenjeria in ea, am tras de maneta, si de-atunci n-am mai vazut-o.

Vremea pe aici nu e foarte rea. Saptamana trecuta n-a plouat decat de doua ori. Prima data, ploaia a tinut 3 zile, a doua oara 4 zile.

A propos de vesta pe care o voiai, unchiul Petre mi-a spus ca daca o trimitem cu nasturi, cum sunt ei grei, o sa coste mai mult; atunci am taiat nasturii si i-am pus in buzunar.

In sfarsit, l-am ingropat pe bunicu'; l-am gasit cand ne-am mutat. Era in dulap din ziua in care a castigat la 'De-a v-ati ascunselea'.

Sa-ti mai zic ca alaltaieri, a explodat bucataria si tatal tau si cu mine am 'zburat' din casa. Ce emotie! a fost pentru prima data dupa multi ani cand tatal tau si cu mine iesim impreuna undeva.

A venit doctorul sa vada daca suntem in regula, si mi-a pus un tub din sticla in gura. Mi-a zis sa nu vorbesc 10 minute. Tatal tau s-a oferit sa cumpere tubul acela.

Si daca tot vorbim de taica'tu, te anunt ca si-a gasit de lucru, e foarte mandru de asta. Lucreaza peste aproape 500 de oameni. L-au angajat sa tunda iarba in cimitir.

Sora ta Julia, cea care s-a casatorit cu sotul ei, a nascut in sfarsit, da' nu stim inca sexul copilului. N-as putea inca sa-ti spun daca esti unchi sau matusa.

Taica'tu intrebat-o pe sora-ta Lucia daca mai este insarcinata. Lucia i-a zis ca da, in 5 cinci luni de-acum; atunci taica'tu a intrebat-o daca era sigura ca era al ei. Ea i-a spus sigura ca da. Ce fata sigura, cata mandrie! Asa fata, asa tata!

Varul tau Paul s-a casatorit si se roaga in fiecare zi in fata sotiei lui. E fecioara!

Dimpotriva, nu l-am mai vazut pe unchiul Vasile, ala care a murit anul trecut...

Cel mai rau e fratetu' ala' mic, Ionut. A incuiat masina si a lasat cheile inauntru.

A trebuit sa se duca pana acasa sa aduca dublura ca sa ne scoata pe toti de acolo.

Bine, fiule. Nu pot sa-ti trec adresa pe plic pentru ca n-o stiu. De fapt, ultima familie care a locuit aici, a plecat cu numerele pentru a le pune la noua adresa.

Daca o vezi pe Margareta, transmitei salutarile noastre. Daca n-o vezi nu-i spune nimic.

Mama ta care te adora,

Antoaneta

P.S.
Aveam de gand sa-ti pun si niste bani, dar deja am inchis plicul
#56224 (raspuns la: #55066) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
contrariile... provoaca - de Sibipot la: 04/12/2005 15:29:33
(la: sa facem un film!)
Sa imi fie scuzata interventia anterioara dar nu am avut nici o clipa intentia sa va descurajez, ba din contra... si ca sa argumentez cele sustinute am sa va scriu o mica istorioara care sa inspire in initiativa voastra

Bunicul meu, taran cu ceva avere si mai citit un pic avea o mare placere cand mergea la Bucuresti cu deiverse treburi, si astea se intampla de cateva ori pe an. Intotdeauna se imbraca in "haine nemtesti" elegant şi ferchezuit de doar mainele batatorite de plug il tradau si dupa ce-si termina treburile musai mergea pe Lahovari unde era un birtulet tare intim si placut "LA profir", unde consuma o cinzeaca de mastica, o friptura garnisita cu cartofi prajiti si doi mici si o salata nemteasca si o sticla de Fancusa de Dragasani. Atunci uita de toate treburile si necazuirle si se simtea "boier" cum ii placea sa spuna. Toate aste pana intr-o zi cand a descoperit cine-i patronul birtului si cand cu obida a hotarat sa nu-i mai calce pragul.
In urbea noastra prin anii 30, din secolul trecut, in fiecare zi de sambata si duminica in Piata mare cersea unul Dinu, poreclit pe drept Milogu. Avea un anume fel de a cersi si toti il simpazizau si nu era trecator să nu-i puna un bănut in palma intinsa, curata, nu ca a altor cersatori mizerabili si zdrenturosi, in care pastra era mereu o moneda. Omul cersea dar cu o anumita demnitate:
"Di dai vere si matale,
ceva parale,
ca-i ziua matale,
ca sa traiesc si eu,
dati-ar Dumnezeu
mii si milioane
in buzunar.."
De aceia ii se mai spunea si "poietul" iar multi sustineau ca ar fi de vita nobila, scapatat.
Intr-una din zilele de vizita la Bucureşti, ca deobicei a mers la birt"la Profir". Era plin ochi. Chelnerii, care-i luase seama ca era un client cu dare de mana, de cum l-au vazut au facut pe dracu-n patru si i-au asezat intr-un colt o masuta nu mai mare decat o batista, probabil un piedesta de flori si i-au adus ceea ce stiau ca are obiceiul fara sa apuce sa dea comanda. Vazand atata clientela a intrebat ce se intampla. "Patronul sarbatoreste zece ani de cand a cumparat birtul si si-a invitat prietenii la sarbatoare. Asa ca, nene Ghiorghita, azi consumatia e pe gratis." "Si ciene-i patronul?" "Rabdare că o sa apara imediat." Si bunicul mai mult privea spre usa de unde banuia ca o sa apara patronul. Tare mult dorea sa-l cunoasca, tinand cont de bucuria pe care o avea cand era servit "boiereste" si uita ca-i un amarat de taran.
Sosi clipa mult asteptata. In pragul usii ce ducea spre birouri aparu patronul, elegant imbracat insotit de doua cadane, una blonda si una bruneta cam oachesa. Bunuicului intai i-a picat ochii pe madame si cand s-a uitat spre insiotitor, sa-i pice plombele (nu prea avea ca avea o dantura de spargea samburi de maslina). S-a frecat la ochi si mai privi inca odata mai cu atentie. Nu, nu-i posibil, mai curand o asemanare. S-ar putea sa fie fratele geaman a lui Dinu Milogu. S-a dumirit doar cand seful de sala a anuntat ca "Domnul Dinu doreste sa va adreseze cateva cuvinte, rog liniste!"
Cand domnul Dinu a treminat spiciul toti s-au ridicat in picioare si au aplaudat si aclamat pe vorbitor, numai el a ramas pironit pe scaun, cu imbucatura inca neinghitita. Un chelner s-a apropiat si l-a intrbat la ureche: "Nene Ghiorghita ori iti e rau?" Simtea cum il apuca nabadaile si asta nu-si vede de treburi il intreaba tampenii. "Ba foarte rau draguta si nu-mi trece decat daca patronul vine la masa mea." "Se face nene. Ma duc sa-i spun dorinta dumitale" si s-a trezit cu patronul la masa lui cu insotitoare cu tot. Bunicu a inghitit imbucatura si doar atat a spus: "Tu?.."holbandu-se ca apucatul la viztatorul din fata lui ramanand cu ochii pironiti pe chipul lui. Nu, nu-i greseala el este sigur Dinu Milogu, confirmare care veni si din partea celuilalt. "Da, Ghiorghita... Hai pan' la mine in birou" si facu semn unui chelner sa-i mute tacamul in biroul lui.
Dinu a fost sarac si venit de la tara cand razboiul era in toi. A muncit pe unde a apuca, munca cu rupere de oase si castig putin. Intr-o zi facand un pariu cu alti colegi de munca cine castiga mai bine timp de o saptamana s-a apucat sa caute si alte slujbe, dar tot cam fara bani. Se apropia ziua scadentei si nu prea castigase mare lucru si ca orice oltean ambitios si de frica sa nu piarda pariul i-a venit ideia sa se apuce de cersit in colt la Coltea. La inceput nu pre il baga nimeni in seama si nu castigase decat doua monede si alea de la niste babe care-l priveau cam pofticioase. I-a venit ideia sa zica si ceva nu sa stea ca mutu. Incet, incet a compus si cunoscuta-i "poiezioara", e drept nu prea academica, dar acum ii aduce o gramada de bani. Bineanteles ca a castigat pariul, mai ales ca ce castigase intr-o saptamana acum castigase intr-o zi. Asa ca s-a lasat de munca si a inceput sa cerseasca zilnic pana intr-o zi cand l-a vazut un consatean, oltean de-al lui si a simtit ca-i crapa obrazul de rusine. Asa a hotarat sa cerseasca in alta parte, ca Bucurestiul e plin de olteni si mai stii... S-a urcat in tren si cersind din compariment in compariment (niciodata nu a inteles de ce nasu' nu-i cerea biletul) asa a ajuns si la Buzau unde in fiecare sambata si duminica este in Piata mare. In restul saptamanii cersea in alte orase. Afacerea mergea si prinsese chiag, dar se purta tot imbracat modest si curatel sa nu atraga atentie. Intr-o zi de iarna geroasa a vrut sa intre in birt sa bea un vin fiert. La usă un chelner l-a oprit, vezi doamne ca nu este imbracat decent. Atunci si-a propus sa puna mana pe birt si sa intre in el cand va dori si mai ales sa-l dea afara pe nesimtitul de chelner sa ramana pe drumuri. Mai intai a inceput sa se intereseze al cui este. Asa afla ca este al unuia Profir Bundala, care avea doar o mostenitoarea cam tanta, sluta si urata ca muma padurii. Bietii oameni erau inebuniti ca nu scapa de tuta din casa, nimeni nu se incumeta s-o ia de nevasta. Asta mai putin l-a preocupat pe Dinu, ba din cotra era un atu in plus. Si ce daca e urata, noaptea si muma paduri e frumoasa.
Dinu a inceput sa dea tarcoale casei, imbracat la trei ace cu garoafa la butoniera, plimbandu-se pe trotuarul de vizavi cat era ziulica de mare. Safira, fata birtarului, l-a vazut o data, de zece ori si i-a cazut cu tronc baiatul. I-a spus ma-si si aceasta la instiintat pe barbate-su, care greu s-a lasat induplecat sa-l abordeze pe flacau. "Ce, fa, crezi ca ala este chior? Uitate ce chipes e." La insistentele femeii s-a lasat induplecat ca stia ca Retuta lui nu o sa-i dea pace pana cu face ca ea. Ca din intamplare intr-o zi Dinu si cu Profir s-au intalnit, au schimbat cateva cuvinte si Profir l-a invitat acasa sa-l cinsteasca asa, cum se cade pe o caldura de foc, cu o inghetată, lucru pe care Dinu atata astepta şi cam greu s-a lasat comvins sa accepte invitatia. De atunci nu a mai plecat din casa lor, iar el vedea in Safira nu urata si tampa, care de cum scoatea o vorba da cu maciuca in oale, ci averea din carca ei. Ii deveni draga. Spre toamna au facut sui nunta. Dupa nunta Dinu i-a propus socrului sa se ingrijeasca el de birt apoi sa i-l vanda lui oferindu-i ceva banuti, cam la jumatea valorii. Mai tarziu s-a felicitat ca a avut aceata ideie cand dupa nici un an jumatate scumpa lui nevasta a fost intelpata de o viespe si in cateva ore, din cauza socului anafilactic produs de intepatura, s-a petrecut in lumea celor drepti.
Pe chelnerul care nu l-a lasat sa intre l-a ridicat la rang de sef de sala, ca o rasplata ca l-a abitionat si nu l-a dat afara cum isi propusese catranit ca nu-l lasase sa intre in acea zi geroasa.
Cu toate astea el tot venea la Buzau, mai ales ca isi gasise acolo o vaduvioara cu trei copii, care era tare frumoasa si focoasă. De cersit cersea acum din placere, altfel simtind ca ii lipseste ceva, dar mai ales ca vaduvioara asta stia despre el.
Intr-un din zilele pe cand cersea in Piata mare a intalnit un micut cersator pe care l-a luat sub obladuriea lui. I-a placut baiatul ca era tare fasnet si simtitor. L-a invatat cum sa castige simpatia trecatorilor si cum sa se chivernisească si sa puna bani de-o parte, pentru zile negre. Intr-un fel l-a adoptat si mai tarziu l-a indemnat sa faca scoala, ba chiar sa mearga si la facultate, ajutandu-l dupa puteri si avea, mai ales ca atunci cand il vedea isi aducea aminte de copilaria lui. Nicuta, asa il chema pe micul cersator, l-a ascultat si il considera al doilea parinte alui ca parinti cu avea.
Au venit coministii si a ramas fara birt. Nu l-au lasat nici macar sa lucreze in birtul lui asa ca s-a intors mai abitir le meseria de cersator, dar numai in Piata mare din Buzau. Aici era si singura lui bucurie, Nicuta, acum profesor la o scoala dintr-o comuna limitrofa si care nu uitase ajutorul pe care l-a primit. Nicuta niciodata nu l-a ocolit si ici nu a tinut secret relatia lor. Cand s-a asezat la casa lui, casa facuta cu mainele lui dar si cu bani de la Dinu, Nicuta l-a asezat in capul mesii alaturi de tata socru, care se uita cam urat la el ca stia ceine-i. Nicuta si sotioara lui l-a iubit ca pe un parinte si acesta cersea mai putin in Buzau acun schimbandu-si locul de munca la Braila si Galati, unde isi luase si o camaruta. A murit singur doar cu gandul la Nicuta al lui, cam prin anii 1965-66 caruia , simtind ca ii vine sfarsitul i-a lasat o scrisoare si un testament si se spune ca in camaruta lui s-au gasit sub saltea 43 de cecuri cu castiguri in masini si patru cu cate 10000 de lei, toate pe numele lui Nicuta, copilul lui de suflet. Ganditi+va ce valoare aveau cand o casa bunicica in noile cartiere muncitoresti, costa intre 50-60 de mii lei

Si maine este o zi... poate mai buna!
#92779 (raspuns la: #92721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Continuare Maria versiunea 2 - de Sibipot la: 06/12/2005 16:35:19
(la: sa facem un film!)
Trec anii si sunt neiertatori si haini. Ce n-ar da sa fie iar ca acum douzeci de ani. Si pe Mihai l-ar vrea la fel. Dar ceasul nu poate fi dat inapoi....

Nu stia ce sa mai spuna. Ar fi dorit sa-l certe pentru disparitia fara nici un avertisment. Stia ca totul a fost calculat, pentru ca altfel nu propunea aceasta intalnire. Privi spre Mihai si deodata il vazu ca ceva il macina. Freca fara rost un pahar iar privirea statea tinta pe acel pahar. Ceva in sufletul lui se sbatea, poate ca il chinuia groaznic pentru ca pe chipul lui se citea suferinta. Ce sa mai lungim vorba, el acum cauta modalitatea de a se justifica pentru "fuga " rusinoasa de acum douzeci de ani. Privi la pendula de langa usa de la intrare.
-Peste o ora am sa ies din tura. Maria, cate am sa-ti spun?...
-Si eu , Mihai...
O ora se spune ca nu-i prea mult. Mariei aceasta ora parea sa fie o vesnicie. Tot la cateva secunde privea la pendula si parca acele se oprise, doar pendului se misca ceva mai lent iar ticaitul era inervant de rar si tare. O loveau ca un traznet pe creier.
Masa din colt s-a eliberat. Cei doi au plecat incatusati in imbratisarea lor de parca erau un singur trup. Maria le ura in gand fericire si nimic sa nu-i desparta, ca despartirea este tare grea. O stie pe propia ei piele. Atatia ani a asteptat. De multe ori se intreba daca merita. Mihai o parasise ca un las fara nici o vorba. E drept ca la ultima lor intalnire avea un comportament ciudat. Era trist si putin nervos. Atunci i-a venit ideia propunerii sa se intalneasca peste douzeci de ani. Ce oare ce il facuse, ce resort interior porni aceasta propunere? Maria atunci nu a stiut.
In sfarsit a trecut ora si colegul a luat in primire inventarul cu toata repeziciunea. Mihai imbracat la costum, cu trandafir ros la butoniera, sprijinind-o de mana a invitat-o la masa lor din colt. Abia acum Maria a vazut ca masa din colt avea o placuta:REZERVAT.
S-a asezat pe canapeaua pe colt capitonata cu piele si deoadata s-a simtit ca atunci. N-o mai interesa minic. In sfarsit s-a intalnit cu omul iubit. Au incercat multi dar niciunul nu i-a cucerit inima, ea fiind deja data. E drept asteptarea fost grea si de multe ori se hotarase sa sfarseasca odata si primul care o va cere va fi acceptat. Dar cand venea momentul se razgandea si iar era singura cu gandurile, speranteledar mai ales chinurile ei. Pana la urma era si ea femeie si nu un bot de siga fara suflet. In tranvai un mos o pipaia pe fundulet. Prima isbucnire a fost sa-l plesneasca si sa-l ocarasca. Pentru moment si-ainchiăpuit ca-i Mihai, el o mangaie tandru si in visarea ei se trezi ca ceva placut o moleseste. O senzatie pe care nu a avut-o niciodata si care-i invaluia tot corpul, toata fiinta ei. Utase de tot ce-i in jurul ei, ea plutea in alte sfere, pe alte meleaguri unde nuexista decat fericire si placere. Vatmanul o trezi din visare spunandu-i ca a ajuns la cap de linie. Ea tinea bara in mana iar mosul disparuse. A coborat fara sa stie incotro s-o ia. S-a urcat in primul tranvai care pleca si a coborat la statia Rebreanu.
-Mihai cum ai putut...
Intentia a fost sa-l certe dar intalnindu-i privirea s-a oprit. Acesti ochi cereau iertare si indurare.
-Stiu ca esti suparata pe mine dar cred ca venind azi aici, inseamna ca ai puterea sa ma ierti. Maria sa stii ca nu am fugit de tine. In noaptea despartirii noastre nu am pus geana in geana. As fi vrut sa vin la tine si sa-ti spun adevarul. Dar ceva ma retinea. Nu ca nu as fi avut incredere in tine ci pentru ca vroiam sa te feresc de o suferinta si mai mare, o suferinta aproape mortala.
Mihai ii mangaia mainele peste masa. Ar fi vrut sa o tina in brate, asa ca la ultima lor intalnire.
-Maria, atunci nu de tine fugeam ci de securitate. Planuisem cu un prieten sa plec, mai ales ca imi aranjase ceva la Paris. A doua zi am fugit si dupa multe peripetii am ajuns la Parisul mult visat. Tot timpul ma gandeam daca securitatea stia de legatura noastra si daca nu ai fost cumva arestata. Speram sa nu fie asa. La Paris nu a fost asa cum ma asteptam si dupa circa doua luni, printr-un prieten de nadejde ti-am trimis o scrisoare. Mi-a spus ca adresa nu mai exista ca acea casa era demolata. Nu stiam unde sa te mai caut. Am incercat la liceul tau dar deja dasusesi bacalauratul si nu mai avem cum sa te gasesc. Negasindu-mi mai nimic de lucru am acceptat sa ma inrolez in legiunea straina cu contract pe zece ani. Vai de viata mea prin cate am trecut, mai bine nu-ti povestesc. Dupa ce treburile s-ai schimbat aici m-am intors. Am fost tare fericit sa gasesc acest local in picioare. Ma rugam la Dumnezeu sa nu fie demolat si iaca Dumneze, Dumnezeul nostru al iubitilor, mi-a ascultat ruga si-i aduc multumiri. Am facut tot posibilul sa ma anagajez aici si sa te astept. Iaca acum asteptarea mi-a fost rasplatita. Te am alaturi si pot sa te strang la pieptul meu.
Mihai o cuprinse cu bratul si o stranse la piept cu un usor tremur de emotie. Cat de mult asteptase aceasta clipa ca nici nu mai spera. Mereu o vedea pe Maria cu o droaie de copii in jur si cu un sot bardahanos si cu o moaca de betiv. Acum era alaturi de el si nici nu indraznea s-o intrebe despre viata ei, despre trecerea acestor ani...
-Mihai, hai sa plecam de aici...
-Da iubitra mea, mergem unde vrei tu...
-Hai la tine, ca eu stau intr-un apartament cu parintii. Ai dreptate atunci eram pe mutate. Casa a fost demolata iar asta l-a afectat enorm pe tatal meu care o facuse cu mainele lui si numai el stie cat de greu i-a fost.
-Numai ca eu stau intr-o camaruta cat un chibrit.
-N-are importanta, o masa si doua scaune unde sa taifasuim si sunt deajuns.
Pe drum Mihai a cumparat ceva dea le guri, o sticla de sampanie dar si una de lichior de cacao.
Camaruta era mica undeva pe Carol la ultimul etaj al unui bloc. Abia te puteai misca intre micul pat, masa din colt si chiveta de dupa usa. Mihai a asezat masa punand la mijloc un sfestnic din argint cu doua brate in care a infipt doua lumanari; una alba si una roz. Cat ai clipi din ochi a aranjat un platou cu ceva mezel, branzeturi si rosii, a pus sticlele pe masa si pahare adecvate pentru fiecare bautura in derptul fiecarui tacam.
-Zic sa inchinam in cinstea reantalnirii noastre. Ce doresti?..
-Normal ca sampanie...
Dopul pleca din sticla cu zgomot ce o facu pe Maria sa scoata un usor tipat si sa-si prinda capul intre maini. Apoi se lipi de Mihai care turna in pahare. Lua paharu si-l privi in lumina becului. Bule mici se ridicau incet la suprafata. Atinci isi imagina, o clipa ca acele bule sunt incarcate cu fericire si-i veni sa le soarba pe toate. Sa nu scape niciuna. Duse paharul la gura si bau dintr-o suflare tot continutul de lichid ce o pisca placut in ceru gurii. Dintrodata devni vesela.
-Mihai canta-mi ceva, ce stii tu mai bine, parafraza vechiul cantec.
Mihai isi drese glasul si incepu sa cante abia soptit La casuta cu zorele.
Maria s-a asezat pe scaun invitandu-l sa ia loc pe celalalt scaun.
-Sa gustam ceva, a propus Maria, nestiind ce sa faca mai intai. Mihai printre imbucaturi mai recita cate o poezie sau canta franturi din vechi cantece. Nu le uitase dovada ca le repetase mereu.
Timpul trecea acum cu repeziciune. Afara inceuse sa apuna soarele. In camaruta se facuse zaduf iar Mihai a dat sa deschida fereastra.
-Nu Mihai, nu deschide, ca mie mi-au ingetat picioarele. Mai bine ma urc in pat.
Mai sa fie, sa-i inghete picioarel acum in miez de vara, in luna lui cuptor? Mihai a inteles mesajul.
-Urca daca vrei si fa-te comodă.
-Nu vreu sa sifonez rochia sper ca nu te superi daca o scot.. si incepu sa se dezbrace de rochia, pe care acum Mihai vazu ca-i roz, culoarea lui preferata.
Miaria se urca in pat si ii facu si lui loc.
-Scuze, am sa vin si eu langa tine ca azi am stat numai in picioare si ma doare groajnic mijlocul.
-Vino alaturi iubite...
Lui Mihai intrecu prin cap versurile lui Minlescu:
"Si-asa, tacuti
Ca doua umbre, trintiti pe maldarul de flori
Sa-ncepem slujba-n miez de noapte
si miine s-o sfirsim in zori!"
Maria s-a cuibarit la pieptul lui. Un usor tremur facea sa-i vibreze tot corpul. Mihai o tine strans in brate simtindu-i repiratie calda pe pieptul desgolit, pe care mana catifelata a Mariei il mangaia usor...

Si maine este o zi... poate mai buna!
#93279 (raspuns la: #93203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scolari - de onutza la: 11/09/2006 19:46:48
(la: Elevii din Neamt s-au intrecut in “perle” la Capacitate)



Poporul român s-a format prin casatorirea barbatilor romani cu fetele dacilor si invers.

Taranii lui Creanga vorbesc o limba fara greseli de ortografie.

Vazând-o singura pe drum pe Vitoria, taranul a avut impresia ca este nemaritata si s-a comportat în consecinta.

Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sa nu mai vorbim de teatru.

Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii
sunt : primavara, vara, toamna si iarna.

Cea de-a doua faza a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupa aceasta.

Dupa moartea parintilor sai, Creanga si-a trait viata în continuare pâna în ultimii ani ai vietii lui.

Pesonajele din "Neamul Soimarestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru ca au trait epoca aceea.

Romanul "Rascoala" culmineaza la sfârsit cu un deznodamânt tragic.

Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toata viata.

In poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii si insectele, cum e cotofana,
stau de vorba: "Ce ne facem fetelor ?".

Poetul cânta satul de care nu te mai poti desparti odata ce l-ai parasit.

Cruciadele sunt niste razboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul,
urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

Ludovic al XVI-lea era regele tarii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Taranimea era împotriva Frantei
deoarece Franta voia sa ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind ca Ludovic al XVI-lea tine cu Franta,
la 1 august 1792 au propus sa fie spânzurat. Franta devine republica!

Cosbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicata pâna la brâu.

Pasa Hassan este rugat de Mihai sa lupte ei amândoi, dar el fuge
miseleste si se lupta prin intermediul ostilor.

Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca : tântarul, viespea,
soarecele si ursii care se urca în fagi unde sunt albinele strânse în colonii si depun miere.

Mie îmi plac povestile -scrie un elev de 10 ani- fiindca au în ele
un melancolism care ma face sa dorm.

Imi plac povestile -scrie colega lui de banca- fiindca sunt cu zâne
care câteodata visez ca sunt chiar eu.

Romantismul apare într-o epoca de framântari cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slavi.

Caragiale caracterizeaza personajele sunt chiar prin contrastul
acestora de a parea ceea ce în realitate nu esti, totodata chiar
prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul
defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia.

In secolul al XV-lea limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

Intâmplarile povestite s-au petrecut vara trecuta, mai exact într-un satulet oarecare.

In "Pastel" vedem o batrâna care alearga agale prin linistea noptii cu taciuni aprinsi în mâna.

Ca orice poezie simbolista, aceasta poezie a lui Bacovia ca lungime este scurta.

Asa cum arata Ion Creanga, in familiile de tarani barbatii erau
numai niste termeni ajutatori asupriti de femei.

Mircea cel Batrân sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeste
cu obraznicie si-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

Si asa, dând de bucluc, taranul din "Arendasul român" pleaca multumit acasa.

Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa din motive tehnice.

In codru, acolo unde românul si-a aflat totdeauna un sprijin, îsi
va gasi si tânara fata fragii si capsunile ei.

Fata de taran descrisa de George Cosbuc este o realitate palpabila.

Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diferite fluiere.

Eminescu arata ca fonfii, flecarii si gusatii se adunau în sfatul tarii sa-si satisfaca nevoile.

...Sinteza este o comparatie. La teza nu scriem ca la Eminescu gasim... la Labis gasim nu stiu ce. Sau ca la Eminescu gasim vara si la ala altceva. Nu asa se face o sinteza. Principalul e sa nu fie greseli de ortografie.

Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbalsamat în natura.

Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsa.

Primavara e cald si pasarelele se întorc din tarile calatoare.

Datorita geniului sau, Ion Creanga a ajuns sa fie tradus în toate
colturile tarii si chiar peste hotare.

Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodamântul se termina de obicei vesel.

Caci, în definitiv, ce reprezinta un milion ? Ia, sapte-opt sute de mii, colo !

Atunci când un Aprod Purice îi da calul sau, acesta se face movila
pentru ca mai târziu sa ajunga boier.

Batrânul Dan traieste într-o pestera care-i da un aspect grotesc.

Tipatescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar
avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste
îndragostiti si asa mai departe. La începutul piesei, Catavencu
este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când
pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil. Toate
personagele din "O scrisoare pierduta" sunt lipsite de incultura.
Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor
lor. Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.

Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.

Acolo, la izvor, Labis aude detunatura pustii care constituie moartea gingasei fiare.

La nunta lui Calin, popa este un bondar lenes si gras care nu-i
mai tace gura cântând cântece lautaresti.

Trebuie sa facem o temeinica analiza, nu numai analitica, dar si sintetica.

Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bastinoasa.

Estuarul este o pâlnie care se baga pe gura unui râu ca sa se largeasca.






---------------------------------------------------------------------
timpul nu le rezolva pe toate
Ciao copii - de fefe la: 16/10/2006 17:43:42
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
Acuma dimineata am primit chestia asta in email. Sper sa va placa si voua la fel de mult ca mie.

*************************
*************************
*************************

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X.

Nascuti pina la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic".

Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii care au strigat „Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.

Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.

Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.

Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Spuneam misto si fain in loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s`a certat Mila cu Shiro.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam.

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, oricum!" Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste
jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe e`uri, iar la scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi.

Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10,000 de mailuri de „dulce". Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe gura! pe cine „iubeam". Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s-a cerut) prietenia", care inca roseam la cuvantul „SEX", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am complectat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam. Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti`va de magarus". Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers. Daca esti de`al nostru... Felicitari!



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...