comentarii

scrisoare catre o prietena


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
***** - de samadhi la: 20/02/2005 14:19:47
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
Imi amintesc ca ieri citeam o tema de a lui Radu Herjeu, "Scrisoare catre un prieten 1" in care spunea un mare adevar...
„Oamenii nu sunt capabili sa se cunoasca pe ei insisi, preocupati mult mai mult de a parea decat de a fi ( mai ales ca „a parea“ este destul de bine reglementat de convenientele sociale... stii cum trebuie sa fii ca sa fii „bun“, in timp ce „a fi“ e atat de riscant ), cu atat mai putin sa-i cunoasca pe ceilalti. Asta si daca i-ar interesa cu adevarat. .......“
„Din pacate, si neincrederea in sine este determinata tot de rezultatul interactiunii cu ceilalti, filtrat de reperele asimilate in timpul vietii. Si ea vine tot pe fondul unei necunoasteri de sine. Tinzi sa devii, pentru tine, „imaginea“ esecurilor tale. Evident ca, intr-un cerc vicios, neincrederea duce la noi esecuri."......
Nu am asteptat din partea nimanui, sa mi se inchine, sau sa ma intampine cu vorbe de lauda, am asteptat mai putin orgoliu, mai putina ranchiuna, mai multa intelegere... am stiut de la inceput ce lupta se va da pe aceasta tema, si m-am ingrozit vazand ca oamenii nu au nici iubirea de aproape dezvoltata, ca sa nu mai vorbesc de alte forme de a iubi...

om - de Ophelia la: 14/12/2005 15:24:53
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
Nu m-as aventura sa definesc prietenia, mi-e teama ca nu sunt demna de asa ceva ....sunt om si eu , prin urmare mi s-a intamplat sa nu pot cladi prietenii sau chiar sa contribui la dizolvarea lor.
Radu Herjeu are niste eseuri"Scrisoare pentru un prieten" 1,2si3 , in care incearca sa raspunda (foarte inspirat)la multe intrebari legate de prietenie.
...hm..nevoia de un prieten fizic ...sa stii ca (din proprie experienta)am constatat ca o prietenie poate exista si fara prezenta fizica a celeilalte persoane, dar nu mi se pare un caz ideal de prietenie-totusi e mai bine sa existe fiinte "palpabile" pentru ceva "nepalpabil" cum e prietenia
#94881 (raspuns la: #94796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Roma - de (anonim) la: 09/03/2004 22:50:14
(la: Romani in strainatate)
Mesajul din anexa este trimis de la unii romani la altii prin e-mail si m-am gindit sa scurtez viteza de propagare prin afisarea lui aici. Se poate sa scriem o scrisoare si mai buna si mai la obiect dar este bine ca se face ceva / se ia o atitudine vi-a-vis de porcariile din mass-media. POATE AR TREBUI SA AVEM A MASS MEDIA POLICE si sa-ti pocnim cu un protest pe baieti de cite ori o ia razna. INCLUSIV CU UN PROTEST AL COMUNITATII LA DEPUTATII SI SENATORII DE UNDE AU SEDIUL BAIETII DIN RESPECTIVA MEDIE. Apropo de alegatori fericiti.... :)

------------------------

Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Romania



Dragi prieteni,



Am primit urmatorul mesaj din partea editorului revistei "Romanul Canadian":



Draga frate roman,



Intrucit am fost deseori solicitati sa raspundem la probleme referitoare la stereotipuri de imagine despre romani din media internationala (copiii strazii, droguri, abuzuri asupra copiilor, trafic cu copii, pedofilie), Revista "Romanul Canadian" s-a alaturat demersului comun al unui numar de organizatii comunitare, culturale, de business romanesti si persoane fizice din toata lumea, referitor la emisiunea recenta a CNN a lui Aaron Brown care a fost transmisa repetat si la ore de virf.



Scrisoarea a fost realizata si trimisa realizatorului emisiunii, si mass mediei romanesti, urmind sa trimitem si altor organizatii de media.



Textul scrisorii in engleza si romana il gasiti aici:



http://www.petitiononline.com/CNNRom/



Acesta este un efort lobbystic romanesc comun pentru a cere prezentarea echilibrata a Romaniei si a romanilor de pretutindeni folosind canale mediatice globale.



Cei care se raliaza cu pozitia exprimata va rog sa semnati online. Va rog sa specificati tara (Canada), si sa comentati daca doriti cind semnati.



Dr. Leonard N. Vulpe, Editor
Revista "Romanul Canadian"
Chiar daca vorbesc cu prieten - de Honey in the Sunshine la: 08/04/2005 00:51:40
(la: au murit scrisorile?)
Chiar daca vorbesc cu prietenii mei mereu pe net cel putin o data pe luna le trimit cate o scrisoare.E si o pasiune..Mereu imi cumpar hartie si plicuri cat mai frumoase si scriu exclusiv cu stiloul cu cea mai buna caligrafie de care sunt in stare.:)
Mailuri-scrisori sunt doua chestii total diferite, pentru mine una nu o anuleaza pe cealalta.

If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
Dragi prieteni, S-a inchei - de Dinu Lazar la: 19/11/2005 16:39:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dragi prieteni,

S-a incheiat si etapa nominalizarilor la cele doua sectiuni ale Festivalului National de Arte pentru Liceeni, LicArt - 2005. Numarul foarte mare de texte (peste 2100) si fotografii (peste 900) inscrise in concurs dar, mai ales, calitatea deosebita a multora dintre ele a "ingreunat" jurizarea si alegerea nominalizatilor.
Nominalizatii vor fi instiintati oficial, separat (prin mail, scrisoare sau telefon) si li se vor comunica detaliile privind finala festivalului.
Vrem sa le multumim tuturor liceenilor inscrisi in concurs si sa-i invitam si la editiile viitoare ale LicArt.

La poezie, nominalizatii vor fi publicati intr-un volum colectiv (cu sprijinul Editurii CERMI din Iasi) care se va lansa la Finala LicArt!

Ei sunt:
1. Adela Iuliana Muntean – Liceul Teologic Romano Catolic, Cluj Napoca
2. Alexandra Marginean - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
3. Alexandru Dan Alexandru – Colegiul National „Gh. Rosca Codreanu", Barlad
4. Alexandru Strugariu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
5. Alin Costin Boeru – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
6. Alina Corina Sîrghi – Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
7. Alina Natasa Lupulet - Colegiul National „George Cosbuc", Motru
8. Ana Irina Roman – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
9. Ana Maria Cretu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
10. Andreea Cristina Novac - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
11. Andreea Mihaela Suleap - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
12. Andrei Toader – Colegiul National „I. L. Caragiale", Bucuresti
13. Aneta Eliza Catean – Colegiul National Unirea, Brasov
14. Bogdan Stanescu – Scoala Centrala, Bucuresti
15. Carmen Simionov – Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret", Tulcea
16. Corina Marcuti – Colegiul National „C. D. Loga", Timisoara
17. Cristi Cotarcea – Colegiul National „Mihai Eminescu", Bucuresti
18. Diana Ana Lucretia Petrehus – Colegiul National „Mihai Eminescu", Baia Mare
19. Doriana Motoc – Colegiul National Banatean, Timisoara
20. Dragos Costachescu – Colegiul National Iasi
21. Ecaterina Roxana Parvu – Colegiul National „Aurel Vlaicu", Orastie
22. Emilia Lazar – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu", Targu Mures
23. Flavia Taranu Hofnar - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
24. Ioana Andrada Stanciu – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
25. Ioana Constantina Tivadar – Liceul „Bogdan Voda", Viseu de Sus
26. Iulia Alexandra Drugas – Colegiul National „Silvania", Zalau
27. Larisa Stefana Mihalache – Colegiul National „Petru Rares", Suceava
28. Loredana Cristea – Liceul de Informatica, Petrosani
29. Loredana Modoran – Colegiul National „Ceorge Cosbuc", Motru
30. Malin Stan – Colegiul National „Grigore C. Moisil", Onesti
31. Maria Cristina Puscasu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
32. Maria Loredana Bulgar – Liceul Teoretic „Andrei Barseanu", Tarnaveni
33. Marius Stefan Aldea – Colegiul National „George Cosbuc", Motru
34. Olga Stefan – Colegiul National „Iancu de Hunedoara", Hunedoara
35. Razvan Oprescu – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
36. Stoian Saiona – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
37. Simona Barlaboi – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
38. Viorica Schipor - Colegiul National „Petru Rares", Suceava

La fotografie, nominalizatii se vor buura de o expoziie colectiva, deschisa in incinta unde se va desfasura Finala LicArt

Ei sunt:
1. Ada Muntean - Liceul de Arte plastice „Romulus Ladea", Cluj-Napoca
2. Adrian Anghel Mihai - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
3. Alin Kis - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Oradea
4. Alina Apostu - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
5. Alina Gabriela Stroea - Colegiul National „Vasile Alecsandri", Galati
6. Anca Moraru - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
7. Bogdan Florin Petre - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
8. Borbath Aron - Col. Nat. „Aprily Lajos", Brasov
9. Carmen Frentel - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
10. Delia Spatareanu - Colegiul National „Emil Racovita", Iasi
11. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
12. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
13. Elena Simona Presada - Colegiul National „Unirea", Brasov
14. Fekete Astrid - Colegiul National „Unirea", Brasov
15. Gabor Beko - Liceul Teoretic „Ady Endre", Oradea
16. Georgiana Ilcu - Colegiul National V. Alecsandri", Galati
17. Ileana Raluca Greere - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
18. Iulia Simina Niculae - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
19. Lucian Ionut Dan - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
20. Maia Stefana Oprea – Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza", Bucuresti
21. Maria Salaru - Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
22. Mihai Dobre - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
23. Mirela Voiculescu - Liceul Pedagogic „Al Vlahuta", Barlad
24. Nicoleta Alina Ene - Colegiul. National „Elena Cuza", Bucuresti
25. Oana Claudia Pop - Liceul Teoretic „Gelu Voievod", Gilau
26. Radu Lungu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
27. Silviu Ditescu - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
28. Viviana Costea - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
29. Vlad Stefan Zamfir - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov


In cadrul Finalei vor fi anuntati si premiati castigatorii editiei a 4-a a LicArt, desemnati de juriul format din Mircea Cartarescu, Ileana Malancioiu, Florin Iaru si Dinu Lazar.
Vor primi, insa, cadouri, toti nominalizatii prezenti!

Sponsorul nostru principal este Oriflame.
Pana acum ne-a sprijinit cu carti Editura Cartea Romaneasca.

Vom reveni curand cu detalii despre Finala...

Cu drag,
Radu Herjeu
#88962 (raspuns la: #88961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Why? - de JCC la: 13/10/2003 06:43:02
(la: Romanii in topul nefericitilor lumii?)

De ce? vazui alaturi de articol o cauza :
"Stop comparing your looks with others " un fel de "capra vecinului"

o tema interesanta, sa fie adevarat? pe ce criterii si mai ales fapte reale a fost stabilit asta?

sper ca nu pe acelas criteriu ca pt nigerieni...
ca astia sunt cunoscuti ca fura mai rau ca-n codru si excrocheaza pe toti, de predilectie din occident...
In multe tari din UE, asigurarea exporturilor in Nigeria si plata (chiar daca este prin "Scrisoare de credit ferma si irevocabila" nu este asigurata nici de COFACE si nici de Banci; intreprinderi fantoma comanda, fac falsuri de la banca, apoi dispar cu marfa cu tot.. si sa plateasca..

fara sa mai vorbim de mailingul sistematic pe care intreprinderile sau particulari selectionati din UE il primesc prin posta, propunand sa castige zeci de milioane de dolari, pentru a "albi" fonduri destinate petrolului, doar imprumutand contul lor bancar pt transfer si facand o falsa factura pro-forma...
au un numar de telefon si de fax special doar pt. asta

in realitate trebuie sa platesti cca 10.000 euro ca sa deschida ei dosarul, apoi o data incasati in Anglia, intr-un hotel, Mos Craciun nigerian dispare definitiv, cu banii tai cu tot... si cu adresa cu tot

dupa un prieten banchier, excrocheria, hotia si frauda ar fi in Nigeria sportul national.

De asta ar fi nigerienii cei mai fericiti din lume???

Sa intelegem ca romanii fura, frauda si excrocheaza cel mai putin dintre toate natiile si comparat cu nigerienii??? :-))
Scrisoarea a fost redactata l - de animis la: 14/10/2003 01:50:48
(la: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Bush de Paulo Coelho)
Scrisoarea a fost redactata la 11 martie 2003, dar ecourile se pare ca inca nu s-au stins.
#1214 (raspuns la: #1211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anghila nu-i tipar, prieteni - de sanjuro la: 24/10/2003 07:53:47
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
Anghila se inmulteste in marea Sargaselor, iar puietul eclozat porneste la drum, raspandindu-se prin estuare, si urca in sus, pe fluvii. Se prinde rar la undita. Eu n-am prins, dar am un prieten care a prins una de 2 kg anul trecut, la Dunare.
Aal in lb. olandeza, constituie o delicatesa cand e afumata. Am mancat la Yerseke, un sat de pescari. Cam scumpa ce-i drept, si nu era mai groasa ca un carnat. Pentru cunoscatori, am asezonat-o cu o halba de bere "Dobel Palm", (belgiana) care a facut toti banii.

sanjuro
#2076 (raspuns la: #2060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu cred ca prieteniile ade - de alien la: 29/10/2003 07:58:36
(la: Prietenia si prietenii)

Eu cred ca prieteniile adevarate se leaga in copilarie si in prima tinerete-spune Ingrid

Daca ar fi asa,inseamna ca cei casatoriti dupa prima tinerete sunt niste ratati din start.Pentru ca o casatorie implica prietenie adevarata ,altfel ea nu rezista si atunci ea nu exista.Dar viata ne invata ca realitatea este alta.Si altele ...
prietenia - de Catalina Bader la: 03/11/2003 04:11:30
(la: Prietenia si prietenii)
Adevarata prietenie nu are granite de timp si spatiu.
Cata
prietenie - de Catalina Bader la: 03/11/2003 05:47:41
(la: Prietenia si prietenii)
Am descoperit un lucru minunat.
O prietenie adevarata.
Sa va spun de ce:
L-am sunat pe Cosmin pentru a-l invita in mijlocul nostru.
El imi raspunde ca nu are calculator acasa.
Ii spun: te ajuta Laura.
La care el raspunde: Care Laura - nu stiu cine este Laura?!

Nu-i asa ca prietenia e frumoasa??

Multumim Laura. Esti un prieten minunat.

Cata
cine ma poate ajuta? - de Catalina Bader la: 08/11/2003 02:25:51
(la: A existat holocaust in Romania?)
fratele BUNICII mele a fost dat disparut in Transnistria. In timpul razboiului.
Scrisoarea oficiala spune: ca este DISPARUT
prieteni de-ai lui
stiu ca n-a murit.
Oare pot sa-l gasesc?
Oare mai traieste?
#3649 (raspuns la: #1069) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Solidaritate, prietenie..... - de Ulise la: 18/11/2003 16:12:00
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"Nu stiu cum si-au pastart altii integritatea sub comunism, dar eu m-am slavat prin prieteni . In ciuda constarngerilor sociale care decurgeau firsc din statutul meu de sclav salariat, pe care il imparteam cu orice alt cetatean, a existat un spatiu privat al libertatii, in care s-a desfasurat adevarata noastra viata. Acesta e paradoxul formarii noastre sub comunism: o mizerabila constrangere sociala, combinata cu o supraveghere politieneasca perpetua si omniprezenta s-au impletit miraculos, in cerurile de prieteni care nu au fost infectate de delatori, cu o libertate personala extraordinara. Departe de institutii si maestrii, educatia generatie mele s-a facut prin carti si in conversatii, in atmosfera exaltata si binecuvantata a prieteniei indragostite."

H.-R. PATAPIEVICI
Solidaritate, prietenie.... - de (anonim) la: 19/11/2003 11:01:06
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Libertatea "intre prieteni" de care vorbesti impreuna cu atmosfera discutiilor pe teme nu prea agreate de regim, intr-un cadru care implicit devenea conspirativ, dadea tuturor impulsul de a nu se lasa constransi, de a afla tot ce se stia ca nu trebuie aflat. Poate ca o parte din ceea ce scriu vine dintr-o inevitabila nostalgie a "zapezilor de alta data" dar dupa '89 aceasta libertate a fost ucisa de cealalta libertate. Cele doua libertati s-au gasit o perioada intr-o incompatibilitate absoluta iar apoi pe cea moarta ,careia nu i-am dat atentie la timpul potrivit, nu o mai putem invia si asta doare. Se pare ca exista un pret universal si constant pe care orice om trebuie sa-l plateasca pe parcursul vietii sale si de aici tot ce decurge. Asta este ceea ce regret din perioada lui Ceausescu. Partea proasta este ca locul "revoltei intelectual-conspirative" din era comunista l-a luat "sila pseudodemocratiei de talcioc"
Ioan M.
#4735 (raspuns la: #4649) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu greu sa-ti faci un prieten - de karina la: 20/11/2003 15:25:05
(la: Prietenia in zilele noastre)
Eu greu sa-ti faci un prieten.E la fel de dificil ca atunci cand iti cauti jumatatea.
Se vehiculeaza mult termeni ca loialitate,datorie,ajutor neconditionat...Cerem ajutor neconditionat.De la celalalt.Intr-o zi ne vine si noua randul.Sa dam.Sa ajutam.De ce o facem?Pentru ca si noi am fost ajutati.Nu e oare un schimb?Nu are si prietenia ceva mercantil in ea?Pentru ca unul care a ajutat,neconditionat cum spune(asta pentru ca nu a cerut imediat ceva in schimb,o plata pentru ajutorul oferit)in momentul in care va fi la nevoie,va pretinde,invariabil ajutor.Si daca acest ajutor nu vine...Si atunci?Cum e cu ajutorul NECONDITIONAT?
De regula se intampla sa cerem mai mult decat noi insine am putea sa oferim.E o tendinta normala,omeneasca.Ne trebuie o viata ca sa ne cunoastem,sa aflam limitele putintei noastre...

Eu vad prietenia putin altfel.Ideea de ajutor o vad mai mult legata de cercul de relatii pe care orice persoana si-l creeaza, si-l cultiva.
Prieten este cel in fata caruia poti sa-ti deschizi sufletul cu toate bucuriile,angoasele,durerile,spaimele lui.Prieten este cel care stie sa te asculte,stie sa-ti vorbeasca.Prieten este cel care are puterea sa te degreveze de o parte din tine,care se bucura alaturi de tine,care sufera alaturi de tine.Prietenul este pentru suflet si lumea care se ascunde acolo.
prietenie.... - de sorin1975 la: 21/11/2003 01:52:49
(la: Prietenia in zilele noastre)
Prietenia cred ca se bazeaza pe dragoste... daca nu-ti iubesti prietenul nu-i poti fi prieten... te poti numi oricum altfel dar nu prieten... poti ajuta pe cineva in nevoie dar nu inseamna ca-i esti prieten, poti sa nu tradezi pe cineva dar nu inseamna ca-i esti prieten... prietenia trebuie simtita, prietenia este ca o rugaciune... este ca o punte de legatura intre doi oameni...
prietenia - de (anonim) la: 21/11/2003 07:17:18
(la: Prietenia in zilele noastre)
UN MARE KK,ORNAMENTAT CU VORBE MARI ! Asta e prietenia oameni buni !
Puteti sa ma injurati, aruncati in mine cu tot ce vreti,pot sa duc, descarcati-va, nu puteti sa ma convingeti ca nu am dreptate,puneti in fata celui care il considerati prieten, o situatie delicata in care ii cereti ... VAX ! PROBABIL VOI AVETI PRIETENI ADEVARATI eu nu ! va doresc sa nu fiti dezamagiti niciodata.
prietenie - de Catalina Bader la: 22/11/2003 01:58:22
(la: Prietenia in zilele noastre)
prietenul la nevoie se cunoaste
eu sunt fericita: am patru prieteni adevarati
prietenie: sa poti sa gandesti pentru el mai mult decat pentru tine
da mai mult, vei primi mai mult
#4885 (raspuns la: #4864) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"prietenie: sa poti sa gandes - de karina la: 23/11/2003 14:05:12
(la: Prietenia in zilele noastre)
"prietenie: sa poti sa gandesti pentru el mai mult decat pentru tine
da mai mult, vei primi mai mult"

vei primi mai mult...deci pana la urma tot la tine te gandesti,in sensul ca ca daca dai mai mult,o faci pentru a primi mai mult...cam asta ar fi concluzia.
dar de ce trebuie sa ne gandim la o prietenie in termeni de a da pentru a primi?de asta dam?pentru a primi?se poate sa vrem sa dam fara sa ne gandim la recompensa?de ce ne gandim invariabil la acest "a primi"?asta este de esenta prieteniei?
#5074 (raspuns la: #4885) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...