comentarii

scrisoare catre un prieten din franta


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
egalitate? - de SB la: 27/10/2003 07:20:11
(la: duplicitatea francezilor)
Valentin,n-o lua in seama pe Alice! Stii bancul ala cu "lasa copilu sa'trebe?"

Pai fii atent: acum citiva ani( inca nu se stia de "impuscatu") cind eu credeam puternic in drepturile omului si chestii de-astea cu egalitatea o avocata de pe-aici imi scoate o carte groasa unde scria ca( tradus liber) "noi sintem egali in fata legii"( pe cuvint ca nu sint in Franta)iar eu nu faceam parte din "noi" Nu mi-a ramas decit sa-i platesc, sa-i multumesc frumos si ...sa schimb macazul! In acelasi timp, prieteni din Franta nu aveau o gramada de alte probleme pe care eu le avem incepind cu gasirea unui Job( parol ca stau bine la calificare) si...toate nimicurile care-ti fac viata grea al dracului cite-odata.

Sa nu uitam ca francezii au o gramada de alte probleme privin emigrantii( nu le enumar aici) Cred ca-i mai corect sa spuna de la-nceput: dom'le, nu se poate!
daca compar "drumul" unora di - de SB la: 27/10/2003 10:25:12
(la: Viata si integrarea romanilor in Franta)
daca compar "drumul" unora din Germania cu ce stiu de la prietenii din Franta, iti dau dreptate. In primul rind "ne potrivim " la bancuri...si la vin; pe aici numai bere. buna ce-i drept, dar bere!
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMC - de Little Eagle la: 29/10/2004 22:20:22
(la: Alegerile in USA)
In America toate informatiile sunt filtrate de guvern.Oare cand se va trezi americanul ...conservativ/republican din minciuna si iluzia in care crede ca traieste?
Un lucru observat la Mary cu care sunt de acord si la fel ma si intreb:
Ce-l face pe romanul emigrat in America sa fie atat de republican convins?Poate imi poti raspunde fiind republicana.
Am prieteni in Franta,romani la Paris de 22 ani,cunosc mai multe decat noi din stirile lor si la fel ziare si reviste.Astea am citit si citesc mereu,am vazut acele torturi din Irak cu mult inainte de a fi cunoscute aici,in reviste franceze cu poze.
Acum,spune-mi cine e dezinformat?
Aceiasi prieteni au vizitat USA anul trecut si au fost mereu jigniti,luati la misto si in mod expres li s-au ingreunat niste tranzactii incat s-au lasat pagubasi.
***************************************
Nu stiu ce programe ai vazut tu,chiar si aici sunt destule pe canalul World news,in franceza,italiana,germana si sunt spuse lucruri ce in USA nu sunt publicate sau transmise Tv,pt. ca USA este tot mai mult nationalist/sovina.
Insa cine vrea, oricand isi poate sapa o groapa si baga capul ca strutul in ea,doar interesele proprii conteaza.
************************************
Pe cati va intereseaza ca 100.000 civili ,multi copii,irakieni au murit intr-un razboi inutil(ca si cel din Vietnam),si mii de soldati americani la fel au murit?
Intereseaza pe cineva ca a...disparut armament cu care poate fi distrus pamantul intreg?
Ori...viata merge inainte si ne vedem de placintele noastre,si cadem in extaz la vorbele fara sens ale lui Bush?
Iar daca vom avea nenorocul si soarta crunta de a mai avea inca alti 4 ani sub Bush,sa nu ziceti ca nu v-am spus celor cu copii de 18 ani:va asigur ca asta va face armata obligatorie si nu cred ca v-ar placea sa va treziti acasa cu un sergent care vine cu o veste proasta...dar ce-si face omul,si-o face cu mana lui si va fi prea tarziu de lacrimi si dat inapoi.

In America lui Bush cuvintele lui Orwell(1984)se potrivesc azi ca o manusa:

Love is Hate,Freedom is Slavery,War is Peace
**************************************
LOVE&PEACE,
Ozzy

LMC,iti spun un lucru:love is better then any government in the world.




















#26877 (raspuns la: #26846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
***** - de samadhi la: 20/02/2005 14:19:47
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
Imi amintesc ca ieri citeam o tema de a lui Radu Herjeu, "Scrisoare catre un prieten 1" in care spunea un mare adevar...
„Oamenii nu sunt capabili sa se cunoasca pe ei insisi, preocupati mult mai mult de a parea decat de a fi ( mai ales ca „a parea“ este destul de bine reglementat de convenientele sociale... stii cum trebuie sa fii ca sa fii „bun“, in timp ce „a fi“ e atat de riscant ), cu atat mai putin sa-i cunoasca pe ceilalti. Asta si daca i-ar interesa cu adevarat. .......“
„Din pacate, si neincrederea in sine este determinata tot de rezultatul interactiunii cu ceilalti, filtrat de reperele asimilate in timpul vietii. Si ea vine tot pe fondul unei necunoasteri de sine. Tinzi sa devii, pentru tine, „imaginea“ esecurilor tale. Evident ca, intr-un cerc vicios, neincrederea duce la noi esecuri."......
Nu am asteptat din partea nimanui, sa mi se inchine, sau sa ma intampine cu vorbe de lauda, am asteptat mai putin orgoliu, mai putina ranchiuna, mai multa intelegere... am stiut de la inceput ce lupta se va da pe aceasta tema, si m-am ingrozit vazand ca oamenii nu au nici iubirea de aproape dezvoltata, ca sa nu mai vorbesc de alte forme de a iubi...

om - de Ophelia la: 14/12/2005 15:24:53
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
Nu m-as aventura sa definesc prietenia, mi-e teama ca nu sunt demna de asa ceva ....sunt om si eu , prin urmare mi s-a intamplat sa nu pot cladi prietenii sau chiar sa contribui la dizolvarea lor.
Radu Herjeu are niste eseuri"Scrisoare pentru un prieten" 1,2si3 , in care incearca sa raspunda (foarte inspirat)la multe intrebari legate de prietenie.
...hm..nevoia de un prieten fizic ...sa stii ca (din proprie experienta)am constatat ca o prietenie poate exista si fara prezenta fizica a celeilalte persoane, dar nu mi se pare un caz ideal de prietenie-totusi e mai bine sa existe fiinte "palpabile" pentru ceva "nepalpabil" cum e prietenia
#94881 (raspuns la: #94796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sami - de Abecedar la: 18/01/2009 11:46:23
(la: Nicoleta si Craciunul)
TNT-trinitrotoluen.
Apoi: La multi ani 2009!
Ce mai face prietena Italiei, Franta?
Gramatica si viata? Nici o legatura.
Este bine si frumos si respectuos sa scriem corect dar nu esential.Viata e in alta parte.
maan practic a vrut sa-mi dea peste nas, uitand ca "sunt cu nasul pe sus".
Daca voia sa o corecteze pe Layla, o facea de la inceput, pana sa apar eu cu comentariul.
Rezulta ca pe maan nu o intereseaza gramatica limbii romane, ci, folosind-o, sa incerce sa puna in inferioritate pe cine nu suporta dumneaei.E clar,nu?
A bientot! Ciao, Sami! Ai ramas la fel de sentimental?
#393158 (raspuns la: #392994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Franta/Germania - de Catalina Bader la: 03/11/2003 12:50:44
(la: Viata in Germania)
Cat de bine te inteleg!

Cred ca mi-ar place si mie in Franta.

Mi-ar place in orice loc in care as putea sa gasesc OAMENI.

Norocul meu este ca aici, unde am ajuns, ma simt chiar bine.
Poate o sa treci sa ma vizitezi ca sa te fac sa intelegi ca si in Germania doresti sa te intorci, nu doar pentru minunata SARBATOARE A BERII.

Peste tot pe unde am fost am intalnit si ROMANI fericiti.

Si nu e prea usor sa fii fericit cand bantui prin tari straine. Departe de casa, de familie, de prieteni...

Sa fie oare intamplare?
Nu cred.
#2998 (raspuns la: #2936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu ne integram in Franta facind forum la Luneta, Alexandra ! - de gd525 la: 18/12/2003 22:02:32
(la: Romani in strainatate)
Copie de mesaj offline pe Yahoo Messenger :

Ti-am vazut forumul lansat pe Luneta si ma intreb daca e o provocare voita, sau asa gindesti tu ?....
gd525: 1 - romanii care pleaca poate nu fug de realitate, ci dimpotriva, o cauta
(realitatea nefiind rezervata poporului si meleagurilor mioritice...)
gd525: 2 - ce intelegi prin patriotism ? Si de ce anume sentimentul asta ar trebui dupa tine
sa fie implicit legat de tara in care te-ai nascut ?
gd525: Mama mea s-a nascut in Cehoslovacia, in timpul razboiului. A trait si traieste in Romania,
pentru care are sentimente de patriotism. Gasesti asta normal ?
gd525: Si daca da, atunci ce ne impiedica sa avem aceleasi sentimente pentru tara
in care am ales sa emigram, sa traim, sa muncim, sa fondam familii, sa avem prieteni si sa murim?
gd525: EPILOG : nu stiu ce faci tu la Monpellier, dar daca intimpini greutati mai mari
decit consideri ca ai intimpina intr-un sat din tara TA indepartat de orasul nasterii,
atunci crede-ma ca ai o problema de integrare, nu de patriotism...
gd525: Cit despre "calea cea mai usoara", ma bucur ca iti e usor in Franta
si ca nu trebuie sa te mai "lupti pt. supravietuire".
Sint mindru de tara mea care are curtoazia sa-i faca viata usoara
unei patrioate romance de la Montpellier,
permitindu-i astfel sa intretina forumuri patriotice la Luneta ...
Romanasii nostri ca brazii! - de Little Eagle la: 26/02/2004 15:10:47
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Vladone,

Imi pare ca deja traiesti in USA undeva in NY.
Sa-ti raspund la intrebare e dificil.Nu stiu de cind si ce experiente ..romanesti ai colectat pina acum,personal am trait jumate din viata in Ro.si alta jumate in USA,am venit aici la 26 ani..azi sint un bosorog de 49 ani am locuit o vreme in primii ani in Woodside si Jackson Heights(Queens)apoi in Manhattan si de 14 ani in New Jersey.
Am cunoscut multi romanasi la inceput...mi s-a acrit de ei si de atitea povesti lacrimogene ce mi-au spus zilnic,in plus mereu sucariti si cu capsa pusa.
Intotdeauna aveau ceva de criticat si le era chiar ..dor de Romania.Le-am zis ca daca nu le convine viata americana,sa se duca dracului inapoi in Ro.si asa i-am pierdut ca relatii si asa zisa..prietenie.
Doar 2 ani am avut relatii romanesti,de atunci am doar amici americani si chiar indieni americani,putine lagaturi cu romani si doar prin email.
Asa ca NU cred ca-i vorba de vreo...unitate si nici ca o cultiv macar.
Am amici vechi romani din liceu(Tonitza)si toti traiesc aiurea prin alte tari,din clasa noastra si din 34 colegi elevi,cred ca doar vreo 5-6 au ramas in Ro.!
Altfel unii sint prin Franta,Germania,Anglia,Australia,canada si USA.
La vremea aceea multi dintre noi am semnat acea scrisoare de protest scrisa de Paul Goma impotriva regimului Ceausist.Ne-au dat afara din tara cu pasapoarte fara cetatenie si fiecare ne-am descurcat cum am putut.
Personal,vreau sa ma limitez doar la relatii de email cu romani si pastrez totusi cam 3 relatii f. apropiate cu vechi prieteni romani.
Am un f. bun prieten de ex. si poate ai auzit daca nu de el de familia lui de artisti,Stefan Maitec ce m-a vizitat si stat acasa la noi citeva zile fiind in USA ca turist,el traieste la Paris de 21 ani.
Il consider un f. bun prieten,in rest...NU am nici o intentie de a fi in vreo legatura romaneasca,sint casatorit de 14 ani cu o italianca-americana si toti prietenii ne sint americani.NU simt dorinta de a avea relatii romanesti.
dar asta e ceva personal.
Fiecare are dreptul de a gindi si crede relatiile lui-ei si nu e loc de a judeca pe nimeni aici.Ar fi o timpenie.
Deci personal...nu vad o unire cu alti romanasi.

Pe alta data,
LOVE&PEACE,
Ozzy
Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Roma - de (anonim) la: 09/03/2004 22:50:14
(la: Romani in strainatate)
Mesajul din anexa este trimis de la unii romani la altii prin e-mail si m-am gindit sa scurtez viteza de propagare prin afisarea lui aici. Se poate sa scriem o scrisoare si mai buna si mai la obiect dar este bine ca se face ceva / se ia o atitudine vi-a-vis de porcariile din mass-media. POATE AR TREBUI SA AVEM A MASS MEDIA POLICE si sa-ti pocnim cu un protest pe baieti de cite ori o ia razna. INCLUSIV CU UN PROTEST AL COMUNITATII LA DEPUTATII SI SENATORII DE UNDE AU SEDIUL BAIETII DIN RESPECTIVA MEDIE. Apropo de alegatori fericiti.... :)

------------------------

Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Romania



Dragi prieteni,



Am primit urmatorul mesaj din partea editorului revistei "Romanul Canadian":



Draga frate roman,



Intrucit am fost deseori solicitati sa raspundem la probleme referitoare la stereotipuri de imagine despre romani din media internationala (copiii strazii, droguri, abuzuri asupra copiilor, trafic cu copii, pedofilie), Revista "Romanul Canadian" s-a alaturat demersului comun al unui numar de organizatii comunitare, culturale, de business romanesti si persoane fizice din toata lumea, referitor la emisiunea recenta a CNN a lui Aaron Brown care a fost transmisa repetat si la ore de virf.



Scrisoarea a fost realizata si trimisa realizatorului emisiunii, si mass mediei romanesti, urmind sa trimitem si altor organizatii de media.



Textul scrisorii in engleza si romana il gasiti aici:



http://www.petitiononline.com/CNNRom/



Acesta este un efort lobbystic romanesc comun pentru a cere prezentarea echilibrata a Romaniei si a romanilor de pretutindeni folosind canale mediatice globale.



Cei care se raliaza cu pozitia exprimata va rog sa semnati online. Va rog sa specificati tara (Canada), si sa comentati daca doriti cind semnati.



Dr. Leonard N. Vulpe, Editor
Revista "Romanul Canadian"
Franta si Moore, adresata lui Adrian Marchidann - de kradu la: 27/11/2004 20:41:39
(la: Fahrenheit 9/11)
"Parca tu esti mai american ca el." Asta doresc! Sa fiu American!

Adevarul nu e ....ectul tau preferat asa ....

Franta are o dragoste mare pentru teroristi si dictatori de ieri si de azi!
-Sa-i pomenim pe criminalii, arafat prietenul frantei, ori pe saddam, ori pe gadaffy care trage chiar in acest moment niste pupaturi ciracului frantuzz!
Sa vorbim de Boeing si Eurobas? Coruptie! Sa vorbin de ONU si programul in care sadam a impartit banii irakienilor cu "elita" corupta a jegului european, unde micuta franta a excelat?
Sa vorbim despre J.P. Sarte filozof comunist initiatorul spiritul al crimelor din Cambogia? Sa vorbim despre suportul comunistilor micutei frante la propaganda rusiei sovietice in micuta europa?
S-au sa vorbim despre CACAN? Despre "elita actorasilor" care stiu tot si cu "aroganta specifica continentului" ne invata cum sa gindim, ce sa placem, si pe cine? Faptul ca actorasii sunt faimosi nu le da dreptul sa ne dea nici macar sfaturi!


Bush, Powell si Rice au fost informati ori desinformati si ei la rindul lor! Oricum ei au avut acces la informatii pe care tu si eu le vom afla poate intr-un viitor indepartat!
E posibil care armele alea sa se afle prin Iran! Ori prin desert pe undeva!
Orice e posibil!

Reusita in incercarea mea de a-ti arata o alta parte a lucrurilor depinde insa de tine! Tu trebuie sa aflii despre lucrurile despre care am amintit in rindurile de mai sus! Nu astept sa imprumuti punctul meu de vedere! E de astepta ca tu sa ti-l formezi pe al tau si
atunci vom putea DISCUTA!

Cu bine,
"K".
#30008 (raspuns la: #29809) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu diploma de intelectual, e - de (anonim) la: 22/01/2005 07:51:55
(la: Scrisoarea I deschisa catre presedintele basescu)
Cu diploma de intelectual, e mai bine sa muncesc ca capsunar in Spania

Dar ce-ti imaginai - ca o sa te ia cineva de mina si o sa te duca in propriul tau palat de cristal? Sau poate te gandesti ca nascut fiind intr-o zona defavorizata intr-o alta tara din lume, sa zicem SUA, sau Irlanda, sau Franta, ai duce-o mai bine?

Din tot ce ai scris nu am inteles, de fapt, de ce te plingi: ti se pare ca iti este cineva dator cu ceva? Ai impresia ca ai niste merite pentru care meriti sa fii rasplatit? Sper ca nu...


altminteri, desigur, o scrisoare deschisa absolut necesara pe o tema extrem de fierbinte, care in mod cert va schimba lumea, iti va aduce admiratia prietenilor, ura dusmanilor, si, mai ales, reciprocitate din partea iubitei ...

abreiner@gmx.net
Chiar daca vorbesc cu prieten - de Honey in the Sunshine la: 08/04/2005 00:51:40
(la: au murit scrisorile?)
Chiar daca vorbesc cu prietenii mei mereu pe net cel putin o data pe luna le trimit cate o scrisoare.E si o pasiune..Mereu imi cumpar hartie si plicuri cat mai frumoase si scriu exclusiv cu stiloul cu cea mai buna caligrafie de care sunt in stare.:)
Mailuri-scrisori sunt doua chestii total diferite, pentru mine una nu o anuleaza pe cealalta.

If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
Dragi prieteni, S-a inchei - de Dinu Lazar la: 19/11/2005 16:39:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dragi prieteni,

S-a incheiat si etapa nominalizarilor la cele doua sectiuni ale Festivalului National de Arte pentru Liceeni, LicArt - 2005. Numarul foarte mare de texte (peste 2100) si fotografii (peste 900) inscrise in concurs dar, mai ales, calitatea deosebita a multora dintre ele a "ingreunat" jurizarea si alegerea nominalizatilor.
Nominalizatii vor fi instiintati oficial, separat (prin mail, scrisoare sau telefon) si li se vor comunica detaliile privind finala festivalului.
Vrem sa le multumim tuturor liceenilor inscrisi in concurs si sa-i invitam si la editiile viitoare ale LicArt.

La poezie, nominalizatii vor fi publicati intr-un volum colectiv (cu sprijinul Editurii CERMI din Iasi) care se va lansa la Finala LicArt!

Ei sunt:
1. Adela Iuliana Muntean – Liceul Teologic Romano Catolic, Cluj Napoca
2. Alexandra Marginean - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
3. Alexandru Dan Alexandru – Colegiul National „Gh. Rosca Codreanu", Barlad
4. Alexandru Strugariu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
5. Alin Costin Boeru – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
6. Alina Corina Sîrghi – Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
7. Alina Natasa Lupulet - Colegiul National „George Cosbuc", Motru
8. Ana Irina Roman – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
9. Ana Maria Cretu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
10. Andreea Cristina Novac - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
11. Andreea Mihaela Suleap - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
12. Andrei Toader – Colegiul National „I. L. Caragiale", Bucuresti
13. Aneta Eliza Catean – Colegiul National Unirea, Brasov
14. Bogdan Stanescu – Scoala Centrala, Bucuresti
15. Carmen Simionov – Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret", Tulcea
16. Corina Marcuti – Colegiul National „C. D. Loga", Timisoara
17. Cristi Cotarcea – Colegiul National „Mihai Eminescu", Bucuresti
18. Diana Ana Lucretia Petrehus – Colegiul National „Mihai Eminescu", Baia Mare
19. Doriana Motoc – Colegiul National Banatean, Timisoara
20. Dragos Costachescu – Colegiul National Iasi
21. Ecaterina Roxana Parvu – Colegiul National „Aurel Vlaicu", Orastie
22. Emilia Lazar – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu", Targu Mures
23. Flavia Taranu Hofnar - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
24. Ioana Andrada Stanciu – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
25. Ioana Constantina Tivadar – Liceul „Bogdan Voda", Viseu de Sus
26. Iulia Alexandra Drugas – Colegiul National „Silvania", Zalau
27. Larisa Stefana Mihalache – Colegiul National „Petru Rares", Suceava
28. Loredana Cristea – Liceul de Informatica, Petrosani
29. Loredana Modoran – Colegiul National „Ceorge Cosbuc", Motru
30. Malin Stan – Colegiul National „Grigore C. Moisil", Onesti
31. Maria Cristina Puscasu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
32. Maria Loredana Bulgar – Liceul Teoretic „Andrei Barseanu", Tarnaveni
33. Marius Stefan Aldea – Colegiul National „George Cosbuc", Motru
34. Olga Stefan – Colegiul National „Iancu de Hunedoara", Hunedoara
35. Razvan Oprescu – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
36. Stoian Saiona – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
37. Simona Barlaboi – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
38. Viorica Schipor - Colegiul National „Petru Rares", Suceava

La fotografie, nominalizatii se vor buura de o expoziie colectiva, deschisa in incinta unde se va desfasura Finala LicArt

Ei sunt:
1. Ada Muntean - Liceul de Arte plastice „Romulus Ladea", Cluj-Napoca
2. Adrian Anghel Mihai - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
3. Alin Kis - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Oradea
4. Alina Apostu - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
5. Alina Gabriela Stroea - Colegiul National „Vasile Alecsandri", Galati
6. Anca Moraru - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
7. Bogdan Florin Petre - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
8. Borbath Aron - Col. Nat. „Aprily Lajos", Brasov
9. Carmen Frentel - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
10. Delia Spatareanu - Colegiul National „Emil Racovita", Iasi
11. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
12. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
13. Elena Simona Presada - Colegiul National „Unirea", Brasov
14. Fekete Astrid - Colegiul National „Unirea", Brasov
15. Gabor Beko - Liceul Teoretic „Ady Endre", Oradea
16. Georgiana Ilcu - Colegiul National V. Alecsandri", Galati
17. Ileana Raluca Greere - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
18. Iulia Simina Niculae - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
19. Lucian Ionut Dan - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
20. Maia Stefana Oprea – Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza", Bucuresti
21. Maria Salaru - Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
22. Mihai Dobre - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
23. Mirela Voiculescu - Liceul Pedagogic „Al Vlahuta", Barlad
24. Nicoleta Alina Ene - Colegiul. National „Elena Cuza", Bucuresti
25. Oana Claudia Pop - Liceul Teoretic „Gelu Voievod", Gilau
26. Radu Lungu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
27. Silviu Ditescu - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
28. Viviana Costea - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
29. Vlad Stefan Zamfir - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov


In cadrul Finalei vor fi anuntati si premiati castigatorii editiei a 4-a a LicArt, desemnati de juriul format din Mircea Cartarescu, Ileana Malancioiu, Florin Iaru si Dinu Lazar.
Vor primi, insa, cadouri, toti nominalizatii prezenti!

Sponsorul nostru principal este Oriflame.
Pana acum ne-a sprijinit cu carti Editura Cartea Romaneasca.

Vom reveni curand cu detalii despre Finala...

Cu drag,
Radu Herjeu
#88962 (raspuns la: #88961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scolari - de onutza la: 11/09/2006 19:46:48
(la: Elevii din Neamt s-au intrecut in “perle” la Capacitate)



Poporul român s-a format prin casatorirea barbatilor romani cu fetele dacilor si invers.

Taranii lui Creanga vorbesc o limba fara greseli de ortografie.

Vazând-o singura pe drum pe Vitoria, taranul a avut impresia ca este nemaritata si s-a comportat în consecinta.

Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sa nu mai vorbim de teatru.

Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii
sunt : primavara, vara, toamna si iarna.

Cea de-a doua faza a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupa aceasta.

Dupa moartea parintilor sai, Creanga si-a trait viata în continuare pâna în ultimii ani ai vietii lui.

Pesonajele din "Neamul Soimarestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru ca au trait epoca aceea.

Romanul "Rascoala" culmineaza la sfârsit cu un deznodamânt tragic.

Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toata viata.

In poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii si insectele, cum e cotofana,
stau de vorba: "Ce ne facem fetelor ?".

Poetul cânta satul de care nu te mai poti desparti odata ce l-ai parasit.

Cruciadele sunt niste razboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul,
urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

Ludovic al XVI-lea era regele tarii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Taranimea era împotriva Frantei
deoarece Franta voia sa ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind ca Ludovic al XVI-lea tine cu Franta,
la 1 august 1792 au propus sa fie spânzurat. Franta devine republica!

Cosbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicata pâna la brâu.

Pasa Hassan este rugat de Mihai sa lupte ei amândoi, dar el fuge
miseleste si se lupta prin intermediul ostilor.

Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca : tântarul, viespea,
soarecele si ursii care se urca în fagi unde sunt albinele strânse în colonii si depun miere.

Mie îmi plac povestile -scrie un elev de 10 ani- fiindca au în ele
un melancolism care ma face sa dorm.

Imi plac povestile -scrie colega lui de banca- fiindca sunt cu zâne
care câteodata visez ca sunt chiar eu.

Romantismul apare într-o epoca de framântari cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slavi.

Caragiale caracterizeaza personajele sunt chiar prin contrastul
acestora de a parea ceea ce în realitate nu esti, totodata chiar
prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul
defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia.

In secolul al XV-lea limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

Intâmplarile povestite s-au petrecut vara trecuta, mai exact într-un satulet oarecare.

In "Pastel" vedem o batrâna care alearga agale prin linistea noptii cu taciuni aprinsi în mâna.

Ca orice poezie simbolista, aceasta poezie a lui Bacovia ca lungime este scurta.

Asa cum arata Ion Creanga, in familiile de tarani barbatii erau
numai niste termeni ajutatori asupriti de femei.

Mircea cel Batrân sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeste
cu obraznicie si-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

Si asa, dând de bucluc, taranul din "Arendasul român" pleaca multumit acasa.

Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa din motive tehnice.

In codru, acolo unde românul si-a aflat totdeauna un sprijin, îsi
va gasi si tânara fata fragii si capsunile ei.

Fata de taran descrisa de George Cosbuc este o realitate palpabila.

Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diferite fluiere.

Eminescu arata ca fonfii, flecarii si gusatii se adunau în sfatul tarii sa-si satisfaca nevoile.

...Sinteza este o comparatie. La teza nu scriem ca la Eminescu gasim... la Labis gasim nu stiu ce. Sau ca la Eminescu gasim vara si la ala altceva. Nu asa se face o sinteza. Principalul e sa nu fie greseli de ortografie.

Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbalsamat în natura.

Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsa.

Primavara e cald si pasarelele se întorc din tarile calatoare.

Datorita geniului sau, Ion Creanga a ajuns sa fie tradus în toate
colturile tarii si chiar peste hotare.

Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodamântul se termina de obicei vesel.

Caci, în definitiv, ce reprezinta un milion ? Ia, sapte-opt sute de mii, colo !

Atunci când un Aprod Purice îi da calul sau, acesta se face movila
pentru ca mai târziu sa ajunga boier.

Batrânul Dan traieste într-o pestera care-i da un aspect grotesc.

Tipatescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar
avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste
îndragostiti si asa mai departe. La începutul piesei, Catavencu
este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când
pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil. Toate
personagele din "O scrisoare pierduta" sunt lipsite de incultura.
Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor
lor. Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.

Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.

Acolo, la izvor, Labis aude detunatura pustii care constituie moartea gingasei fiare.

La nunta lui Calin, popa este un bondar lenes si gras care nu-i
mai tace gura cântând cântece lautaresti.

Trebuie sa facem o temeinica analiza, nu numai analitica, dar si sintetica.

Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bastinoasa.

Estuarul este o pâlnie care se baga pe gura unui râu ca sa se largeasca.






---------------------------------------------------------------------
timpul nu le rezolva pe toate
Why? - de JCC la: 13/10/2003 06:43:02
(la: Romanii in topul nefericitilor lumii?)

De ce? vazui alaturi de articol o cauza :
"Stop comparing your looks with others " un fel de "capra vecinului"

o tema interesanta, sa fie adevarat? pe ce criterii si mai ales fapte reale a fost stabilit asta?

sper ca nu pe acelas criteriu ca pt nigerieni...
ca astia sunt cunoscuti ca fura mai rau ca-n codru si excrocheaza pe toti, de predilectie din occident...
In multe tari din UE, asigurarea exporturilor in Nigeria si plata (chiar daca este prin "Scrisoare de credit ferma si irevocabila" nu este asigurata nici de COFACE si nici de Banci; intreprinderi fantoma comanda, fac falsuri de la banca, apoi dispar cu marfa cu tot.. si sa plateasca..

fara sa mai vorbim de mailingul sistematic pe care intreprinderile sau particulari selectionati din UE il primesc prin posta, propunand sa castige zeci de milioane de dolari, pentru a "albi" fonduri destinate petrolului, doar imprumutand contul lor bancar pt transfer si facand o falsa factura pro-forma...
au un numar de telefon si de fax special doar pt. asta

in realitate trebuie sa platesti cca 10.000 euro ca sa deschida ei dosarul, apoi o data incasati in Anglia, intr-un hotel, Mos Craciun nigerian dispare definitiv, cu banii tai cu tot... si cu adresa cu tot

dupa un prieten banchier, excrocheria, hotia si frauda ar fi in Nigeria sportul national.

De asta ar fi nigerienii cei mai fericiti din lume???

Sa intelegem ca romanii fura, frauda si excrocheaza cel mai putin dintre toate natiile si comparat cu nigerienii??? :-))
Ai dreptate,dar... - de ofemeie la: 13/10/2003 12:19:36
(la: Pentru mine casa si familia au fost tot timpul prioritare..)
Toti facem la fel.Cand suntem in nevoie ii cautam pe cei de alaturi iar cand ne ajungem ii dam deoparte.Eu sunt ca si tine.Sunt de un an in Franta unde numai eu stiu cum ma descurc dar nu ii uit pe cei de acasa si nici pe prietenii mei.In curand voi ajuta pe cineva pt studii aici.De fapt pentru multi ,mizeria ia capul si asta trebuie sa ne gandim inainte de a da...sau de a primi!Alexandra
Scrisoarea a fost redactata l - de animis la: 14/10/2003 01:50:48
(la: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Bush de Paulo Coelho)
Scrisoarea a fost redactata la 11 martie 2003, dar ecourile se pare ca inca nu s-au stins.
#1214 (raspuns la: #1211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dorul, Imm - de Coralie la: 15/10/2003 03:45:59
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
Este ceva ce nu poate fi distrus nici uitat, incercam, incercam..
Câte o data reusim sa-l înghesuim într-un colt al inimii, sa nu ne mai gândim, ne luam cu altceva, credem c-am uitat
si apoi un fleac,; un nimic îl scoate din nou la suprafata, mai tare, mai puternic ca înainte, îti simti inima într-un cleste...

Nu am problema aceasta, am ajuns la 4 ani in Franta, dar mama mea si bunicii români o au, dar cu siguranta ca la ea (mama) este mai atenuata din cauza cuplului franco-roman, si al pelegrinarilor prin lume (tatal face parte din corpul diplomatic)

Suferintele, lasa intotdeauna urme, am vazut in anturajul meu, prieteni, relatii familiale, pe ele se incrusteaza multe altele

Cred ca dupa ce te obisnuiesti sa traiesti în occident, te consideri ca un fel de strain, caruia îi e greu sa mai recunoasca locul unde s-a nascut si a trait in trecut, ca un loc este dat si de mentalitati, de oameni si de viata care o traiesc acolo, iar mentalitatile continua sa se schimbe, iar cei ce-au ramas in tara au continuat sa traiasca viata pe care noi am fugit-o..

Sa te intorci în România la batrânete, daca acolo îti este inima, fa-o, dar trebuie sa faci o încercare mai întâi, sa nu rupi toate puntile cu tara unde traiesti.
Bunicii mei români au facut-o, si cu toate ca aveau mijloace materiale enorme pentru România (care sunt doar confortabile pentru Franta), nu s-au putut acomoda, s-au reîntors din nou în Franta



Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...