comentarii

scrisoare de intentie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri - de Dinu Lazar la: 03/03/2004 14:57:54
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri



Centrul pentru Jurnalism Independent anunta lansarea unei noi serii de cursuri, deschise jurnalistilor, studentilor la Jurnalism si la facultati cu specific apropiat (Stiinte politice, Comunicare, etc).

Noua oferta cuprinde urmatoarele cursuri:

Redactare de stiri; Trainer: Ferenc Vasas, Televiziunea Romana;
Jurnalism politic; Trainer: Claudiu Saftoiu, analist;
Jurnalism de investigatie; Trainer: Liviu Avram, Adevarul
DTP, Prepress si elemente de prelucrare a imaginii (curs pentru avansati); Trainer: Vlad Enache, NEXT Advertising;
Fotografie de presa; Trainer: Bogdan Cristel, Reuters;
EReporter (Jurnalism online); Trainer: Claudiu Cobilanschi, Radio Mix FM;
Programe radio; Trainer: Cristina Stanciulescu, Radio Total;


Cursurile, in majoritate lor, se vor desfasura in sedinte saptaminale de cite 2 ore fiecare, incepand cu 23 martie a.c. Durata cursurilor este de 6 - 12 saptamini. Taxa de participare variaza intre 600.000 si 1.200.000 lei, functie de curs. Studentii beneficiaza de o reducere de 50%.

Inscrierile se fac cu CV si Scrisoare de intentie (pentru fiecare curs ales) la sediul CJI, din Str. Bibescu Voda nr. 18, et. 2, interfon 4 (P-ta Unirii – blocul Ager), prin fax la 335.62.97 sau e-mail: carmen@cji.ro

Termenul limita de depunere a inscrierilor este 15 martie a.c.

Detalii suplimentare la tel. 335.62.00 si 335.62.25.

Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.

#11252 (raspuns la: #11227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sis, Ivyshor, Lemecica, Alexoiu, Iko, Florinsiatat si Destinu' - de dinisor la: 23/09/2004 18:27:53
(la: Cafengii din toate tarile, adunati-va!)
Nu mai poate omu' sa lipseasca o zi din cafenea ca va si faceti de cap!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! tztztztz si mai dau si din cap...:)

Mai intai raspund doamnelor:

1) sis, ca de obicei, imi continui gandurile. takk!
2) ivyshor, le zisesi bine. dosarelul a inceput sa se ingrase... lipsesc inca multe propuneri. de ex: alexoiu tace malc...(ori nu are de gand sa ne onoreze cu prezenta - o avea omu' ceva mai bun de facut- ori vrea sa-si faca o intrare de-aia de ultima ora sa ne lase mute pe toate)
3) lemecicule, te lamurisi cum e cu boldu', inclinatu' si alte alea? bun, altfel ? toate bune? ca nu iti mai vazuram vorbele de o vreme.... sau poate ca eu nu ma nimerii pe aceleasi subiecte cu tine.

Iar acum domnii:

1) Alexoiule draga, eu stiu ca esti vedeta pe ici pe colo prin cafenea, dar chiar sa nu scrii si tu o scrisoare de intentie, cu propunerea mataluta de locatie pentru petrecerea propusa....??? Sa nu fim demni, oare?
2) Iko, felicitari de participare. Adevaru' e ca procentajul de reprezentanti ai asa zis sex puternic era cam redus. tine aproape ca baietii sigur au nevoie de ajutor!
3) Florie tata, bine ca ne lamurisi ca zau! intraram in panica... sa nu mai faci din-astea ca noi suntem mai firave asa, si ne lasa inima... ca vorba aia, internete cate vrei pe lume si de vrei sa ne citesti... gasesti matalutza solutia (ca ex, in Venezia am gasit 3 internet-cafe...in cladirile alea vechi de sute de ani... a fost un pic "straniu", dar util)
4) Destinule, de ce te superi matalutza asa usor? Pai de atata timp decand ne batem gura si tastele pe aici, chiar nu ai inteles ca pana si cuvintele ce par impungatoare sunt defapt nevinovate? "Bashcalie" - asta-i treaba! ca daca nu facem noi haz...cine sa ne inveseleasca si pe noi?

Ei , si-acum ca facuram recapitularea, vin cu o rugaminte! Aveti-va ca fratii oameni buni... (asa ne zicea tata mie si celui mai mare frate, ca mereu ne harjoneam!)
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#23176 (raspuns la: #23127) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dosarul lu Dinisoara - de AlexM la: 24/09/2004 18:34:02
(la: Cafengii din toate tarile, adunati-va!)
Dinishor care are deja un dosar cu te miri ce scrise:
"1) Alexoiule draga, eu stiu ca esti vedeta pe ici pe colo prin cafenea, dar chiar sa nu scrii si tu o scrisoare de intentie, cu propunerea mataluta de locatie pentru petrecerea propusa....??? Sa nu fim demni, oare?"

De doua ori nu. Nu la "sa fim demni", nu la "vedeta". In rest nu stiu ce stii matalutsa da io stiu ca scrisoare de intentie nu fac da, o sa imi dau si io cu parerea cand o fi dosarul gata. Doar se stie ca e cel mai ushor sa critici si cel mai greu sa vii cu propuneri constructive:-))

AlexM
#23301 (raspuns la: #23176) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
CV la comun... - de (anonim) la: 28/01/2005 15:41:32
(la: CV european - acum si in Romania)
scrisoarea de intentie este cea care poarta "touch"-ul personal, dar nu numai. si un CV inteligent format ofera multe informatii angajatorului.
pe de alta parte, din ce in ce mai multe companii cer in mod special sa nu se precizeze nationalitatea, varsta etc. tocmai in dorinta de a nu fi influentati de anumite detalii ci numai de experienta si pregatire.
ooanna - de om la: 17/11/2005 19:10:32
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
pai daca vrei sa te confirme rapid trebuie sa scrii o scrisoare de intentie ...cum ca iti place de Om ;))
De restul ma ocup eu ;))
#88415 (raspuns la: #88346) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carpe diem - de rebela la: 01/12/2005 17:02:15
(la: In atentia departamentului de resurse umane)
Ai dreptate ca se cauta niste raspunsuri stereotip si pana la urma cred ca are o mare importanta aparitia in sine a unei persoane care participa la un interviu. Eu personal am fost la cateva interviuri, sincera sa fiu nu pun mare pret pe sfaturile care se regasesc in diferite carti, cum ar fi de ex cum sa redactezi o scrisoare de intentie sau cv-ul sau ce atitudine sa ai la un interviu. Nu pentru ca nu ar contine si un sambure de adevar , dar cred ca din dorinta de a fi originala , spontana si pana la urma sincera. Primul interviu pe care l-am dat a fost insa singurul de reusita. Am reusit nu pt ca arat bine sau ca sunt exceptionala , ci pt ca sinceritatea mea a convenit angajatorilor , de fapt raspunsul meu sincer le-a placut. Nu sunt convinsa ca m-au crezut , dar cert e ca am reusit. Dupa aceea, la un interval de timp, am dorit sa imi schimb si eu job-ul drept pt care am inceput sa ma perind pe la diferite interviuri. Din pacate, sau nu (pt ca situatia mea s-a imbunatatit f mult dupa aceea) nu am reusit sa mai conving pe nimeni cu sinceritatea mea si cu spontaneitatea mea, etc. Si cred ca pana la urma este f trist. Insa atunci cand am fost in postura de intervievator pt ca altii sa obtina un job, din subiectivism, am urmarit intr-un fel ceea ce am oferit eu la interviuri, adica sinceritate, spontaneitate, etc. Si pana la urma cred ca am ales bine. Ma intreb totusi de ce aceia care se afla in situatia de a decide cine va lucra in organizatia, compania sau institutia respectiva, de ce sunt atat de ingusti la minte??? Oare au citit si ei prea multe carti de genul celor mentionate mai sus??? HMMMM!!! Trist, dar adevarat...
asa....deci...ti-a picat greu.... - de cosmacpan la: 14/11/2007 21:40:05
(la: MISS CAFENEAUA - 2007 - DISCUTII)
de obicei Laura se spunea ca ti-a picat cu tronc, dar daca asa vrei tu...fie...grea-i viata de... mashinist (toata ziua-n ascensor, ba ma sui ba o cobor...)....rampa...ca sa se vada podiumu'. Deci:

Tot in afara concursului,prea faine intrebarile (felicitari domnilor!) ca sa nu ma joc si eu oleaca :)

01. mi-ar placea sa fac sa fac "din picioare macar o data" si apoi de scos o scoti dar de bagat sa te vedem....(ca nu s-a precizat varsta barbatului)

02. Totul e sa fie alintaroma gata....ca altfel nici nu mai suna...

03. da "frumos colorate" sungt si confetiile....si-s mici, mici, mici...

04. cu derogare “Mitza motociclista” dar nu uita ca asta n-are bara

05. pe genunche si pe coate, scrisei cartea jumatate...(astea da chinurile facerii)

06. "se bate bine" da fara bataie nu se poate asta ca sa nu dau drumu vreunei porcoshenii p'aici

07. deci raspunsul era incorect...deci e....corect?

08. ei, si cate nu se pot face intr-o zi ploioasa....

09. In buzunar mamicule.

10. dansatoarea buna face atza struna..

11. 69 de pesti, cu 69 de fete, cu matroana 10 care-i si intrece

12. Da mama cu fusu'n mine, ca n-am carligel subtzire...

13. Adica? (curiozitatea ma manca...)

14. bunnnnnnnnn, am repetat si scena cu balconu....Diana? ce urmeaza acum?

15. vezi? daca mai aveai 7 minute, dadeau multee gauri....cu acelasi burghiu....

16. sarutam manushitzele conitza, sa va dau cu crema pi spate? asa...si pa picioare? bunnn...si coktailu"

17. la care? ca s-au terminat alicele

B. FACULTATIVE: aicea e grele....

1*. Vedeti mai obsedatilor? toata ziua frecatzi telescopul ala s-o gasitzi....da ati uitat ca si lumina se curbeaza cand da de o gaura neagra....
* punct punct, da cate linii trec prin el? Ei? asta nu se pune? la Victoriei sunt numa doua si ati vazut ce imbulzeala se face cateodata...

2*. Rusinica! cu asta ramanem.....

3*. la patrat adica

4*. nu cred:
1.Nu ma dezumflu cand...imi spune cat a mai ramas din leafa...
2.Ma spal singura, de toate pacatele...
3.Nu trebuie sa sufle...la interviu ca-l dau gata pa shef cu scrisoarea..... de intentie...
B52 - de proletaru la: 06/07/2008 21:16:43 Modificat la: 06/07/2008 21:31:49
(la: adoptarea unui copil)
probabil ca il vrei si alb cu ochi albastrii, sub 1 an, fara probleme de sanatate, din parinti sanatosi...

asa cum iti sugera si Horia, mai bine ia-ti un caine.
retine totusi cateva lucruri: se cauta o familie pentru un copil si nu invers.
procedurile sunt obositoare si de lunga durata. nici daca esti ruda cu presedintele, nu te rezolva nimeni in cele cateva saptamani cat vii tu in Romania. sunt duse vremurile cand te duceai la un orfelinat cu notarul si plecai cu copilul.
adoptia incepe printr-o cerere sau scrisoare de intentie, un interviu asemanator ca cel de la angajare. ii intereseaza motivele si sustenabilitatea (nu ma refer la partea materiala) a unui asemenea proiect. vor urma un numar mare de astfel de intalniri. cu motivatia asta nu ajungi la testari psihologice. totusi, vei da nasul cu oameni care "miros" de la distanta ce vrei tu sa faci.
daca totusi sunt cumsecade oamenii aia de la Protectia Copilului, urmeaza anchete sociale, testari psihologice, documente, analize medicale, caracterizari si recomandari de la munca, vecini, prieteni, etc. vizite la vecini, rude, etc. vei avea senzatia ca treci prin furcile caudine.
dupa toate aceste evaluari un serviciu specializat poate propune sau NU, sa ti se dea un atestat de familie sau persoana potential adoptatoare. Comisia delibereaza DA sau NU.
apoi se face o potrivire intre tine si un posibil copil liber de adoptie.
daca il accepti, de deschide dosar in instanta de judecata, cea care decide Da sau Nu in favoarea incredintarii in vederea adoptiei.
urmeaza alte vizite, alte evaluari care urmaresc cum decurge relatia voastra, cum se integreaza copilul in noua familie, etc.
in final, adoptia se incheie tot la tribunal undeva intre 3 luni si luni de la incredintare. se poate desface oricand la solicitarea serviciului public specializat.
e bine ca exista aceste proceduri complicate. ele sunt menite sa ii descurajeze pe cei care isi doresc de fapt un pet sau pur si simplu sa puna o bifa la capitolul "avem copii".

la toate astea se adauga inca o mare problema: esti probabil cetatean roman cu domiciliul in strainatate. daca ai renuntat la cetatenia romana intre timp, e adio definitiv. chiar si asa... e aproape imposibil in formula "are grija mama si eu trimit bani"
cred ca sansele tale sunt minime in acest moment.
varianta PET e mai plauzibila.
un tanar absolvent - de thebrightside la: 01/10/2008 15:57:32 Modificat la: 01/10/2008 15:59:43
(la: Straini care isi ''cumpara'' romani...)
are exact atatea sanse cate isi da lui insusi.
angajarea nu inseamana sa accepti ce ti se ofera, ci sa cauti ceea ce esti dispus sa accepti.
asta nu constientizeaza multi dintre acei "oameni foarte calificati".
si ca sa te contrazic iti dau propriul exemplu. acum trei ani m-am angajat, fara a fi absolvit, pe un salariu de peste 500 de dolari. mi-a trebuit doar vointa si o scrisoare de intentie meseriasa.
deci se poate.

ceea ce faci tu acum este ceea ce stie romanu' mai bine, respectiv sa se vaite de diverse si sa scuipe in cap la cine apuca.
s-apai iniante sa te apuci sa-i faci dintii lu' Patapievici, mai bine ai cita sursa de te-a inspirat.

Dear, nici Dumnezeu, nici multinationale nu-ti baga si-n sac.
#346790 (raspuns la: #346783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cateva consideratii - de animis la: 14/10/2003 01:43:20
(la: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Bush de Paulo Coelho)
Aceasta scrisoare a facut inconjurul lumii si a avut un impact enorm. Nici chiar autorul ei, Paulo Coelho, nu a crezut ca va inregistra un rezultat de asemenea proportii. El insusi a marturist-o, intr-un interviu acordat in exclusivitate postului romanesc de televiziune PRIMA.
Vreau sa imi cer scuze ca nu am tradus scrisoarea in limba romana si am trimis doar originalul. Intentia mea a fost sa semnalez existenta ei.
Va multumesc.
Scrisoarea a fost redactata l - de animis la: 14/10/2003 01:50:48
(la: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Bush de Paulo Coelho)
Scrisoarea a fost redactata la 11 martie 2003, dar ecourile se pare ca inca nu s-au stins.
#1214 (raspuns la: #1211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





Romanasii nostri ca brazii! - de Little Eagle la: 26/02/2004 15:10:47
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Vladone,

Imi pare ca deja traiesti in USA undeva in NY.
Sa-ti raspund la intrebare e dificil.Nu stiu de cind si ce experiente ..romanesti ai colectat pina acum,personal am trait jumate din viata in Ro.si alta jumate in USA,am venit aici la 26 ani..azi sint un bosorog de 49 ani am locuit o vreme in primii ani in Woodside si Jackson Heights(Queens)apoi in Manhattan si de 14 ani in New Jersey.
Am cunoscut multi romanasi la inceput...mi s-a acrit de ei si de atitea povesti lacrimogene ce mi-au spus zilnic,in plus mereu sucariti si cu capsa pusa.
Intotdeauna aveau ceva de criticat si le era chiar ..dor de Romania.Le-am zis ca daca nu le convine viata americana,sa se duca dracului inapoi in Ro.si asa i-am pierdut ca relatii si asa zisa..prietenie.
Doar 2 ani am avut relatii romanesti,de atunci am doar amici americani si chiar indieni americani,putine lagaturi cu romani si doar prin email.
Asa ca NU cred ca-i vorba de vreo...unitate si nici ca o cultiv macar.
Am amici vechi romani din liceu(Tonitza)si toti traiesc aiurea prin alte tari,din clasa noastra si din 34 colegi elevi,cred ca doar vreo 5-6 au ramas in Ro.!
Altfel unii sint prin Franta,Germania,Anglia,Australia,canada si USA.
La vremea aceea multi dintre noi am semnat acea scrisoare de protest scrisa de Paul Goma impotriva regimului Ceausist.Ne-au dat afara din tara cu pasapoarte fara cetatenie si fiecare ne-am descurcat cum am putut.
Personal,vreau sa ma limitez doar la relatii de email cu romani si pastrez totusi cam 3 relatii f. apropiate cu vechi prieteni romani.
Am un f. bun prieten de ex. si poate ai auzit daca nu de el de familia lui de artisti,Stefan Maitec ce m-a vizitat si stat acasa la noi citeva zile fiind in USA ca turist,el traieste la Paris de 21 ani.
Il consider un f. bun prieten,in rest...NU am nici o intentie de a fi in vreo legatura romaneasca,sint casatorit de 14 ani cu o italianca-americana si toti prietenii ne sint americani.NU simt dorinta de a avea relatii romanesti.
dar asta e ceva personal.
Fiecare are dreptul de a gindi si crede relatiile lui-ei si nu e loc de a judeca pe nimeni aici.Ar fi o timpenie.
Deci personal...nu vad o unire cu alti romanasi.

Pe alta data,
LOVE&PEACE,
Ozzy
judecata si intentia - de pr Iulian Nistea la: 09/03/2004 11:54:13
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)

1. As incepe cu Judecata, pentru ca vad aci un punct nevralgic, in viziunea noastra crestina in general, care apoi se reflecta asupra multor altor probleme.

Mi se pare ca prea mult ne cantonam intr-o viziune "medievala" a judecatii, in care omul sta perplex in fata unui judecator perfect contabil.

Dar din Evanghelii si din Noul Testament transpare o alta viziune, cred eu:

  • Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune ca Tatal nu judeca, ci toata judecata a dat-o Fiului (Ioan 5, 22).
  • In alt loc (iertare, ca nu am gasit referinta), zice ca nu El ne judeca, ci constiinta noastra.

Cheia acestei dileme mi se pare a fi in cuvintele "Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele." (Ioan 3, 19).

Judecata este deci intalnirea constiintei noastre cu Lumina, care pune toate in evidenta: toate omul si le va vedea clar, deslusit, dar mai ales, fiind de fatza la toate ale sale, va lua o atitudine si aici este de fapt judecata !! -- unii se vor opune ("Nu, nu am facut asa!") sau isi vor cauta scuze ("Bine, dar cutare persoana sau cutare lucru m-a impins sa fac asta"), altii se vor smeri si se vor umili si vor zice: "Dumnezeule, milostiv fi mie, pacatosului". Si acesti din urma sunt ceea ce numim "sfintii", la diferite masuri...

2. Ca sa vin la "buna-intentie" si la "buna-credinta" trebuie ca mai inainte sa reamintesc cuvantul: "daca omul are o singura patima, aceea umple locul la toate celelalte". Asta vrea sa spuna ca lucrurile merg impreuna, ca lupta, desi mai accentuata undeva, se da pe toate planurile.

Astfel, buna-intentie si buna-credinta nu sunt scuze daca omul se lasa obrit de bunavoie, daca omul nu e smerit sa asculte un sfat, daca omul sta in ignoranta cu placere...

"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune" devine astfel doar o butada, utila uneori, in contextul in care in spatele bunelor intentii se ascund lucruri ca cele enumerate mai sus.

Asadar lucrurile trebuie discernute in profunzimea lor. In acest sens, Sfantul Marcu Ascetul zice:

"33. Sunt fapte ce sunt implinite sub pretextul aparent ca sunt bune, dar scopul urmarit de cel ce le implineste nu este bun; sunt alte fapte care ne apar ca rele, dar scopul urmarit de cel ce le implineste este bun.

"34. Dar la unii nu numai lucrarile/faptele, ci si cuvintele/discursurile pe care le spun sunt de felul de mai sus. Unii, asadar, astfel isi incarca faptele din nestiinta si din neiscusinta, altii cu un scop viclean, iar altii dintr-o intentie evlavioasa.

"35. Cela ce sub masca/vesmântul laudei ascunde clevetirea/calomnia, nu este usor de descoperit celor mai simpli. Asemenea acestuia e si cel ce sub masca/vesmântul smereniei ascunde slava desarta.

"36. Cei care prin multe vorbe transforma minciuna in adevar, mai târziu, dupa plecarea lor, vor fi dati pe fatza de faptele lor.

"37. Se intampla uneori ca facem ceva ce pare bun la aratare, dar care raneste pe aproapele, dupa cum se intampla si ca, nefacand acel lucru bun la aratare, ne folosim sufleteste, pentru intentia/gandul buna."

(Sfantul Marcu Ascetul, Despre legea Duhovniceasca - in Filocalia româneasca, vol. 1 - dar traducerea de aci e adaptata de mine, ca nu am avut textul parintelui Staniloae la-ndemana)

Iata deci un exemplu de analiza a "bunei-intentii".

Toate cele bune.

pr_iulian

#11694 (raspuns la: #11646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Roma - de (anonim) la: 09/03/2004 22:50:14
(la: Romani in strainatate)
Mesajul din anexa este trimis de la unii romani la altii prin e-mail si m-am gindit sa scurtez viteza de propagare prin afisarea lui aici. Se poate sa scriem o scrisoare si mai buna si mai la obiect dar este bine ca se face ceva / se ia o atitudine vi-a-vis de porcariile din mass-media. POATE AR TREBUI SA AVEM A MASS MEDIA POLICE si sa-ti pocnim cu un protest pe baieti de cite ori o ia razna. INCLUSIV CU UN PROTEST AL COMUNITATII LA DEPUTATII SI SENATORII DE UNDE AU SEDIUL BAIETII DIN RESPECTIVA MEDIE. Apropo de alegatori fericiti.... :)

------------------------

Subject: Scrisoare/petitie on line re: emisiunea CNN despre Romania



Dragi prieteni,



Am primit urmatorul mesaj din partea editorului revistei "Romanul Canadian":



Draga frate roman,



Intrucit am fost deseori solicitati sa raspundem la probleme referitoare la stereotipuri de imagine despre romani din media internationala (copiii strazii, droguri, abuzuri asupra copiilor, trafic cu copii, pedofilie), Revista "Romanul Canadian" s-a alaturat demersului comun al unui numar de organizatii comunitare, culturale, de business romanesti si persoane fizice din toata lumea, referitor la emisiunea recenta a CNN a lui Aaron Brown care a fost transmisa repetat si la ore de virf.



Scrisoarea a fost realizata si trimisa realizatorului emisiunii, si mass mediei romanesti, urmind sa trimitem si altor organizatii de media.



Textul scrisorii in engleza si romana il gasiti aici:



http://www.petitiononline.com/CNNRom/



Acesta este un efort lobbystic romanesc comun pentru a cere prezentarea echilibrata a Romaniei si a romanilor de pretutindeni folosind canale mediatice globale.



Cei care se raliaza cu pozitia exprimata va rog sa semnati online. Va rog sa specificati tara (Canada), si sa comentati daca doriti cind semnati.



Dr. Leonard N. Vulpe, Editor
Revista "Romanul Canadian"
Intentia mea... pt. Doina Anghel - de LMC la: 21/06/2004 21:27:10
(la: Arta In Romania: Ce parere aveti?)
Deschiderea acestui subiect a fost chiar intentia despre care mentionezi in comentariu. Si eu sint interesata sa aflu despre arta creiata in Romania care este cu adevarat arta. La ora actuala stiu numai despre artistii vechi, din secolurile trecute. Cei contemporani, nu stiu nimic despre ei, in afara de, stiu eu, doi trei. Fiind in America, nu prea am access la expozitiile lor, iar pe internet nu se prea publica mult, sau cel putin n-am gasit eu. Daca ai vre-o sugestie te rog propune-o.
#16540 (raspuns la: #16461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vinovatia sub forma intentiei sau culpei... - de ampop la: 03/08/2004 09:08:23
(la: Scandal medical in RO)
Problema ce se pune pur si simplu juridic este care este forma vinovatiei doctorului Ciomu. A culpei sau a intentiei. Daca este vorba de intentie, oare medicul avea discernamantul atenuat datorita unei maladii psihice, intoxicatii cu alcool sau stupefiante? Este cat se poate de simplu. Doar sa existe intr-adevar vointa pentru a se dori elucidarea cazului. Culpa medicala, zic eu, este putin probabil, deoarece se spune ca a sectionat penisul bietului om in trei. Daca ar fi taiat mai adanc la radacina, poate, poate...dar sa si cauterizeze? Cat despre intentie, directa sau indirecta, asta-i treaba procurorilor caci de aceea iau salariu de la Ministerul Public. Dementa momentana? Consum de stupefiante? ( nu ar fi singurul medic morfinoman, erau din astia si in vremea lui Ceausescu). Care este raspunderea echipei care a asistat operatia? Sa fi fost toti cu gandul aiurea cand opera Domnul Profesor? I-a facut oare cineva un test toxicologic medicului Ciomu? Stupefiantele sunt oricum remanante si se pot decela si la un timp de la consum. Alcoolemie? Din nefericire se pune probabil in miscare mentalitatea de "casta" iar legistul este probabil inainte de cel chemat sa sprijine justitia, coleg cu faptuitorul...asta-i Romania!
Mario
#18849 (raspuns la: #18824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Paianjenul - #20149 - de Muresh la: 23/08/2004 14:23:56
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Asa e . N-am vazut postarea ta .
Spui :

"Cum, dupa parerea ta, traducerea lui ALMA prin fecioara in loc de domnisoara in versiunea romaneasca ar putea fi considerata tendentioasa (conditia virginitatii nefiind stipulata in original), am fi curiosi totusi sa stim - dupa parerea ta - ce vrea originalul sa spuna prin "domnisoara", in loc de - pur si simplu - o femeie?...".

Sincer , nu stiu . Cand vad mame tinere sau fete , sezizez deobicei diferenta intre ele .Nasterea e insotita , deobicei , de schimbari fizice in infatisarea sexului frumos . Isaia s-ar fi putut referi la o fata tanara maritata sau nu , sau domnisoara , fecioara sau nu , care inca nu a nascut .
Intr-o discutie pe acest subiect cu o fata bisericeasca , el mi-a amintit ca VT a fost intial tradusa in l. greaca - Septuaginta - si de acolo in toate celelalte limbi ale popoarelor crestine . Deja in Septuaginta , in mod necorepunzator cu originalul ebraic , cuvintul ALMA (fata sau domnisoara in ebraica) fusese tradus prin "parthenos" - fecioara . Traducatorul ar fi trebuit sa se foloseasca de cuvintul "neanis" - femeie tanara . Daca asa scrie in Septuaginta (nu am verificat) , avand in vedere ca Septuaginta a fost scrisa cu vreo 300 de ani inaintea de nasterea lui Iisus , revin asupra celor scrise de mine asupra intentiilor tendentioase ale traducatorului . De ce totusi , traducatorul a ales cuvintul "parthenos" in loc de "neanis" ?. Nu stiu nici asta . Sa fie o greseala ?. E o intrebare deschisa (preotul cu care am vorbit a incercat sa explice si problema asta , dar in discutia care a urmat dupa aceasta afirmatie , a recunoscut la urma urmelor ca nu stie nici el) . In orice caz mai ramane o problema . Citez din penultima mea scrisoare catre DESTIN :

"...Mintuitorul trebuia sa se fi nascut pe timpul lui Ahaz , Isaia (7:1), Isaia (7:11,12,13,14, ) etc., si nu pe timpul lui Iisus . Scriitorii Evangheliilor , buni cunoscatori ai VT , ar fi putut lua vorbele scrise de Isaia , punandu-le pe seama lui Iisus operand o translatie in timp de peste 700 de ani . La urma urmelor n-ar fi asta primul plagiat in istorie . Iisus a fost precedat de vreo 20 de "Mintuitori" , care , cu totii , au fost nascuti de virgine , au murit crucificati , si s-au sculat din morti . Si , desi as fi vrut sa fie altfel , insusi Isaia ar fi putut comite un plagiat descriind pe "robul lui Dumnezeu dupa legendele "Mintuitorilor" premergatori .

Be well ,

Muresh .
#20158 (raspuns la: #20149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din TRICOLORUL - de anita47 la: 27/08/2004 05:12:53
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)


Cum se da o lovitura de Stat

Presa scrisa si cea vorbita, îndeosebi Televiziunile, s-au întrecut în ultimele 2-3 saptamîni sa publice ori sa transmita diverse comentarii si materiale despre faptele petrecute în urma cu 60 de ani si care, se stie prea bine, daca pe plan intern au avut multiple consecinte grave si daunatoare, in schimb, pe plan european, au influentat decisiv evolutiile ultimei faze a Razboiului Mondial din 1939-1945, mai ales în spatiul Europei Eat-Centrale. Pentru ceea ce a urmat, pe plan politico-diplomatic, militar, economic si psihologic, s-a avansat de catre istoricii si comentatorii militari - defel exagerat - comparatia cu “un nou Stalingrad”. Dar, asa dupa cum s-a observat, întemeiat, adeseori, locul istoricilor în dezbaterile din ultima vreme l-au luat nespecialistii, care au venit cu propuneri, sugestii si scenarii, care de care mai traznite, contribuind în fapt, si mai mult, la… îndepartarea, decît la apropierea, zilei de 23 august 1944 de constiinta publica. Este adevarat ca scopul scuza mijloacele, dar mistificarile nu-s oricum îngaduite, ci, de regula, sanctionate. Dar sînt atîtea motive pentru o revenire asupra desfasurarii exacte a episodului cardinal - arestarea Antonestilor - revenire oricînd binevenita si, cu totul, pe placul cititorului. in temeiul investigarii memorialisticii ramase de la principalii “actori” ai dramei, dupa analiza documentelor si coroborarea infor-matiilor transmise, la 23 august 1944 au intervenit urmatoarele derulari esentiale: atunci, în epicentrul evenimentului (Palatul Regal din Calea Victoriei) s-au aflat cel putin 30 de persoane, care, ulterior, au depus marturii, verbal ori în scris. Calitatea surselor, în functie si de aceea a oamenilor, difera si, din aceasta cauza, valoarea probelor de care dispunem este cu totul inegala. O sursa (Ioan de Mocsonyi-Styrcea), care ar fi trebuit sa fie de o mare calitate, avînd în vederea rolul si locul personajului în anturajul Regelui Mihai I, se dovedeste (asa cum, de altfel, s-a dovedit si individul, care în perioada 1947-1963 a ravasit închisorile comuniste) execrabila, deci inutili-zabila; alte surse sînt aproximative, atestînd clar dorinta autorilor de a-si afla un post marcant în desfasurarea faptelor (în ordine: D. Damaceanu, Emilian Ionescu, C. Sanatescu - asadar, toti militari); nu lipsesc probele dezinhibate (Lucretiu Patrascanu, Bellu Zilber), nici cele dezlînate (Emil Bodnaras, C. Agiu), si nici altele fardate sau voit studiate (Regele Mihai, diplomatii de la Curte). În categoria, rara, a marturiilor sistematice si precise le includem pe cele datorate lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. I. Bratianu, Mihai Antonescu, Grigore Gafencu, Gh. Barbul s.a., iar în aceea singulara, dar, concret de exceptie, cuprinzînd numai relatarile, declaratiile si recunoasterile prompte si exacte, unele chiar adnotate (chiar daca în închisoare), care rezista tuturor “intemperiilor” scurgerii timpului si, deci, confruntarilor, se înscriu toate materialele care poarta girul Mare-salului Antonescu. Faptul nu este întîmplator, de vreme ce, în 1944-1946, fostul Conducator era, netagaduit, cel dintîi interesat de aflarea si afirmarea adevarului. Este un element remarcabil si recomanda precis izvoarele de la care, în ana-lizele noastre, trebuie sa pornim si trebuie sa ne si reîntoarcem! Dintre sursele care poarta semnatura Mare-salului, distingem 3 de o valoare exceptionala: 1) documentul intitulat “Însemnari din celula”, asternute într-o agenda din 1930 a Regelui Carol II, chiar în seara demiterii (aproximativ între orele 21 si 23); 2-3) detaliile furnizate de I. Anto-nescu la interogatoriile conduse de Avram Bunaciu, în 15 si 20 aprilie 1946, în cadrul pregatirii procesului “marii tradari nationale” din 6-17 mai 1946. Nemultumit de textul interogatoriului, din 15 aprilie 1946, pe care ex-Maresalul l-a revazut si corectat cu acribie, la 20 aprilie 1946, anchetatorul Avram Bunaciu l-a chemat pe detinut la un nou interogatoriu, din care extragem urmatorul fragment, care, juxtapus textului amintit al “Însemnarilor din celula”, ne ofera, cu siguranta, descrierea cea mai completa si veridica, exacta a desfasurarii audientei istorice de la Palat din 23 august 1944 (aproximativ între orele 15,15 si 17,30). Sa parcurgem acest text: “Mergînd la Palat (în dupa-a-miaza de 23 august 1944), l-am gasit pe culoare pe d-l Mihai Antonescu si am mers împreuna la Rege. Am vazut în curte tancurile pe care mi le ceruse sa se apere de nemti. Tevile erau îndreptate spre casa. Atunci, în fata lui Mihai Antonescu si Sanatescu, i-am spus ca nu mai e nimic de facut si ca asteptam numai un raspuns de la d-l Clodius si scrisoarea partidelor politice. Sanatescu se scoala si spuse: “Vi le aduc eu”. Regele a iesit din camera si dupa o jumatate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldati din garda Palatului cu revolverele în mîna. Surprins, am spus: “Ce înseamna aceasta, Majestate?”. În timpul acesta m-a luat de coate un maior (Anton Dumitrescu) pe care l-am facut “misel”. Lui Sanatescu i-am spus: “Nu ti-e rusine, d-tale, om batrîn, sa-l pui pe Rege, un copil, sa faca astfel de lucruri neuzitate?”. Dupa ce Sanatescu mi-a spus: “Sînteti arestat fiindca nu ati vrut sa faceti armistitiu” si i-am raspuns “Cum îndraznesti sa afirmi ca nu am vrut sa fac armistitiu?”, Regele a trecut în alta camera. Dupa aceasta Sanatescu a facut semn soldatilor sa ne scoata (din “Salonul Galben”). Am fost bagati într-o casa de fier în care-si tinea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încapere mica, lipsita de fereastra, fara scaune. Am stat pîna la 4, cînd a venit d-l “Ceausu” care ne-a dus într-o casa de la pe-riferie (în Bucuresti), unde am stat 8 zile (pîna 31 august 1944), cînd rusii ne-au ridicat si dus la Moscova”. Ce se desprinde, în mod sigur, din textul retinut? Neputînd cuprinde totul, voi proceda selectiv, retinînd esentialul, surprinzînd mobilul faptelor întîmplate. La 22-23 august 1944, Anto-nescu luase ferm decizia de-a încheia armistitiul cu Natiunile Unite, lucru comunicat si, deci, foarte bine cunoscut complotistilor. I. Antonescu fu-sese rugat de fruntasii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, I. Mihalache, Gh. I. Bratianu, C. Titel Petrescu) sa conduca el operatiunea de semnare a armistitiului. Pîna atunci, Maresalul fusese ferm convins ca retragerea României din Axa si semnarea armistitiului trebuiau rea-lizate numai dupa avertizarea lui Hitler (de altfel, în seara lui 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a solicitat trimisului lui Hitler, Carl Clodius, aceasta pre-tentie, precizîndu-i ca astepta raspunsul înca 24 de ore, pîna la 24 august 1944, orele 18,00). Dar, în clipa în care, la Snagov, în 23 august 1944, aproximativ la ora 11,00, Ion Antonescu a cazut la întelegere cu Gh. I. Bratianu, în prezenta lui Mihai Antonescu, vice-presedintele Consi-liului de Ministri si titularul Exter-nelor, ca istoricul sa-i aduca o “scri-soare de garantie” semnata de liderii politici, în sensul ca ei erau de acord cu conditiile dure ale armistitiului (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS), din acel moment, asadar, Maresalul s-a declarat dispus sa nu mai astepte “acordul” lui Hitler. De “scrisoarea de garantie”, Anto-nescu avea nevoie pentru vizita anuntata telefonic la Palatul Regal pentru ora 15,00. Istoricul se angajase ferm sa aduca documentul pîna la ora 15,00, dar, nefiind posibil, s-a deplasat la Presedintia Consiliului de Ministri din Bucuresti, în jurul orei 15,00, si i-a facut cunoscut lui Mihai Antonescu acordul deplin al liderilor istorici, urmînd sa prezinte “scri-soarea de garantie” în cursul serii, pentru a fi difuzata prin radio. Putem presupune ca Mihai Antonescu nu l-a înstiintat imediat pe Maresal asupra acestei comunicari, dat fiind, probabil, ca avea s-o faca la Palat, unde aveau sa se întîlneasca în minutele urmatoare la rege, unul (Mihai Antonescu) ajungînd mai devreme, iar celalalt (Ion Antonescu) cu oarecare întîrziere. În adevar, Mihai Antonescu s-a întîlnit cu Regele si cu C. Sanatescu, pret de 20 minute, timp in care le-a expus “desfasurarea de forte”, precum si intentia de-a zbura la Ankara pentru a negocia cu Aliatii, mai ales ca, în 22-23 august 1944, facuse 4 interventii diplomatice oficiale si urgente prin Ankara. Regele l-a rugat pe ministrul de Externe sa ramîna în Palat, revenind o data cu Maresalul, cînd acesta avea s-ajunga în Calea Victoriei. Aceasta pauza de circa 30 de minute, care s-a ivit întîmplator ori a fost “dirijata”, avea sa le fie fatala Antonestilor, si iata de ce, pentru ca: Regele, întîlnindu-se în rastimpul ivit cu colaboratorii sai, în biroul sau de lucru din Casa Noua, a fost sfatuit de complotisti sa-l preseze pe Maresal sa semneze numai-decît si imediat armistitiul; numai ca ex-Maresalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care sa asculte recomandarile Suveranului, un “copil”, cum l-a calificat de altfel în cursul întrevederii, iar aceasta pentru ca în problema armistitiului Conducatorul avea deja planul sau si n-a admis sugestiile venindu-i din partea “cuibului de vipere” de la Palat. Din aceste contradictii si presupuneri false ori reale avea sa rezulte, putin dupa ora 17,00, ares-tarea Antonestilor! Numai ca, în vre-me ce Regele si echipa sa, complet nepregatiti, apreciau ca era suficient ca sa se anunte prin radio arestarea Antonestilor si întoarcerea armelor, Aliatii, in frunte cu SUA, URSS si Marea Britanie, s-ar fi grabit - iluzie desarta - sa-i ofere României Armis-titiul, si asta în cele mai bune con-ditii! Or, se cunoaste prea bine, nu avea sa fie nicidecum asa. N-a fost admis nici un armistitiu, iar presa internationala (“The Times”, “The New York Times” s.a.) de a doua zi (din 24 august 1944) s-a limitat sa vorbeasca despre capitularea Româ-niei, care, efectiv, se produsese. În ceea ce-l priveste, I. Antonescu urmarea, dimpotriva, sa se încheie efectiv un armistitiu, ale carui consecinte, mult mai favorabile sau, oricum, altceva capitularii, de genul celei pregatita de complotisti, ar fi fost, incontestabil, favorabile tarii si natiunii. RECAPITULARE SI CONCLUZII: În acest fel, în dupa-amiaza de 23 august 1944 au ajuns Anto-nestii la Palatul Regal din Bucuresti. Era PENTRU PRIMA SI ULTIMA DATA, Conducatorul Statului Român fiind dispus, în fine, sa încheie armistitiul cu Aliatii, desi, în conditiile concrete ale desfasurarii audientei la Rege, nu a marturisit aceasta, dimpotriva. Existau toate premisele si sansele de succes, mai ales ca Maresalul acceptase acest lucru, iar liderii partidelor “istorice” îi garantasera concursul. Complotistii trebuiau sa se decida: ei vor merge cu ori fara Maresal, iar, daca era asa, cum ei preferau de atîta timp, adica fara Maresal, atunci pentru ei cuvîntul de baza la ordinea zilei devenise, firesc, RAPID, CU ORICE RISC sI INDIFERENT CUM, dar Antonescu nu trebuia lasat sa pregateasca si sa semneze, EL, armistitiul! Prin urmare, chiar atunci, în 23 august 1944, trebuia sa se produca ceea ce complotistii planificasera, initial, pentru 26 august 1944: ARES-TAREA ANTONESTILOR, care, indiferent de consecinte, oricum le cadea bine, garantînd succesul loviturii de stat gestante. Avea sa fie o Lovitura de Stat de tip clasic, dat fiind ca Regele instalat, dupa 6 septembrie 1940, prin decret propriu semnat, dispunea de prerogative li-mitate, specifice monarhiilor “nefunctionale”. În consecinta, Regele si restul complotistilor realizau, concomitent cu înlaturarea regimului antonescian, o modificare constitutionala fundamentala, arestînd pe primul-ministru, care, întîmplator, si nu formal, era chiar seful statului. Iar, în cavalcada razboiului general sau a situatiei specifice de la Bucuresti, lovitura aparea scuzabila si necesara, în fata natiunii, a beligerantilor învingatori si - nu-i asa - a Istoriei? Însa pentru cît timp?
Gh. Buzatu



Pare mai mult o scrisoare de dragoste - de Myosotis la: 17/09/2004 21:43:12
(la: Catre tine!)
E frumos ce spui tu..Si pare mai mult o scrisoare de dragoste.
Oricum nu trebuie sa uiti ca :"Atunci cand vei porni in cautarea iubirii si ea va porni in intampinarea ta si te va salva"(Paulo Coelho)
Cu multa stima,
Myosotis



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...