te provoaca sa gandesti
scrisoare de multumire pentru un prieten care te-a ajutat intr-o situatie neplacuta
... hehe, nu va speriati, ca nu va prinde anul nou citindu-l :). e simplu si suna cam asa:
in primul rand vreau sa multumesc fetelor, pentru frumosul fiecareia dintre ele, pentru umorul si inteligenta lor. fara ele, cafeneaua n-ar mai fi la fel... apoi, vreau sa-i multumesc bunului meu prieten INTRUDER, pentru ca ma suporta :)) si pentru ca stie sa intre-n joc... baieteilor din comitetul organizator le trimit cate un gand de multumire pentru timpul ce l-au dedicat acestui concurs. omuletul-de-plush si cu nenea latu sunt deja inscrisi in carnetelul meu de bal... pe ceilalti ii mai tin nitel in suspans...hihihi. iar in final, vreau sa multumesc muzelor, ca se mai indura si de mine cateodata si-mi arunca frimituri de inspiratie, intru creatie ;;) sa fim iubiti !!! ____ oare unde mi-o fi colega de podium? a vazut-o cineva pe cri? o fi fugit cu mister cafenea??? hahahahaha :)) Mi-as dori si eu ca, peste ani si ani de zile, elevii mei sa vorbeasca cu atata drag de mine. Atunci voi simti cu adevarat ca ceea ce am facut nu a fost in zadar.
Oricum, daca ti-a fost atat de draga si daca ii porti atat de mult respect, poate ca o scrisoare de multumire ar fi mai mult decat suficient. Sunt convinsa ca si dumneaei se intreaba pe unde sunt fostii sai elevi, ce fel de oameni au ajuns. Ma bucur sa vad ca majoritatea oamenilor au doar cuvinte de pretuire pentru dascali. camyb1981
Ca toata lumea in cautare de literatura buna, am cedat si eu curiozitatii de a-l citi pe Coelho... Si, la fel, am inceput cu "Alchimistul", ca mai toata lumea care l-a citit acum vreo doi ani, cred, cind era singura carte de-a lui Coelho careia i se facea o reclama nemaintilnita si care era pe primul loc in topul vinzarilor (ceea ce nu denota neaparat calitatea lucrarii)... Nu pot sa spun ca nu mi-a placut deloc, e o lectura lejera, aerisita, chiar relaxanta, dar departe de face vreo mare onoare literaturii in general.Poate si sub impresia unei recitiri(recente la momentul acela) a "Micului Print" mi s-a parut ca seamana; teoria cautarii destinului, drumul cu toate etapele lui... linistea sufleteasca la care aspira personajul principal. Depasind momentul "Alchimistul", cu totul altfel stau lucrurile in ce priveste "La riul Piedra am sezut si-am plins" sau atit de "rivnitul" "11 minute", in sensul ca sint demne de scrierile puerile ale adolescentilor indragostiti si complexati, nici pe departe de un autor cu experienta si talent, cum se pretinde domnul Coelho... Singura demna nu neaparat de lectura, dar de un scenariu de film, poate, este "Veronica se hotaraste sa moara". Eu atit am citit din opera lui, daca mai are vreo lucrare ilustra si care merita descoperita ca experiment de lectura, v-as fi recunoscatoare sa ma anuntati. Singurul titlu care imi mai stirneste cit de cit curiozitatea e "Diavolul si domnisoara Prynn", referitor la care o sa ma exprim ulterior lecturii. Ca sa-i facem cinste autorului, trebuie sa recunoastem totusi ca are si unele idei interesante referitoare la psihicul uma, dar care, in fine, nu-i apartin efectiv, pentru ca sint concluzii iminente ale unui om care e dotat cu oarecare dram de inteligenta si interes. Si nu pot sa zic ca e nici Sandra Brown, nici Gabriel Garcia Marquez, poate undeva la mijloc.... Fie vorba-ntre noi si maestrului Marquez i s-a intimplat sa-i aprtina absolut genialul "Un veaca de singuratate", dar si acele "povestiri calatoare" care sint mult sub nivelul sau de substanta. Iar scenele de sex din cartile lui Coelho nici macar nu pot fi numite asa, cititi mai intii "Luni de fiere" a lui Bruckner si "Platforma" lui Houllebecque pentru recomandarea carora multumesc unui bun prieten... Toate cele bune si sa ne auzim cu bine! ...o cafeneaua.com,un multumesc,un sorry DESTIN in urma lor.
Am intrat in cafeneaua.com intamplator...cu dorinta de comunicare sincera,deschisa. Am intrat in cafeneaua.com cu viata...ca DESTIN intr-o iubire pura. Am intrat in cafeneaua.com intr-un moment cand tragedia a lovit fiinta mea...zdrobind totul.DESTIN...credinta-n Dumnezeu...si felul meu de-a fi. Multumesc tuturor colegilor de cafenea,multumesc Daniel,multumesc admin,multumesc amicilor si prietenilor ce ii am pe acest forum si am comunicat privat, face to face cunoscandu-ma Este posibil sa fi suparat intr-un moment sau altul pe cineva cuvantul meu...imi cer iertare,sorry! Niciodata cuvantul meu nu a purtat cu el ura sau dusmania... Ies(pentru un timp) din cafeneaua.com,decizia imi apartine in totalitate...cum, pe ce usa(usa din fata,usa din dos)?acest aspect nu eu il decid...ci fiecare din voi. Cele mai sincere ganduri catre voi,intelepciune si numai bine. DESTIN Cine se teme de suferinta...va suferi de teama. ...o cafeneaua.com,un multumesc,un sorry DESTIN in urma lor. Am intrat in cafeneaua.com intamplator...cu dorinta de comunicare sincera,deschisa. Am intrat in cafeneaua.com cu viata...ca DESTIN intr-o iubire pura. Am intrat in cafeneaua.com intr-un moment cand tragedia a lovit fiinta mea...zdrobind totul.DESTIN...credinta-n Dumnezeu...si felul meu de-a fi. Multumesc tuturor colegilor de cafenea,multumesc Daniel,multumesc admin,multumesc amicilor si prietenilor ce ii am pe acest forum si am comunicat privat, face to face cunoscandu-ma Este posibil sa fi suparat intr-un moment sau altul pe cineva cuvantul meu...imi cer iertare,sorry! Niciodata cuvantul meu nu a purtat cu el ura sau dusmania... Ies(pentru un timp) din cafeneaua.com,decizia imi apartine in totalitate...cum, pe ce usa(usa din fata,usa din dos)?acest aspect nu eu il decid...ci fiecare din voi. Cele mai sincere ganduri catre voi,intelepciune si numai bine. DESTIN Cine se teme de suferinta...va suferi de teama. ...o cafeneaua.com,un multumesc,un sorry DESTIN in urma lor.
Am intrat in cafeneaua.com intamplator...cu dorinta de comunicare sincera,deschisa. Am intrat in cafeneaua.com cu viata...ca DESTIN intr-o iubire pura. Am intrat in cafeneaua.com intr-un moment cand tragedia a lovit fiinta mea...zdrobind totul.DESTIN...credinta-n Dumnezeu...si felul meu de-a fi. Multumesc tuturor colegilor de cafenea,multumesc Daniel,multumesc admin,multumesc amicilor si prietenilor ce ii am pe acest forum si am comunicat privat, face to face cunoscandu-ma Este posibil sa fi suparat intr-un moment sau altul pe cineva cuvantul meu...imi cer iertare,sorry! Niciodata cuvantul meu nu a purtat cu el ura sau dusmania... Ies(pentru un timp) din cafeneaua.com,decizia imi apartine in totalitate...cum, pe ce usa(usa din fata,usa din dos)?acest aspect nu eu il decid...ci fiecare din voi. Cele mai sincere ganduri catre voi,intelepciune si numai bine. DESTIN Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Un bun ramas,good bye!...
- de
DESTIN
la: 28/09/2004 03:40:40
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii) ...o cafeneaua.com,un multumesc,un sorry DESTIN in urma lor. Am intrat in cafeneaua.com intamplator...cu dorinta de comunicare sincera,deschisa. Am intrat in cafeneaua.com cu viata...ca DESTIN intr-o iubire pura. Am intrat in cafeneaua.com intr-un moment cand tragedia a lovit fiinta mea...zdrobind totul.DESTIN...credinta-n Dumnezeu...si felul meu de-a fi. Multumesc tuturor colegilor de cafenea,multumesc Daniel,multumesc admin,multumesc amicilor si prietenilor ce ii am pe acest forum si am comunicat privat, face to face cunoscandu-ma Este posibil sa fi suparat intr-un moment sau altul pe cineva cuvantul meu...imi cer iertare,sorry! Niciodata cuvantul meu nu a purtat cu el ura sau dusmania... Ies(temporal) din cafeneaua.com,decizia imi apartine in totalitate...cum, pe ce usa(usa din fata,usa din dos)?acest aspect nu eu il decid...ci fiecare din voi. Cele mai sincere ganduri catre voi,intelepciune si numai bine. DESTIN Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Situatia actuala cu Grieg in Suedia
- de
spirit_intelept
la: 22/04/2005 17:44:54
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete) Multumesc ampop pentru buna primire pe care mi-ai facut-o. Ii respect pe cei care pot sa poarte o discutie bazata pe un schimb de opinii coerente, si nu bazata pe tot felul de invective sau reactii emotionale nestapanite.
Ai dreptate in privinta lui Grieg ca pentru el s-au cam incheiat aceste atacuri "legale". As vrea sa adaug ca tocmai din acest motiv, acum in cadrul MISA se manifesta un gen de optimism ca aceste persecutii nedrepte la care am tot fost supusi vor inceta curand. Am sa-ti redau cateva idei in acest sens, despre ce efecte poate genera acceptarea cererii lui Grieg de azil politic in Suedia (despre care si eu sunt destul de convins ca o va capata): 1. Pentru ziaristi si mass-media: In primul rand tin sa constat ca exista doua tipuri de ziaristi, unii corecti sau neinformati suficient, si altii (cei mai multi) care pur si simplu au ascultat de comanda sa-l distruga pe Grieg si au facut tot ce-au putut in acest sens. Primirea azilului o sa-i faca pe primii sa cerceteze mult mai atent ce s-a petrecut de fapt la aceasta vanatoare de MISA si probabil din ce in ce mai multe probe despre adevaratele dedesubturi ale acestei actiuni barbare au sa iasa la iveala. Asa cum e de asteptat, multe din aceste dovezi au sa dezvaluie comanda politica data de fosta guvernare (si ma refer in special la Adrian Nastase) precum si multe alte metode prin care politia, justitia si mass-media au fost influentate de politic. De fapt imi amintesc ce spunea un ziarist, care constata ca parca acest scandal cu MISA are exact darul sa scoata la iveala tot putregaiul din justitia romana. Pentru ziaristii calomniatori treburile au sa fie mult mai complicate. Ei vor trebui sa impace si capra si varza deoarece pe de-o parte vor sa fie europeni si nu-si pot permite sa spuna despre justitia suedeza ca ar fi infiltrata de MISA iar pe de alta parte nu pot recunoaste ca au gresit. Ar fi destul de ciudat ca presa din Romania sa inceapa sa scrie articole ca justitia suedeza e nedreapta sau ca nu sunt suficienti de seriosi..in plan european ar fi destul de grav si nu cred ca o sa se petreaca asta. In acelasi timp nici nu ar mai putea continua cu calomniile in acelasi dosar, fiindca ar fi iarasi o situatie ciudata, in care pe de-o parte sunt de acord cu justitia suedeza, dar pe de alta parte continua in acelasi ton mioritic. Pararea mea este ca in cazul asta cei cu musca pe caciula au sa taca malc. 2. Procurorii care au comis o serie intreaga de ilegalitati in aceasta "ancheta": - la inceput probabil ca au sa incerce sa continue, tocmai ca sa nu se intoarca roata impotriva lor. Pe urma situatia ciudata in care cei de aici persevereaza intr-un dosar care a fost respins in Suedia probabil o sa ajunga din ce in ce mai mult de notorietate internationala asa ca vor trebui sa-si revizuiasca atitudinea. Mai ales ca daca un oficial european o sa citeasca "rechizitoriul" la adresa lui Grieg si a lui MISA, gen "literatura pornografica", "orgii sexuale" si altele pe aceasi tema, o sa aiba toate motivele sa se intrebe ce se petrece de fapt in Romania. Asta din cauza ca daca cineva analizeaza mai atent aceste acuzatii si le compara cu situatia din Romania in care de exemplu la orice ora de noapte vezi la TV imagini mult mai "pornografice" decat cele de la MISA, o sa vada de fapt adevarata lor "consistenta". 3. Planul politic: - chiar acum cand toata Europa ne arata cu degetul exact pentru coruptie si pentru aservirea justitiei, acceptarea azilului politic pentru Grieg o sa fie o palma foarte serioasa data pe obrazul justitiei romane si de fapt pe cel al clasei politice. Exista in Parlamentul European factiuni care nu sunt de acord cu integrarea Romaniei, iar acest scandal le va da si mai mult apa la moara. Guvernantii nostrii vor trebui sa raspunda la unele intrebari jenante despre ce a fost de fapt "cea mai mare actiune din istoria politiei romane", la care au participat peste 300 de procuri si politisti, la care SRI-ul a organizat interceptari ilegale de peste 10 ani si la care toata mass-media a sarit sa-i demonizeze pe Grieg si pe MISA. Si dupa toate astea SINGURA acuzatie care se aduce lui Grieg in mandatul Interpol (asa cum apare el pe site-ul IGPR) este "perversiuni sexuale cu o minora". E clar in aceasta situatie ca vor trebui sa existe niste vinovati, poate chiar vom fi monitorizati de anumite comisii europene si miscari pentru respectarea drepturilor omului. Din acest motiv sper ca aceasta actiune prin care sa se vada de fapt ce a fost in spatele scandalului MISA, sa dezvaluie cat mai multe lucruri. 4. Societatea romana: - pana acum impotriva cursantilor MISA din Romania au avut loc o serie intreaga de actiuni de discreditare si chiar de atac direct. S-au emis tot felul de circulare in cadrul diverselor ministere sa fie indepartati cei care fac yoga, diverse asociatii care aveau legatura cu MISA au avut de suferit, etc. Si trebuie constat, toate acestea in conditiile in care niciodata nu a fost formulata vreo plangere oficiala impotriva MISA. Chiar oficialii din cadrul politiei si procuraturii au spus mereu ca nu MISA e anchetata ci exista doar diverse dosare ale cursantilor yoga. In acelasi timp multi oameni au avut probleme in familie sau cu prietenii si colegii tocmai din cauza ca situatia lor de yoghini MISA era vazuta prin prisma imaginii false create de mass-media. In acest sens decizia suedeza o sa dea foarte mult de gandit romanilor, care (in acest caz din fericire pentru noi), de multe ori au tendinta sa considere mult mai bune si mai obiective deciziile europene decat cele romanesti. Probabil pentru romanul obisnuit (si care nu este deloc prost, eventual poate prea credul) o sa fie un semnal de trezire aceasta acceptare de azil politic si asta o sa-l faca pe viitor mult mai atent la ce o sa "digere" pe negandite din partea mass-media si a anumitor institutii romane. Probabil mai sunt si alte implicatii, dar o sa le vedem pe parcurs. Chiar "amicii" nostrii de la Gardianul recunosteau ca Grieg nu este deloc prost si ca de fapt tot ceea ce a facut in aceste situatii arata o intuitie si abilitate foarte mare. De exemplu cand a fost "prins" la frontiera (desi atunci nu exista nici un fel de mandat pe numele lui, deci nu exista motivul retinerii) prin aceasta a fortat procurorii sa ii aduca imediat acuzatii sau daca nu, era liber. In acea noapte au lucrat vreo 30 de procurori sa insaileze un dosar penal pentru Grieg si rezultatul se vede acum. Pe urma, faptul ca s-a ascuns a dat timpul necesar inlaturarii vechiului regim care daduse acea comanda politica si a creat premisele unui proces mai corect. Acum, prin cererea de azil politic in Suedia, iarasi forteaza practic pe de-o parte o incheiere de conturi iar pe de alta parte face ca in acest proces ilegal sa apara poate pentru prima oara un participant corect. Cred ca abia peste 1-2 ani o sa putem evalua corect toate cate s-au petrecut acum. Despre filmul "Pact cu diavolul", ai foarte mare dreptate. Liberul arbitru este o lege universala. Totul este o consecinta a alegerilor noastre, bune sau rele. Diferenta intre o persoana divina si una diabolica este exact faptul ca in timp ce prima iti respecta liberul arbitru si nu urmareste decat eventual o ghidare plina de iubire, cea de-a doua actioneaza prin toate mijloacele pentru a te aservi si a te supune vointei ei. Despre comentariile tale relativ la inteligenta lui Grieg "no comments", vad ca ai si tu subiecte in care perseverezi, la fel ca in sprijinul pe care diverse institutii il acorda MISA, etc :). As putea sa iti povestesc zile intregi despre Grieg, dar poate cu alta ocazie. Spirit Intelept
Niste poze ...
- de
Vancea Dorin
la: 18/05/2005 17:22:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Buna ziua,
Cu aceasta ocazie vreau sa salut toti cafengii. Acest forum este unul din cele mai bune forumuri de fotografie din Romania. Felicitari Dl-ui Dinu Lazar si cafengiilor care sustin acestui forum. Vreau sa va cer si eu o parere despre fotografiile mele. Am inceput sa fac poze acus 2 ani, cu un Sony CyberShoot P52 dupa care mi-am cumparat un 300D. Din momentul cand am primit 300D-ul am inceput sa studiez arta fotografica. Ma ajutat mult faptul ca am avut pe langa mine prieteni cu care ne ajutam reciproc. Link-ul unde gasiti fotografiile mele e: http://photobucket.com/albums/y34/VanceaDorin/ Imi cer scuze pentru dezordinea care e acolo. Multumesc anticipat.
intalnirea cafengiilor
- de
laura_
la: 28/11/2005 14:17:36
(la: Întâlnirea cafegiilor - pe 26 noiembrie 2005) Daca ar fi sa rezum intalnirea cafengiilor... as spune... exuberantza!
M-am simtit bine! M-am simtit importanta pentu interlocutorii avuti la masa,in aceeasi masura...si ei pentru mine, existand un echilibru si o dorinta de cunoastere reciproca! M-am simtit om,femeie,prieten si nu in ultimul rand... adoptata... de marea familie a cafengiilor! Apropo!Am vazut aici tot felul de regrete...ma bucur ca exista regrete pt ca astfel... prin intalnirea noastra... s-a nascut un precedent...si nu-i putin lucru! Daca la inceput am venit la insistentele lui "sentiment",destul de tarziu si impinsa de la spate...asta nu pentru ca n-as fi vrut, ci pentru ca tocmai ma intorsesem de la o petrecere in familie...am plecat la spartul targului...si tot ce pot face este sa-l felicit pe rac pentru initiativa avuta si pentru ca a facut posibila prelungirea acestei interesante si deosebite regasiri. Am intalnit prieteni necunoscuti mie,neintalniti pe cararile vietii mele si ma simt privilegiata,ma simt norocoasa!!! Nu-s unul dintre utilizatorii frecvent intalniti pe aici...nu-s atat de familiarizata cu tot ce se intampla aici...dar ma bucur ca am avut ocazia sa intalnesc oameni deosebiti prin caracterul si felul lor de a-si manifesta deschidera catre tot ce-i frumos,boem si delicat! Celor care regreta ca n-au dat curs initiativei... nu le pot spune decat..."pe data viitoare!" si asta pentru ca-i certa treaba...v-a exista o "data viitoare"! Celor care au boicotat aceasta initiativa...nu le spun decat..."regretati,aveti ce regreta!" Multumesc noilor mei prieteni: Rac,Ooanna,Dona G,Andrea29 si Sentiment,sunteti deosebiti! 1. pentru ca ma simt iubita si iubesc;
2. pentru ca "am ajuns pana aici" pe picioarele mele; 3.pentru ca am prieteni minunati, deci nu ma simt "a nimanui". in fiecare zi ii multumesc lu' Doamne-Doamne pentru ca ma ajuta sa nu-mi pierd sparanta si credinta. in ceea ce priveste norocul, cand il urmaresc eu pe el,cand ma urmareste el pe mine;))
eu cred ca depinde ce anume v
- de
Domnita Soim
la: 20/03/2006 19:54:11
(la: atinge-ma, dar de la distanta !) eu cred ca depinde ce anume vrem: daca vrem prieteni care sa ne fie aproape fizic sau ne multumim cu acesti prieteni "virtuali". In ultimul timp am vazut ca a luat amploare acest gen de prietenie, care "nu e la vedere", i-as spuen eu. Mie una, cred ca mi-ar fi greu sa stiu ca prietenul (nu in sensul de iubit, neaparat) meu virtual nu poate sa iasa la o cafea, nu pot sa-l ating, sa plang pe umarul lui daca am nevoie.
Nu cred ca am ajuns atat de ocupati,sau insensibili sa nu ne mai dorim prezenta fizica a prietenilor. Parerea mea :) Spuneai la un moment dat in raspunsul tau ca nu iti pot da seama cine sunt eu. Ei bine, nici eu, nu prea cunosc raspunsul la aceasta intrebare. Dar cred ca vreme indelungata am fost o randunica mica si vulnerabila, inocenta si lipsita de aparare, de prieteni adevarati si de o motivatie pentru a fi fericita, ratacita intr-o lume plina de fiinte perfide si profitoare, in care cu greu isi putea gasi un loc fara a deveni asemeni lor.
O randunica care a vazut multe lucruri rele si a trecut prin nenumarate incercari dureroase dar care "cu timpul" a invatat ca in viata trebuie sa dea dovada de multa rabdare si intelepciune daca vrea sa ajunga la "liman".(..). Dar intr-o buna zi mica randunica a gasit ceea ce cauta de mult: PRIETENI! Nu erau prea multi, dar erau atat de draguti cu totii, sau cel putin asa pareau. Micuta randunica era in sfarsit multumita, iesea cu prietenii si se bucura de viata simtind ca traieste din nou. In sfarsit rasarea si pentru ea o mica speranta de a iesi din rutina plictisitoare si amara. Si a fost atat de bine o perioada, totul era atat de minunat , in sfarsit nu se mai simtea singura si abandonata. Insa dupa vreun an, au aparut probleme in paradisul ei, prietenii pe care ii admira, ii respecta si ii iubea s-au dovedit a fi extrem de parsivi, ba unii din ei chiar rautaciosi si plini de ura si invidie...Si din nou a fost dezamagita biata randunica, fatal si teribil de viata asta nedreapta...Si singurul lucru care ii venea in minte mereu era o singura intrebare: de ce? De cele mai multe ori in viata suntem dezamagiti de oamenii la care tinem cel mai mult, si asta doare cel mai tare, pentru ca de restul nu ne pasa chiar atat; dar de ce oare trebuie sa fie asa? De ce atata suferinta? Si mai ales de ce oare ii ranim tocmai pe cei la care pretindem ca tinem mult? Sunt atatea intrebari la care cu greu putem gasi un raspuns tinanind cont de rautatea de care dam dovada zilnic si de ura care pune stapanire pe intreaga lume...Este oare mai usor sa faci rau decat bine? Avem o satisfactie mai mare? Ce fel de satisfactie poate fi sa il vezi pe cel de langa tine nefericit si sa sti ca TU esti cauza amarei lui suferinte? Te mai poti numi oare om? Iar acum, ranita si total dezamagita de cei pe care ii respecta, ii admira si ii iubea atat de mult, mica randunica va cauta sa ii uite, consolandu-se cu gandul ca poate a gresit pentru ca si-a deschis prea mult sufletul fata de ei. Dar tot sufera in tacere deorece nu poate intelege de ce daca ea a investit in acele relatii timp, intelegere, sentimente si chiar a pus mult suflet, binele pe care a incercat sa il faca, a fost recompensat cu atat de mult rau. Dupa aceasta experienta in care a vazut cum prietenii cu care se intelegea atat de bine si carora le-a fost alaturi ori de cate ori i se solicita ajutorul s-au indepartat rand pe rand din cauza unor prostii pentru ca altfel nu pot sa le numesc, mica randunica a ramas cu multe sechele si nici chiar OMUL pe care il iubeste si care o iubeste nu le poate intelege, pentru ca el e o altfel de fire, pentru care tradarea unor prieteni nu are o insemnatate atat de mare ca pentru micuta randunica care e o natura dezlantuita intr-un suflet sensibil si care poate fi ucisa atat de usor. Odata cu acea experienta ceva in mica randunica s-a sfaramat, as putea spune chiar ca randunica a murit , acum e doar " un cadavru viu". Iar pentru a reveni din nou pe linia de plutire va avea nevoie de ceva timp pentru a invata sa aiba din nou incredere in oameni, deoarece cu toate ca nu si-a pierdut increderea in prietenie si in valorile ei, si-a pierdut increderea ia ea insasi. Si cand te gandesti ca tot ce si-a dorit a fost doar sa aduca putina lumina si cantec in viata prietenilor, ca a incercat sa le arate un alt fel de a trai si a simti lucrurile si viata. Dar ei nu au inteles nimic din toate acestea, au trecut ca niste ignoranti pe langa o sansa de a se inalta spre ceruri. Dar pana la urma a fost alegerea lor. Totul are un pret. Iar deobicei fericirea cladita pe suferinta altora se naruie. Desi eu nu le doresc asta, pentru ca inca mai tin la ei si fiindca vor avea mereu un loc in inima mea chiar daca m-au ranit si mi-au produs atat de multa suferinta. Au fost si momente de viata minunate pe care mica randunica le-a trait alaturi de prietenii ei, momente pe care nu le va uita pentru ca i-au adus multa bucurie in suflet. Iar atunci cand o napadeste tristetea si nostalgia isi aminteste doar de ceea ce a fost frumos si curat in acele relatii. Deci, Cri cri, nu cred ca sunt un spirit mai "ascutit", care poate patrunde dincolo de aparente, pentru ca m-am inselat de foarte multe ori in privinta oamenilor, cred ca mai degraba sunt un suflet "sensibil" care crede inca in bunatatea semenilor sai, desi odata cu trecerea timpului incepe sa aiba oarecare indoieli ca ar mai fi prea multe astfel de fiinte, dar care nu vrea totusi sa renunte la ideea ca la baza oamenii sunt buni si generosi, si care va cauta toata viata ei astfel de oameni. Si numai unul de va gasi si tot va fi fericita. Dar poate sunt chiar mai multi, doar ca ea nu a stiut sa ii vada ori sa ii cunoasca. O astfel de fiinta a gasit in persoana Omului care ii sta acum alaturi desi la o distanta de mii de kilometri. Cam asta ar fi o parte din povestea mea, dar mai sunt si alte capitole, unle scrise, altele nu, pe care le-ai putea descoperi daca vrei sa le cauti. Unele se afla chiar aici, pe alte pagini din site. Nu stiu daca fac bine deschinzindu-mi sufletul inca odata fata de oameni, dar nu pot trai fara speranta ca intr-o buna zi o parte din ei vor intelege ceea ce e de inteles si ca poate vor invata ceva din toate aceste experiente ale mele, desi din cate mi-am dat seama prea putini sunt dispusi sa faca asta si atunci "dau singuri cu capul de pereti" si se trezesc sau continua sa "doarma". Acum, depinde de fiecare ce alege. In ceea ce priveste ultima parte a mesajului tau. Nu-i nimic daca nu ai raspuns urarii mele, de altfel nu asteptam nici un raspuns la ea, am facut aceea urare doar pentru ca asa am simtit in acel moment. Am fost fericita de Pasti alaturi de cei dragi si vroiam sa iti doresc si tie acelasi lucru. Sper ca ai petrecut bine si ca te-ai simti excelent acolo unde ai fost. Bun venit, prietene, in lumea economiei globalizate.
Firma mea cu sediul in Luxembourg, numara 18 angajati in functii de conducere. Ne-am stabilit in orasul-tzara, pentru ca aici impozitele sunt mai mici - iar nivelul de trai mai ridicat - decat in alte tari. Unde mai pui, ca autoritatile stiu sa pretuiasca prezenta mea, nepunandu-mi bete birocratice in roatele bine unse. Contabilitatea am transferat-o in Korea de Sud, dupa ce o grupa de programatori din India ne-a pus la dispozitie un program minunat gandit, cu care cei 9 contabili din Seoul sunt foarte multumiti. Personal nu am preferinte geografice, cu avionul se ajunge in ziua de azi ieftin, repede si bine, in aproape oricare colt al lumii. Importante sunt pentru mine costurile. Conturile le-am deschis in Elvetia, nu datorita costurilor - ele sunt comparabile cu cele din alte parti ale lumii - ci datorita faptului ca aici secretul bancar este respectat cu rigurozitate. Mai greu a fost, sa gasesc un loc de productie corespunzator facilitatilor de ordin economic, la care prin lupta stramosilor mei si modesta mea contributie consider ca am dreptul. Am inceput cu China, dar chinezii - ca si intreaga Asie de altfel - sunt prea curtati de economia vestica. Pretul de cost al unui muncitor este in crestere si deja azi mai mare decat sunt dispus sa platesc. In Rusia perspectivele n-au fost prea sigure, in Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria costurile tind sa creasca iar in Ukraina si Bielorusia regimurile politice nu erau de natura sa-mi satisfaca necesitatile unui image corect in Vest. In cele din urma o firma de marketing autohtona mi-a prezentat o solutie care prevedea stabilirea locului de productie in Romania. Am fost placut surprins de pretul mic al fortei de munca, de cifrele statistice privitoare la productivitate, ca si de primirea calduroasa a edililor oraselului unde urma sa ne stabilim. Sarmalutzele in foi de vitza, berea locala si mai ales osanalele care - pe buna dreptate - mi s-au adus, mi-au risipit si ultimele indoieli cu privire la calitatea oamenilor de aici, la justetea deciziei mele de a stramuta productia in acele locuri. Sumele de bani necesare pentru construirea halelor, transferul utilajelor din Vest in Est precum si costurile de scolarizare pentru bastinasi le-am impartit intre tarile de origine si de destinatie, cele doua state preluand fiecare o cota parte. In ultima zi, la inchiderea fabricii din Vest, am fost confruntat cu o situatie neplacuta, atunci cand o fosta muncitoare m-a acuzat in gura mare de a fi luat painea de la gura copiilor ei. Noroc ca politia era prezenta, astfel ca m-am indepartat fara a-i da un raspuns pe masura... Insa acest gest ostil, mi-a confirmat inca odata justetea deciziei luate in favoarea schimbarii locului de productie. Din punct de vedere economic, decizia se dovedise deja mai mult decat avantajoasa, mai ales ca biroul de avocatura insarcinat de mine cu tratativele in vederea incheierii contractelor cu parte romana facuse treaba buna, reusind sa scada nivelul salariilor cu 18% fata de ceea ce preconizasem in discutiile preliminare. Comparativ, spaga necesara pentru flexibilizarea pe timpul tratativelor a partenerilor romani, s-a dovedit eficienta iar investitia in sine s-a amortizat cu varf si indesat. De atunci au trecut doi ani. Cu o crescanda neliniste am inregistrat ridicarea treptata in acest timp a costurilor de productie din Romania ca si cresterea pretentiilor muncitorilor, ceea ce a dus in final la o crestere atenuata a cifrelor scontate de bilantz. In ultimul an ora de productie a fost cu doi euro-centi mai mare, ceea ce m-a determinat sa solicit intocmirea unui studiu de marketing privitor la costurile de productie in mai multe tari din fostul perimetru comunist. Ukraina! Cu o economie in crestere, o populatie avida de munca, cu perspectiva economica promitatoare multumita orientarii vestice a regimului politic, Ukraina intruneste momentan toate conditiile necesare pentru stabilirea locului meu de productie pe teritoriul ei. Intalnirea cu viitorii parteneri de afaceri si cu edilii unui orasel din sudul Ukrainei m-a impresionat in mod deosebit, iar cliseul propagat conform caruia Ukraina ar fi saraca, mi-a fost infirmat cu prisosinta de gustoasele bucate de la restaurantul hotelului unde am intocmit ceea ce in cercurile noastre se numeste Road Map. Privitor la mutat, sigur ca unii vor invoca iarasi idealurile umaniste ridicandu-le la rang de argumente impotriva inchiderii fabricii din Romania, insa de aceasta data n-am sa mai comit greseala de la primul mutat: Dialogul cu muncitorii il voi lasa pe seama lucratorilor specializati in munca de presa, care sa explice componentele umaniste ale circulatiei banului si avantajele care decurg pentru noi toti dintr-un capital in continua miscare. Sunt sigur ca fiecare muncitor va intelege ca problema care se pune nu este painea luata de la gura copiilor lui, ci painea data copiilor ukrainieni. Bineinteles ca sunt constient de riscul implicat de mutarile repetate ale locului de productie, si anume acela ca in final, in toate tarile acum sarace costurile de productie se vor ridica, astfel incat nu vor mai exista posibilitati de a gasi in est oaze cu mana de lucru ieftina. Numai ca pana atunci - deci pana cand in toate tarile din fostul bloc comunist pretul se va alinia la cel actual din occident - imperiul meu economic de azi va fi fost preluat de copiii mei sau de copiii copiilor mei. Pana atunci se vor deschide - cu ajutorul nemijlocit si neprecupetzit al Unuiunii Europene - treptat alte pietze de productie similare cu cele gasite de mine acum: Germania, Franta, etc... Caci dincolo de toate principiile, legile si regulile economiei de capital, exista si traditia geopolitica, ce pot fi urmarite cu secole in urma si care confirma de fiecare data: Istoria e o roata... De aceea zic: Bun venit, prietene, in lumea mea. Bucura-te pentru mine, pentru lupta castigata dupa secole si secole de antagonism dintre noi capitalistii pe de o parte si proletariatul pe de alta parte. In schimb, ma bucur la randul meu pentru tine: Optiunile tale scad pe masura ce ale mele se inmultesc, ceea ce te elibereaza de multe din gandurile si deciziile cu privire la cariera, drumul in viata si altele asemenea. Eu va trebui si mai departe sa ma zbat pentru gasirea de solutii noi, care sa nu perturbeze circulatia capitalului. Multumita mie o sa vezi lumea, avand in vedere flexibilizarea mainii de lucru care acum se orienteaza dupa capital, si nu invers cum decenii de-a randul sindicalisti de pretutindeni au cerut. Ar mai fi multe avantaje de enumerat, pe care tu le-ai dobandit prin faptul ca eu am castigat lupta de clasa, insa experienta de viata imi spune ca tu ai putea interpreta o asemenea lista ca pe o lauda de sine, ceea ce nu-mi sta in caracter. Prefer sa lupt in continuare anonim pentru tine, chiar si daca rezultatele luptei mele nu sunt intotdeauna si pe de-a-ntregul intelese sau chiar apreciate.... Cu drag Teodor Blajinu P.S. Pentru cititorul interesat, dar a carui perceptie pentru ironie si potentialul ei stilistic nu este pe masura interesului aratat; Pentru a preintampina actiuni cum ar fi aruncatul cu pietre - sau aratatul cu degetul - in directia mea si pentru conformitate: Textul de mai sus nu are caracter autobiografic, nu corespunde conceptiilor mele umaniste de culoare profund idealista si nu ridica pretentii de nici un fel in ce priveste competente economice sau de alt gen. Este o simpla parabola cu indepartate inflexiuni din realitatea de zi cu zi cu care unii dintre noi sunt confruntati.... Nu dau bani cersetorilor. Cred ca staruie in mintea mea o prejudecata ca ar fi altcineva in spatele lor, caruia i-as da indirect. Sau poate ca ma exaspereaza cat de multi sunt.. sau cat de fals bolborosesc "Doamne-ajuta".. sau e un cumul de toate astea.
Nu-mi plac copiii de la semafoare care-ti stropesc parbrizul inainte de a-ti cere parerea. Nici nu vociferez, insa nici nu-i bag in seama. Dau drumul la stergatoare si-atat. Nu-mi plac nici conturile date la televizor. Nu-mi inspira incredere. Si, din nou, poate ca-i o tampenie. Asta sunt. Trecand peste ajutorul dat prietenilor-in legatura cu care nu cred ca a avut vreunul a se plange, mai sunt si altfel de situatii. Intr-o zi am parcat in fatza bancii. Am stat cam mult inauntru. Ies si... nu-mi mai recunosc masina. Iar un pici de vreo 11-12 ani tocmai o lustruia de zor cu o carpa uscata. A ramas putin mirat de cat i-am dat: "Pai.. la spalatorie costa mai putin, iar eu n-am avut si ceara". "Da, numa` ca acolo stau la coada", am spus. Si am plecat. O alta faza a fost intr-o piata. Parchez, dau sa cobor, si vine un batran care incepe sa spuna ceva. In concordantza cu atitudinea mea obisnuita, il ignor si iau piata la cutreierat, multumita ca nu ma urmareste. Ma intorc apoi si constat cu neplacere ca e tot in parcare. Speranta de a demara inainte ca el sa se apropie s-a dovedit desarta, drept care, ma resemnez sa-l ascult. In locul "discursului" cunoscut, aud ca are numai x lei si i-ar mai trebui inca y sa-si ia o jumatate de kg. de fasole. M-a impresionat, intr-adevar. I-am dat niste bani si mi-a facut atatea temenele, de parca-i dadusem viata inapoi. Am demarat scrasnind din roti, rosie de rusine pentru fiecare cersetor ignorat. Ca n-am nici idee pe langa cati ca el am trecut cu indiferentza. Unii au nevoie, altii "profeseaza". Cine cunoaste un aparat de identificare, sa mi-l recomande si mie ;) -------------------------------------------- He who laughs last thinks slowest. 1. multumesc pentru zimbetul prietenesc :)
2.mi-e greu sa ma hotarasc care din imagini s-o aleg :D , fiecare se potriveste la alta stare de spirit, sper sa nu devin schizofren... ============================================== "Always remember that you're unique. Just like everyone else." Pai "multumesc" pur si simplu. Dupa ce ma reculeg de la noua imbranceala ("Nu vreau sa ma ajute prietenii, vreau sa ma ajuti tu"), o sa imi pot aduna gandurile indeajuns ca sa ma pot concentra la o eventuala actiune de salvamont...
gata...am retinut!nu reactionez de fata cu reactiunea!monte:am evadat deja spre Calea Cea Buna!Multumesc de explicatii(prietenul la nevoie...):))))
Multumesc la toti pt pareri . M-a ajutat ca macar am vorbit, indiferent dak cineva e sau nu de acord. M-am saturat sa tac ca sa nu fiu etichetata. multa sanatate si o zi buna. va poop
|
![]() ![]() cautari recente
"BUNA ZIUA IN TIGANESTE"
"demonstreaza in enunturi polisemia verbului a tine" "ce inseamna trasaturi de caracter" "analiza morfologica a cuvintului iarna" "buimaca" "cuvinte cu triftongi" "cum recunosti o bijuterie de platina" "vanciuc poezia daca ai un prieten" "insusiri pentru cuvantul fluture" "analiza cuvantului lor" "dialog intre frunza si vant" "rica fante de obor" "Eu sunt Vuving al tau cel mic mi-e foame si mi-e frig" "doarme" "enunturi cu cuvantul furtuna" "paul polidor" "DOUA ORFELINE" "dulceata de coacaze albe" "Catalina Nita povestioara fetitei cu rochita patata de cerneala" "despre tara din care venim" "fascinatia" "sint tineri intre tineri si batrani intre batrani" "vasile romanciuc poezia Daca ai un prieten" "Noapte buna in aromana" "MERE PUTREDE SI MERE BUNE" "a si pune amprenta" "HEIDI FETITA MUNTILOR" "spectatori de liviu damian" "dialog intre doua randunici la venirea toamnei" "explicatia proverbului esentele tari se tin in sticle mici" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Prietenia si prietenii)
uite cit de putin trebuie unui om pentru a zimbi din suflet...mesajul tau mi-a adus intr-adevar un zimbet! multumesc.
tu spui ca esti considerata "prieten demonstrativ". eu as numi genul de prietenie despre care discutam (cea dintre noi, virtuala, verbala , de la suflet la suflet, lipsita de interese de orisice fel) ca fiind prietenie fara pret. aici sensul cuvantului pret poate fi citit si propriu si figurat...asta pentru ca tot am pornit dialogul nostru mai demult de la ideea ca la varsta adulta lumea isi bazeaza "prieteniile" pe interese comune. ceea ce s-ar putea foarte bine spune ca prieteniile acelea sunt pretuite, li se da valoare in functie de avantajele ce decurg. o prietenie fara pret este deosebita si rara in zilele noastre.
hm...cit de mult se poate discuta despre asta. pe mine ma fascineaza natura umana. si din lumea mea de aici este foarte interesant sa observi omul si manifestarile lor. cind esti asa ca mine, lumea nu prea te ia in seama. de multe ori te ocoleste. si atunci e usor a fi nevazuta. si asta ajuta enorm in a observa.
iti multumesc Anca, pentru prietenia ta fara pret.