comentarii

scrisoare din franta catre un prieten in limba franceza


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
asa-i limba franceza...:)) - de Honey in the Sunshine la: 02/11/2005 23:12:57
(la: Dragostea mea, iubirea mea tarzie! Am nevoie de sfaturi!)
asa-i limba franceza...:))

de acord, dar in romana spui "pas" cand refuzi ceva :)
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#84086 (raspuns la: #84085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu a trebuit sa fie o decizie - de (anonim) la: 06/02/2004 18:14:22
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Nu a trebuit sa fie o decizie daca sa imi invat sau nu copiii romaneste. Traim in Canada, in zona de limba engleza. In casa s-a vorbit romaneste pentru ca asa era firesc. Cu copiii am vorbit romaneste pentru ca am avut impresia ca este limba in care ma pot impune. Si eu si sotul vorbim alte 2 limbi pe linga romana, dar nici una atit de bine ca lb. romana, si atunci, de ce sa nu ii vorbesti copilului tau in limba pe care o stapainesti cel mai bine. A nu se intelege ca nu vorbim engleza corect. Copiii, in virsta de 10 si de 5 merg la scoala in limba franceza. Fetita noastra la doar 10 ani, vorbeste cele 3 limbi perfect, fara nici o greseala. La scris poate ca are ceva greseli la limba romana, insa stie sa scrie. Am petrecut timp cu ea, desi intradevar oboseala era imensa.Dupa 6 ani am mers in vizita in tara si bunicii au fost uimiti de cit de bine vorbesc copiii limba romana. Ei si-au facut prieteni, si doar usorul accent avut in limba romana tradau ca nu sint crescuti in Romania. Am fost mindrii si atunci chiar am decis ca e bine sa stie si limba romana, atunci chiar a fost o decizie. Ajuta sau nu ajuta? De ce sa ne punem problema daca ajuta...Se trag din romani, traiesc intr-o casa in care isi aud zilnic parintii vorbind romaneste, deci e bine sa stie ce spunem. Este foarte adevarat ca e greu sa petreci timp in a face lectii in limba romana, dar..in joaca scriind o scrisoare, sau cititnd o carte ei pot invata a scri si a citi romaneste.
Intr-o zi, in casa unor romani de acici din canada, am intilnit mai multa lume noua. Am facut cunostinta, si de obicei ne dam seama cam din ce colturi ale romaniei venim. Uneori intreb:"Ardeal?"...sau"Moldova?"....Am intilnit o doamna dragutza care vorbea perfect romaneste gramatical, si care avea un usor accent..chiar funny..Am intrebat-o:"dar tu din ce zona a tarii te tragi, ca nu imi dau seama?" Mi-a zimbit si mi-a raspuns:"eu sint din El salvador, dar sotul meu e roman"...Am fost uimita..I-am cunoscut copiii care vorbeau perfect romaneste, engleza si spaniola..wow....Au 12 ani impreuna si nu numai ca ei au invatat limba celuilalt, dar si-au invatat si copiii..Deci se poate, si e frumos..e placut..e interesant..
Am intilnit in canada romani care spuneau, atunci cind erau intrebati din ce tara vin, ca ei vin din "Transilvania"...nu Romania...Si care nu isi invatasera copiii romaneste pentru ca.."e o limba care nu foloseste"...Ehhh asta depinde, fiecare are punctul lui de vedere..nu am acuzat, nu am comentat...asta este..daca omul asa considera, e dreptul lui..deci sa fie fericit.
#9064 (raspuns la: #5551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) mai - de PROUDFRECKLED la: 06/01/2011 16:19:51
(la: focuri)
hai sa sar in fata! :)

poate sti tu sa-mi zici?! L-am intrebat un link catre un forum de factura cafenelei, ma refer la subiecte, limbajul folosit etc. de limba franceza. Am o prietena foarte buna, profa de limba franceza aici, venita din Franta. S-ar da si ea pe net dar pina acum n-a gasit ceva s-o entuziasmeze asa cum ma vede pe mine atasata de cafenea.

sa ma scuzi daca-ti trollez confa, nu mai fac!
#590314 (raspuns la: #590312) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rco - de JCC la: 05/11/2003 03:08:31
(la: Casatorie in Franta)
matematica, este cam peste tot aceiasi in lume..
poate o sa incepi cu cateva examene de dat, cu un post temporal intr-un liceu, dar daca persisti, poti ajunge
ar trebui totusi sa termini doctoratul, daca l-ai inceput
cum stai cu limba franceza?
ar trebui sa incerci sa contactezi colegi echivalenti din scolile superioare (fac) din Franta, prin e-mail
ar trebui sa faci o vizita informatie in Frant

Le Mans, cunosc un pic, in vestul Parisului la cca 220 km, au o Universitate, este un centru industrial, comercial si financiar.
Multe muzee, are o catedrala gotica din al 1"-lea sieclu, cu niste vitralii superbe, multe monumente vechi..

Este un oras care va cunoaste in viitor o extindere fenomenala, un oras de viitor
este si capitala de "rillettes"

Regiunea este superba, râuri, paduri,
Cu toate ca face parte din regiunea "Pays de la Loire" aproprierea de Basse Normandie(in nord) si Bretagne (in vest) a lasat amprentele

Oamenii sunt muncitori, seriosi, de cuvant, mai reci la inceput, dar cand esti adoptat esti pe viata,
bucatarie si gastronomie exceptionala
aperitivul national : Calvados, un fel de tuica facuta din mere, cidru
#3296 (raspuns la: #3215) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu ii invat - de (anonim) la: 01/12/2003 04:41:08
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
limba mamei
si limba tatalui
si limba prietenului
si limba noastra:

romana, germana, franceza, engleza

LATINA
pentru a intelege
ce inseamna
CIVILIZATIE

ISTORIE
pentru a intelege
ce inseamna ROMAN.

GEOGRAFIE
pentru a intelege
ce inseamna UNIVERS.

ARTA
pentru a intelege ce inseamna SUFLET si TRAIRE.

il las sa gaseasca SINGUR.
drumul spre DUMNEZEU.

sunt oare un parinte bun?!
identitate - de Valentin Vlad la: 17/12/2003 08:59:00
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Una din misiunile parohiilor romanesti este sa pastoreasca romanii aflati in Franta.
Acestia insa dupa cum chiar dumneavostra spuneati apartin multor categorii. Dupa criteriul de generatie si rezidenta permanenta pot fi 2 largi categorii:
romanii stabiliti aici de mult timp sau nascuti aici care cunosc Romania din vacante pe de o parte, si cei veniti temporar aici care in mod normal locuiesc in Romania, pe de alta parte (muncitori sezonieri, cadre detasate, studenti, persoane "fara acte", functionari de stat, etc.). Pentru acestia din urma existenta parohiilor romanesti este fireasca si nu pune probleme. Caricaturizand, orice parohie din Romania, "importata" aici poate indeplini acest rol - semanand in acest sens cu parohiile speciale din campusuri studentesti, spitale, capele de pe langa gari, aeroporturi, etc. Pentru acestia problemele de identitate nu se pun, o biserica romaneasca asigura pentru ei continuitatea cultului, permanenta serviciului religios.
Problemele se pun pentru ceilalti. Aici intervine specificul de biserica a emigratiei. Un roman nascut in Franta si/sau care locuieste aici de ani buni de zile si pentru care perspectiva intoarcerii in tara este vaga si chiar tot mai indepartata are unele nevoi spirituale specifice.
Asimilarea poate merge, mai ales pentru a doua generatie sau pentru familiile mixte, pana la a renunta la frecventarea bisericilor romanesti. Acestia ori se convertesc "en douceur", pe nesimtite ajungand la practicarea religiei in cadrul parohiilor romano-catolice sau chiar deloc, avand convingerea ca doar in Romania, in Orient exista identitate orientala si deci nici o zbatere identitara aici n-are sens, fiind doar o palida imitatie a traditiei orientale.
Parinte, credeti ca bisericile romanesti (atat cea ortodoxa cat si cea catolica de rit oriental) trebuie sa se mai ocupe de romanii din aceasta categorie ? Sau invers, ei cum ar trebui sa procedeze ?
O cale, mai speciala, este extinderea "francofona" a ortodoxiei (sau a ritului oriental in general). Deja sunt tendinte: in primul rand existenta insasi a bisericii ortodoxe franceze, apoi liturghii (partial sau total) in limba franceza la bisericile romanesti. Parca in America se transeaza in favoarea acestei optiuni. Un semn este situl bisericii ortodoxe romane din America, www.roea.org, care este in engleza, dar care nici macar nu mai are varianta romaneasca ! Dar chiar si situl mitropoliei ortodoxe romanesti din Europa de Vest, http://www.mitropolia-paris.ro, dependenta de Patriarhia de la Bucuresti este in primul rand in franceza. Ce-i drept, are (inca) varianta romaneasca !
Va mai avea sens adjectivul "romaneasca" pentru aceste titulaturi ?
Un raspuns simplu ar fi: cat priveste ortodoxia, ea are vocatie universala, deci poate si trebuie, prin functia sa misionara, sa existe peste tot, cu celebrari in limba locului, dupa exemplul catolic. Si atunci traditia pur romaneasca are rost doar pentru romanii din a doua categorie de care vorbeam, cei veniti temporar ?
Sigur ca biserica greco-catolica la randul ei trebuie sa-si puna aceste intrebari. Dar pentru ea pare mai simplu: comuniunea sa cu biserica romano-catolica limiteaza framantarile spirituale. Dar e drept ca le accentueaza pe cele identitare...
Parinte, cum vedeti dumneavoastra biserica ortodoxa romana din Paris peste cateva decenii, dincolo de chestiunile ierarhice: mai degraba francizata, orientata spre pastorirea noilor generatii nascute aici sau pur romaneasca, cu legaturi puternice cu tara, inevitabil mai mult ocupandu-se de romanii "in tranzit" ?
Exista oare o cale de mijloc ?

Cu respect,

Valentin Vlad
ortodoxie si identitate - de pr Iulian Nistea la: 27/12/2003 08:21:59
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Sarbatori Fericite, Valentin Vlad.

    Problematica identitatii românilor si ortodocsilor în Occident este foarte acuta. Si, desigur, exista opinii si puncte de vedere diferite.


    Personal, eu cred ca dintru inceput e bine sa distingem între "biserici" (sau "parohii") si Biserica (cu majuscula). Biserica lui Hristos este una, parohiile si "bisericile locale" (traditiile locale) sunt mai multe.


    Daca astazi sunt vreo 70-80 de mii de români in regiunea pariziana, este din cauza acestei "emigratii sociale", care insa nu va dura la nesfârsit. Totusi, cei mai multi dintre acesti oameni nu vorbesc aproape deloc sau foarte putin franceza. Asa se face ca noi, la Biserica Ortodoxa "Sfintii Arhangheli" din strada Jean de Beauvais (M. Maubert-Mutualité), facem practic toate slujbele in româneste, caci acesti oameni sunt marea majoritate a credinciosilor nostri. Dar la parohia "Sf. Parascheva si Sf. Genoveva" - http://www.geocities.com/orthodoxeroumain/ - cel mai adesea slujbele sunt si in româna si in franceza, uneori jumi-juma: asta pentru ca la aceasta parohie vin si franceji, plus ca si majoritatea credinciosilor inteleg aproape perfect franceza.


    Acum, dincolo de situatii temporare (ca "emigratia sociala" româna in Spania, Franta sau Italia), dar si dincolo de procesul natural pe care'l descrieti - membrii ai familiei se casatoresc cu frenceji si catolici si familia schimba incet-incet de "culoare religioasa" - eu cred ca exista si alte cauze:
    • lipsa catehismului (pentru copii si pentru adulti!) in bisericile românesti din diaspora
    • lipsa noastra de discernamânt in a sti sa introducem treptat putina câte putina franceza in cult, pe masura necesitatilor adevarate (exemplu: cineva care a crescut in România, chiar daca e aci in Franta de 50 ani va prefera sa se roage in româna, pentru ca e limba profunzimii sale, a ceva unde atinge rugaciunea; pe de alta parte, copiii acestei persoane, nascuti in Franta, vor avea ca prima limba a profunzimii lor limba franceza - chiar daca in familie vorbesc româneste initial -, si vor prefera de fapt franceza, iar copii acestora din urma vor fi si mai putin "à l'aise" in româneste; si uite-asa oamenii nu mai vin la biserica si'si pierd radacinile)
    • necesitatea profunda a oamenilor ce s'au format in România de a se ruga in româneste si, din contra, necesitatea românilor care s'au format (copilarie + studii) in Franta de a asculta slujbele in franceza.


    In concluzie:
    1. mie mi s'ar parea mai normal ca bisericile ortodoxe din occident sa se numeasca mai degraba cam asa: Biserica ortodoxa de rit bizantino-român Sfintii Arhangheli; sau: Biserica ortodoxa de rit bizantino-rus Sfântul Serafim de Sarov etc.
    2. in privinta limbii de slujire, cred ca e normal sa fie mai multe parohii, fiecare cu specificitatile lor lingvistice:
      • in romaneste, pentru ca intotdeauna vor fi oameni in trecere sau pentru putina vreme la Paris, sau care pur si simplu vor sa se roage in româneste
      • si in romaneste si in franceza, pentru ca intotdeauna vor exista credinciosi cu familii mixte sau care sunt in aceasta perioada de trecere la limba franceza
      • si in franceza (cu micile specificitati retuale si traditionale românesti), pentru ca sunt deja membrii ai familiilor emigratilor mai vechi care ar veni mai degraba aci.


      Cam asa vad eu lucrurile in principiu si pentru viitor. Nu stiu insa in ce masura s'ar si putea, cum si cand...


      Toate cele bune.


      pr_iulian
#7290 (raspuns la: #6778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu totul intamplator am dat - de Dinu Lazar la: 04/01/2004 08:51:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Situl www.creanum-belgium.be este condus de un mare prieten al fotografiei europene, Louis Stevigny; acesta conduce un portal fotografic european interesant, unde pot fi vazute multe fotografii extrem de interesante; tot acolo este o importanta lista de discutii foto (in limba franceza).
Domnul Stevigny m-a invitat sa pun si eu citeva fotografii pe situl respectiv; mai sunt prezenti si alti fotografi romani, intregindu-se altfel o imagine destul de cuprinzatoare a fotografiei europene de factura clasica, academica, pentru ca mai sunt si alte ramuri ale fotografiei si nu toti participantii la munca pe cimpul asta sunt conciliabili sau adunabili intr-un for, de prea multe ori existind orgolii si tot felul de bisericutze, desigur la noi mai mult ca oriunde.
Spre deosebire de alte tari, Romania nu are la aceasta ora un muzeu al fotografiei sau macar un sit unde sa poate fi vazute fotografiile celor mai buni fotografi din diverse timpuri; in acest context mi se pare extrem de interesanta initiativa unui domn din Romania, care a adresat de curind mai multor fotografi si foruri de fotografie urmatoarea epistola; poate exista lunetisti care il pot ajuta in proiectul dumisale - sa il contacteze personal.
Iata emailul domnului Portase:
===================================================================
Tuturor impatimitilor de fotografie,
Va salut si va doresc numai bine pentru anul 2004 !
Am urmarit cu interes opiniile pro si contra despre arta fotografica
postate de Dvs. pe diverse site-uri si forumuri...
Va multumesc pentru sfaturile bune si uneori cu tonuri dure, dar daca nu pui intrebari nu primesti raspunsuri...
OK... am o propunere catre Dvs. si alti profesionisti din domeniul foto.
Vreau sa sponsorizez un site despre arta fotografica romaneasca,
istoric, mari maestri, galerii foto vechi si noi, forumuri de discutii
despre arta fotografica veche si noua, bursa foto, fotografia de stoc, agentie de vanzare foto, ... etc...etc....
dar acest proiect nu se poate realiza de o singura companie, am nevoie
de ajutorul vostru al profesionistilor in domeniu...
In acest sens va adresez invitatia de a colabora cu noi,... va asteptam parerile, propunerile etc.
Mentionez ca toate costurile de gazduire, nume de domeniu, web design si administrare vor fi suportate de compania mea,
( APIS Romania www.apis.ro ),
rolul Dvs. este de a participa activ la dezvoltarea acestui proiect
national.

Inca nu avem un nume pentru site, asteptam propuneri...

Eu am gasit libere:
artafotografica.ro ( Arta Fotografica din Romania sau arta fotografica romaneasca )

fotografiaromaneasca.ro

fotografi.ro( Fotografi din Romania sau fotografi romani )

etc.

Prima etapa este de prezentare a istoriei artei fotografice din Romania, vrem ca marii maestri ai Romaniei
generatia veche si cei contemporani, sa fie cunoscuti, urmarim sa facem site-ul bilingv (roman-englez).

Astept propuneri din partea Dvs.

Numai bine !

Cu prietenie,

Adrian PORTASE

adrian@portase.net
#7582 (raspuns la: #7548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SB_one, ai uitat sa spui... - de Jimmy_Cecilia la: 03/02/2004 01:46:51
(la: Integrarea romanilor in occident)
ai uitat sa spui ca-i si tare frig in Germania...
Cred ca dac-ai fi venit in Franta de la inceput, ti-ar fi fost mai placut si adaptarea este mai rapida.
Cunoscand limba franceza, ce te-a hotarat sa alegi Germania??
#8783 (raspuns la: #5436) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. LMC/Brave Warrior - de Little Eagle la: 26/05/2004 18:01:32
(la: I'm back...)
Draga mea sora,

Nu am nevoie sa caut in dictionare ce inseamna un Brave Warrior.
Tu gandeste la mine cel care sunt azi de 16 ani incoace,ceea ce am scris despre trecutul meu inainte este o alta persoana,ce nu se gasise inca.

Si ca sa-ti spun ce inseamna un Brave Warrior,eu nu te cunosc,dar iti cunosc sufletul si te iubesc mult ,esti sora mea,mi-as da viata pt. tine de ai fi in primejdie,fara sa ma gandesc la moarte.Oare nu ai considera asta un act de bravura?

In Romania am fost odata cu 2-3 ani inainte de a veni aici,ridicat de securitate la 3 dimineata intr-o joi.
Am vazut parintii mei plangand si personal mi-am zis ca viata mea e terminata.Am luptat pt. drepturile omului nu doar pt. mine dar pt. toti si am scris scrisori de protest impotriva lui Ceausescu,atat in Romania dar am reusit sa trimit cateva si aici in America,si in Germania si Franta unde aveam prieteni si cunoscuti plecati.
Au ajuns la diversi senatori si reprezentanti americani in congres,au ajuns si la Jimmy Carter,pe atunci presedinte.
Crezi ca aceste acte nu reprezinta pe un Brave Warrior?

Am fost dus cu duba la sediul militiei de sector,am avut senzatia ca nu voi mai vedea soarele rasarind pt. mine dar nu am fost speriat si nu am plans si nici nu mi-am plecat capul in fata lor.
Dupa cateva ore m-au luat la bataie,nu ma loveau in fata....cica sa nu lase urme....dar ma loveau in ficat si rinichi de am lesinat.
M-au tinut treaz cu orele la interogatorii stupide,ma duceau inapoi in celula
si credeam ca pot sa stau un pic sa ma refac dar dupa 10 min sa zic asa,veneau si ma luau din nou si iar la bataie,de data asta cu bulanul la talpile goale si apoi imi spuneau ca e vremea sa fac exercitii de ...gimnastica si sa sar in sus....cadeam jos lesinat.
Alte dati dupa alte batai,capitanul spunea altora daca vor sa mearga la WC,si unii ziceau ca da,si atunci se pisau pe mine.

Mi s-a parut o eternitate acele 3 zile cat am stat acolo,umilit,scuipat in ochi si jignit,dar am stat mereu drept si nu am renuntat deloc la idealul meu de a fi liber.
Mi-au dat drumul pt. ca ambasada americane din Buc. ma avea pe o lista anume,sa fiu lasat sa plec in USA.
La acea vreme,Carter a dat Romaniei acea favoare de favorite nation si a cerut in schimb sa fie lasati in pace toti disidentii politici persecutati de regim.

La 3 ani dupa aceea mi s-a dat pasaportul,de persoana fara cetatenie romana,apatrid,doar America m-a primit.
Te intreb draga mea,oare exista in dictionare termenul de Brave Warrior in cazul meu?

Parintii mei mi-au zis sa-mi cer dosarul de la Securitate,dar nu vreau.
Vreau sa uit acel trecut,o rana in sufletul meu.Nu am putut vedea la tv acele poze si imagini cu tortura irakienilor pt. ca-mi aduce aminte de aceleasi lucruri prin care eu am trecut.

Sper sa ma intelegi acum,ma crezi cum doresti,daca nu sunt un Brave Warrior
poate e doar parerea ta,o respect.
Nu as fi vrut sa scriu astfel de amintiri,pt. a demonstra ceva despre mine,am considerat totusi ca ar trebui sa le cunosti,sunt doar in mic detaliu.
Si niciodata nu am facut parada cu ele,dar acum e bine sa le stii,maybe you'll give me a brake.

Te iubesc mult si din suflet,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)

















































#15889 (raspuns la: #15884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E foarte interesant sa citest - de (anonim) la: 19/08/2004 17:14:52
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
E foarte interesant sa citesti opinii atat de contradictorii despre un subiect care la prima vedere ne e comun; adica cel putin asa s-AR DEDUCE DIN intrebare- de ce nu "vrem" inapoi, "ne" e dor-adica ar exista un "noi", nu-i asa, un personaj colectiv-simbol ("romanii plecati in strainatate") care ar trebui sa aiba un punct de vedere cat de cat omogen intr-o problema care ii priveste...De fapt imi dau din ce in ce mai mult seama ca acest personaj nu exista; exista experiente foarte diferite, situatii foarte diferite. Sunt cateva imagini cliseu (olimpicul la biologie plecat la doctorat in state, omul de afaceri de succes, capsunarul, medicul reconvertit in vanzator, clasicul inginer) care revin mereu, dar, in afara de faptul ca nu toata lumea se incadreaza in astfel de imagini,este mai mult ca sigur ca poti gasi s-un olimpic la biologie care sa vrea sa se intoarca, si unul care sa vrea sa ramana, s-un inginer multumit in state, si unul care-si afce bagajele si pleaca, etc,etc...Cred ca trebuie privite lucrurile cat mai subiectiv cu privinta, adica fiecare sa-si analizeze propria situatie si sa decida ce e mai bine pt. el, fara sa mai ia o suta de mii de exemple de la unul si altul acre au plecat si au reusit, s-au intors si au esuat sau invers... povesti si triste si fericite se gasesc de ambele parti ale baricadei, si la "plecati" si la "intorsi". Personal, cred ca nimeni nu-i poate pretinde cuiva care are de ales intre a trai cu trei milioane de lei in tara si cu trei mii de dolari in state sa se intoarca in tara; dar in acelasi timp, cred ca o oarecare diferenta de nivel de trai merita suportata pt. partea "cealalta", a prietenilor, a limbii, a parintilor...as spune insa ca argumente de genul ma enerveaza ca nu sunt amabile functionarele la banca sau nu suport mizeria de pe strazi, manelele, jeep-urile etc sunt un pic cam...stupizele asa. si-n romania ca si-n toate tarile civilizate exista zone si zone, medii si medii, si daca iti poti crea un statut social decent, care sa nu te oblige sa stai in ferentari, chestiile astea nu te afecteaza exagerat; si un psihic echilibrat si optimist ajuta-ca, pana la urma, daca nu poti suporta un pic de praf, o enervare cu un jeep la semafor sau o injuratura mai colorata, nu stiu cum poti suporta adevaratele incercari pe care ti le poate oferi viata...bine ar fi, iarasi, sa nu ne mai dam pe noi insine sau pe cunoscuti atata de exemplu, ca pe niste gasitori ai adevarului absolut; si sa nu-i mai criticam cu atata vehementa sau ironie pe cei care fac o alegere diferita de a noastra;
ptr. Muresh - de SB_one la: 29/08/2004 22:56:44
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
Au fost intotdeauna si sunt inca si astazi teribili specialistii,
fata de cei ce indraznesc sa emita ipoteze,care zdruncine valoarea operelor lor.

Ce sentiment de crutare poate avea un invatat fata de cel care emite o ipoteza care, daca s-ar adeveri,ar insemna aruncarea la cos a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii?

Era cu atit mai usor specialistilor istorici sa reduca la neant valoarea operei lui N. Densusianu, cu cat ipoteza lui, care aducea o clatinare credintei obstesti ca noi suntem urmasii Romei, aparea tuturor ca un act de impietate, o mica orare a valorii titlului de noblete.

...N-a pierit nici o limba a Dacilor, pentru ca ei n-au avut o alta limba proprie, care sa fie inlocuita prin limba Romanilor si n-au avut
o astfel de limba pentru simplul motiv ca Dacii vorbeau latineste.

Limba Dacilor n-a pierit.

Ea a devenit in Italia intai limba Romanilor care era o forma literara a limbii Daciei, iar mai tirziu limba italiana; aceeasi limba a Dacilor, dusa in Franta a ajuns intai limba Galilor, iar cu timpul limba franceza; in Spania ea a devenit intai limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniola,

iar aici a devenit cu vremea limba noastra romineasca.

I. Al. Bratescu-Voinesti (1942)



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20617 (raspuns la: #16579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu am fost ajutata, la inceput... - de Jimmy_Cecilia la: 13/09/2004 19:51:09
(la: Ajutorul primit)
in 1973 când am debarcat prima data in FR, am fost ajutata de catre romani sau cupluri franco-române care au cunoscut in timpul studentiei (inainte de 1944) membrii ai familei mele, in RO, prieteni si camarazi ai unchilor mei...
(am zis bine "camarazi"... :)), nu-i nici o gresala)
primele zile am stat la ei, m-au condus la toate administratiile sa fac necesarul pt obtinerea statutului de refugiata politica, mi-au imprumutat bani, mi-au imprumutat sau dat mobile, asternuturi si lingerie de casa,
m-au indrumat cu sfaturi
au pus toata comunitatea româna in curent pt cautarea unui serviciu, ca de altfel l-am gasit dupa 7 luni, ca responsabil de fabricatie si cercetare intr-o uzina mica de vreo 60 de persoane, in regiunea pariziana...
In timpul celor 7 luni, pâna am invatat limba franceza,
tot prin comunitatea româna, am avut diverse joburi : menaj, muncitoare, desinatoare tehnica
Gasirea unei locuinte, invitatii la masa, vacante pe valea Loirei in rezidenta lor secundara, etc, etc

Din pacate, romanii acestia fiind mult mai in vârsta decât mine, au disparut acum
Cred ca fara ajutorul lor, as fi razbit dar mi-ar fi fost mult mai greu...

La rândul meu si eu am ajutat pe altii, asa cum am fost ajutata si eu...
N-am avut surprize cu cei care erau din familii cunoscute de catre mine sau familia mea...

Insa am avut surprize cu românii necunoscuti, care au reusit sa ma induioseze, pe care i-am ajutat doar pt ca sunt români.

Cred ca orice ajutor susceptibil de a fi dat sau primit depinde de persoane, de caracterul lor, de generozitatea lor umana si de corectitudinea de care sunt capabili de "a reîntoarce ascensorul", de personalitatea individului, de simpatia si impresia pe care o produce..

Nimeni nu trebuie sa considere pe ceilalti de fraieri, nici sa încerce sa profite.
Un ajutor primit nu trebuie uitat nici o data, si chiar daca nu este dat ca sa-ti creieze o obligatie, trebuie sa te revanshezi dublu sau triplu cand ai iesit la liman si sa fi recunoscator toata viata.
Numai in aceste conditii cei care au ajutat o data, vor continua sa ajute..
Florin, - de Jimmy_Cecilia la: 08/10/2004 20:07:58
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Cand te duci intr-o tara straina sa traiesti sau sa stai catva timp acolo,
vrand - nevrand inveti limba, ca n-ai incotro si o auzi numai pe aia...
cand "am iesit" din RO, am trait mai intai 8 ani in Yemen, am lucrat si am si mai tarziu am facut si o alta fac in Egypt,
am invatat curent araba literara, + citit si scris, înainte nu vorbeam un cuvant,
cand am ajuns in Franta nu vorbeam nici un cuvant franceza, am invatat,
ca este o chestie de supravietuire,
prost sa fi si tot inveti, ca numai asta auzi toata ziua si n-ai incotro.. :))

Ca sa inveti o limba, trebuie sa traiesti in tara respectiva, altfel o uiti repede daca o inveti doar la scoala si n-ai practica...
exemplu eu cu rusa, desi pe vremuri invatam tot atatea ore de rusa ca si de româna...
nu mai stiu nici un cuvant...
Cind eram tinara (mai tinara - de Mary la: 29/10/2004 16:33:12
(la: floarea de colt)
Cind eram tinara (mai tinara vreau sa spun, aproape adolescenta ...:) am primit o floare de colt de la prietenul meu care locuia in Cimpulung Moldovenesc . Stiu ca se catarase pe munti dupa ea si chiar daca nu as fi stiut a avut grija sa ma avertizeze sa o apreciez ca pe ceva extrem de pretios...:)
Apropo Cimpulung, este cineva de prin zona? Foarte frumos pe acolo!! Ce as mai vizita!!! Si oamenii, ce prietenosi, si limba, ce dulce !!...(oftat)...

Pe aici insa, am vazut in magazinele cu tot felul pentru gradinarit, seminte de floare de colt !! Si chiar si prin gradini o mai vad cum creste plantata pe cite un pietroi...
Este o floare deosebita, gingasa si totusi puternica.
intrebare pt Daniel Racovitan - de nicu maxim la: 25/11/2004 16:12:45
(la: Congresul cadrelor /studentilor din Franta (trimiteti si CV-ul))
ma numesc nicu,
am 33 de ani, locuiesc in paris de 3 ani cu familia,
sunt licentiat in drept administrativ, am studii postuniversitare de management financiar, sunt expert vamal, am experienta de 10 ani in import_export si operatiuni vamale, vorbesc limba franceza
si
incerc sa gasesc o firma romana sau mixta care cauta un om de legatura in franta sau chiar si in romania
si
nu stiu unde sa_mi incep cautarile

multumesc anticipat pt. un mic ajutor!
Prietene PetreCar - de ampop la: 15/12/2004 13:45:08
(la: A pornit cu stangul)
Nu doresc sa intru in polemica dar se pare ca dupa bunul obicei al VOSTRU dezinformezi, cel putin in privinta francezilor. Comentariilde postului Euronews de limba FRANCEZA au fost favorabile lui Basescu, unde era numit "sincere et ferme", noul presedinte sincer si ferm...In rest este dreptul VOSTRU sa faceti politica psd-ului...Basescu marinar homosexual etc...mai tin minte afisele voastre. Cainii latra, caravana trece...

Mario
wild wind - de Belle la: 24/02/2005 15:36:11
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
stai nu te supara. nu sunt bataioasa (decat cand e cazul), pur si simplu afirmatia ta mi s-a parut total eronata.

personal nu ma uit cu jind la magazinele romanesti din canada. sunt magazine romanesti si-n state pentru cine vrea neaparat. chiar si la magazinele poloneze gasesti aceleasi mezeluri. dar si de la alimentarele americane cumperi alimente la fel de bune (in afara de parizer si lebar, recunosc, dar asta nu-mi provoaca nostalgii inutile).

nu vreau sa intram in discutie privind comunitatile romanesti din strainatate, nu are importanta ca sunt in canada, state sau alta tara. peste tot sunt si oameni buni si oameni nebuni, padure fara uscaturi nu se poate. dar te asigur ca si-n state ai ocazia sa-ti faci prieteni foarte buni printre romani si sa ai "activitati".

cat despre excursii, nu cred ca in state nu sunt atractii de vizitat ca sa spui ca n-ai unde sa faci o excursie sa te relaxezi.

nu stiu unde locuiesc prietenii tai (si nu e treaba mea fiindca asta ar fi deja o indiscretie) si de cat timp sunt in state... e posibil ca unde sunt ei sa nu cunoasca inca imprejurimile sau intr-adevar sa nu fie mare lucru de vazut sau de facut.

cat priveste faptul ca viata e mult mai grea in state, si aici depinde de la caz la caz. si eu stiu ca in canada emigrantii primesc ajutoare de la stat, cursuri gratuite de limba franceza sau engleza, "scolarizare" in cum sa-si faca un resume sau cum sa se prezinte la interviu, etc. e drept, in state nu exista asa ceva, cred ca ar costa exagerat de mult la cati emigranti sunt. de asta unora li se pare mai greu aici decat in canada. dar foarte multi ne descurcam si fara ajutorul statului si cred ca defapt satisfactia e mult mai mare cand realizezi ceva prin propriile forte.

ai dreptate, parerile oamenilor difera si de aceea am vrut sa-ti arat si un alt punct de vedere, opus celui care-l au prietenii tai.
#37511 (raspuns la: #37360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vive l'argot - de ondine la: 02/06/2005 19:57:34
(la: Pudic si Trivial. Unde punem limita?)
Imi permit sa dau si eu cu parerea :)
Exista de ex. dictionar de argou FR-RO, pe care il recomand cu caldura (desi ar merita o actualizare).
Nu cred ca argoul e culmea stiintei intr-o limba straina. Anumiti oameni poate chiar nu au nevoie de el si chiar nu il intalnesc prea des! In fine, va exista intotdeauna o doza de argou pe care nici nativii nu o stapanesc; exista argoul de cartier, daca nu chiar de bloc sau de scoala (in Franta cel putin). Chiar am vazut recent o emisiune in care povesteau cum se staduiesc sa-i invete pe anumiti tineri limba franceza, la 14-15 ani, fiindca realmente ei ajunsesera sa vorbeasca alta limba, cu expresii proprii, limba neinteleasa decat de ei.
In fine, cand iti dai seama ca vorbesti bine o limba straina - as zice in momentul cand "gandesti" in limba respectiva si cand ajungi sa poti exprima tot ce-ti trece prin cap in limba respectiva. Perfectiune nu exista si intotdeauna ai de invatat. Nu sunt absolut deloc de acord ca nu poti scapa niciodata de accentul strain, cunosc prea multe contra-exemple. Sa nu fim ca vulpea la struguri...:)
A zis bine cineva aici ca anumiti oameni si cand vorbesc "curat" tot vulgari sunt. Cred ca si reciproca e la fel de valabila. Si am ferma convingere ca sunt multi oameni care nu au nevoie de un limbaj dublu, unul la servici si altul acasa, unul la cafenea si altul pe strada :) Si ca sunt oameni care nici macar cand sunt singuri, nu le-ar da prin cap sa injure. Iar daca o fac, nu o fac in serios, ci cu umor, si numai cand stiu ca n-au sa lezeze pe nimeni.
In ce priveste vorbitul murdar, indecent, obscen sau cum vreti sa-i spuneti, am si o intrebare pseudo-morometziana : care-i placerea?
Raspunsurile sunt psihanalizabile :))



Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...