comentarii

scrisoare mele catra damna profesor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
tineretea - de Dumitru Hritac la: 01/08/2006 20:18:29
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Multi regreta ceva sau pe cineva...fiecare vede altfel perioada in care ne-am trait anii aceia, dupa cum era in pozitia sociala. Au fost unii mai avantajati si nu-i condamn, dar macar sa recunoasca acest lucru.Noi astialalti, muritorii de rand ne-am trait tineretea atunci si ne-am distrat cum puteam, dar era o atmosfera de farmec nustiu...specifica varstei. Acuma avem de toate, dar nimica nu mai are ceva de atunci. Personal regret din acele timpuri faptul ca eram mai uniti, mai solidari, mai umani. Azi muncitorul de atunci a ajuns patron si se uita de sus la tine si nu mai recunoaste ca am stat nopti intregi la coada la lapte impreuna. Un alt prieten (doar cu profesionala) a ajuns patron de case de schimb valutar si se uita cu dispret la sandalele mele rupte de profesor navetist, dar a uitat cand ne jucam impreuna prin cartier cu pistoale de lemn "somata"(cine stie...)....E uite! Eu asta regret...ca lumea uita de unde a plecat si acest regim "capitalist" ne-a dezumanizat. Cu bine, ca raul vine!
#136962 (raspuns la: #101868) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fara gunoaie - de Dumitru Hritac la: 08/08/2006 09:21:45
(la: Cum arata orasul tau ideal?)
Sunt idealist, dar mai inainte as fi un pic dictator. Dac-as fi primar as face curatenie "la sange". Adica as introduce un regim militarizat si sever prin care sa curat orasul de orice fel de gunoaie, si la propriu si la figurat. Apoi as extinde spatiile verzi cat mai mult. Pe urma as crea locuri de plimbare pentru oameni, parcuri cat mai multe si as repara strazile si chiar cladirile mai vechi. Apoi as da salarii mari politistilor incoruptibili ca sa-si faca treaba bine. Apoi m-as stradui sa vad ce fenomen ii atrage pe oameni sa stea in oras (ca multi mai vin), si sa aflu motivul aglomeratiei.
DA! cred ca asta e de fapt prima preocupare: aglomeratia sufocanta. Multe fiinte hominide se plimba de colo colo fara rost, de te tampeste atat funicular. Eu cred ca orasul meu ar fi cu foarte putini oameni sau chiar pustiu.
Ma duc in Lupeni, poate acolo e mai pustiu orasul...
Sunt sub influenta filmului "The Day after Tomorrow" (Ziua de poimaine,cred) ...unde inghetul apocaliptic (provocat tot de noi , oamenii) a pustiit orasele.
Ma scuzati, fratilor, dar nu mai suport atata aglomeratie fara rost. Ma pun si eu pe o banca in parc sa citesc ziarul si incepe conversatia unor batranei care stiu adevarul absolut. Nu mai trece mult timp si un copil razgaiat imi arunca peste ochelari bolul de inghetata din cornet. Dupa ce-mi sterg in fine, pata de murdarie de pe camasa si pantaloni, se aseaza un organism tributar lui Bachus care indruga verzi si uscate si care era sa ma ia la bataie ca nu-i dau " o tigare, sefule"...Vin doi gardieni de strada si ne amendeaza pe amandoi pentru consum de bauturi alcoolice in locuri publice(inca se mai vedea pata pe pantaloni si banuiesc ca ei au crezut ca am facut pe mine, iar betivul avea la piciorul bancii un recipient cu aroma inconfundabila a rachiului prost).
In fine, ma ridic un pic iritat de pe banca si incerc sa ma indrept spre casa, dar sunt lovit fara sa-mi dau seama de rolleri care veneau cu viteza pe alee. Dupa o injuratura (in gand) merg atent mai departe si in statia de autobuz trebuie sa trec printre calatorii salbatici care tocmai coboara cu sacose si alte materiale prin mine, nu alta. Cu fruntea plina de sudoare ca am rezistat "atacului", ma indrept spre un chiosc sa-mi iau tigari, dar vine o liota de copii care cer guma, inghetate, sticksuri,etc...Astept cu privirea la vanzatoare(de altfel nevinovata) si ma uit la ceas. dar n-apuc sa aflu cat e ora, ca de fapt nu-l mai am. Cineva mi-l subtilizase. Trebuie sa ma dau la o parte din calea unui landou urias cu 2 gemeni si o mama pe masura, care striga la mine:chiorule!, dar ferindu-ma dau peste un mititel de urias care tocmai iesise de la vreo sala de sport ca era cu totul asudat si plin de muschi ca Hulk Hogan sau Arnold(cine-i stie). S-a uitat sa ma rupa cu o mana, asa era de furios ca nu vine autobuzul, dar cineva i-a spus(nu stiu, poate un trecator sau constiinta lui) sa ma lase in pace, nu vezi c-a facut pe el?...Eu uitasem de pata si ma gandesc ca uriasul s-a uitat la mine "intelegator" si a plecat. Oftez c-am scapat din aceasta "cumpana" si ma grabesc spre casa unde in fata blocului se uita la mine un fost coleg de sc generala , ajuns acuma mare patron cu avere de te sperii. dau noroc cu el si se uita dispretuitor la sandalele mele rupte de profesor navetist si ma ia ironic la intrebari ca ce mai fac si cat mai castig. Eu ocolesc raspunsul si dau sa plec, dar el ma invita la o bere. Din politete de obicei nu refuz nimic in viata, dar atunci chiar nu aveam chef sa beau. In urma mea colegul vorbea cu un angajat de-al lui in soapta despre mine...:Uite-l pe asta, il vezi?...e profesor , cica, dar n-are bani de-o bere..saracu"
Recunosc ca privirea nu prea ma ajuta, dar urechile sunt la locul lor si am auzit aceasta remarca profund umilit.
Asa ca ultimul lucru dorit pentru orasul ideal, ar fi sa-l populez cu oameni cu BUN-SIMT!!! Cu bine, ca raul vine!
Daca invatamant nu e, nimic nu e.. - de Dumitru Hritac la: 14/08/2006 12:17:20
(la: "Concurenta"in invatamant)
UE...aceasta mare gogorita a inflamat si sistemul nostru...In dorinta de a fi "cu temele facute" oficialii arunca gunoiul sub pres si declar ca toate-s bune...
In invatamant, care a ajuns de rasul curcilor plouate, exista aceeasi" preocupare de a "implementa" programe vestice , cica moderne, dar nimeni nu si-a pus problema daca functioneaza.
Daca ar fi ca in vest unde exista societate civilizata si puternica economic, nic ca ne-ar pasa de invatamant. Ori la noi problema e oblica de tot. Nu avem nici un fel de economie si ne miram ca invatamantul e canusareasa de la stat.
Atata timp cat nu vom avea economie stabila, nici invatamantul nu va iesi din mocirla. E bine de stiut ca normele didactice se vor imputina oricum din lipsa de elevi(copiii care vin din urma sunt tot mai putini, iar cei care sunt jumatate renunta din lipsa banilor sau a sigurantei gasirii unui post).
Ori asistam la degradarea brusca a invatamantului atat calitativ cat si cantitativ, indiferent cat ne-am zbate noi, profesorii. Tarile care sunt dezvoltate nu au neglijat invatamantul si e de prisos sa va spun cum s-au ridicat din propria cenusa Japonia si Germania:prin invatamant.
Din punctul meu de vedere invatamantul romanesc e pe buza prapastiei si vom fi ultimii care vom fi poate salvati.
Daca e sa raspund intrebarii as spune ca e bine momentan pentru elevi ce se vor distra mai mult o perioada, dar e rau pentru profesori care vor pleca cu coada intre picioare de la chenzina si vor fi umiliti de oameni pe strada. Cum nimeni n-are nevoie in tara asta de "ganditori", ne vom alege alta meserie.
Personal mi-e rusine sa zic ca-s profesor...de multe ori la coada la paine sau in piata le spun cunoscutilor ca sunt somer...Ei se uita cam cu dispret la sandalele mele rupte de profesor navetist si le zic ca am tras o fuga pe la tara sa ajut o matusa la gradina(ei nu stiu ca de fapt eu fac naveta)...si tot mai multi dintre noi chiar renunta la invatamant, lasand loc liber suplinitorilor de orice fel, mediocritatilor sau nulitatilor cu pile, asa ca elevii vor avea de ce sa-si bata joc in continuare...
Cu bine, ca raul vine!
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





Printre cunostintele mele, sa - de gabriel.serbescu la: 28/07/2004 09:53:33
(la: Arta In Romania: Ce parere aveti?)
Printre cunostintele mele, sau chiar prieteni, se numara o parte a pictorilor timisoreni. Sunt intre 28-33 de ani, proveniti din tot Banatul.
Parte dintre ei lucreaza la comanda, incercand astfel sa supravietuiasca, altii au emigrat asteptand timpuri mai bune, alti s-au sedentarizat spiritual iar altii (dintre cei mai buni) au intrat in publicitate. Ar putea fi clasificati in cei care publica pentru bani, si cei care-si folosesc imaginatia artistica ca sa vanda te mai si miri ce prostii. Arta romaneasca contemporana e oarecum ingradita financiar. Si o alta problema ar fi ca este atat de asociala, incat nu are nici o valoare. Dar poate ca asta e un efect al refuzului de a vedea in fata lucrurile asa cum sunt, si tendinta de a ne construi un imaginar abstract confortabil.
In rest conteaza mult si directia imprimata de catre profesori. Pe artphila.com , din pacate, poti vedea ruine pop, reminiscente artistice facute de niste indivizi care nu au nimic de a face cu America, din mai toate punctele de vedere....pacat
Scrisoare pentru ministrul Theodorescu - de SB_one la: 30/09/2004 16:48:05
(la: Iliescu si Theodorescu insulta protestatarii din diaspora)
Scrisoare pentru ministrul Theodorescu

Radu Mihai Roman
Duminica, 26 Septembrie 2004


Domnule Razvan Theodorescu,
Acest lumpen, acest retardat si cretin te-a huiduit in Piata Romaniei din Montreal, Simbata 18 Septembrie 2004. Pe tine, pe presedintele ales al Romaniei si toata delegatia voastra. Am condus zece ore din Detroit ca sa fiu acolo, iar reactia ta si a patronului tau imi dovedeste ca
n-am facut drumul degeaba. La granita cu Canada, am fost intrebat care este scopul vizitei mele si le-am spus, senin, ca doresc sa ajung la Montreal pentru a protesta fata de vizita presedintelui Romaniei. Nici o problema, ai grija doar sa nu incalci legea, mi-a spus canadianul si m-a lasat sa trec mai departe. Si mi-a urat, rizind, sa fac mult zgomot cu megafonul pe care l-a vazut la mine in masina.

http://www.expres.ro/politica/?news_id=167346






SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#23805 (raspuns la: #23637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
putin probabil - de (anonim) la: 15/10/2004 18:34:02
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)

Putin probabil ca ma voi intoarce...Dupa terminarea facultatii in tara mi-am gasit f.f greu un servici, cu toate ca terminasem sefa de promotie si avusesem inca din facultate burse in strainatate. Nu a contat nimic...colegii mei mai pilosi aveau deja posturi caldute cind eu umblam sa-mi depun dosarul pt. somaj.
Dupa acele prime studii in strainate (facute pe eforturi proprii, caci parintii meu sunt oameni simplii si as fi avut de unde sa "imping" si nici nu eram fiica sau nora vreunui profesor universitar), dupa care profesorii de la facultatea din Anglia, unde avusesem bursa efectiv le-a trimis o scrisoare de felicitare profesorilor din tara pt. ca "au trimis un student atit de bun", deci dupa toate astea m-am intors. Putin timp dupa aceea am primit unul din cele mai prestigioase premii din lume pe care Guvernul Britanic le ofera unui student strain. asta imi acoperea costul studiilor in proportie de 80%, insa diferenta, precum si banii pt. a ma putea intretine trebuia "sa-i scot din propriul buzunar". In conditiile in care nu poti, ca strain sa lucrezi, decit ilegal (ceea ce ce pt. mine ar fi fost un mare risc, caci daca esti prins esti expulzat si...adio studii chiar daca esti aproape de terminare) am fost nevoita sa renunt...Cerusem ajutor financiar Ministerului Roman al Educatiei (exista niste asa-numite Burse Guvernamentale, conditionate de intoarcere in tara dupa terminarea studiilor...Eram gata sa accept asta pt. ca imi iubesc profesia si doream sa-mi continui studiile) insa nimic...bugetul nu avea fonduri si pt. mine, simplu cetatean si muritor de rind care vrea sa studieze, doar pt. fii si fiice se "oameni cu greutate" (daca sunteti curiosi si veti caudta veti vedea ca aproape toti copii de parlamentari si "oameni de aface"- ce afaceri nici nu mai comentez-au studiat sau studiaza in strainatate pe burse din fonduri de la buget. De exemplu, Sorin Ovidiu Vantu a carui fiu inca din clasa a 5-a se afla la un colegiu privat din Londra...) Poate daca eram fotbalist...Nici macar faptul ca una din scrisorile mele de recomandare venea de la un Laureat al Premiului Nobel cu care colaborasem in Anglia, nu, nici macar asta nu a contat...
Terminasem inainte de facultate un colegiu si cumva, cumva cu acea diploma am gasit ceva de lucru intr-un sat de tigani unde faceam naveta cu un tren personal mizerabil. Tata era pensionar si bolnav, iar mama avea un venit mizer de bugetar, deci nu puteau sa ma tina acasa, si asa a fost pt. ei un efort financiar mare intretinerea mea la facultate, noroc ca avusesem absolut in fiecare an burse, pina la bursa nationala de merit si implicit si drept la...camera de camin.
Imi trimisesem dosarul la mai multe facultati din Europa si America. Am fost acceptata la multe. Am ales Nordul Americii si am plecat la Doctorat.
Poate pare "Telenovela", dar acesta e adevarul...Tara nu avea nevoie de mine, se pare, deci am plecat...Scoala romaneasca a investit in mine (si ca mine sunt multi altii) si apoi mi-a dat un sut in fund! Banii cheltuiti pe educatie in tara nu se vor regasi si in a-mi aplica cunostintele acolo. Nu-i nimic...ma platesc si ma vor platii altii...Pt. ei sunt suficient de buna, pt. tara mea...nu! Toti olimpicii romani pleaca. Intelectualitatea romana se scurge peste granite, iar cei care sunt prea in virsta ca sa o mai ia de la capat...regreta profund ca nu pot pleca din aceasta cauza.
Tara are alte preocupari si aceasta problema nu figureaza printre prioritati!
Pensiile parlamentare, bugetul senatului etc, acesta sunt preocuparile fundamentale...Pt. cei ca mine..suturi in fund!
Cind vin acasa, acum mi se spune cu ura "voi astia"... insa tatal meu isi acopera cheltuielile de medicamente cu banii cu care ii trimit eu!
Nu mi-e usor, dar mi-e mai bine decit in tara! Asta este! Purul si durerosul adevar!
Daca m-as intoarce in tara...istoria s-ar putea repeta!
Deci... la ce bun sa ma intorc?

PS: As putea publica ca utilizator, da' chiar nu vreu "sa-mi fac reclama" dupa ceea ce am scris aici, de aceea las acest comentariu ca anonim si sper ca va fii publicat!
Concluziile mele- raport de cercetare - de Hypatia la: 16/11/2004 18:59:25
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
MASTER PSIHOLOGIE SOCIALA
MODULUL : ANALIZA SI INTERVENTIA IN GRUPURI SI ORGANIZATII
PSIHOLOGIA REZOLVARII CONFLICTULUI
CONFERENTIAR DR. ANA STOICA-CONSTANTIN
STUDENT: PLAESU TEODORA
ANUL II SEMESTRUL I




CONFLICTUL RELIGIOS PE INTERNET


Lumea internetului, relativ nouă mai ales pentru cetăţenii planetari care trăiesc in România, aduce cu sine o problematica aparte: comunicarea în mediul virtual.
Psihologia confictului în mediul virtual pune în discuţie problematica legată de grup si de conflict, în contextul comunicării la distanţă şi/sau prin intermediul internetului. Scopul cercetării este de a pune în evidenţă modul în care au loc interacţiunile din cadrul grupului constituit prin intermediul internetului, precum şi dobândirea informaţiilor necesare prevenirii şi/sau rezolvării conflictelor pe teme religioase care apar în mediul virtual.
Pentru început, mă voi referi la “grup” si la “conflict”, în încercarea de a fixa cadrul teoretic al cercetării, prin apelul la studiile existente. Ulterior, voi descrie cercetarea întreprinsă în mediul virtual şi apoi voi prezenta rezultatele cercetării.
Plecăm de la considerarea grupului ca fiind “constituit dintr-un
ansamblu de persoane dependente unele de altele în realizarea propriilor
scopuri.” Starea de conflictualitate (intrapsihică, între grupuri sau
subgrupuri, între persoane) este parte integrantă din structura
grupurilor. Raporturile care se dezvoltă aici vor fi în acelaşi timp
fundamental complementare şi conflictuale . Situaţiile de grup
reactivează în special conflictele în raport cu identitatea. Aceasta este unică şi colectivă în acelaşi timp. Dezvoltarea identităţii s-a efectuat, după cum indică S. Freud, prin identificare: “Fiecare individ face parte din mai multe grupuri şi, cu ajutorul identificărilor celor mai variate, s-a orientat prin aceste legături, în multiple direcţii şi şi-a construit idealul Eului propus după modelele cele mai diverse.” Pluralitatea identificărilor posibile şi a imaginilor reflectate de privirea altora face ca fiecare să se confrunte cu propriile sale reprezentări diferite sau cu diversele părţi ale lui însuşi. O referinţă unificatoare se poate găsi doar ca o “verigă dintr-un lanţ”, după expresia lui S. H. Foulkes, în identitatea familială trecută şi prezentă. Aceasta se află la originea legăturilor sociale şi permite situarea şi plasarea în cadrul interacţiunilor ce dau naştere respectivului grup nou. Este vorba, de fapt, nu numai despre o referinţă la interacţiuni şi la un teritoriu familiar, ci şi de introducerea în grup a unei părţi din acest teritoriu familiar, adică a unei părţi din sine, fiecare încercând să structureze realitatea acestei noi situaţii plecând de la propria sa istorie, de la obiectele sale şi de la personajele interne. Dacă şi alte apartenenţe sunt menţionate (profesională, religioasă, politică...), acestea sunt în mod frecvent subordonate cauzalităţii raporturilor familiale: cariera profesională, alegerea religioasă sau politică sunt explicate în termenii unei investiţii sau a unei contra-investiţii legate de moştenirea familială pe care fiecare o poartă în sine.
Din perspectiva psihologiei sociale, organizaţiile sunt grupuri de persoane care interacţionează în baza unor reguli sau norme şi care au o identitate colectivă. Eficienţa grupurilor este apreciată în lumina conceptelor de influenţă socială, comportament de lider, conformitate, coeziune, climat. Integrarea problematicii grupului social în context organizaţional este mai evidentă în domeniul comportamentului grupului în relaţie cu alte grupuri. Tipologia comportamentului grupurilor ori strategiile de management al comportamentului grupurilor sunt tratate din perspectiva interveniei organizaţionale.
GRUPUL ELECTRONIC este grupul ai cărui membrii sunt legaţi între ei prin reţea electronică şi nu dispun de interacţiuni de tip “faţă în faţă”. In mod tipic, grupurile electronice interacţionează prin reţeaua de poşta electronică, trimiţând mesaje. Astfel de grupuri găsim şi în cadrul forumurilor de pe cele mai diverse site-uri (situri). Organizarea acestora este în principal aceeaşi, diferenţele constând în tematicile propuse de administratorii forumurilor sau în chestiuni legate de modalitatea de accesare a sitului. Spre exemplu, pe pagina www.itemsoft.ro , forumul este orientat pe teme de psihologie şi se adresează mai ales psihologilor, studenţilor si profesorilor universitari de la Facultăţile de Psihologie. www.crestini.ro este situl care propune forum pentru cei preocupaţi de problemele religioase şi se adresează în primul rând creştinilor, iar www.poezie.ro este un sit pentru poeţii contemporani şi pentru iubitorii de poezie.
www.Cafeneaua.com este un forum complex prin diversitatea temelor abordate, adresânsu-se tuturor românilor din lume. Aici, fiecare utilizator înregistrat- cu numele real sau pseudonim- are posibilitatea să citească şi să posteze mesaje şi chiar conferinţe pe cele mai diverse teme. “Cafeneaua” este uşor de accesat şi chiar şi un începător al utilizării reţelei electronice de tip internet, poate citi şi scrie foarte uşor. Dezavantajul constă în faptul că utilizatorii- de sex, vârstă şi pregătire diferită-formează un grup foarte mare, neomogen, cu interese foarte diferite.
“Compararea grupurilor electronice cu cele “faţă în faţă” evidenţiază câţiva factori care pot afecta deciziile electronice. In primul rând, membrii au posibilitatea să introducă informaţiile anonim. Şi chiar dacă contribuţiile nu sunt anonime, oamenii se pot simţi oarecum mai anonimi decât într-un grup “faţă în faţă”. In al doilea rând, lipsesc sursele de informare vizuală despre ceea ce simt altii, constând în limbajul corpului şi tonul vocii. In fine, în grupurile electronice pot mai mulţi inşi o dată. După cum vom vedea, aceste diferenţe influentează structura socială a grupurilor şi, în consecinţă, procesul decizional.”
2.CONFLICTUL, aşa cum este definit de Mayer, “este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea)”. In forma sa clasică, un conflict implică atitudini şi comportamente antagonice. In ce priveşte atitudinile, părţile în conflict îşi cultivă antipatia reciprocă, se consideră reciporc nerezonabile şi dezvoltă stereotipuri negative despre oponenţi. Comportamentele antagonice includ porecle insultătoare, sabotajul sau agresiunea fizică. Probabilitatea conflictului creşte pe măsură ce factorii la care ne vom referi mai jos pătrund in relaţiile dintre grupuri:
a.interdependenţa , atunci când persoanele dintr-un grup/organizaţie sunt reciproc dependente pentru îndeplinirea propriilor obiective, există potenţial pentru conflict.Interdependenţa necesită interacţiunea părţilor astfel încât acestea să-şi poată coordona interesele. Conflictele nu apar dacă fiecare “se descurcă singur”. Apoi, interdependenţa inseamnă că fiecare parte are o anumită putere asupra celeilalte şi este relativ uşor pentu una din ele să abuzeze de puterea sa şi să creeze antagonism.
b.diferenţele de putere, statut şi cultură; conflictele pot erupe acolo unde părţile diferă semnificativ în putere, statut şi cultură. Dacă dependenţa nu este reciprocă ci unidirecţionată, creşte potenţialul de conflict. Diferenţele de statut impulsionează conflictul atunci când activitatea într-un grup/organizaţie decurge astfel încât să fie cazul ca oameni care, tehnic vorbind, au un statut inferior şi sunt puşi în situaţia de a lua decizii, de a da ordine sau de a controla pe cei cu statut superior. Când două sau mai multe culturi foarte diferite se dezvoltă într-o organizaţie, ciocnirea dintre convingeri şi valori poate genera conflict deschis.
c.ambiguitatea. Scopurile, jurisdicţiile şi criteriile de performanţă ambigue sunt sursă de conflict. In ambiguitate se distrug regulile formale şi informale care guvernează interacţiunile. In plus, este greu să împarţi laude şi critici în cnformitate cu rezultatele când nu ştii precis cine de ce răspunde.
d.resurse insuficiente: diferenţele de putere se măresc atunci când resursele devin deficitare. Asta nu se întâmplă fără luptă şi conflictele ies la suprafaţă în timpul manevrelor. Insuficienţa resurselor are capacitatea de a transforma conflictele mascate sau lente în conflicte deschise şi acute.
e.identificarea cu grupul şi parţialitatea intergrupuri. Identificarea cu un grup sau clasă de oameni pregateşte terenul pentru conflictul organizaţional. Ei au tendinţa de a dezvolta păreri mai bune despre membrii grupului “lor” şi păreri mai proaste despre grupurile ai căror membri nu sunt. Această parţialitate este legată de buna părere despre sine şi este un factor esenţial. Identificarea cu succesele grupului propriu şi disocierea de eşecurile celor din afară încurajează stima faţă de sine şi oferă sentimente plăcute de solidaritate socială. Atribuirea comportamentului pozitiv propriului grup de lucru contribuie in mod normal la buna părere despre sine. Există mai multe grupuri sau clase cu care oamenii se pot identifica. Ele pot fi bazate pe caracteristici personale, tipul de funcţie sau nivelul funcţiei şi, de aceea, prevalenţa parţialităţii intergrupuri sugerează că organizaţiile vor trebui să acorde o atenţie specială modului în care tratează relţiile între aceste grupuri.
Sursele conflictului pot fi:
a) diferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane;
b) nevoi/interese umane;
c) comunicarea defectuoasă sau absentă;
d) lezarea stima de sine ;
e) valorile persoanelor;
f) nerespectarea normelor explicite sau implicite;
g) comportamente neadecvate;
h) agresivitatea;
i) competenţele sociale;
j) cadrul extern;
k) statutul, puterea, prestigiul, “principiile”; utilizarea şi comunicarea culturii şi a informaţiilor.
Tipuri de conflicte: după intensitate,
-disconfortul, adică sentimentul intuitiv că ceva nu este în ordine, chiar dacă nu se poate preciza ce anume;
-incidentul, adica fapte minore, care întristează sau irită un timp, pentru ca în câteva zile să fie uitate;
-neînţelegerea, care are la bază concluzii eronate în legătură cu o situaţie, datorată comunicării neclare sau lipsei de legături dintre preopinenţi. Uneori neînţelegerea survine pentru că situaţia provoacă irascibilitate cuiva. Gândul îi revine obsedant la acelaşi lucru şi perceptiile asupra problemei sunt alterate.
-tensiunea, simptom evident al conflictului, distorsionează percepţia asupra altei persoane şi aproape tote acţiunile aceleia. Relaţia este afectată de atitudini negative şi opinii fixe, iar sentimentele pe care le are faţă de cealaltă persoană se înrăutăţesc semnificativ. Relaţia devine o sursă de îngrijorare permanentă;
-criza este cel mai evident simptom al conflictului. Este momentul în care se întrerupe o relaţie, când apare violenţa, când cearta se înfierbântă, iar oamenii se lasă dominaţi de sentimente, e momentul când se plănuiesc şi se săvârşesc acte necugetate.
Cele mai multe conflicte se reduc la câteva tipuri de bază sau combinaţii ale acestora:
disputele asupra obiectivelor,
disputele asupra faptelor,
disputele asupra procedurilor, se concentreză în general asupra aşteptărilor cuiva legate de comportamentul partenerului.Sunt alimentate de chestiunile de etică, onestitate şi respectarea ierarhiei şi statutului social şi organizaţional.
Conştientizarea acestor diferite tipuri de conflict ne atrag atenţia asupra nevoii de a înţelege exact ce este de fat un episod conflictual. De exemplu, diferenţele fundamentale de obiective nu se rezolvă obligatoriu prin clarificarea disputei asupra faptelor. Se poate produce şi suprapunerea domeniilor. Un conflict factual poate duce la conflict procedural, dacă una din părţi este percepută ca sabotândmunca celeilalte. Când se întâmplă aşa, adevărata rezolvare a conflictului are loc atunci când sunt tratate toate aspectele. In căutarea rezolvării este bine să avem în vedere categoriile de referinţă ale oponentului. Organizaţiile sunt comunităţi umane care se comportă ca oricare alte comunităţi. In interiorul lor, oamenii concurează pentru putere şi resurse; există diferenţe de opinii şi valori, conflicte de priorităţi şi de scopuri; există confruntarea dintre cei care vor să schimbe lucrurile şi cei care doresc să ducă o viaţă liniştită în organizaţie; există grupuri de presiune, clici şi cabale, rivalităţi şi contestări, incompabilităţi între caractere şi alianţe. Diferenţele pot fi necesare, pentru ca o organizaţie să se poată adapta la o lume înconjurătoare în continuă schimbare. Ele alcătuiesc “varietatea necesară” receptarii complexitaţii acestei lumi. Sarcina liderului este să capteze aceste energii şi să folosească difrenţele din interiorul organizaţiei, pentru dezvoltarea ei.Rezolvarea conflictelor presupune şi adoptarea unui stil de management al conflictului corespunzător situaţiei:
-Dacă intervine ceva neînsemnat sau lipseşte informaţia, oamenii trebuie calmaţi, iar dacă oponentul este foarte puternic şi foarte ostil, ocolirea conflictului poate fi un răspuns înţelept -stilul ocolitor;
-In cazul unor greşeli intervenite în managementul conflictului, cooperarea cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorinţelor acesteia şi nesusţinerea interesului propriu, este semnul distinctiv al stilului îndatoritor, foarte eficace pentru a construi o relaţie de bunăvoinţă.
-Stilul competitiv maximizează impunerea interesului propriu şi minimizează cooperarea. De aceea, specialiştii recomandă adoptării acestui stil atunci când suntem siguri de realitatea faptelor, într-o situaţie de tipul câştig/pierdere sau când nu mai avem de a face cu oponentul în viitor.
-stilul concesiv sau compromisul între competiţia pură şi curtenia pură nu dă conflictului răspunsul cel mai creativ, dar este o reacţie înţeleaptă la conflictele rezultate din insuficienţa resurselor şi o bună poziţie de retragere când alte strategii eşuează.
-In stilul colaborativ, atât impunerea interesului propriu cât şi cooperarea sunt maximizate în speranţa obţinerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părţi. Accentul se pune pe o solutie tip câştig/câştig, în care se presupunerea că soluţionarea conflictului poate aduce ambele părţi într-o situaţie mai bună.
Gary Johns şi alţi cercători (Helena Cornelius şi Shoshana Faire) vorbesc despre conflictul pozitiv şi conflictul negativ, în sensul că în grupurile care sunt centrate pe rezolvarea sarcinii, este de dorit prezenţa unui conflict care să ducă la identificarea erorilor, la sufocarea ideilor ilogice, prevenirea gândirii de grup şi buna informare a managerilor, la motivarea oamenilor să accepte competiţia şi schimbarea. In astfel de cazuri, conflictul este o circumstanţă naturală în organizaţii şi nu ia totdeauna o formă deschisă şi extremă. Insă, pentru grupurile care sunt centrate pe relaţiile dintre membrii, competiţia nu este lucrul cel mai indicat, iar pentru a transforma certurile în distracţie, pentru a învăţa că certurile noastre şi diferenţele individuale fac parte din viaţă, că şi pentru anticiparea conflictului potenţial şi tratarea sa în mod constructiv, avem nevoie de pregătire specială. Rezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor.Vorbim despre conflictul negativ, pentru că de cele mai multe ori, “în conflict omul nu acordă nevoilor celeilalte persoane atenţia pe care o acordă propriilor sale interese.” Abandonul, reprimarea, adoptarea stilului victorie/înfrângere şi compromisul sunt tot atâtea exemple pentru conflictul negativ, pentru că este blocată flexibilitatea, apar dificultăţi, în special atunci când perseverăm în încercarea de a demonstra punctul nostru de vedere, în loc să calmăm lucrurile, sau când pretindem ca totul să fie perfect. Confruntarea cu problema poate fi traumatizantă pentru cei implicaţi în conflict. Uneori ne definim valorile prin semenii şi problemele faţă de care ne opunem; furia şi jignirea sunt cele doua feţe ale medaliei, indiferent dacă sunt sau nu exprimate.
“Voinţa de a soluţiona conflictul este un factor-cheie în rezolvarea conflictelor”, spun cercetătoarele mai sus citate, iar aceasta este suficientă, uneori, căci acolo unde există dorinţă, există şi posibilitatea realizării sale în fapt. “Este incitant să ai această disponibilitate şi totodată să-i ajuţi şi pe alţii să şi-o cultive.” Dar ce-i împiedică pe oameni să dorească rezolvarea conflictelor? Specialiştii au identificat opt atitudini care pot fi răspunsurile la această întrebare: necinstea, stima de sine/orgoliul, nevoia de scuze, dorinţa de răzbunare, lezarea, supărarea, resentimentul, “eu am avut dreptate, tu nu ai avut”.
Dezvoltarea dorinţei de a rezolva problema presupune să se schimbe ceva în interiorul nostru, să ne întoarcem la priorităţi. Atunci când cineva doreşte să rezolve situaţia problematică, nu înseamnă că acea persoană este cea vinovată, ci înseamnă că a renunţat să-l învinuiască pe celălalt, luând-o de la capăt, înseamnă că recunoaşte că satisfacţia pe care i-o oferă o bună relaţie este mai importantă decât aceea de a-şi demonstra punctul de vedere. Pentru a rezolva un conflict în mod civilizat trebuie ca toţi participanţii să dorească soluţionarea lui. Este important să formulăm problema în termeni largi, să identificăm cine sunt persoanele (părţile) implicate în conflict şi să aflăm care sunt nevoile şi temerile importante, care au semnificaţie pentru problema aflată în discuţie, după care urmeaă proiectarea variantelor de soluţionare a conflictului, în trei etape:
generarea soluţiilor;
alegerea soluţiilor
transpunerea in practică a variantelor selectate.
Morton Deutsch vorbeşte despre trei tipuri de bază ale orientării motivaţionale faţă de un conflict: de cooperare- partea are un interes pozitiv pentru binele celuilalt, precum şi pentru al său; individualistă- patea are interes să facă tot posibilul pentru sine şi nu este preocupată de celălalt; şi competitivă- partea are interes să reuşească mai bine decât celălalt şi în acelaşi timp să facă totul pentru sine. Iar “legea simplă a lui Deutsch despre relatiile sociale” indică faptul că: “procesele si efectele caracteristice provocate de un tip dat de relaţii sociale (de exemplu, de cooperare sau de competitivitate) tind să provoace la rândul lor acel tip de relaţie socială”. Inţelegerea condiţiilor care dau naştere la procesele sociale de cooperare şi de competitivitate, precum şi caracteristicile lor, este esenţială pentru înţelegerea circumstanţelor care dau naştere proceselor constructive sau distructive în cadrul soluţionării conflictelor. Un proces constructiv de soluţionare a conflictelor este, în esenţa sa, similar unui proces de interacţiune competitivă. Din moment ce se cunosc o mulţime de date despre natura proceselor de cooperare si de competitivitate si despre condiţiile ce dau naştere la fiecare, multe din aceste cunoştinţe pot fi aplicate pentru înţelegerea factorilor care hotărăsc dacă un conflict va lua un curs constructiv sau unul distructiv.




Tema cercetării a fost aleasă tocmai datorită interacţiunilor de tip internet în domeniul religios pe care le-am putut surprinde mai bine de un an pe forumurile românesti. Am constatat că multe conferinţe erau închise de administratorii sitului pentru că cel mai adesea dezbaterea degenera în conflict. Astfel, mi-am propus să verific ce determină conflictele şi dacă discursul utilizatorilor forumurilor se schimbă o dată cu adoptarea unei comunicări pozitive, plecând de la ipoteza că participanţii la dezbaterile din mediul virtual vor intra mai puţin în conflict dacă vor conştientiza conflictul şi consecinţele sale.
Inţelegem prin “mai puţin” conflicte mai rare şi de intensiune mai scăzută decât cele care sunt acum în forum.
Am formulat următoarele obiective:
1.Chestionarea utilizatorilor unui site, www.Cafeneaua.com, despre modul în care este perceput conflictul şi rezolvarea sa în spaţiul virtual.
2.Identificarea modului în care poate fi evitat/rezolvat conflictul în spaţiul virtual.
Ca metodă, am ales brainstormingul, prin care să colectez de la utilizatori informaţii despre conflict şi ideile lor în legătură cu posibilităţile de prevenire şi de rezolvare a conflictelor. Astfel, am deschis o conferinţă cu titlul “CONFLICTUL;vă rog să mă ajutaţi!” şi în deschidere le-am prezentat celorlalţi participanţi la dezbatere problema aşa cum o văd eu:
“Am constatat de multe ori că dezbaterile din conferinţele Cafenelei se soldează cu conflicte. Pentru că mă preocupă foarte tare acest fenomen, vă propun să-l cercetăm împreună. Pentru început, vreau să ştiu ce credeţi D-voastră despre conflictele din Cafenea. De ce credeţi că apar? De ce sunt "predispuse" conflictului anumite teme? Care sunt aceste teme?
Cum credeţi că ar trebui gestionate conflictele? Vă rog tare mult să mă ajutaţi să facem această cercetare, pentru a evita pe viitor situaţiile conflictuale, pentru a învăţa împreună cum să le rezolvăm, să ajungem la acea parere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni. Mulţumesc tuturor celor ce vor colabora! La urma urmei, suntem o comunitate. După cum unii deja bănuiesc, cercetarea aceasta o fac în calitate de student în ştiinţele sociale.”
Deşi conferinţa este publică şi orice utilizator şi vizitator al Cafenelei are posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu conflictele din conferinţele Cafenelei, am trimis invitaţii personale, prin mesageria privată, mai multor utilizatori despre care ştiam că se află în conflict cu una sau mai multe persoane, iar aceştia au răspuns invitaţiilor mele.
Am ales ca metodă brainstormingul pentru că şi în mediu virtual, această metodă se foloseşte pentru a atinge aceleaşi obiective ca si metoda tradiţională: generarea de idei noi, fără evaluare. Cercetarea de faţă demonstrează încă o dată studiile efectuate despre grupurile electronice: “Dacă au mai mult de doi membri, grupurile acestea sunt mai performante în brainstorming decât cele tradiţionale, atât în calitate cât şi în cantitate. Pe măsură ce grupurile electronice devin mai mari, ele tind să producă mai multe idei, dar raportul idei/persoană rămâne constant. In contrast, când grupurile “faţă în faţă” se măresc, sunt generate din ce în ce mai putine idei de persoană. Ce explică succesul tehnici electronice? Reducerea inhibării legate de participare şi posibilitatea de a comunica ideile fără a-i mai aştepta pe alţii par să fie motivele principale.”
Statistic, după două săptămâni de la deschiderea conferinţei, situaţia se prezenta astfel:
sunt 2612 afisari, 198 de comentarii, făcute de 39 de utilizatori ai Cafenelei, 12 femei si 27 bărbaţi. Din cei 39 de utilizatori, 19 sunt români stabiliţi peste hotare, 11 s-au prezentat ca români rezidenţi în România, iar despre ceilalţi nu putem spune de unde sunt, întrucât nu şi-au dat datele lor personale.
Dezbaterea despre conflict s-a dovedit o ocazie de a răbufni in conflict, pentru membrii Cafenelei care s-au certat de-a lungul timpului, s-au între care s-a adunat mai multă tensiune, prin imposibilitatea exprimarii unor puncte de vedere la un moment dat. Astfel, după primele două mesaje, pline de idei şi încurajările venite din partea gadzei, au urmat alte şapte mesaje, în care participanţii şi-au expus părerile lor. Au urmat apoi trei mesaje din partea gazdei prin care s-a întărit disponibilitatea unora mai timizi de a-si exprima punctul de vedere. Urmează alte sapte mesaje orientate spre aducerea câtor mai multe idei despre conflict, însă apar şi primele nemulţumiri în legătură cu dorinta gazdei de a ajunge la un punct de vedere comun faţă de tratarea conflictelor şi mai ales faţă de prevenirea lor. Işi face loc şi primul conflict, între doi adversari declaraţi: Jimmy_Cecilia şi Anita47: dacă la început fiecare îsi exprima nemulţumirea faţă de temele care ne aduc în conflict, în cearta lor intervine un al treilea participant, AlexM, supărat pe atitudinea poliţienească a lui Anita47 şi postează un mesaj extrem de dur la adresa etniei evreieşti. Conflictul se derulează apoi între cei din urmă şi un alt participant, Axel, încearcă “să liniştească” atmosfera, fără succes. Intervenţia gazdei nu a fost eficientă pentru a opri atacul lui Anita 47. Fiindcă a intervenit şi un alt adversar declarat al său, SB, inflamând şi mai mult atmosfera, unul dintre administratori decide închiderea temporară a conferinţei. Discuţiile purtate pe cale particulară între gazda conferinţei şi celălalt administrator au avut sorţi de izbândă si după apoximativ 24 de ore, conferinţa s-a redeschis, cu eliminarea celui găsit vinovat de starea de conflict: AlexM. Această decizie a fost contestată. In primul rând de Axel, unul dintre artizanii stării de conflict. Anita 47 îl atacă din nou pe SB şi, treptat şi alţi participanţi încep să-şi exprime nemulţumirea faţă de eliminarea lui AlexM, ceea ce determină replici tăioase din partea aceluiaşi Anita47, care îşi îndreaptă furia către unul dintre cei care cereau revenirea lui AlexM, Florin şi atât. Conflictul ia amploare prin intrarea în conflict a unui alt participant, Destin, adversar al lui Anita47. Pentru că administratorii iau dreptul de publicare lui Anita47, conflictul se poartă între ceilalţi doi protagonişti. Incep să intervenă şi alţi participanţi, în încercarea de a linişti spiritele. Interventiile gazdei şi ale altor participanţi duc dezbaterea mai departe, dar şi conflictul. Astfel, Florin şi atât continuă conflictul cu gazda, acuzând-o de intoleranţă. Lui i se alătură Gabi Boldiş, care alimentează conflictul religios, care se va transfoma într-un conflict personal cu Hypatia, gazda conferinţei. Revin Anita47 şi SB, mai calmi, cu câte un banc, menite să relaxeze dezbaterea, dar intervenţia lui Ikoflexer îl aduce în conflict cu Anita47, moment în care Anita 47 este considerat troll de majoritatea participanţilor. “Trollul” este participantul care blochează cu bună intenţie discuţiile, abătându-le de la subiect şi luând la atac persoanele participante. Acum Anita47 este în conflict cu SB, Ikoflexer, Păianjenul şi Adrian Marchidan. Ideea gazdei de a discuta conform unor reguli, anunţate şi ele, a fost foarte rău primită, drept pentru care gazda a fost înfruntată de mai mulţi participanţi. Un alt motiv de conflict cu gazda, a fost neînţelegerea unei alte propuneri din partea gazdei: abordarea problemelor sau subiectelor de dezbatere ca dileme, iar al treilea motiv de conflict a fost prezentarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, care interzice anumite abordări legate de chestiunea evreiască. E momentul în care conflictele dintre ceilalţi membrii se conservă, iar gazda devine vinovatul numărul 1 pentru starea de conflict. Are un singur susţinător: SB.
Participanţii la dezbatere au indicat drept cauze ale conflictului în mediu virtual urmatoarele:
-educaţia si autoeducaţia (Axel, 24835)
-diferenţele dintre oameni, greşelile de interpretare (Daniela Manolescu, 25398)
-anonimatul utilizatorilor (Daniel Racoviţan, 24810)
-ideile preconcepute si răutatea (Sonia, 24866)
-atitudinea comentatorilor (Desdemona, 25398)
-aţâţarea din partea unora şi activitatea trollilor (SB, 25313) -“trollii” sunt persoanele care deturnează dezbaterea spre ceartă, de dragul contrazicerii şi de a face şicanii celorlalţi)
-Anita47 ( mai mulţi utilizatori au indicat această persoană ca fiind provocatoare de tensiuni şi conflicte)
-lipsa ruşinii faţa de Dumnezeu şi de semeni (Carapiscum, 25164)
-orgoliul (LCM, 25211)
-subiectele de actualitate (Jimmy_Cecilia, 24969)
-discuţiile despre istorie, religie, politică (Florin şi atât 25213)
-subiecte fără zona de mijloc, de armistiţiu
-dogme diferite
-ambianţa NET: fără frică, fără respect (anonim, 25222)
-natura virtuală (Păianjenul)
-evitarea monotoniei (Daniela Manolescu)
-Oamenii îşi dau cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosc (AndreiS, 25598)
-intoleranţa (Adela, 25424)

Ca forme sau tipuri ale conflictului sunt enumerate: dezbaterea de idei, pe care unii o identifică cu conflictul, neînţelegerile, criticile.
Nivelurile atinse de intensitate a conflictului sunt sesizate ca : jigniri, insulte, calomnii, ameninţări, certuri, atacuri la persoană.

Comportamente în conflict: defularea, “tonul” ridicat, replici tăioase, hazul de necaz. De la un timp, şi-au făcut loc în variante diferite şi asumarea responsabilităţii pentru conflict şi, pe alocuri, încercări de a se scuza, ceea ce a condus la atitudini mai apropiate de împăciuire, pe de o
parte, dar şi la escaladarea virulenţei mesajelor, pe de altă parte.

Părţi implicate:
mai intâi persoanele implicate în conflict din alte conferinţe, e.g. Anita- Jimmy_Cecilia, Anita-SB, Hypatia-Gabi.Boldiş;
apoi participanţii la această conferinţă, e.g. Destin- Florin şi atât, Anita-AlexM,
urmând ca tensiunea să crească între gadza conferinţei si participanţii nemultumiţi de ideea şi de soluţiile avansate până aici, e.g.: Hypatia-Gabi.Boldis, Mary, Florin şi atât.

Posibile rezolvări:
-recunoaşterea conflictelor existente, SB 25721, Ikoflexer 25642, Anita 25734, Gabi.Boldiş 25723
-renunţarea la controversă, Păianjenul, 25649
-banarea producătorilor de conflict (mai mulţi utilizatori)
-limbaj civilizat şi bun simţ, Sanjuro 24955
-negociere după plan, Hypatia 25402
-hazul si ironia: Axel, Daniela Manolescu.

Deşi participanţii la brainstorming au avansat idei valoroase, atât cantitativ cât şi calitativ, pot spune că rezolvarea conflictelor în mediul virtual şi prevenirea lor a rămas o problemă de cercetat in continuare, pentru că soluţiile propuse au fost aspru criticate şi respinse de participanţi. Cercetările studiate arată că “grupurile electronice înclină să fie mai echilibrate decât cele “faţă în faţă”. Barierile de statut tind să dispară şi participarea este mai uniform distribuită între membri”, pe de o parte, însă “comunicarea electronică a încurajat mesajele impulsive, dure şi exprimarea unor păreri extremiste ()”. Fiind un grup constituit ad-hoc, în care unii participanţi sunt membri mai vechi, iar alţii sunt membri mai noi în “Cafenea”, conferinţa nu s-a soldat cu rezultate mulţumitoare, care să poată fi folosite. “Interacţiunea electronică încetineşte invariabil procesul şi duce la dificultăţi în privinţa atingerii consensului. poate fi o explicaţie parţială, dar lipsa semnalelor verbale şi nonverbale face dificilă recunoaşterea tendinţelor subtile pentru ajungerea la consens. Aceasta sugerează nevoia pentru o versiune electronică a abilităţilor de lider de discuţie” care să conducă grupul ca în maniera tradiţională:
-El este cel care convoacă grupul şi conduce discuţiile;
-pune problema într-o manieră nondefensivă, obiectivă, fără a sugera soluţii sau preferinţe;
-lucrează cu toţi membrii; previne dominarea de către o singură persoană şi protejează membrii grupului de atacuri sau critici severe;
-furnizează date concrete, esenţiale şi clarifică orice restricţii asupra soluţiilor;
-nu face sugestii şi nu pune întrebări care să orienteze discuţia într-un
anume sens;
-pune întrebări stimulative, care să facă discuţia să înainteze;
-rezumă şi clarifică problematica, în câteva puncte, pentru a marca
progresul dezbaterii;
-dispune de răbdare când apar pauze.
Analizând din această perspectivă problema conflictului în mediul virtual,
consider că unele din intervenţiile avute în cadrul conferinţei, au fost
greşite, sporind procesul de “inflamare” a participanţilor. Astfel, planul
sugerat de Hypatia este o astfel de greşeală, care a adus-o în conflict cu Gabi.Boldiş, Florin şi atât, Mary.
Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că mulţi utilizatori consideră că pentru Cafenea, conflictul este calea către progres, confundând conflictul cu controversa, şi, de aceea, s-au opus cu vehemenţă încercărilor de rezolvare a conflictului în general, prin practicarea trollării utilizatorilor şi mai ales, a gazdei conferinţei despre conflict, Hypatia.
Ce a determinat pe participanţii la conferinţă să intre în conflict cu gazda?
A fost o întrebare care m-a frământat mai mult timp. Din analiza mesajelor postate, se pot identifica trei aspecte:
1.Dorinţa Hypatiei de a ajunge la un punct de referinţă comun tuturor utilizatorilor “Cafenelei” şi implicit, a conflictelor. Se pare că “acea părere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni”, a fost interpretat ca o încercare de uniformizare a opiniilor despre conflict -aspectul manifest- şi refuzul declarat faţă de evitarea, respectiv rezolvarea conflictelor- aspectul latent, la început. Ulterior, aspectul latent iese la suprafaţă, demonstrând rezistenţa la schimbare a mentalităţii participanţilor.
2.Apelul la respectarea regulilor şi a legii, în genere, a displăcut total participanţilor, care au criticat şi regulile şi legea, considerând că dacă sunt imperfecte, nu sunt obligaţi să le respecte.
3.Disponibilitatea diferită de înţelegere şi de acceptare a problemei şi respectiv a soluţiilor, pot fi tot atâtea motive.
Incercarea noastră practică de a dezamorsa conflictul dintre diferiţii utilizatori ai Cafenelei, a evidentiat faptul că oamenii conştientizează conflictul. Problema pusă în termeni de nevoi a reusit să-i transforme pe protagonişti în parteneri, cel puţin pentru un scurt timp. Ei au identificat corect cauzele care i-au adus în conflict şi au căutat să indice şi posibile căi de rezolvare, chiar dacă nu toţi participanţii doresc rezolvarea lui. Proiectarea demersului practic pentru schimbarea atitudinilor în procesul comunicării dintre membrii grupului, a fost sortit eşecului, pentru că unii paticipanţi au simţit noi relaţii de autoritate cu propunătorul şi nu sunt pregătiţi să-şi asume noi responsabilităţi, declarându-se pro comportamentului liber şi neîngrădit de reguli, în care fiecare să-şi exprime personalitatea aşa cum consideră de cuviinţă. In timpul brainstormingului, unii participanţi au reacţionat critic faţă de ideile deja avansate, neacceptând unele dintre idei din pricina prejudecăţilor cărora le sunt tributari. Cercetarea s-a oprit în stadiul alegerii soluţiilor, căci participanţii au refuzat punerea în acord cu privire la rolul conflictului în cadrul grupului. Teama de uniformizare, teama faţă de instalarea gândirii de grup, a determinat pe mulţi să considere că starea conflictuală alungă monotonia, indiferent de costuri. Se pare că lipsa de practicare a deprinderii de a aborda conflictul în maniera victorie/victorie, face ca partenerii de conflict să propună şi să accepte stilul victorie/ înfrângere, în maniera “cui nu-i place ce se discută, să se mute la o altă conferinţă”, făcând abstracţie de faptul că în acest fel de abordare a conflictului, disconfortul pricinuit de reprimarea propriilor opinii faţă de un subiect sau altul, va spori tensiunea între membrii grupului; neînţelegerea provenită din întelegerea greşită a mesajelor şi a adevăratelor intenţii ale partenerului de dialog nu fac altceva decât să sporeasca tensiunea şi să apară situaţiile de criză, de agresivitate verbală, când “comportamentul normal zboară pe fereastră”, aşa cum a fost cazul lui AlexM şi al lui Anita47. Soluţiile, de tipul banării unuia sau altuia dintre participanţi, ignorarea, demonstrează cum un incident greşit perceput, poate fi escaladat.
Incă o data, dacă mai era nevoie, cercetarea noastră a pus în evidenţă faptul că “părţile implicate într-un conflict se angajează adesea în perpetuarea conflictului prin investiţiile pe care le-au făcut în desfăşurarea conflictului; de asemenea, cei ce au căpătat puteri speciale, profit, prestigiu, slujbe, cunoştinţe sau abilităţi pe parcursul conflictului se pot simţi ameninţaţi de diminuarea sau încetarea conflictului.” Perceperea inexistenţei unor alternative sau substitute satisfăcătoare pentru realizarea intereselor aflate în joc în cadrul conflictului determină rigiditatea problemei. “Uneori, limitările motivaţionale şi intelectuale pot face ca părţile să perceapă problemele într-un mod mai rigid decât dictează realitatea, astfel încât ele îngheaţă pe ”.

CONCLUZII
Cercetarea noastră şi-a atins parţial scopul: putem spune că mediul virtual este un cadru propice pentru aparţia conflictelor şi oamenii conştientizează acest lucru, însă în cultura românească se impune o nouă dimensiune a educaţiei, şi anume, educaţia pentru prevenirea şi rezolvarea conflictelor, de la o vârstă cât mai fragedă. Conflictul poate fi o ocazie minunată pentru întărirea relaţiilor interumane, însă numai atunci când partenerii de conflict au abilitatea de a-l fructifica în sens constructiv. Specialiştii ne spun că nu înţeleg o societate fără conflicte, în care viaţa s-ar desfăşura ca în “Minunile Sfântului Sisoe”, a lui Topârceanu: ‘îngerii serafici se întrec în politeţuri şi în fapte bune, sufocând pe bietul muritor!’ “Din păcate, credem că nu putem ignora potenţialul de agresiune şi chiar violenţă ce caracterizează indivizii şi grupurile în societatea actuală. Dar sperăm să-i ajutăm să-şi evalueze corect atitudinile în cazul unor situaţii conflictuale şi să-i consiliem în efortul lor de controlare a unor asemenea conflicte. Conflictul bine gestionat poate deveni factor de progres şi angajament, pe când conflictul stihinic, dezorganizat, are efect devastator, aruncă în hăul arbitrajului oamenii şi grupurile.”





BIBLIOGRAFIE:
1.Chirică, Sofia, 1996, “Psihologie organizaţională; modele de diagnoză şi intervenţie”,Casa de Editură şi Consutanţă, Cluj-Napoca.
2.Cornelius,Helena şi Faire,Shoshana, 1996, “Stiinţa rezolvării
conflictelor”, Editura Stiinţă şi Tehnică, Bucuresti.
3.Deutsch, M, 1998, “Soluţionarea conflictelor constructive, Principii,
instruire şi cercetare”, în volumul “Psihologia rezolvării conflictelor”,
Polirom, Iaşi.
4.Johns, Gary,1998, “Comportament organizaţional”, Editura Economică, Bucureşti.
5.Rouchy, Jean-Claude, 2000, “Grupul- spaţiu analitic”, Polirom,Iasi
6. Stoica-Constantin, Ana, 2004, “Conflictul interpersonal”,Polirom, Iasi
7. Stoica-Constantin, Ana, Neculau, Adrian, 1998, Prefaţă la “Psihologia
rezolvării conflictului”, Polirom, Iasi.

Hypatia
"Argumentele mele le-ai vazut - de RSI la: 26/03/2006 13:27:03
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
"Argumentele mele le-ai vazut : ce spune un profesor de la Cambridge si un editorialist de la unul din cele mai vandute cotidiene din lume"
Am putea sti si noi cine este ilustrul profesor ? Si unde ai citit editorialul sau ? ;)
==================================================
""Cand este vorba de bani, toti sunt de aceeasi religie". - Voltaire "
#113604 (raspuns la: #113387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
constructiv? - de Radina la: 25/08/2006 20:12:38
(la: Licheaua si musca)
De ce o atitudine trebuie sa fie obligatoriu constructiva, ce trebuia Liiceanu sa construiasca prin reactia sa la activismul securist al Monei Musca? Trebuie judecat Liiceanu in acest context obligatoriu? Cine e vinovat aici? El ca a avut o reactie pe care in interiorul nostru am avut/o cu totii? Imi amintesc ca recent in conjunctura activitatilor mele am scris d/nei Mona Musca o scrisoare de invitatie in care absolut sincer o felicitam pentru activitatea sa in lupta impotriva efectelor dezastroase ale violentei domestice in dezvoltarea copiilor. In timp ce scriam aceasta scrisoare aveam emotii ca si in fata unei intalniri directe. Mi/am zis ca ma adresez realmente unei persoane de exceptie. Am avut intotdeauna un respect deosebit pentru cei din P.N.L. si in mod special pentru dansa. Imi aduc aminte si acum cum a demisionat pentru lipsa de decizie pana la capat a premierului. Da era impresionanta d/na Musca. Si eu cred ca faptul ca intreaga sa cariera politica s/a cladit pe relatiile pe care le/a avut prin colaborarea cu securitatea (si e evident ca asa este) e profund dezamagitor. Nu exista scuze pentru asta. Ati fost vreodata interogati si hartuiti de securitate cu complicitatea profesorilor? Eu am fost. Eram interogata in fiecare saptamana in fiecare zi de joi cate trei ore dimineata. Aveam 2 ore de matematica si dirigentie cu aceeiasi profesoara care era diriginta. Un trimestru intreg. Am trecut la matematica cu o teza si un extemporal pe doua note date in fuga. La acea sinistra istorie in care am fost inclusiv batuta in cabinetul secretarei de partid, care era o profesoara, au fost complici profesorii mei care nu au nici o scuza.Si credeti/ma nu am subminat puterea de stat. Si da, bineinteles ca dezamagirea este mare. NU MAI EXISTA PERSONALITATI VERTICALE IN POLITICA ROMANEASCA. Nu exista nici intelectuali autentici si verticali. OK! Dar in contextul scrisorii lui Liiceanu de ce nu vreti sa recunoasteti ca a avut dreptate. Da am inteles, conduce Humanitas, face afaceri dubioase. La Humanitas e tirania peste care nu pot trece debutantii valorosi sau tinerii scriitori talentati si poate asta e din vina lui Liiceanu. Da. Dar sa nu uitam ca aici s/a deschis subiectul licheaua si musca. In acest context eu cred si poate ca nu e o greseala ca Liiceanu a avut dreptate si in acest context a fost justificata greata sa. Il hulim pe Liiceanu cu orice pret chiar si atunci cand are dreptate sa fie patetic si revoltat.
Si d/na Musca scapa din nou. Chiar si la o discutie "de cafenea". Suntem tentati ca de obicei sa dam in toata lumea indistinct. In fine am recunoscut ca suntem o cultura mica, iar in aceasta cultura mica Liiceanu este reprezentativ.
#141275 (raspuns la: #140913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vania - Scrisoare catre Lia 4 (fragment) - de Intruder la: 16/07/2008 13:39:07
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
acum cateva zile, memoria mea lexicala a pendulat intre doua noi cuvinte : clinicul si cinicul « a obstrua » si coloraţii « zumţurei »

aflu cu stupoare ca Pluto, mica sfera de gheata a tuturor singuratatilor si pustiurilor mele, a durerilor de invins si de neinvins, si izolarilor cu barbie sprijinita pe genunchi a fost retrogradata, cu tot cu Charon – luna starilor de mai sus - la statutul deprimant de planetoid...

din aluatul de lumini ale « Zenobiei » lui Naum, imi fierbe prin bucataria creierului acel « nu stiti pentru tocmai ce stiti va impiedica sa stiti », pitit in josul paginii 81, ca un profet nebun la margine de tara...

..Lia draga...

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10792/scrisoare-catre-lia-4/1

PS: toate "Scrisorile catre Lia" sunt postate pe cafenea.
O scrisoare de la Muselim-Selo - de monte_oro la: 08/09/2008 13:21:47
(la: Cosbuc...de azi...)
O scrisoare de la Muselim-Selo

Măicuţă dragă, cartea mea
Găsească-mi-te-n pace!
Pe-aici e vânt şi vreme grea,
Şi-Anton al Anei zace
De patru luni, şi-i slab şi tras,
Să-l vezi, că-ţi vine plânsul,
Că numai oasele-au rămas
Şi sufletul dintr-însul.

Apoi, să ştii c-a fost război
Şi moarte-aici, nu şagă:
Cădeau pe dealuri, dintre noi,
Ca frunza, mamă dragă.
Şi-acolo-n deal, cum fulgera,
Un plumb simţii că vine
Şi n-avu loc, cât larg era,
Decât în piept la mine.

Mi-e bine-acum, şi-aşa socot
Că nu va trece luna
Şi-oi fi scăpat de-aici de tot.
Dar vezi te rog de una:
Să nu mai faci cum ai făcut
S-aduni la tine satul,
De veselă că ţi-ai văzut
Acasă iar băiatul!

Să vezi pe-aici şi ciungi şi-ologi!
Hristos să-i miluiască!
Tu mergi la popa-n sat să-l rogi
O slujbă să-mi citească.
Puteri de nu vei fi având
De plată, vorba-i lasă,
Că-i voi lucra o zi, oricând,
La-ntorsul meu acasă.

Pe Nuţu vi-l lăsasem mic,
Cu creştetul cât masa -
O fi acum ştrengar voinic
Şi vă răstoarnă casa?
Făcutu-i-aţi şi lui la fel
Căciulă, cum am vrut-o?
Aveam o piele-n pod, de miel,
Doar nu veţi fi vândut-o?

Nevestei mele să-i mai spui
Să-mi cumpere o coasă,
Cea veche nu ştiu este-ori nu-i
Şi-o fi acum şi roasă
De când rugina scurmă-n ea.
Să-mi văd, o date-ar sfântul,
Cum cade iarba-n faţa mea
Şi-mi bate-n plete vântul!

Ea lupte-se cum biet o ştii,
C-aşa ne dete soartea,
Că şi noi ne-am luptat pe-aci
Cu greul şi cu moartea;
Dar l-a ajuns şi pe harap
Blestemele şi plânsul,
Că noi i ne-am ţinut de cap
Şi-ntrarăm după dânsul.

Şi i-am făcut, măicuţă, vânt!
L-am scos detot din ţară,
Măcar stătea pe sub pământ
Şi nu ieşea pe-afară.
Şi-am prins şi pe-mpăratul lor,
Pe-Osman nebiruitul,
Că-l împuşcase-ntr-un picior
Şi-aşa i-a fost sfârşitul.

Păi, ne ţinea pesemne proşti,
Să-şi joace hopa-tropa,
Că nu puteam să batem oşti!
Dar poate taica popa
V-a spus de prin gazeturi tot -
El cum şi-a dat juncanii?
Acum i-aş cumpăra, să pot,
Dar nu mai am, azi, banii.

Mă doare-n piept, dar nu să ţip,
Şi-aşa mi-e dor de-acasă,
Şi-aş vrea să plec, dar nu e chip
Că vodă nu mă lasă.
Dar uite, nu e nu ştiu cât
O lună chinuită,
Şi-o să te strâng de după gât,
Măicuţa mea iubită...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aşa mi-a spus Ion să-ţi scriu,
Iubească-ţi-l pământul!
Şi-am tot lăsat, pân-a fost viu,
Şi-mi ţin acum cuvântul.
Să te mângâie Dumnezeu,
C-aşa e la bătaie -
Şi-am scris această carte eu,
Căprarul Nicolae.
scrisoare deschisa catre Honey, cucare ma imperechez de nu ma vad - de Intruder la: 13/11/2010 19:08:25
(la: Confa lui Honey in the Sunshine si-a lui Intruder)
Draga Honey,

afla despre mine ca sunt cam sanatos, ceea ce-ti doresc si tie.
e drept ca mi-a iesit un neg pe pleoapa stanga, dar nu m-am putut aptzine sa nu ma uit la tine pe gaura cheii cand faceai baie...
ce vrei? credeam ca te prind in flatant delict, pen' ca am o banuiala ca bei din sambonu' meu cu extract de lapte de veverita!

nu stiu ce-i cu mentoresa noastra, trebuia totusi sa burdusim frigiderul cu halimos si sa nu lasam pitbull-ul liber prin casa...nu?

eu am ramas fara solzi...pardon, soldi...asa ca fa bine si raspunde la intrebarea brightului, cu meseriasul ala de la Alcapraz care a ajuns pana la mall unde a fost reparat de-un pescar virulent cu puternic spirt maritim.
...ufff, ca daca nu beai din samponul meu, acum iti zbarnaia neuronul la capacitate maxima!!!

tu ce mai zici? sper c-ai facut baie la gaini, da? pe ele poti sa le speli cu samponul meu, manca-le-ar tata crestutza sexy! ai grija sa nu le maltratezi asa cum mi-ai maltratat pisica cand i-ai facut clisma, ca vezi-doamne a inghitit diamantu' roz a' lu' alde capo bastore!
pfff...si io m-am luat dupa tine, c-am tinut pisica de mustati, animalu' dreaqului ce sunt!
dupa ce castigam missmisterul, o sa pun la toate gainile un piercing in creasta si-ti pun si tie daca vrei si daca vei avea creasta.

fii atenta ca daca negociem cu bright, poate ne da in avans si prema ei de Craciun ca trebe sa cumparam tzacar-malai-tzuica-uoua - sa dam la astia sa ne voteze.
de uouale crestutzelor mele, nu ne atingem. o sa lipchesc pe ele neste abtzibilduri cu ratzujte si le zicem la fraierii din obor ca e uoua faberge.
vai de capu' teu, daca n-as fi io, ai crepa de foame...ai manca numa fusili natur!
baaa, asta-i marcheting...e-he!

draga Honey, te-am cam neglijat si nu ti-am scris boemul de iubire pe care ti l-am promis in noaptea nuntii cand tu te-ai lafait in tot patul si pe mine m-ai trimis la gaini.
ba mai mult, te-am lasat pe tine sa cari papornitele cu gogosari si varza, da' las' c-o sa ma revansez...am furat de la supermarket un carucior, i-am pus faruri violete si stergatoare de parbriz cu clopotei, sa nu te mai chinuiesti cu papornitele.
recunoaste ca sunt un domn si ma sacrific pentru tine ingrozitor de mult.
ar trebui sa-ti fac oleaca de curte, sa nu mai umble gainile pe sina de tramvai si sa se cuibareasca la depou...da' cum sa fac?
cand eream flacau la mama, mureau fetilii dupe mine, ma pupau cu frezenie, le faceam curte cu chiosc si fantana argheziana...da' acum m-am ramolit din cauza ta si-mi crapa pipotu' cand ma gandesc ce pusca lata aveam odata si-acu' am doar pistol cu apa.

budigaii au fost gasiti de tipii de la INTERPOL (sau INTER MILANO?) si baetzii au implantat un cep, ca atunci cand mi-i fura cineva...ala sau aia, sa ia tzeapa.
as indrazni sa te rog sa mi-i speli...vrei? nu-i mare lucru - ii intinzi pe ciment, torni sampon de veve pe ei si ii freci cu matura de sarma...apoi pui tulumba in functiune.
mmm...da' las' ca-i spal io, c-apoi umpli lumea toata c-am cerut si c-am baut.

inainte sa-nchei mica mea scrisoare, iti atrag atentia ca nu cumva sa ma inseli cu altii sau daca ma inseli totusi, sa nu povestesti la aia noptile noastre de hamor...sau inventeaza si tu cat de bun sunt la pat, ca am sculptat pe el (cu brishca) un sir de inimioare.

aici termin (uauu, ce mult m-a tinut!) si-ti doresc mentosana incorpore a mano, putere de munca si multa fericire personala - atat tie, cat si mie.
al tau misterios,
Intruder

PS: in semn de respect, ti-am cumparat un body roz cu stelute negre - sa ai si tu o hantza ca lumea, ca m-am saturat sa te vad cu chilotii mei si sa zica lumea "vai draga, ce bine iti sta cu burqa!"
utilizator - de papadie67 la: 23/09/2003 04:37:51
(la: Ajutor / Intrebari puse frecvent)
cum sa ne gasim prietenii de pe site-ul precedent, omule bun-recte D-le Administrator. Am participat la discutii pana prin Martie, anul curent, "pe vechi". M-am eclipsat, de-atunci si pan-acum. Revin, si ce gasesc? Un site nou, cu nume necunoscute si intrari dealtfel
simpatice, indeobste!
Totusi, putin naucit, incercand sa m-adaptez, dupa puteri, vin acu' si-ntreb si io', ca grobianu':
ma rog Dumneata, Jupane, car vaz' ica...
une'-i Horia...Vraciu'...Domozina, nu...Omu din Canada care-ncepe cu D...asta...bucuresteanu' fugit din SUA care-ncepe cu G...si-anca 'fo doua pitoresti figuri? Sa ma ierti, nu ti-am citit Scripturile site-ului nou, si d' aia-ntreb. Pe de alta parta parte, parca mai usor mi-era sa-mi vaz TOATE mesajele si TOATE raspunsurile la ele "pe vechi". Ori poate c-am ramas in urma...Eu?...Tu?...
Oricum, imi pare bine ca existi si te fortezi in continuare, deoarece faptul ca existi, cu toate lipsurile tale (sa le vezi p-ale mele!
), ne serveste noua, catorva, bastinasi. Era sa zic Romani, da' mi-a fost frica sa nu dau cumva si fara intentie, la gioale...
Ne serveste noua in sensul de-a ne putea refula. Big time. Omorati-ma daca gresesc. Omorati-ma daca-ndrasniti! Yeah!
Anyway...io's Gotka si-am fost acuzat odata de catre Tov. Admin cum ca-s magar si violent. Drept pt care m-a dat afara. Faptul ca n-a avut niciodata timpul sau inteligenta sa recunoasca betia de trezie sau maculatura de plagiat este pbm-a lui. Faptu' c-o sa-i cresc rating-ulat at cat doreste si cat voi fi fiind dorit s-o fac, e o gluma. Asa cum e, ea-l nostru si sa ne traiasca, da-n C n-o sa-l pupam in veci. Nea Admin., sa ne traiesti, te iubim, da-ne pomana, nu ne da...te-njuram...d'aia moare initiativa intre Romani...d-aia trebuie sa te cheme Gustafhson or shit...d'aia trebe s-ajuti romanii cu stiinta ta...ca bou' n' are ce oferi, da ce-ofera bou',n-are egal.
Reconostinta Boului, Omule Bun...asa ceva n-ai pomenit!

S-ar putea sa fiu extrem de impudic...ori poate numai moderat grobian.
Am avut profesori buni. Nu faceti ca mine. Faceti mult mai bine. Pune-ti-i-va-n pielea lor.
Nu atunci cand ii criticati.
Stiu.
Nu cand ii alegeti. Ci-atunci cand ii dati afara.
Scrisoarea a fost redactata l - de animis la: 14/10/2003 01:50:48
(la: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Bush de Paulo Coelho)
Scrisoarea a fost redactata la 11 martie 2003, dar ecourile se pare ca inca nu s-au stins.
#1214 (raspuns la: #1211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imm, scuzele mele! - de Alice la: 19/10/2003 12:50:34
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Am transformat ce-ai vrut sa faci aici in trist camp de batalie.
Am continuat o gluma de-a lui Papadie, si-apoi ne-am certat cu Tolanici, cum s-ar zice, la tine-n casa.
Acum e drept ca-i cazul sa explic ca amandoi sunt oameni de treaba si ca eu, considerandu-ma la fel, te rog sa accepti scuzele mele, cam tarzii, e drept, dar sincere.
In speranta ca nu te-a necajit prea tare,
Alice
#1666 (raspuns la: #1638) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Invatatorii si profesorii - de (anonim) la: 26/10/2003 12:24:24
(la: Invatatoarea pentru mine)
Invatatorii si profesorii mei din Ro majoritatea erau membrii cu carnet de PCR-ist probabil multi dintre ei fiind si turnatori la securitate desi nu-i forta nimeni sa o faca.
La Scoala de pe calea Plevnei(Bucuresti) devenita mai tirziu liceu erau niste "glume" de cadre didactice care de fapt trageau doctrina comunista la litera...ca sa nu mai vorbesc de directorul scolii Tovarasul Blideanu care mai si batea elevii dindu-le cu multa ardoare socialista suturi in fund.
O profesoara de geografie ne batea pe miini cu linia cind se enerva asa degeaba fiindca nu avea nici in clin si nici in mineca cu pedagogia, o alta de limba romana ,Tamara ...ne indocrina la fiecare ora cu istoria partidului dinsa spuneau gurile rele fiind sotia unui stab PCR.
Amintiri,amintiri,....:):):)
#2183 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cine ma poate ajuta? - de Catalina Bader la: 08/11/2003 02:25:51
(la: A existat holocaust in Romania?)
fratele BUNICII mele a fost dat disparut in Transnistria. In timpul razboiului.
Scrisoarea oficiala spune: ca este DISPARUT
prieteni de-ai lui
stiu ca n-a murit.
Oare pot sa-l gasesc?
Oare mai traieste?
#3649 (raspuns la: #1069) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sursele mele de informatie, Anita, sunt.. - de JCC la: 19/11/2003 08:46:51
(la: ZIDUL RUSINII)
Anita, sursele mele de informatie vin din "Vocea Comunitatii israeliene din Franta", :))
Am sa-ti dau la sfarsit linkurile, la sfarsitul fiecarui articol ai si trimiterea la alte linkuri, tot evreiesti..
In afara de linkurile date , mai sunt multe, plimba-te prin sit si gasesti toate detaliile.. lectura placuta!

Nu vorbeam despre tarile vecine, vorbeam doar despre Israel, incerc sa ramanem in subiect, dar daca vrei putem sa discutam alta data si despre celelalte tari , in subiecte apropriate.

Toate informatiile de sume, bani, cifre, le gasesti acolo, n-are rost sa le copi, eu facusem un rezumat din memoria celor citite :)

Nu discut despre obiceiuri locale,pentru a-mi fi necesara o sedere in Israel,
La asta nu-ti raspund, ca este viata mea privata :) , dar asta nu ne impiedica sa discutam si sa schimbam opinii...

Stii ce spunea PAPA? "Locurile sfinte nu au nevoie de construirea de ziduri, ci de punti"

« Vocea comunitatii evreiesti din Franta »

http://www.col.fr/rubrique-5

Articol « Comisia pt. copilaria in pericol »
http://www.col.fr/breve-592.html

Articol “Sharon: Israelul trece printr-o grava criza economica”
http://www.col.fr/breve-561.html

Articol: “18% din familiile israielite dedesuptul pragului de saracie”
http://www.col.fr/breve-551.html

Articol « 1800 salariati din high-tech licentiati in 3 luni”
http://www.col.fr/breve-553.html
#4721 (raspuns la: #4608) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ucenici - de Dinu Lazar la: 22/11/2003 12:40:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Problema e mai complexa.
Nu am asitenti, ucenici, studenti sau elevi.
Acum vreo 10 ani am incercat sa predau fotografie la Academia de Arte din Bucuresti, pe linga sectia de Grafica Publicitara, dar pe urma s-a infiintat sectia foto si nu am mai intrat in "jocuri" asa ca mi s-a spus "valea".
Am mai incercat sa imi dau cu parerea pe ici pe colo, pe listele de discutii si forumurile foto romanesti, chiar am fondat cindva cu un prieten un sit de educatie fotografica, www.fotomagazin.ro , dar reactiile stirnite au fost de natura sa imi dau seama ca e mai bine sa stau la locul meu, si fac fotografie cind pot, cum pot, cind imi place, cum imi place, fara sa ma raportez la nimic si fara a incerca sa stirnesc valuri si virtejuri care ma fac sa pierd timp si atita tot.
Ca demonstratie a celor spuse as da doua linkuri:
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=127
si mai ales
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=126
unde citim diverse printre care si:
=================================================
Dinu Lazar este un manunchi de inconsistente si reactii contradictorii si mojicii care totusi sunt acceptate acolo unde altii sunt admonestati pe loc. El se poarta ca reprezentarea in piatra a imaginii unei zeitati indiene atunci cand ceva i se pare prea marunt ca unul ca el sa se oboseasca sa cerceteze si ca manifestarea acelei creaturi supranormale in inchipuirile bietilor adulatori atunci cand i se aduce vreo critica fie direct fie indirect.
=====================================================
Ar mai fi interesant linkul
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=118
unde spun ca:
======================
Eu am peste 500 de pareri si sfaturi postate. Dar numarul imaginilor proaste puse mi se pare mult mai mare. In fiecare zi apar alte si alte productii subculturale, care arata o incultura si o redusa sau inexistenta capacitate a autorului de a intelege ca fotografia nu e un sport, nu e o minuire a unui obiectiv sau aparat, ci un mijloc de comunicare. Cum pune unul mina pe un aparat se bucura si ne omoara cu o productie, fara sa comunice nimic, fara a avea nimic de spus. E jignitor totusi. Si de facut, nu stiu ce s-ar putea face. Poate ar trebui pus degetul pe rana si aratat celui ce e redus ca e redus, celui ce e incult ca e incult, celui ce nu stie ca nu stie. Ce nu stie, nu are decit sa invete singur, Internetul ofera atitea posibilitati.
Oricum, asistam la o tiranica avalansa a prostiei in limbajul fotografilor romani, cu atit mai de neinteles cu cit e asa de usor de citit si de invatat ce trebuie facut ca sa faci o imagine buna. Revin: fotografia e un mijloc de comunicare. Mie multi imi comunica un gol spiritual si intelectual uluitor si nu pot sa ma opresc din mirare. Fotografia inseamna si munca si autoevaluare si dorinta de a invata. Aici nu se vede asta, din pacate.
=================================
Deci nu am ucenici, parerea de mai sus nu mi s-a schimbat in anul care a trecut, pe masura ce trece timpul nici nu vreau sa am ucenici, si ca sa fiu sincer nici nu si-a manifestat nimeni dorinta; acum ar fi oricum tirziu, nu mai vreau sa am de a face cu nimic din ce ma inconjoara si care ar putea sa ma fac sa nu acord toata energia si atentia fotografiei mele.
Apoi, la atitia profesori si specialisti in fotografie, ce sa spun, eu lipseam... conform celor citite mai sus.

Dinu Lazar
#4941 (raspuns la: #4918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...