comentarii

scurt circuit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
destin - de Belle la: 23/10/2004 01:43:32
(la: Femeia)
la cat mie creierul de scurt-circuitat acum dickens nu poate insemna decat charles dickens

o las pe data viitoare cand o sa-mi fie neuronii mai in forma ;)))

~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it
#26005 (raspuns la: #26001) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu stiu daca mai bate la usa - de un nasture la: 07/05/2006 09:44:09
(la: moartea mai bate la usa sau da buzna?)
Era acea ora anume,specifica-o recunosc chiar si acum , chiar si aici -cea mai draga mie ,si m-a cuprins apoi o senzatie taioasa:dorul

copil fiind m-am apucat sa repar un prelungitor , mai bine zis vroiam sa-mi pun combina in biblioteca si cum pe vremea aia nu erau prize la tot coltul a trebuit sa improvizez cu un prelungitor , pe care mai intai l-am bagat in priza sa vad daca ajunge de la priza pana in biblioteca , asa ascuns ,, am gandit mult cum sa fac sa nu se vada ,sa fie elegant , si vazand ca ajunge nu m-am mai deranjat sa-l mai scot din priza si m-am apucat sa-l desfac , sa surubaiesc si pe la o bucata m-am gandit ca ar fi bine sa ma uit daca am scos nenorocirea din priza ,si spre stupoarea mea nu era scos ...dupa un timp , facand un colaj la desen , aveam prostul obicei sa lucrezin pat , dimineata m-am trezit si incercand sa asez plapuma am descoperit ca am dormit pe un cutit de bucatatire cu o lama de vreo 12 cm , altadata din graba de a junge la telefon am calcat din plin pe o chestie improvizata si lungita tot ca sa ajunga si bineinteles a facut scurt circuit au sarit sigurantele , am ramas fara curent , fara lumina dar mi-am continuat linistita drumul spre telefon ...am mai trecut tot copil fiind printr-un accident de masina , cand intorcandu-ma de la bunici am zburat cu tot cu masina de pe strada intr-un lan de grau si nu inteleg cum nu a atinsmasina nici un nuc de pe marginea soselei desi erau din 3 in 3 metri si ani de zile de atunci nu m-am mai putut sui in masina ....iar acum de cand sunt mare , terce in ultimul timp moartea atat de des pe langa mine incat nu ma mai mira nimic , ultimadata am trecut milimetric , si m-a salvat pofta de popcorn de un accident stupid , altadata eu am pus piciorul pe trotuar si doamna care era la jumatate de metru in spatele meu a zburat la propriu de pe trecerea de pietoni cu ajutorul unui sofer binevoitor ...si mai noi printr-o analiza , o banala analiza am aflat ca viata mea este si nu este , ca va fi cat va fi , si am inteles ca pana la urma e o chestie de destin si tine cat tine , important e sa stim sa pretuim clipele frumoase si sa traim minunat si fara ura si fara rabunari aprige , fara razboiul acela stupid intre tine insuti si lume ca de ce eu si nu altcineva ca de ce pe mine si nu pe vecina de la 3 care nu face cat fac eu ..pur si simplu eu , pentru ca asa a fost sa fie si pentru ca sunt puternica si mai pot duce si am sa merg cu fruntea sus atat cat voi avea ...numai bine si cat mai putine intalniri cu moartea :)
pentru lostone - de casandra_radu la: 24/07/2006 20:39:19
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
"Deprimat" este un termen foarte general. Daca luam cuvantul in sensul obiesnuit, nu neaparat ca ceva patologic, grav, ci in sens obisnuit..adica deprimarea aceea de zi de zi, care se citeste pe fetele oamenilor si care se poate accentua, degenerand in diverse - nu ii vad bolnavi dar nu ii vad nici ca pe niste oameni normali. Sunt pur si simplu oameni care nu vad frumusetea vietii, care nu gasesc nici o bucurie, oameni care nu stiu sa traiasca. Cand esti bucuros ti se pare ca ei fac nota discordanta cu tine. Poate ca te simti chiar vinovat cand veti atatea fete prelungi in jur si incerci sa nu mai pari asa vesel. POate a nici nu-ti pasa si iti vezi de ale tale. Poate ca atunci cand esti si tu deprimat te simti bine, simti o oarecare consolare ca nici altii nu sunt veseli, ca nimeni nu zambeste. Ori, daca o face, zambetul are ceva artificial in el...fiindca gura zambeste, dar ochii sunt goi.
Am fost candva foarte deprimata, in adevaratul sens al cuvantului. La fel, am fost si foarte fericita. Nu doar m-am gandit sa termin cu viata, chiar am incercat si era sa reusesc.Parerea mea despre sinucigasi este ca daca o fac, atunci probabil ca au dreptate. La halul in care ajunge un om sa faca asa ceva, are dreptate sa o faca fiindca asta merita. Daca ajungi sa nu mai vezi nici o bucurie si totul iti pare o succesiune de evenimente fara sens, este si asta o solutie. Doar Dumnezeu ne-a dat liber arbitru si daca ar fi vrut sa nu ne putem lua viata ar fi luat masurile corespunzatoare.
Poate e mai important ce intelegi dupa ce treci prin asa ceva. Daca realizezi ca a fost o stupiditate, un scurt circuit al unei minti deviate in acel moment si realizezi ca viata e frumoasa si merita traita din plin...ca moartea oricum va veni si nu vrei sa o intampini ca un las ci sa o imbratisezi ca un om implinit care si-a trait viata, nu sa o privesti ca pe un refugiu....atunci chiar si o astfel de experienta are rostul ei. POate ajungi sa traiesti mai intens, poate ajungi sa simti gustul iertarii, poate redevii uman.
Intruder - de picky la: 13/11/2006 09:09:51
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
Adrian Fuchs :

Faci o greseala enorma si poate ca si iremediabila. Ne pui buricul tau pe masa fara a cere ceva in schimb. Plus ca il dezvalui asa, brusc, fara a lasa sa ne cuprinda emotiile treptat si in crescendo. Pe masura ce-ti percepem detaliile buriculum vitae.

Cirub-ul tau e deconspirat de-acum si nu mai are nici un chichirez. Si pe deasupra mai e si cu sertare. Si n-are nici prize pentru eventuale scurt-circuite. De fapt e de 12 volti.

Ai mare grija. Flambeaza in prealabil acu'. De sigurantza.

Postu' Latu' tau e binevenit. Doar ca imbina placutu' cu sfarsitu'. Iar orificiu poate fi si o ... gura de canal sau una de incendiu !

Dar, nota bene, ai sesizat cu multa subtilitate ca exista o legatura intre capra cu cei trei iezi ai ei si buric. Buricul ca punte, intre trecere intru al verzei preamarire si naravul lupului de a consuma cu predilectie buricul crud. Capra fiind momentan la piata.

P.S. Intreaga consideratie catre vicemister. Si felicitari pentru misterul adjunct.
#156834 (raspuns la: #156789) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jocul - de picky la: 13/11/2006 10:49:10
(la: joc)
Adrian Fuchs :

e alergatul pe aleile din Imperiul Fricii. Cu oglinzile retrovizoare fixate anapoda.

Ce este scurt-circuitul ?
#156853 (raspuns la: #156850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scurt-circuitul - de thebrightside la: 13/11/2006 12:17:33
(la: joc)
E atunci cand, alergand pe aleile din Imperiul fricii cu oglinzile retrovizoare fixate anpoda, te trezesti c-ai ramas fara benzina. :)

Ce e musca?

Doamne ajuta sa nu nimeresc scurtatura!
#156878 (raspuns la: #156853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aducerea la zi - de picky la: 02/12/2006 08:57:59
(la: joc)
Adrian Fuchs :

Ambra este efortul balenei de a participa la viata sociala.

Nimeni este ochiul lui big brother.

Puful este minunea pubiana a fecioarei.

Ceatza este masca lui cand ea e abur.

Shipul este o corabie globalizata.

Iluminatul este un domn care a suferit un scurt-circuit la hard-disk.

Ce este amigdala ?
#161015 (raspuns la: #161006) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mie nu mi-a iesit!! cotorul - de Intruder la: 11/02/2007 08:48:06
(la: placinta cu mere)
mie nu mi-a iesit!!
cotorul a ramas intepenit in mar.
gaura nu e chiar la mijloc.
am batut ouale prea zdravan si s-au intarit...s-a ars si telul de la scurt-circuit.
am incalzit cuptorul ca Infernul lui Dante si au iesit dracii pe acoperis...
frisca n-am avut, ca am consumat-o intr-o noapte cand eram posedat de obsesii...
inghetata la fel...
asa ca, la cafea am rontait paine cu slanina si ceapa!!!

e buna rau, ca mama lui Alba ca Zapada!!!
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



Sancho Panza - de picky la: 18/04/2007 18:20:31
(la: schimbarea la fatza vs. rutina)
Semneaza atunci ca-ti asumi pe proprie raspundere eventualele scurt-circuite.
#188871 (raspuns la: #188870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de thebrightside la: 06/05/2007 10:38:11
(la: Concurs de poezii nesemnate )
Nervii  mei

Nervii mei sunt un maidan
pe care-l cutreiera toti.
Sunt o piatra ponce
la o raspantie de treceri,
o tocatura de ganduri,
un amalgam de bifurcatii.
Nervii mei sunt loc de intalnire
pentru scurt-circuite,
pentru deraieri in cascada.
Nervii mei  -  piata deschisa,
fara conditii obligatorii,
cutremurelor si cataclismelor.
Sunt parc de distractii,
sau, uneori, locuri de veci
pentru timpul electrocutat.
Nervii mei sunt goluri de aer
cazute-n patima betiei,
betie cu dureri de voce.
*** - de zaraza la: 30/10/2007 00:29:01 Modificat la: 30/10/2007 00:42:53
(la: cinci pentru un text)
asta fusese ultima picatura! bomboana pe coliva, am zice, dar n-ar fi deja o expresie rasuflata in comparatie cu amplitudinea evenimentelor. ei bine, coliva! imaginati-v-o pe Nina, imbracata in roba violet, prezentand popii o coliva dodecaedrica. babele s-au inchinat, lumanarile electrice au palpait doua secunde intregi, cele de ceara s-au stins, iar adunarea cernita a relatat ulterior ca pana si mortul a avut un scurt circuit in sicriu. ma rog, o miscare dezarticulata, pe care cei mai multi dintre noi o asimilam unui scurt circuit. totusi, nimeni n-a vrut sa declare asta sub semnatura, desi toti erau de acord asupra acestui lucru, in discutiile informale. stiu, e o contradictie, dar pana si in edictele papale, exista contradictii, viata e o contradictie. acuma s-a demonstrant ca pana si moartea e o contradictie si totusi o evidenta. singura mea nedumerire este in legatura cu roba violet a Ninei si daca purta ceva pe dedesubt. amin.


urmatoarele cuvinte:
calendar
iapa
i-pod
kaki
asteroid


zaraza

#249814 (raspuns la: #249540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 24/01/2008 15:16:59
(la: 3 LUNI PENTRU ETERNITATE.)
Iar lampadarul se înduioşa până la a o sfârşi printr-un scurt-circuit.
ele se uda, - de Intruder la: 28/03/2008 14:36:57
(la: Poezia secolului 21...sau nu?...)
ele se usuca.
mi s-a stricat feonul, a facut scurt-circuit.
du-te Paganini, du-te...
#296852 (raspuns la: #296850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de zaraza la: 13/06/2008 22:14:51
(la: Note la un text tânăr)
la mine e prima, caci in celelalte m-au scurt-circuitat diverse cuvinte (ghinionul meu). asta e prima care ma prinde pe bune.

zaraza
#317885 (raspuns la: #317881) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre oboseala - de modigliani la: 02/02/2009 15:43:07
(la: Ieşirea)
si alte traume. de a fi tu insuti, in primul rind. de a mai fi si in celalalt daca i posibil. liniar si independent de (scurt)circuite.
fara concesii inutile, nici nu sintem aici.
si totusi...pregatirea pentru cel mai inalt pisc, cred
zaraza sc - de adina.petre la: 06/05/2009 14:41:10
(la: amalgam)
In a trai. In ciuda tuturor necazurilor pe care le are.

Atunci cand un om ia decizia de a se sinucide, inseamna ca nu poate concepe o alta solutie de rezolvare a problemei lui, oricare ar fi aceea. De aici si pana la a comite actul, mie mi se pare ca trebuie sa gasesti o resursa de mare curaj. Pnetru ca in mod normal, tuturor ne este frica de moarte. Insa eu cred ca acolo se produce un soi de scurt circuit, si doar o avalansa de adrenalina te poate impinge peste marginea balconului.
#434445 (raspuns la: #434442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de modigliani la: 14/10/2009 14:21:21
(la: invatamantul, incotro?)
nici macar nu i obligatoriu sa fie incompetenta
in fata unei camere de filmat, multi indivizi reactioneaza foarte ciudat
undeva se poate produce un scurt circuit si chiar de stii ceva, ti se ntimpla sa nu mai poti exprima ori sa te miri ce ti iese din gura, tu insuti

#490806 (raspuns la: #490800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de modigliani la: 28/10/2009 17:44:28
(la: cu ce se mai ocupa cercetatorii (varianta XX))
deci ai scris un roman sa eviti o intrebare simpla
de ce esti curios musiu?


"vreau sa stiu de ce esti curios, asa, tu, big expert in human behavior, ca pe cine as baga eo, ori altul, in pat = aolieuu ce interpretare de obsedat nashpa ai bagat"

asta zici tu n comm

in confa, iacata ce ntrebi

"ce pasapoarte de femei v-ar place sa treceti pe raboj"

so?
cind scapi de scurt circuit, mai gindeste
la rece
de poti


#494562 (raspuns la: #494554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...