comentarii

sebastian spanache


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sebastian A. Corn - de mapopescu la: 08/02/2004 17:56:35
(la: Literatura postdecembrista?)
nu stiu daca e "cel mai" dar pe linga cartarescu, imi vine in minte Sebastian A. Corn. dupa un roman stiintifico-fantastic (2004 Quirinal Ave. parca ii spunea) si unul fantastic (Cel mai inalt turn din Babylon) cu idei apropiate de Neuromancer si/sau Matrix, am citit o carte extraordinara de acelasi autor.

Titlul e "Taie-ma cu taisul bisturiului tau, scrise Josephine", iar subiectul este un doctor aflat intr-o situatie de criza care vrea si incearca sa uite cuvintele. Simplista descrierea mea, dar cred ca e asa de concentrata cartea pe o idee incit orice as spune mai mult ar aduce in defavoarea celor care ar vrea sa o citeasca, poate.
mihail sebastian - de yana la: 19/02/2005 15:12:40
(la: MIHAIL SEBASTIAN)
YANA Mihail Sebastian e unul din scriitorii si dramaturgii care mi-au bucurat cel mai mult copilaria.Pana azi mi-amintesc cu emotie de piese ca Steaua fara nume,Jocul de-a vacanta si altele.Spre regretul meu,in urma cu cateva zile am vazut un spectacol pentru televiziune,care m-a deceptionat profund,am cautat sa regasesc farmecul teatrului romanesc,atmosfera ''jocului de-a vacanta'',din pacate,nimic nu seamana cu ce am avut privilegiul sa cunosc cu multi ani in urma.
Nu-mi explic motivul.Pacat
valeria si sebastian...imi pl - de marinush la: 21/01/2006 15:45:45
(la: Cele mai minunate nume proprii)
valeria si sebastian...imi plac de mult timp, si le vreau pt copii mei...:D
Sebastian... - de Gala la: 20/02/2006 23:57:54
(la: MIHAIL SEBASTIAN)
De fiecare data cand mi se pare ca viata este mult prea nedreapta cu mine il recitesc pe Sebastian (Iosef Hechter, initial), de fapt Jurnalul lui...L-am iubit dintotdeauna pe Sebastian, l-am iubit pentru ca a fost atat de modest, pentru ca ii placea atat de mult muzica clasica si astepta cu infrigurare concertele transmise la radio, pentru ca a mentinut prefata scrisa de Nae Ionescu la "De doua mii de ani...", desi era antisemita, pentru ca in "Accidentul" exista o definitie a frumusetii splendida-"Esti frumoasa, Nora. Este un acord intre tine si tine, si acest acord se numeste frumusete.", pentru ca tot ceea ce a scris este frumos, dar si foarte trist in acelasi timp...
In 2004 a mai aparut la Humanitas -"Femei"...cititi-l pe Sebastian! Are atat nevoie de a fi inteles si acceptat. Si nu uitati ca moartea vine cu uitarea...
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
divagatii somnambule de la somn - de sugary la: 26/12/2003 17:28:23
(la: un fel de palavre?)
intrucat nu am inca statut de utilizator confirmat, m-am gandit sa incerc sa-mi "descarc"...ideile,nu nervii (!) aici.
daca nu stiati inca, azi(sau, mai bine spus, ieri)sarbatorim nasterea lui Oscar Wilde, cel care a spus, printre altele, ca america e o tara care a trecut "de la barbarie la DECADENTA fara faza de civilizatie".astazi, multi ar atribui "calitatea" subliniata de yours truly secolului XX si, bineinteles, noului mileniu.insa nu credeti ca restrangem putin (mai mult!)adevarul?
sa ma explic: tocmai ce am urmarit unul dintre acele sequal-uri despre care se vorbeste mai tot timpul ca sa se sublinieze valoarea seriei "nasul"--"tentatia seductiei 2".am destula incredere in voi incat sa nu incep aici sa-l desfiintez. vroiam de fapt sa ajung la ideea ca acest film se incadreaza,zic unii, in seria celor mai ilustrative pentru epoca perversa in care ne gasim.INSA, daca stau sa ma gandesc, nu a fost oare filmul bazat pe o carte? caut prin biblioteca si voila! choderlos de laclos,autorul infamei "les liaisons dangereuses" a scris povestea lui sebastian (in versiunea literara,contele de valmont) in secolul...XVIII ! asadar, "nebuniile"--si aici termenul ARE conotatii sezuale, Daniel :) --de care se plange azi bunica existau inca dinaintea vremii ei?! revoltator?! ma intreb cator alte picanterii spicing up our life today nu le-am putea gasi stramosi (din timpuri inca mai demult trecute) daca ne-am pune pe comparat cartile de ieri cu filmele de azi...
Din Observatorul Cultural(nu conteaza anul!) - de anita47 la: 28/02/2004 05:50:51
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
Mi se pare mai urgent si mai eficace sa realizez in viata mea individuala acordul valorilor iudaice si al valorilor romanesti din care aceasta viata este facuta, decit sa obtin sau sa pierd nu stiu ce drepturi civice. Mihail Sebastian,
De doua mii de ani…, 1934


Cind actualul presedinte al Poloniei, Alexander Kwasniewski, a fost acuzat in timpul campaniei electorale ca ar fi evreu, si nu un „bun polonez“, el a raspuns: „In Polonia, daca cineva este bine educat si vorbeste limbi straine, se spune despre el ca este evreu. Daca asta e definitia evreului, foarte bine, si eu sint evreu“. Cind oameni apropiati de Lech Walesa au insistat, cerindu-i lui Kwasniewski sa confirme totusi sau sa infirme acuzatia, acesta a replicat mihnit: „Totul este o nebunie. Sint polonez si as vrea sa fiu mindru ca sint polonez. Dar dupa o asemenea dilema, doar simplul fapt ca aceasta problema a fost ridicata ma face sa nu mai fiu mindru“.

=====
anita47

#10872 (raspuns la: #10820) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dilema VT - NT - de Filip Antonio la: 01/03/2004 09:29:04
(la: Preoti homosexuali?)
"Cat despre Noul Testament vs. Vechiul Testament asta este o mare dilema si probabil ca nu vom fi capabili s'o rezolvam, 'ever'...."

Pentru asta vezi prefaţa lui Nae Ionescu la romanul "De două mii de ani" al lui Mihail Sebastian.
#11013 (raspuns la: #11011) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De două mii de ani - Mihail Sebastian - de Filip Antonio la: 01/03/2004 11:43:17
(la: Preoti homosexuali?)
http://20th-century-history-books.com/9732801999.html
#11034 (raspuns la: #11031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#11031, de schitroc - de anita47 la: 01/03/2004 12:31:12
(la: Preoti homosexuali?)
(1)

"În prefaţa redactată de Nae Ionescu romanului lui Mihail Sebastian De două mii de ani, ilustrul magistru îşi propunea să demonstreze fără putinţă de tăgadă că evreul trebuie să sufere pentru că este… evreu. Ca să nu păcătuiască printr-o obscenă dialelă, corifeul trăirismului ortodox se vede dator să-şi întindă alocuţiunea până acolo unde cititorului să-i fie limpede ce se înţelege prin a fi evreu. Iehuda patet nu pentru că anume sumbre circumstanţe l-au adus în situaţia să sufere, ci pentru că, esenţialmente, substanţial, evreul este bolnav. Calitatea de a fi evreu, evreitatea adică, ar fi idestructibil, din illo tempore - eventual, împreunată cu cel mai costisitor dintre beteşuguri: trufia. Trufia de a se fi înscris în istorie drept popor ales conjugată cu trufia nerecunoaşterii unui mântuitor pe care el însuşi îl anunţă şi îl aşteaptă face din acest neam unul care este îndreptăţit să agonizeze până la sfârşitul lumii. Iată şi judecata reputatului maître: dacă poporul ales l-ar recunoaşte pe Mesia, atunci riscă să înceteze a mai fi poporul ales, întrucât mesajul christic este universal, el nu se adresează unei anume pepiniere. Ca atare, poporul în discuţie se mai poate considera pe el însuşi ales numai în măsura în care îşi aşteaptă mai departe şi cu încăpăţânare mântuitorul anticipat de scrierile sfinte. Dar Mesia a sosit, continuă Nae Ionescu, însă evreul nu-l poate vedea, căci trufia mai sus amintită i-a tulburat privirea.

“Mesia a venit, Iosef Hechter, şi tu nu L-ai cunoscut.” “Îl cunoşteau vecinii toţi/ tu nu l-ai cunoscut” - pare a parafraza sacerdotul filosofiei interbelice, după care adaugă în forţă (şi patetic): “Iosef Hechter, nu simţi că te cuprinde frigul şi întunericul?” Dincolo de acest opulent material didactic pentru un Freud dispus să-şi verifice teza paricidului pe teoriile resentimentare ale unei ideologii religioase ce parazitează vechile scrieri evreieşti, avem în discursul lui Nae Ionescu câteva năstruşnice presupoziţii de ordin general.

Mona Mamulea

Revista RESPIRO

======

Iosef Hecter = Mihail Sebastian

anita47

=====

(2)

"Nu am citit deloc senin prefaţa lui Nae Ionescu la romanul lui M. Sebastian De două mii de ani. Dar aceasta nu pentru că sunt evreu de origine ci pentru că această prefaţă sfidează spiritul de toleranţă democratică din raţiuni ideologice ortodoxiste. Şi am fost la fel de indignat când am întâlnit într-un articol al aceluiaşi Nae Ionescu din "Cuvântul" injurii împotriva lui Samuil Micu, considerat doar "un călugăr papistaş", negându-i, deşi a fost cofondator al Şcolii Ardelene, chiar calitatea de român numai pentru că a fost de confesiune greco-catolică. Şi nu l-a declarat acelaşi Nae Ionescu neromân pe I.C. Brătianu ("dar român n-a fost"), totuşi unul dintre fondatorii României moderne, numai pentru faptul că a adaptat, la noi, modelul civilizaţiei occidentale?"

Cele de mai sus au fost declarate de catre Zigu Ornea intr-un interviu acordat lui Daniel Cristea-Enache ,aparut pe:
atelier.liternet.ro
=====



#11043 (raspuns la: #11031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Sanjuro, sa nu-i uitam pe: - de Ovidiu Bufnila la: 22/03/2004 08:04:56
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Draga Sanjuro, sa nu-i uitam pe: Michael Haulica, Don Simon, Catalin Ionescu, Robert David, Sebastian Corn, Marius Damian, Roxana Brinceanu, Dan Dobos, Marius Ungureanu, Mihail Gramescu si multi multi altii din toate generatiile SF!
Dan Merisca! Ovidiu Petcu! Dan Marius Sabau! Horia Nicola Ursu, Catalin Badea Gheracostea, Ona Frantz, Ana-Maria Negrila, Liviu Radu, Costi Gurgu, Jean Lorin Sterian, Catalin Sandu, Mircea Carbunaru, multi, multi altiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii! Toti acesti extraordinari oameni dau viata Imaginarului, il pun in opera pe potriva talentului lor! Si Bogdan Gheorghiu! Sergiu Somesan! Tigrilor, daca am uitat pe cineva, bateti-ma cu pietre!
#12555 (raspuns la: #12528) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SF, autori, carti si vid - de (anonim) la: 16/04/2004 08:37:20
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Draga Ovidiu, te salut!

Intrucat observ ca in afara de campanii de imagine, SF-ul nu prea isi mai arata fata pe la noi, te provoc la un subiect de discutie: autorii romani de carti SF.
In ultima vreme apar o gramada de carti scrise de SF-isti romani, unii cunoscuti, unii noi si necunoscuti. Dan Dobos a trecut de jumate cu ciclul Abatiei, o carte extraordinara in opinia mea. Sebastian Corn scoate si dansul "Cel mai inalt turn din Baabylon", iarasi in opinia mea, o carte jalnica.
Oare unde ne indreptam cu scrisul, daca ne mai indreptam? Spre un SF pe banda supra-apreciat de edituri pentru a-si vinde cartile? Sau poate spre tacere? De ce oare autorii care atunci cand scriu au ceva in minte nu sunt promovati cum ar trebui? Pai daca era englez, sunt sigur ca Dan Dobos era deja detinatorul a multe premii, carti traduse in toate limbile si lucra deja la film...

Nu in ultimul rand, cam ce carti bune de SF romanesc ai citit de curand?

Multam anticipat, bafta!
SF si Imagine - de Ovidiu Bufnila la: 27/04/2004 06:14:43
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Salut, A-nonim!
Nu apar o gramada de carti SF! Dimpotriva. Sunt extrem de putine. Si in tiraje nesemnificative. In alta ordine de idei, putem judeca atat de superficial o carte considerand-o fie extraordinara fie jalnica? Nu cred. Dar fiecare e liber sa aleaga felul in care considera o carte oricare ar fi ea. Cred insa ca este fie o priza slaba la realitatea cartii fie ca este o slaba priza la complexitatea propriilor trairi. De ce suntem trunchiati, ma intreb? De ce ne exprimama atat de superficial cand de fapt trairile noastre sunt pline de furtuni interioare, de intrebari, de strafulgerari, de nebunie si temere? Sa fie o imposibilitatea de a comunica cu propriul noastru imaginar? Am citit Abatiile lui Dobos si Hax Grid-ul tanarului tigru Bogdan Gheorghiu. Sunt doi scriitori cu o identitate puternica si cu un regim fictional distinct.


SF, autori, carti si vid
#13934, de un anonim la Fri, 16/04/2004 - 16:37


Draga Ovidiu, te salut!

Intrucat observ ca in afara de campanii de imagine, SF-ul nu prea isi mai arata fata pe la noi, te provoc la un subiect de discutie: autorii romani de carti SF.
In ultima vreme apar o gramada de carti scrise de SF-isti romani, unii cunoscuti, unii noi si necunoscuti. Dan Dobos a trecut de jumate cu ciclul Abatiei, o carte extraordinara in opinia mea. Sebastian Corn scoate si dansul "Cel mai inalt turn din Baabylon", iarasi in opinia mea, o carte jalnica.
Oare unde ne indreptam cu scrisul, daca ne mai indreptam? Spre un SF pe banda supra-apreciat de edituri pentru a-si vinde cartile? Sau poate spre tacere? De ce oare autorii care atunci cand scriu au ceva in minte nu sunt promovati cum ar trebui? Pai daca era englez, sunt sigur ca Dan Dobos era deja detinatorul a multe premii, carti traduse in toate limbile si lucra deja la film...

Nu in ultimul rand, cam ce carti bune de SF romanesc ai citit de curand?

Multam anticipat, bafta!
#14587 (raspuns la: #13934) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intr-adevar, sunt unele carti - de (anonim) la: 30/06/2004 03:46:49
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Intr-adevar, sunt unele carti care m-au impresionat. Printre ceel are imi vin in minte in orice moment sunt: Jar de Liviu Rebreanu, Accidentul de Mihail Sebastian, Parfumul de Patrick Suskind si Veronica se hotarateste sa moara de Coelho. Sunt carti ce le-as citi in orice moment fara sa ma plictisesc.
O piesă superbă de teatru - de Anca Tudor la: 11/11/2004 15:56:46
(la: Ce v-a inseninat ziua de azi?)
Mie mi-au înseninat ziua de ieri (dar mai degrabă sufletul, în profunzime) actorii de la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" , pe care i-am văzut în "Ultima oră" de Mihail Sebastian. Superbă reprezentaţie: Mircea Albulescu, Marin Moraru, Mişu Fotino, Gheorghe Dinică, Claudiu Bleonţ, Ilinca Goia... Dacă sunteţi în Bucureşti, mergeţi şi vedeţi, dacă nu, ţineţi minte şi cu prima ocazie nu rataţi spectacolul. Am răs de mă dureau pomeţii obrajilor!
cartarescu??? - de (anonim) la: 22/12/2004 23:44:24
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
M-a fascinat de la prima carte ("REM, Nostalgia") pe care am citit-o in liceu. Apoi am reusit sa citesc cam toata proza lui, dar asta din cauza unei obsesii: nu-l intelegeam! Si cred ca ar trebui sa recunoastem cu totii ca ne fascineaza ceea ce nu intelegem, dar impartaseste textualitatea remarcabila a postmodernismului... Iti recomand sa te intorci la "Tavesti" dupa ce vei fi citit "Orasul cu salcami" al lui Mihail Sebastian..
#32138 (raspuns la: #31744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si mie imi plac foarte mult j - de moni la: 08/01/2005 12:30:06
(la: Ultima carte)
Si mie imi plac foarte mult jurnalele persnalitatilor si as vrea sa iti recomand cel al lui Mihail Sebastian...este un jurnal/roman cutremurator, te face sa te gandesti la multe lucruri si iti arata mai multe despre viata evreilor din Romania. Merita sa il citesti!!
#32972 (raspuns la: #32341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartile vietii mele..in primu - de raluci2002 la: 12/01/2005 23:54:56
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
cartile vietii mele..in primul rind Insemnarile lui Malte Laurids Brrige de Rainer Maria Rilke, apoi Primavara neagra a lui Henry Miller. si mai ales Jurnalul lui Mihail Sebastian, o carte foarte draga sufletului meu..
hm... - de Micul print la: 22/01/2005 00:25:36
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
ia sa vedem... pai ar fi Exupery, fireste, Le petite prince, mai intai de toate. apoi ar mai fi Kundera, Imposibila usuratate a fiintei (extraordinara carte), ar fi Nostalgia lui Cartarescu, Frank McCourt: Angela's Ashes si 'Tis, Jurnalul lui Mihail Sebastian, Ondaatje: Pacientul englez, Salinger: De veghe in lanul de secara. Ar fi ele multe... Scriitorii astia sunt teribili... Iar lectura este ca o inghetata de visine, este o placere fantastica :)
#34151 (raspuns la: #34104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Sebastian Unguru - de Paianjenul la: 03/07/2005 02:43:27
(la: Moralitatea confundata cu imoralitatea?!!!)
"recomand sa nu se citeasca Coelho. raspandeste o spiritualitate New Age"


- Multumim pt... sugestie.
#57814 (raspuns la: #44730) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...