comentarii

semnificatie scurta a cuvantulti omida neagra


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
continuare... - de anisia la: 03/12/2005 15:13:47
(la: sa facem un film!)
... ajuns pe calea plevnei, vede cladirea alb-cenusie, cu peretii scorojiti de la distanta. era o casa, care precis a apartinut candva unei familii de mici burghezi, mai mult lata decat inalta. usa din lemn masiv, cu geamuri murdare si mult prea prafuita, era intredeschisa. parca il invita sa-i treaca pragul. scoase ziarul din buzunar, il despaturi si citii din nou anuntul... da, aceasta era locatia! brusc sunetul masinilor si vorbele oamenilor din jur se transforma in rasete senzuale de femei frumoase si clinchete de portelanuri ciocnite in graba.

***

poarta niste pantaloni gri de stofa de lana, putin prea scurti - cat sa-l rusineze cand il priveste o fata - . camasa cu frunzulite verzi ii e putin roasa la guler. de la atata spalat. puloverul verde cu gri i-l tricotase tanti margareta iarna trecuta din resturile adunate de pe la cucoane. haina de iarna, nu era decat un pardesiu ce-l mostenise de la frate-su mai mare. caciula nu purta niciodata. intra in cafeneaua pina de lume, pentru a cata oara? o considera cartierul lui general. traseul ce-i era destinat pentru impartirea ziarelor, trecea negresit prin fata ei. si in fiecare zi aproape intra sa-si salute oaspetii. de cate ori nu-i urmarise de la distanta, in timp ce-si beau cafeaua, ceaiul sau brandy-ul? femei cu frizuri buclate si parul lucios, cordelute subtirele, margele care sticleau in lumina difuza a cafenelei, barbati eleganti care fumau si discutau aprins - cunostea toti clientii fideli, le stia obiceiurile si gusturile, toaletele si felul in care zambeau sau salutau. privirea ii pica la masa dinspre centru... o dama blonda si decoltata cu pielea aurie si ochii viorii, cu rochie neagra si manusi negre pana la cot bea sampanie si rade cam teatral catre un barbat foarte bine, cu obraji roz si frac impecabil. incearca sa-l prinda in mreje. langa ea, o cucoana in varsta da nota respectabila tabloului. le zambeste pe ascuns. ar fi vrut sa se duca la masa lor, sa-i sarute mainile inmanusate frumoase doamne, privind-o in ochi... roseste, numai la gandul ca el, un baietzandru de altfel, ar fi atat de indraznet; ...este la ''varsta ingrata'' si o simpla privire ascunsa ii este de ajuns pentru un vis efemer de-o noapte...
la o alta masa sunt trei persoane: o doamna planturoasa imbracata intr-o rochie aurie cam de 45 de ani...rochia este intinsa bine peste corsetul strans pe trup...pe cap are o toca neagra cu voaleta ridicata si in maini are manusi negre incheiate cu nasturei mici...soarbe dintr-un pahar un cocktail rozaliu cu o visina mare zacand la fund...soarbe cu ochii-nchisi si tine paharul cu amandoua mainile...in stanga ei este un domn cam de aceeasi varsta, jovial, cu o dantura impecabila de care e constient...bea un martini rosu, sec si povesteste doamnei cum a fost la cursele de cai...este imbracat cu un costum de culoarea castanei si pe masa, langa scrumiera si-a asezat melonul de culoarea cafelei cu lapte...
in dreapta doamnei este un barbat foarte tanar, aproape adolescent...este blond si bea plictisit dintr-o halba de bere...e prima data cand a intrat in cafenea si cerceteaza tacut gravurile de pe pereti...s-ar putea sa fie fiul doamnei...se gandeste sa cumpere un ziar, nu-i bagat in seama si se agata optimist de vraful de jurnale care miros a tus proaspat...


***


___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
va trimit aici ce s-a scris p - de anisia la: 05/12/2005 23:50:56
(la: sa facem un film!)
va trimit aici ce s-a scris pana acum, intr-un intreg, si va las mai departe sa continuati voi...

--------------------------------------------------
titlul: cafeneaua punct com

locatie: bucurestii anilor 40 pentru inceput. si cel al anilor 90 apoi.


introducere: un pusti la vreo 14 ani vinde ziare, ca sa-si faca bani de buzunar. e iarna, i-e frig, ar vrea sa se adaposteasca... intra intr-o cafenea, sa se incalzeasca, sub pretextul ca vinde ziare. admira in taina viata de acolo. isi face un vis, o promisiune ...cand voi fi mare, voi fi patronul unei astfel de cafenele

**
cu el citind titlurile ziarului ce-l vinde, ascuns intr-un colt al cafenelei , se face trecerea timpului si iata acelasi ziar, dupa 50 de ani, titlul pe pagina de anunturi local de vanzare, cafenea retrasa, vad bun, vand convenabil. un barbat trecut de prima tinerete incercuie anuntul. impatureste ziarul. se ridica si porneste spre locatia cu pricina

***
... ajuns pe calea plevnei, vede cladirea alb-cenusie, cu peretii scorojiti de la distanta. era o casa, care precis a apartinut candva unei familii de mici burghezi, mai mult lata decat inalta. usa din lemn masiv, cu geamuri murdare si mult prea prafuita, era intredeschisa. parca il invita sa-i treaca pragul. scoase ziarul din buzunar, il despaturi si citii din nou anuntul... da, aceasta era locatia! brusc sunetul masinilor si vorbele oamenilor din jur se transforma in rasete senzuale de femei frumoase si clinchete de portelanuri ciocnite in graba.

***

poarta niste pantaloni gri de stofa de lana, putin prea scurti - cat sa-l rusineze cand il priveste o fata - . camasa cu frunzulite verzi ii e putin roasa la guler. de la atata spalat. puloverul verde cu gri i-l tricotase tanti margareta iarna trecuta din resturile adunate de pe la cucoane. haina de iarna, nu era decat un pardesiu ce-l mostenise de la frate-su mai mare. caciula nu purta niciodata. intra in cafeneaua pina de lume, pentru a cata oara? o considera cartierul lui general. traseul ce-i era destinat pentru impartirea ziarelor, trecea negresit prin fata ei. si in fiecare zi aproape intra sa-si salute oaspetii. de cate ori nu-i urmarise de la distanta, in timp ce-si beau cafeaua, ceaiul sau brandy-ul? femei cu frizuri buclate si parul lucios, cordelute subtirele, margele care sticleau in lumina difuza a cafenelei, barbati eleganti care fumau si discutau aprins - cunostea toti clientii fideli, le stia obiceiurile si gusturile, toaletele si felul in care zambeau sau salutau. privirea ii pica la masa dinspre centru... o dama blonda si decoltata cu pielea aurie si ochii viorii, cu rochie neagra si manusi negre pana la cot bea sampanie si rade cam teatral catre un barbat foarte bine, cu obraji roz si frac impecabil. incearca sa-l prinda in mreje. langa ea, o cucoana in varsta da nota respectabila tabloului. le zambeste pe ascuns. ar fi vrut sa se duca la masa lor, sa-i sarute mainile inmanusate frumoase doamne, privind-o in ochi... roseste, numai la gandul ca el, un baietzandru de altfel, ar fi atat de indraznet; ...este la ''varsta ingrata'' si o simpla privire ascunsa ii este de ajuns pentru un vis efemer de-o noapte...
la o alta masa sunt trei persoane: o doamna planturoasa imbracata intr-o rochie aurie cam de 45 de ani...rochia este intinsa bine peste corsetul strans pe trup...pe cap are o toca neagra cu voaleta ridicata si in maini are manusi negre incheiate cu nasturei mici...soarbe dintr-un pahar un cocktail rozaliu cu o visina mare zacand la fund...soarbe cu ochii-nchisi si tine paharul cu amandoua mainile...in stanga ei este un domn cam de aceeasi varsta, jovial, cu o dantura impecabila de care e constient...bea un martini rosu, sec si povesteste doamnei cum a fost la cursele de cai...este imbracat cu un costum de culoarea castanei si pe masa, langa scrumiera si-a asezat melonul de culoarea cafelei cu lapte...
in dreapta doamnei este un barbat foarte tanar, aproape adolescent...este blond si bea plictisit dintr-o halba de bere...e prima data cand a intrat in cafenea si cerceteaza tacut gravurile de pe pereti...s-ar putea sa fie fiul doamnei...se gandeste sa cumpere un ziar, nu-i bagat in seama si se agata optimist de vraful de jurnale care miros a tus proaspat...

in cafenea intra Dansatoarea imbracata cu fuste multe si colorate. acordurile chitarii se intensifica acompaniate de ritmul palmelor, capatind treptat dimensiune de furie, strigat, protest. din sufletul chitaristului razbeste totusi umilinta. dansatoarea isi tine portul mindru in timp ce picioarele se pierd in agitatia sacadata cu care lovesc podeaua. din cind in cind inclina capul intr-o parte, incununat de bratele lungi si subtiri, privirea indreptata cind in jos cind si-o ridica spre spectatorii care bat palmele din ce in ce mai excitati. patrunde adinc acolo unde atinge. spectatorii tin ritmul din ce in ce mai infocat, atmosfera se incinge, amenintatoare. bratele Dansatoarei, blinde si bine proportionate, cind se inalta in delir cind cad abandonate in timp ce Chitaristul alterneaza intre rivalitate si supunere la picioarele unei zeite.

“Olé!”

… si deodata Dansatoarea pare cuprinsa de nebunie convulsiva, isi arunca parul ca marea involburata ce ii acopera obrajii congestionati. privirea arde de infinita furie, podeaua sufera sub loviturile picioarelor necontrolate. ritmul sacadat devine un strigat continuu in timp ce toti sint cuprinsi de o emotie incontrolabila, in asteptarea unui orgasm imanent care sa-i elibereze. toti bat palmele uitind sa respire, ea este flacara...

***

...vantul ii sufla ziarul de care uitase in mainile sale. amintiri din alte timpuri il dusera departe. parea ca uitase de visul sau… o uitare impusa! cursul vietii il dusese pe alte carari. sa inveti sa uiti este intelepciune. anuntul din ziarul de astazi il simtea ca un flash venit dintr-o alta viata. ca un fulger ce s-a gandit sa-l trezeasca din amortiri. o promisiune facuta siesi, nu-i putin lucru.
Statea pe trotuarul acela, inmarmurit. Figura lui gri se pierdea in multimea trecatorilor. oamenii treceau pe langa el… le auzea pasii grabiti ca un fosnet de frunze moarte. incerca sa inteleaga ce simte. daca l-ai fi privit o secunda, ai fi crezut ca este un atlet ce tocmai a incetat o cursa lunga si obositoare, a trecut linia de sosire, dar continua sa isi dramuiasca energia, din obisnuinta. isi asculta gandurile…

bunicul lui, taran cu ceva avere si mai citit un pic avea o mare placere cand mergea la Bucuresti cu diverse treburi. asta se intampla de cateva ori pe an. întotdeauna se imbraca in "haine nemtesti" elegant şi ferchezuit de doar mainele batatorite de plug il tradau. dupa ce-si termina treburile musai mergea pe Lahovari unde era un birtulet tare intim si placut "LA profir", unde consuma o cinzeaca de mastica, o friptura garnisita cu cartofi prajiti si doi mici si o salata nemteasca. se cinstea cu o sticla de Fancusa de Dragasani. atunci uita de toate treburile si necazurile si se simtea "boier" cum ii placea sa spuna. toate astea pana intr-o zi cand a descoperit cine-i patronul birtului si cand cu obida a hotarat sa nu-i mai calce pragul.
in urbea lor prin anii 30, din secolul trecut, in fiecare zi de sambata si duminica in Piata mare cersea unul Dinu, poreclit pe drept Milogu. avea un anume fel de a cersi si toti il simpazizau si nu era trecator să nu-i puna un bănut in palma intinsa, curata, nu ca a altor cersatori mizerabili si zdrenturosi, in care pastra era mereu o moneda. omul cersea dar cu o anumita demnitate:
"Di dai vere si matale,/ceva parale,/ca-i ziua matale, /ca sa traiesc si eu,/dati-ar Dumnezeu
mii si milioane in buzunar.." de aceia ii se mai spunea si "poietul" iar multi sustineau ca ar fi de vita nobila, scapatat.
intr-una din zilele de vizita la Bucureşti, ca deobicei a mers la birt"la Profir". era plin ochi. chelnerii, care-i luase seama ca era un client cu dare de mana, de cum l-au vazut au facut pe dracu-n patru si i-au asezat intr-un colt o masuta nu mai mare decat o batista, probabil un piedesta de flori si i-au adus ceea ce stiau ca are obiceiul fara sa apuce sa dea comanda. Vazand atata clientela a intrebat ce se intampla. "Patronul sarbatoreste zece ani de cand a cumparat birtul si si-a invitat prietenii la sarbatoare. asa ca, nene Ghiorghita, azi consumatia e pe gratis." "si ciene-i patronul?" "rabdare că o sa apara imediat."

… o pisica tarcata ii trecu printre picioare si-l trezi din amintirile ce i se perindau prin fata ochilor. oare de cat timp statuse acolo ca o statuie? isi lua inima in dinti si trecu pragul cafenelei ce era de vanzare.

un miros de inchis il izbi de la primul pas. cu o prima privire isi forma o imagine de ansamblu: mesele din lemn lacuit, cu picioare labartate si colturile roase erau asezate in dezordine pe cimentul cu mozaic. scaunele parca iti vorbeau. servete cu patratele adaposteau frimituri ori pete de grasime. o tejghea cu pretentie de bar trona in fundul incaperii. In spatele ei un individ intre doua varste, buhait de la atata bautura, cu parul slinos si manecile suflecate, il intreaba nedumerit: ” pe cine cauti matale?”. ii intoarce intrebarea cu un zambet si-i spune cu tonul cel mai politicos posibil ”am venit dupa anuntul din ziar. e de vanzare locul acesta, asa-i?” . in timp ce-l asteapta pe domnul din spatele tejghelei sa raspunda, se gandeste la discrepanta dintre cafeneaua amintirilor lui si aceasta. fusese in multe cafenele de-a lungul vietii. constient sau nu, cauta sa gaseasca o alta care sa-i umple golul lasat de ziua aceea in care cafeneaua lui fuse demolata.
----------------------------------------------------------
___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
oare? - de donquijote la: 15/01/2006 17:48:22
(la: Relatia dintre doua relatii "serioase")
Relatia dintre doua relatii "serioase" - nu cred ca e corecta definitia' sau enuntul, cum vreti sa-i ziceti.
o persoana serioasa intretine doar relatii serioase si una neserioasa, neserioase... :)
se mai poate vorbii de relatii intamplatoare, 'neprogramate', de scurta durata, dar nu au aceeasi semnificatie. mai e si cazul celor care s-au 'fript' intr-o relatie si se hotarasc sa 'se razbune' pe sexul opus, dar astea sunt mai rare. deobicei fiecare primeste pana la urma ceea ce da sau macar e dispus sa dea.
incercarile de 'recuperare' dintr-o relatie esuata, asa cum le exemplifici, nu pot fi numite 'relatii dintre relatii'. sunt pur si simplu incercari de stabilire a unei legaturi noi care esueaza, sau nu da rezultatele scontate. daca e pornita cu intentia de a nu 'reusi', e semn de neseriozitate!
:)
Nume cu semnificatie - de Chickenita la: 16/01/2006 14:32:41
(la: Cele mai minunate nume proprii)
........ce nu te omoara , te intareste......
Stiati ca aproape toate numele au o semnificatie? De exemplu: Gabriela=Dumnezeu e cu tine ( in ebraica), Vasile= rege ( in greaca), Mihaela=omul lui Dumnezeu, samd....
#100560 (raspuns la: #100555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O zi scurta prin Bucuresti - de Photodesign la: 22/01/2006 21:14:07
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
O zi scurta prin Bucuresti
http://www.photodesign.ro/index.php?idmenu=series&page=0&idserie=16
si
http://www.photodesign.ro/index.php?idmenu=series&page=0&idserie=12

Plimbari placute.
#101707 (raspuns la: #101622) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scurt si cu efect - de Guinevere la: 24/01/2006 14:35:17
(la: Scrisoare despre iubire 3)
Inseamna ca suferinta te cauta ea pe tine, ea are voluptate pentru oameni!
Eu nu scriu, doar ma joc, dar iti multumesc ca ma iei in serios. Si daca as scrie o prefata care ar incepe cu: "Nu-i adevarat. Aici 'poetul nu voia sa zica'. Simtea. Asa ca atingeti vorbele lui, nu le cititi. Ca sa le atingeti, mergeti la libraria din colt... costul e modic"? :o)

Ar fi scurta si cu efect, nu?




___________________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)
#101888 (raspuns la: #101505) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scurt si la obiect: ma doare - de florin la: 30/01/2006 10:37:45
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Scurt si la obiect: ma doare in cur daca unii considera ca e ilegal. Din moment ce se creeaza ceva (muzica sau filme), intentia autorilor este sa o vinda consumatorilor. Din momentul in care pretul depaseste bunul simt nu mai am respect.
#107432, de Guinevere - de om la: 21/02/2006 21:59:57
(la: "Am trait sa o vad/aud si pe asta")
:))) :))) :))))...rad de mor! Pot sa zic ca am trait sa o aud si pe asta ;)) = poponete in loc de rasarit de soare :))) :)))
Imi aduce aminte de o faza pe care am facut-o cu un grup de prieteni. Cica eram in cantonament (et 5 la hotel) la Marea Neagra ... "soarele si tenisul" ... ne-a dat prin cap (dupa miezul noptii) sa "vrajm" niste tipe (si ele sportive) de sub noi (et 4 ;). Am incercat sa facem scarita (unul peste fereastra tinut de picioare ce ceilalti), dar nu a mers -eram prea scurti. Unuia cu alcolemia mai mare i-a dat prin cap sa ia telefonul din priza si sa foloseasca cordonul si receptorul ca "extensie" si sa batem in geamul fetelor. Zis si facut, telefonul + scarita a mers de minune si Romeo al nostru batea intr-o veselie...de prea multa veselie nu a vazut bine ca un chip surazator de fata apare la fereastra si...POC a troznit-o in cap cu receptorul. Odata cu sangele aparut din capul spart s-au naruit pe rand: chipul surazator, sansele noastre de a lega vreo "conversatie" si de scapa nepedepsiti de antrenor care a exclamat : am trait sa o vad si pe asta!
#107475 (raspuns la: #107432) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omidute - gaga - de Guinevere la: 07/03/2006 20:10:40
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Omidute, zburatori,
fara puf, ca erau...goi!
Daca vine vreo pufoasa
am si plici la mine-acasa!
O sa-i fac timizi cu dungi
pe dorsalele lor... lungi!!! :oP
____________________________________________
De la sublim la ridicol nu este decat un pas.(Napoleon)
#110130 (raspuns la: #110124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un film scurt despre războiul din Irak - de Muresh la: 16/03/2006 15:33:19
(la: Caricaturile lui Mahomed)
Un film scurt despre războiul din Irak. Subtitluri în englezeşte. Lucrăm la subtitluri în româneşte.
http://media.putfile.com/news_report_from_iraq
lista scurta - de proletaru la: 08/04/2006 16:10:01
(la: ce va enerveaza?)
... am plecat! cheia e sub prag!

doamne... dar astia pe site nu au atata spatiu ca sa inshir eu cu argumente ce nu imi place.
dau lista scurta fara argumente de ce da sau ba:
cred ca lucrul pe care il suport cel mai greu e incompetentza si nesabuintza unora de a spune prostii cu seninatate;
manelele;
fotbalul si suporterii;
televiziunile romanesti cu exceptia Tv cultural unde mai scapa cate ceva de bun simtz;
ziarele;
ziaristii;
asa zisii politicieni;
shutzii;
iehovistii si altii din aceeasi categorie de detinatori absoluti ai adevarului;
pe Tanti Aglaia;
pe cei ce lovesc copiii (mi-e imposibil sa vad asa ceva);
oameni beti;
femei care fumeaza pe strada (eternul feminin in actiune);
.... nu-i mai usor sa zic ce nu ma enerveaza?.... lista e mai scurta!
este internetul ca o gaura neagra.......... - de COSTELINO la: 04/05/2006 19:42:43
(la: Internetul, o gaura neagra?)
Parerea mea personala este ca acest mijloc de comunicare ne ajuta in setea de cunoastere, ne completeaza cunostintele sau le improspateaza. De 2 ani am intrat pe internet si pot spune ca in condtiile si cerintele actuale un simplu functionar ca mine,a castigat un prieten, atat la locul de munca cat si acasa pentru documentarea mea, a fi in pas cu tanara generatie.
Din titlu prezentat de dumneavoastra si daca ne gandim la copii care stau ore in sir in fata "jocurilor", este pot sa spun "o gaura neagra"
Yonten, - de mya la: 07/05/2006 23:45:25
(la: Internetul, o gaura neagra?)
Foarte interesant comentariul.

Si eu sunt de parere ca forumurile scot la iveala pe toti frustratii si ciudatii care sunt ignorati de oameni in viata de zi cu zi. Daca intram pe orice fel de forum in orice fel de limba o sa vedeti ca exista un procent de dezaxati care bate apa in piua, se cearta sau sunt agresivi si au idei socante. Nu pot comunica in viata reala asa ca incearca sa o faca prin intermediul internetului. O greseala mare este sa cazi in discutii cu astfel de specimene, te trag in jos ca intr-o gaura neagra si te baga in vibratii negative...daca pot sa zic asa.

Pe de alta parte, internetul te ajuta sa comunici cu oameni deosebiti (mai ales pe forumuri specifice, despre muzica, politica, si altele), sa descoperi informatii dorite foarte rapid, sa ai pe scurt acces la mapamond intr-un mod spectaculos. Uite de ex. eu am dat de un forum despre viata lui Mozart din care am aflat ca exista un documentar foarte interesant facut despre tema asta, pe urma am cumparat documentarul si l-am vazut cu mare placere. Etc.

Internetul totusi e o gaura neagra din punctul meu de vedere fiindca ne ocupa timpul mai mult decat am vrea. Cel putin mie asa mi se intampla uneori, din pacate. Caut niste informatii si ma trezesc ca stau de o ora, chiar doua pe niste subiecte citind si lucruri neimportante, doar din curiozitate si perplexitate uneori. Pe urma regret timpul pierdut citind din aberatiile scrise de diversi care nu au ce face efectiv si care scriu la ore de genul 3-4 dimineata (ora lor) din lipsa de...busola probabil :(. Cred ca ar fi interesant de facut un studiu despre tipurile de forumisti (am citit ceva pe internet despre asta dar nu mai stiu unde).

#121012 (raspuns la: #120897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Re - de picky la: 11/05/2006 11:31:58
(la: Secretele unei casnicii reusite)
Adrian Fuchs :

Fericire nu exista !

DEFINITIE :

Fericirea este doar o notiune pur conventionala, prin care denumim ceva, de asa maniera incat, atunci cand facem conversatie sa stim la ce facem referire.

Casnicie exista !

(DE)FINITIE :

Casnicia este tot o conventionala, prin care definim ora de sosire, seara, acasa sau justificam o relatie extraconjugala, sau cea care ne determina sa mintim ca facem ore suplimentare la serviciu ...

Fericirea reusita - contradictie in termeni (sic) - nu poate exista, drept consecinta a inexistentei fericirii, conform definitiei de mai sus !

Casnicia reusita - poate ca exista, sau poate ca nu...
Depinde de capacitatea de a defini sintagma. Astfel incat sa fie si aplicabila. Dar si ... elastica ...

Oferte dezinteresate (!) :

Dau fericire himerica contra casnicia altuia.
Preiau casnicii reusite, spre lichidare.
Ofer reusite la schimb cu fericiri.
Organizez casnicii reusite, plata cu monezi de fericire.
Cumpar casnicie putin uzata.
Cedez casnicie usor lovita , cu preluare de rate.
Casnicie ratata, contra ratare casnica. Variante.
Casnicie plictisitoare la schimb cu blazare trendy.
s.a.m.d.

Acum daca tot am dat tonul la negustoria cu cele casatorii si fericiri, cred ca ar trebui sa fac o clasificare a tipurilor de casatorii tranzactionabile.

Asadar :

1. Casatoria alba.
2. Casatoria neagra.
3. casatoria bicolora.
4.
5.
6.
.
.
.
99. Casatoria multicolora.

Asta dupa culoare.

Dupa lungimea ... casatoriei :

1. F. scurta.
2. Scurtutza.
3. Scurta.
4. Scurtissima.

Pentru ca o casatorie se sfarseste in dimineata de dupa ... noaptea nuntii ...
Atunci incepe casnicia !
Reusita ? Nereusita ? Greu de s(u)pus !
Pentru ca reusita casniciei nu e decat suma sumarium a reusitelor individuale a celor doi sau mai multi (o casnicie cuprinde de la doi in sus *) care constiituie grupul casatorit , grup care este foarte dinamic si perpetuu perfectibil.

Continuarea in numarul ... de reusite ... viitoare ...


conventional sau nu, stiut sau nu, legal sau nu
*
soacra nu se pune ! (Sau se pune ? Na, ca nu mai stiu ... )
#121636 (raspuns la: #121458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coon: blacks made the transition later and were more primi - de Muresh la: 05/06/2006 07:33:53
(la: Oare toţi oamenii de astăzi au origină comună ?)
"Coon believed that blacks and possibly other races made the
transition later than Caucasians did, and were hence more primitive."
Coon asta nu e un fistecine. Om invatat. Absolvent al "Phillips Academy"si Harvard pe care a absovit-o cu "magna cum laude" in 1925.
A obtinut Ph.D. in 1928 si a lucrat la Univ. Harvard ca profesor.
Pe scurt omu' e departe de a fi un zero. Si totusi: in al sau "The Story of Man" scris in 1954 el scrie: blacks and possibly other races made the transition later than Caucasians did, and were hence more primitive."
Adica, dupa Coon, humanoizii au parasit Africa in cateva mari valuri. Primii au parasit cei diun rasa cunoscuta astazi drept rasa caucaziana. Ei au cea mai mare vechime ca oameni si, de aceea , sunt cei mai destepti. Ultimii au plecat din Africa cei din rasa neagra si ei sunt mai pe la urma.
www.genomicart.org/genome-chap5.htm
"Coon argued that these races were descendants of five different subspecies of humans that had existed in the Middle Pleistocene era and had evolved independently into races of Homo sapiens. According to Coon, the Caucasoids, who he believed had evolved first, were by implication a bit further up the ladder of civilization."
Bineinteles, teorii de acestea dau apa la moara rasistilor.
Ce cred eu:
Chiar daca Coon are dreptate, rasele s-au amestecat si nu mai gasesti diferente importante care ar putea deosebi o rasa de o alta. Diferenta aspectala intre rasele diferite se datoresc unor numar restrans de gene si inteligenta nu "intra" aici.
Care e parerea dv.?




Scurt si inchegat - de ayoka parol la: 07/06/2006 19:40:45
(la: Insomnia necesara...)
Am insa cateva nelamuriri:
1. cine avea 6 ani? Ea – fata sau ea – povestea?
Daca fata avea 6 ani, inseamna ca era foarte precoce (daca el, eroul-povestitor, a purtat asemenea discutii cu ea) si sa stie si despre serotonina nu e ,,prea mult.” Dar nici obligatoriu. Mai are timp, desi…(alt lucru interesant): copila stie deja ca viata e ,,atat de scurta” (poate i-a auzit pe cei mari plangandu-se…), dar, cu toate ca demonstreaza matematic nedemonstrabilul (ca Mosului ii e indeajuns o noapte pentru a imparti daruri”…(tuturor copiilor din lume care au fost cuminti, probabil), da semne ca nu va fi chiar atat de tare la cifre, pentru ca spune cu propria-i gurita: ,,pierdem jumatate din ea dormind?”, de parca ziua-lumina (oficial 16 ore) ar fi egala cu cea rezervata somnului (medical, 8 ore). Presupunem ca fetita de 6 ani doarme mai mult (12 cu...12 ?), pentru ca, daca se culca la ore atat de tarzii pentru un copil, fie el si precocs, (,,ceasul a batut a doua oara dupa miezul noptii”), nu se mai poate trezi, ca tot copiletu, cu noaptea-n cap, ci recupereaza posibilele lacune de serotonina printr-un somn prelungit (sa zicem, pana la orele 12 ale amiezii). Pentru ca un copil, oricat de fletz, nu sta intre perne pana la 2 dupa-masa si un parinte, oricat de indulgent, nu-l lasa sa-si faca, de la 6 ani, un asemenea program distructiv.
Un alt semn de precocitate e ca fetisoara de 6 ani invita barbati maturi la cina ( dupa cum scrie, povestitorul pare a avea 'cel putin' 16 ani); insa, avand in vedere ca mama ,, grijulie”era prin preajma, nu se poate banui ca discutiile celor doi ar fi depasit sferele bunei-cuviinte.
Acel ,,povestea noastra s-a’ncheiat” ne duce cu gandul ca eroul ar fi un spiridus, nu atat legandu-ne de subiectele de discutie ale celor doi, cat pentru ca, oricat de dubioasa ar fi lumea in care traim, ne vine greu a crede ca o mama grijulie isi lasa copilul la ore tarzii din noapte, cu un barbat de peste 16 ani, sa se aprinda in discutii filosofico-stiintifice prelungite in demonstratii…
Cu o seara inainte…inainte de ce? (e cam confuz). Cititorii pot sa vrea sa stie mai multe, daca folosesti stilul asta misterios. Ideea 1…suspans…alta idee…explicarea ideii 1 – ar fi o metoda buna de a captiva cititorul. Asta pentru ca se vede ca nu-i de colo ce si cum scrii…

Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
Omidea - de Guinevere la: 10/07/2006 21:52:31
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Mancacioasa dar silfida,
gingasa ca o omida,
am casuta-ntr-o cireasa
chiar la Ciorbea dupa casa,
vineri plec, ma mut la tzara
ca am pruna mea de vara! :o)

Omidea Buluc
#132597 (raspuns la: #132591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vizitele scurte sint cele mai placute - de zaraza sc la: 26/07/2006 12:04:42
(la: Politetea fata de mojicul din mine)
Se spune ca vizitele scurte sint cele mai placute. Deci incepem cu vizite scurte si ne lamurim daca are rost sa mai vin si daca sa stau mai mult. Simplu. Daca chiar ai nevoie sa privim perdeaua o pot privi; si daca sint intr-o forma buna, perdeaua va fi subiectul unei lungi conversatii...daca forma nu e buna, voi divaga discutia pina la inevitabilul "trebuie sa plec". Omul uneori nu stie ce vrea si e mai bine sa-mi dau seama de asta sau chiar sa mi se spuna, decit sa presupun cine stie ce...prefer sinceritatea...

cere si ti se va da
Povestioara scurta, nu va chi - de felixis la: 30/07/2006 19:16:20
(la: cui mai dam bip astazi?)
Povestioara scurta, nu va chinui mult...
Nenea G suferea de multe: diabet, pancreatita, claustrofobie, anxietate, sinuzita acuta, suflu sistolic, dar cel mai si cel mai grav, de ipohondrie cronica, de mandroasa (ipo)critica si o boala ciudata denumita prin latinescul lacomicus egoistum. Dar nenea G mai avea si pete pe creier, care mai de care mai ciudate, printre care si referitoare la binecunoscutul "bip". De multe ori i se dadea un inteles firesc prin arhicunoscutul inceput de fraza "Da-i un bip si spune-i......". Insa destul de interesanta este situatia cand nenea G, fiind aproape de luminita de la capatul firului Adrianei si Mariei lui Ion Gheorghe Vasile, baiatul mamei lui (da, da, stiu ca e "tunelului"...), cu toata suferinta lui se gandea la acei 20 centi pe care ii plateste pe un impuls connex si datorita carora familia lui va muri de foame. Asa ca la sugestia ingrijoratei lui neveste "Da-i un telefon lui dr. Miki sa te ajute, ca doar ne este prieten de atatia ani de zile..", raspunsul lui ferm a fost "De ce sa cheltui eu banii pe mobil? Da-i un bip sa te sune el!"
Nenea G si-a revenit cu bine din aceasta poveste si traieste si in ziua de azi, dupa numeroase conversatii de tip "bip". S-am incalicat pi-o sa, si stiti si voi restu'...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...