comentarii

sevele


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
altoit - de sanjuro la: 24/10/2003 02:04:39
(la: Pt Sanjuro)
Pentru altoit trandafiri:
Portaltoiul, (maces, trandafir urcator) trebuie sa fie tanar, si sa aiba ramura portaltoi din anul precedent, (verde). Se altoieste in lunile iunie-iulie, cand deja prima generatie de flori s-a scuturat, (altoire in verde).
Pregatirea portaltoiului:
Pe ramura, (diametrul de 10...15mm)la mijlocul intervalului dintre doua frunze, cu ajutorului briceagului de altoit se practica o incizie sub forma de cruce, pe adancime cat sa ajunga la partea alba, (coaja este verde). Dimensiuni: longitudinal 15mm, si transversal 10mm. In paralel se pregateste mugurele pe care vrem sa-l altoim, (altoiul) astfel:
Se decupeaza mugurele cu o parte din coaja, inclusiv cu partea alba, (baza arata ca un varf de lance). Apoi se desprinde usor partea alba FARA A ATINGE PARTEA VERDE pe dedesupt, se departeaza usor marginile taiate in cruce ale portaltoiului, dupa care se aseaza la loc, peste altoiul introdus. Se leaga strans, spira usor petrecuta pe spira precedenta, fasia de rafie, (lata de 3...4mm)incepand cu 1cm sub baza "crucii", se ocoleste usor mugurele altoi, si se continua pana la 1cm peste "cruce", si se face nod. Pentru etansare se foloseste un amestec de ceara de albine, (in lipsa merge si parafina) si colofoniu, (saciz), care se amesteca in parti egale intr-un mic vas, (cutie de conserva goala)deasupra flacarii de aragaz. Se aplica peste legatura de rafie cand este usor caldut, NU FIERBINTE! Dupa o saptamana-doua de la altoire, se observa daca altoiul s-a prins, (se dezvolta). Daca s-a prins, dupa ce apare prima frunza, care trebuie sa aiba cam 2...3cm, se reteaza ramura la 1cm deasupra rafiei. Dupa inca o saptamana-doua, se indeparteaza toti ceilalti muguri de pe portaltoi, lasand doar altoiul.

In cazul lamaiului este ceva mai complicat. Se reteaza de la inceput portaltoiul, (obtinut din sambure pus in pamant), si se cresteaza in profunzime, la mijlocul sectiunii. Altoiul trebuie prelucrat sub forma de "pana". Se rascracara portaltoiul, si se introduce pana cu altoiul. Se leaga strans cu rafie, si se etanseaza cu acelasi tip de amestec.

Conditia de baza pentru ca o altoire sa fie reusita este ca sa recoltam altoiul cat mai proaspat, (seva sa nu se usuce).

Vitza de vie nu am altoit, si sincer, m-ar interesa cum se face.

Succes!

sanjuro
Atmosfera... - de Madalina la: 25/11/2003 18:44:46
(la: Cele mai frumoase poezii)
Nu am mai scris de doar 2 zile si se pare ca am pierdut o multime de lucruri minunate aici...
Si ca sa reintru in atmosfera, il las pe Nichita sa-mi deschida calea...

"El a intins spre mine o frunza ca o mana cu degete.
Eu am intins spre el o mana ca o frunza cu dinti.
El a intins spre mine o ramura ca un brat.
Eu am intins spre el bratul ca o ramura.
El si-a inclinat spre mine trunchiul
ca un mar.
Eu am inclinat spre el umarul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nteteste seva lui batand
ca sangele.
Auzea cum se incetineste sangele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rãmas un pom singur.
El
un om singur."

Si inca ceva, ma poate cineva ajuta cu "Spovedania unui derbedeu" al lui Esenin, "spovedanie" pe care o iubesc din tot sufletul...?
Nu am cartea in limba romana si mi-ar face mare placere sa recitesc poezia...Imi aduc-aminte doar fragmente:

"Nu oricine stie sa cante, nu oricine,
Nu oricui ii este harazit, intr-adevar
Sa se rostogoleasca precum un mar
La picioare straine

astazi am chef sa ma ridic in picioare
si de pe fereastra sa stupesc pe luna."

Multumesc anticipat!

poate ca ceea ce voi spune nu - de sugary la: 27/12/2003 01:54:36
(la: Preoti homosexuali?)
poate ca ceea ce voi spune nu e nici original si nici prea logic, dar asta fiind una din putinele dati cand chem la inaintare inima si nu mintea, bear with me. dupa mine, problema nu se poate discuta doar la nivel ideatic, caci bisericile de azi, prin rolul (auto-)atribuit in comunitate, extind din start orice disputa religioasa la nivel social. sa fim, deci, pragmatici! EU NU MA SIMT IN STARE SA DEZAPROB O ANUME CONDUITA SAU UN STIL DE VIATA ADOPTAT DE BUNAVOIE DE CATRE DIN CE IN CE MAI MULTI OAMENI.insa, profunzimile problemei sunt mult ramificate: nu este oare vorba aici (si) despre relatia credinciosi-biserica(eu una as fi exclus "si"-ul)? iar cand spun "credinciosi", ma refer la intreaga "turma", nu la diferitele "minoritati comportamentale"(daca imi permiteti termenul).iar, daca vrem sa fim sinceri cu noi insine--ca oi mai mult sau mai putin ratacite--trebuie sa recunoastem ca situatia de azi nu isi poate permite o noua schisma, in contextul actual in care conotatia ecleziastica a termenului e devansata de una sociala, nationala, economica etc.. o diviziune intr-un taram ale carui radacini isi trag vigoarea din seva constantei si traditiei ar introduce o batalie feroce dar si o confuzie dezarmanta in randul spectatorilor. o NOUA reforma, chiar daca ar avea acelasi catalizator--adaptarea invataturilor sfinte la cerintele prezentului--nu ar avea acelasi rezultat. o disputa incadrata in si facand uz de posibilitatile nemarginite ale fluxului informational de azi ar devasta, cred eu, ireparabil fundamentul credintei in sufletele congregatiei--in conditiile in care bruma de speranta religioasa se topeste cu fiecare noua lovitura a sortei sau cu fiecare miliard castigat la bursa. daca intr-o lume bombardata (si ad literam!) de nesiguranta, evolutie necontrolata, lacomie, coruptie s.a. pana si slujitorii, mesagerii Atotputernicului sunt tarati in noroiul mundan si se improasca unii pe altii cu...argumente spirituale, DIN SCRIPTURA, omul de rand unde sa mai gaseasca mantuirea? iata si unul din motivele rarefierii comunitatii mergatoare la biserica--canalul deteriorandu-se rapid, a face-to-face approach devine preferabila.
imi pare intr-adevar rau ca nu pot sa vorbesc decat "a la blanc-bec", de vreme ca cunostintele mele biblice sunt reduse la sertarase microscopice--nu pot sa ma pronunt cu privire la dezbatuta si re-dezbatuta intrebare de sus. poate ca Dumnezeu a articulat iubirea dintre sexe opuse ca singura cale spre procreere, insa nu exista indoiala cu privire la existenta homosexualitatii in timpurile Scripturilor (ea exista inca in timpul lui Cezar)--deci, daca ultima nu a fost desfiintata (caz probabil, avand in vedere nesfarsitele discutii de azi) poate nu a fost neaparat exclusa...
Sa fiu cuminte si sa tac! - de Alice la: 07/01/2004 10:40:11
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Si bine-ar fi sa pot, sa stiu, sa-nvatz tacea de-aici de pe ramurica mea, din copacu-asta cu radacini adanc infipte-n rahat - kktul asta de tara din care ne tragem suflul, ca pe muci.
Ca nu mi-s mandra c-am ramas si nici voi mare breji ca v-ati carat cu doi dolari in buzunar.
Ca ce?...ati gandit la mine de-ati fugit, si io gandit-am mult la voi cand v-am vazut plecand?
Ca nici o secunda!

Si ce? Va-ti umilit? V-au umilit? Si-ati razbatut, intr-un final ...dar de putere cin’ va dat? De unde seva, neam de daci? De unde-ati baut si ce-ati luat cu voi, cand ati plecat?
Atata? Doi dolari in bozonar?

Si taria de-a razbate cin’ v-a dat-o?
Muma? Si muma-i din Iunaitidsteit?

Tot din cacat, acelasi, ne tragem toti, al de va pute-acum si injurati voi-insiva habar n-avand pe cine.

Ca s-ar putea acum pe mine, dar nu va bagati neamul in rahat si nu-l scuipati, cand nu-i mai apartineti!
UITATI-NE, noi inca va iubim!:(

Iar intebarea s-o lasati in grija mea - nu-mi trebe de la voi raspuns, ci dram de 7 ani de-ACASA.
a emigra nu e in firea lucrurilor - de (anonim) la: 17/01/2004 13:58:21
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Bun gasit!A emigra, e ruptura de generatii,deturnare de seve.Circumstante,inconstientze,spirit de aventura..si uneori plan de viata.Curaj?Al disperarii?Si exista cu siguranta patrioti in diaspora (care au grija sa transmita o limba corecta si bogata, bucataria traditionala...copiilor lor).Nu e doar Romania un sat ci globul e un sat global.Nu cred, si asum ,ca trebuie sa ne vedem nici superioritati intelectuale(irealist)nici neputinte sociale si economice(termenii de comparatie-criteriile, mai bine zis....)
Inima buna si emigratia nu e oricum o solutie nationala ci individuala. Poate crestem copiii cu o alta mentalitate...mai justitie sociala, munca de echipa...si ne intaorcem acasa, unii dintre noi.Din dorinta de a regasi paucii scalciati de la gura sobei, vechi, cam mirositori ca toate amintirile neaerisite, dar ai tai.Poate de a ajuta la stabilirea unor noi conceptii, structuri sociale...fara sa confundam, in nostalgii lacramoase, tineretea, idealismul si vibratia altei varste cu tara in sine.
Gata acum,lunga viata in echilibru.

Alina Dumitrescu, mama a doi zmei care cresc in Canada
alidar_ca@yahoo.ca
#8166 (raspuns la: #8115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce sa se fotografieze - de Dinu Lazar la: 23/07/2004 21:16:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am avea o mica problema, stimate domnule Buzoianu.
Si anume, ma tem ca sistemul de caste din India e jucarie infantila pe linga sistemul fotografic romanesc.
Pe ansamblu, sunt la ora asta cam cel putin 12-16 forumuri si liste de discutii despre fotografie, in Ro; extrem de activi sunt aici cei aflati la epoca intrebarilor de inceput de drum ( ce obiectiv? Dar aparat? e mai bun hashpeul cutare decit olympusu` miu? etc...)
Asta ar fi ca si cum fotografia ar fi poezia si la inceput stam si ne intrebam: ce pix sa folosesc? Mai bine pana de gisca ca Eminescu sau toc cu cerneala? Stilou? Tastatura? Se poate face poezie cu palmu`?
Majoritatea intrebarilor se opresc pe urma ca prin farmec; ori dispare pasiunea, ori apare banul care corupe si iar dispare pasiunea, nu stiu...
Deci am avea la ora asta: o masa (mare) de fotografi relativ incepatori care discuta mult chestii care sunt cam aceleasi in fiecare an - ca nimeni nu are rabdare sa vada un forum de la inceput, sa citeasca si sa studieze, hai cu pac o intrebare acushica, s-o gasi un fraier sa raspunda, ca d`aia e forum; apoi citiva mai avansati, mai rari la vorba, mai greu de gasit, mai greu de abordat; si profesionistii, fotografii avansati, hai sa zicem si artistii care folosesc cumva fotografia - aici e liniste deplina, nu aflam nimic din zona asta, liniste, pace absoluta, nu au intrebari si nici nimic sa spuna, nimanui.
In acest contest al fotografiei romanesti, mai este si un clivaj temporal; adica nimeni nu stie fotografii romani buni din anii `30 sau anii `70 - si daca nu e baza nici un turn babel nu se poate face; si despre cei din prezent, majoritatea energiilor altfel constructive se balangane intre energia de a trage preshu` de sub unu` sau altul si shushaneaua balcanica de genul "asta n-are seva" sau "asta vai de capu` lui" si tot asa; nici in prezent nu se poate construi un fel de schematica constructie a fotografiei romanesti; cine suntem, cum suntem, cum stam, ce e bine, ce e rau, ce s-ar mai putea face, etc.
Si atunci cine ce sa vorbim de portret? cei de la baza, care citesc cu pioshenie despre shutter si apertura si zoom digital? Cei de la mijloc, care se simt frustrati ca cei de sus nu ii baga in seama si cei de jos li se par prea de jos? Cei de sus, care nu discuta nimic nicaieri si cind discuta, nu stiu decit sa transforme in banchize mici o mare altfel unitar inghetata? ( istoria ultimilor 4 ani a listei Fotomagazin este extrem de romanesc transata...)
Senzatia mea este ca sunt multe rele in fotografia romaneasca, dar cel mai mare rau este ca cei cu bani, care au facut averi fabuloase din fotografie in ultimii 14 ani ( daca as zice un miliard de $ nu cred ca as gresi, adunate procesarile, vinzarile, filmele, piata pe ansamblu) nu au dat un cent pentru o fundatie de fotografie, pentru un premiu serios, pentru fotografie sau pentru o galerie sau alte chestii asemanatoare, care tot lor le-ar fi adus marire si inca ceva bani...
Apoi, alt rau esential este ca profesionistii fotografi din presa romaneasca accepta niste bani de tot jegul, si nu si-au format un sistem de sindicat in care creatia sa fie creatie si meseria respectata; si accepta niste salarii de slugi in loc sa se zbata sa devina liber profesionisti...
Fara fotografi avanasati care sa discute problemele fotografiei, care sa puna umarul impreuna la constructia unei fotografii romanesti, nu suntem nimic, si desigur, nu am fost nimic.
Portret?
Ce treaba are lumea cu portretul daca exista facultati unde din prima studentii la fotografie sunt invatati ca este eroare sa creada in compozitie, perspectiva, culoare, arta e o libertate care nu respecta nimic.
Cel mai bun exemplu de cit de jos este posibil sa ajunga lucrurile este sa ne uitam la revistele romanesti ilustrate, sa ne aducem aminte de pozele de pe garduri de la alegeri, sa vedem ce poze de portret care sa promoveze produse comerciale vedem in metrou, sa rasfoim albumele care este sau sidiurile aparute la prestigioase edituri romanesti si prefatate de nume ilustre.
Cu rarisime exceptii, personal cred ca lucrurile merg din rau in mai rau.
Portret? Da` ce-i trebuie chelului tichie de margaritar.
Exista si imagini extrem de bune pe siturile romanesti de profil; dar, cam putine, inundate de buruiana...
Altfel, un uichend fericit la toata lumea...
#18298 (raspuns la: #18276) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
My dear sis Mya... - de ampop la: 30/07/2004 13:59:45
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Ai dreptate...cine a mai auzit aberatiile cu "evolutia spirituala prin sex". Sa fim concreti, care este nivelul tehnologic a miliarde de oameni care teoretic practica aceasta "evolutie" ? Unde este Africa (sa nu mai zicem de locul 'sfant' al bivolarienilor) si unde sunt tarile scandinave (sa nu amintim pe "satana" US, asa de urata de multi din cafenea).
Ce evolutie poate fi prin exacerbarea instinctului sexual, prin seva de hormoni si endorfine secretate de organism...ca treaba cu chakrele si aura trebuie sa fie fundamentata stiintific, nu doar cu fotografii kirilian si "clarvazatori" care "vad" culori diferite in "aura"...
Bagati mare baieti bivolarieni, caci stiti cum e cu sexul, vine andropauza si...nu va mai contopiti in absolut cu fiintele iubite. E o chestie pur fiziologica de altfel...
Pe de alta parte, G-d cel adevarat va iubeste si va asteapta intotdeauna :).
Shalom,
Mario
#18592 (raspuns la: #18338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ramses ... :D - de desdemona la: 27/08/2004 12:05:09
(la: Un canal)
Merci pentru feedback !

Explicatie: in engleza 'channel' suna mai bine decat 'canal' (ce sa fac daca am cugetat chestia in engleza ?!). Problema aici e de utilizare a cuvintelor in romaneste: un canal ne face sa ne gadim la ceva murdar (canalizare). In cazul meu cuvantul 'canal' e echivalent mai mult cu vas de seva (ca la plante). Dar nu puteam incheia 'sunt un vas'. Exista canale si de alte feluri, fara conotoatii negative : canal de irigatie, canal TV, canalul de Suez, canal biliar, canal renal (etc). Problema (zic eu) nu e de exprimare ci de perceptie. Perceptia se indreapta automat spre lucruri negative.
Am bagat si eu de seama cum 'suna' concluzia, dar am lasat-o asa, in speranta ca din cauza contextului anterior, cuvantul 'canal' va fi salvat de sensul negativ.

Desdemonovici
#20478 (raspuns la: #20401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carmen. va salut pe toti. - de (anonim) la: 13/09/2004 22:43:24
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
De ce va tot plingeti? ati plecat toti din tara sa va fie bine, si acum va e bine dar tot nu sinteti multumiti! va tot birfiti intre voi si nu va vedeti de trburile voastre! viata e prea scurta pentru asa ceva. fiti mai pozitivi, deschidetiva fata de lumea care va inconjoara si fata de culturile in care traiti acum, si veti vedea ca o sa vi se va deschida o lume noua. nu uitati caci cea ce dati asta primiti inapoi! oamenii nu sev caracterizeaza prin natie ci prin personalitate. va urez succes orunde ati fi. Carmen. dk.
oare? - de cosmacpan la: 17/09/2004 20:12:22
(la: Ateu convins!)
de fiecare data ne intrebam ce putem face pentru a-i ajuta pe cei dragi si apropiati, mai ales atunci cvand ei nu accepta orice ajutor cu usurinta. Nu stiu daca prietena ta este intr-adevar intr-o perioada sau intr-o atitudine de "Toma necredinciosul" dar eu stiu regula no.1: cu cat incerci sa convingi pe cineva de un lucru cu atat mai mult acea persoana devine "arici" si se distanteaza de discursul tau. imi permit sa -ti sugerez un titlu: Jurnalul fericirii - N Steinhardt sau ceea ce ne sugereaza marele sihastru "Daruind vei dobandi". nu trebuie sa incercam sa invatam pe nimeni, dar putem sa-i oferim intelegerea, dragostea, timpul si sinceritatea noastra. poate ca daca timpul, care trece si matura totul aruncand la lada pe care scrie trecut, va binevoi ca din partea noua si virgina numita viitor sa-mi ofere mai mult atunci sigur vom avea rabdare sa dezlegam ghemul celor patru fire( tipologie daca imi este permis: flegmatic, coleric, sanguin si melancolic pe care s-a altoid acel lastar -oare - de neancredere. si a doua regula: fiecare trebuie sa-si gaseasca "aracul" pe care sa se poata sprijini la nevoie. tot ceea ce poti oferi din afara este superficial si nefiresc de firav, iar seva si puterea izvorasc din nauntrul nostru.
pe curand
Denysa - de carapiscum la: 13/10/2004 05:36:59
(la: Propunere)
Este prima data cand vezi tu, asta nu inseamna ca este intr-adevar prima data. Si nu stiu daca e chiar o incercare de scuzare, pur si simplu am incercat pe cat posibil sa arat anumite cauze care pot duce la isterizari- dealtfel sunt aprox. aceleasi cu cauzele de la care pornesc si unele din comentariile tale.

"Habar n-ai tu"... Este refrenul unui slagar de mult uitat care se canta pe la noi, cred ca Angela Similea il interpreta. Habar n-ai tu care este potenta glasului meu pt. ca, vezi tu, potenta nu vine din tonul vocii (scrisului) ci din seva intelesurilor tainice izvorate ca dintr-un vulcan. Si ma bucur ca mi-ai dat oportunitatea sa o spun, scrisul aici este chiar un fel de joc nuptial al vreunei pasari frumos si viu colorate, joc ce atrage sau respinge in functie de ce gandeste cel/cea caruia ii este adresata invitatia la imperechere. Forma frumoasa a jocului n-are nimic de a face cu nou-nascutii de mai tarziu: cat de puternici si vigurosi vor fi.

Amenintari?... De ce nu ma mira ca ai gandit asa? Si la urma urmelor ce ti-as putea face, sa-ti iau boii de la jug?
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24896 (raspuns la: #24888) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Versuri albe - de (anonim) la: 31/10/2004 21:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am fost intotdeuna un adept inversunat al poeziei traditionaliste. Il ador pe Eminescu, cu poezia lui adusa la perfectiune, si nu admiteam nici o deviere de la canoanele poeziei clasice. Afrmam (si acum sunt sigura de aceasta), ca un adevarat maestru akl cuvintului trebuie sa munceasca, pentru a-si aduce poeziile la aceliasi conditie de perfectiune, ca Marele Eminescu, altfel... ce mai ramane din poezie? Ce este atunci o poezie, daca nu se mai respecta canoanele ei? Afirmam, ca versurile albe sunt un fel de surogat pentru grafomani, o portita de intrare a lor in mirificul templu al Poeziei. Ei si! Totusi, ei continuau sa scrie versuri albe, albe pina la absurd, cand nici nu se mai desluseau pe foaia alba de hirtie. Am auzit nu demult un banc (dar un fapt real) - cineva afirma, ca "A fost o baba si un mosneag" ar fi un vers alb. Bine, daca e, este furat si acesta.
Pina la urma, m-am gandit: eu muncesc la o poezie in sudoarea fruntii, iar astea, tineri si impertinenti, fabrica "versuri albe" cu duiumul, fara sa le pese de nimic. Se lauda unii pe altii si astfel devin celebri. Nu ca i-as invidia, dar simt in aceasta ceva putred, caci aceste poezii nu intotdeauna merita sa fie considerate poezii. In plus, in goana dupa originalitate au inceput sa utilizeze un limbaj infect, uneori de-a dreptul scabros, care nu are ce cauta in poezie. Adevarat, ca din acest puhoi tulbure putin se va alege si se va depune, ca pulberea de aur, pe prundul curat al izvorului Poeziei, minunate si veritabile.
In fine, pina la urma am decis: daca versurile albe sunt un nou gen de poezie, de ce sa nu incerc si eu. Va trimit cateva incercari, printre care si un sonet clasic, si astept opiniile Dumneavoastra.

Pendulul

Oscilaţiile timpului pedant
Umplu spaţiul de unde albastre,
Iar noi plutim în acest ocean,
În cojile noastre,
De nucă, care se clatină avan.
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Ţipă papagalii piraţilor contemporani,
Care poartă semnul dolarului
Pe reverele tunicilor de gală,
Iar pe feţele buhăite de beţivani
Poţi citi numai lăcomie şi fală.
Pendulul masiv de aramă
Scârţîie enervant şi apăsător…
Care sunt valorile autentice,
Scopul călătoriilor noastre?
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Strigă papagalii piratilor contemporani...
Nu-i credeti - fericirea nu e in bani!

Mărul lui Adam

În grădina raiului încă e linişte şi pace.
Cei doi adolescenţi inocenţi
Încă nu cunosc Taina cea mare.
Fructul interzis e în siguranţă, se pare.
Dar şarpele poznaş,
Mare amator de şotii răutăcioase,
Îşi cloceşte deja planul diabolic…
Dreptu-i oare,
Ca numai El unul să cunoască
Adevărul cel Mare?
El unul să-şi poată face
Feciori, după chip şi asemănare?
- Gus-s-stă, băiatule, gustă
Din rodul dulce-amărui al cunoaşterii,
Află, de unde se iscă cu adevărat
Copilaşii dulci şi drăgălaşi –
Ei nu se modelează din lut,
Nici se găsesc în varză,
Nici nu-i aduce o barză…
Gus-s-stă, Adam, băiatule…

Bolidul

Planeta înfloritoare
Îşi trăia viaţa, paşnic,
Fără să bănuiască măcar
Ce urgie o paşte, necruţătoare…
Erbivorele agere,
Care simt pericolul de la depărtare,
Continuau să pască liniştit
Vegetaţia încărcată de sevă…
Dinozaurii răpitorii, fără grabă,
Îşi făceau planuri de vînătoare…
Toţi credeau, că vor trăi veşnic
În acest paradis binecuvântat.
Dar a venit în zbor,
Şuierând ca un balaur uriaş, bolidul,
Şi totul s-a schimbat…
Cerul s-a prăbuşit şi a explodat!
În rafale zdrobitoare de vânt
Iarna cosmică a pogorât pe Pământ…

Sete de viata

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...




"Daca pacatul originar nu a existat, ce pacate a rascumparat Iisus?" Intrebarea finala, daca nu justificata macar justificabila, se bazeaza pe un neadevar sau mai bine zis pe o anume teologie protestanta cum ca Hristos a venit pentru a sterge pacatele, pentru a imblanzi un Tata manios si plin de ranchiuna la adresa neamului omenesc. Tragandu-si seva din augustianismul catolic exacerbat aceasta idee, desi amplificata la nesfarsit de mediile protestante, nu poate fi gasita in scrierile Parintilor Bisericii Ortodoxe. Hristos nu a venit sa ne puna in brate o carte (Biblia), nu a venit sa moara pe cruce ca sa spele pacatele (oare nu putea Dumnezeu sa spele pacatele si altfel?). Hristos a venit pentru a ne da posibilitatea indumnezeirii(indumnezeire care se face prin rugaciune, post, infranare, dar mai ales prin spovedanie si prin impartasirea cu Trupul si Sangele lui Hristos). SPun Parintii Bisericii ca si daca Adam nu ar fi cazut in ispita sarpelui, Hristos tot S-ar fi intrupat. De ce? Tot pentru a ne ajuta sa ne indumnezeim, pentru a ne aduce mai aproape de ceea ce am fost meniti sa fim.

Cer iertare parintelui Iulian daca am fost nepoliticos cu aceasta interventie.
#27283 (raspuns la: #26609) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Religii si culte - de Adrian Marchidann la: 18/11/2004 13:21:35
(la: Sunteti de religie)
Asa este mapopescu. Ortodocsii, catolicii, protestantii si baptistii, printre atatia altii, sunt culte cu pretentii de religie. Nu vei auzi pe nici un preot apartinand acestor culte zicand: "Toti suntem crestini. Nu conteaza la ce biserica mergi, important este sa crezi in Dumnezeu."

De fapt crestinismul isi trage seva din mozaism, islamul din crestinism si mozaism iar toate acestea au multe in comun cu budismul.

Asa ca nu stiu ce mai e o religie adevarata azi.
#29130 (raspuns la: #16925) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O constatare - de (anonim) la: 28/12/2004 00:36:11
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela Vasiloi
Constat ca subiectul acesta s-a cam rasuflat si nu mai trezeste interesul de odinioara. Posibil, pentru ca a fost parasit de opozitie. Dupa cum se vede, nu-i deloc captivanta o discutie de genul:
- Sufletul este nemuritor!
- O da, ai perfecta dreptate!
- Minunat lucru! Asa zicea si Socrate!
- Era un mosneag de treaba, ce mai!
Etc,etc. De aceea propun sa ne mai relaxam un pic. Pentru inceput, sa ne amintim ca in curand vom pasi intr-un nou an. Va felicit din toata inima, dorindu-va multa sanatate, noroc si multi bani in punga, pentru toate sa v-ajunga! Si caca tot am trecut la un stil folcloric de exprimare, va propun sa va inveseliti, citind urmatoarea "Scrisoare la redactie".
Recunosc, ca nu e la tema, dar poate sa fie nostim, desi va trebui sa faceti un efort, ca sa intelegeti pronuntia basarabeana.

Dragi redactii!

Buna ziua sau buna sara dupa cum vo prins mica me scrisoari. Pi mini ma
chiami doamna Maria din drasliseni. Eu iaca di si va scriu. Daci era mai
nainti nu va scriem cini era rusini. Da amu cici limba moldovneasci ii iari
la modi. Cici este si un dictionari nou asa di unu Stati tari invatat. Eu
ascult sara cu plaseri radiu mai ales pi domnu Sergiu. Nu stiu daci lam
scris drept da am intrebato pi nepoata me. Credcii drept cii tari capoasi ba
chiar si tini cii rominci. Dumealui stii multi di tati dinspri si numa nu
graiesti. Da sfaturi intalepti ca un mosneag batrin. Eri lam auzit graind ci
fetili nu trebu si si boiasci cii mai frumos asa. Foarti drept. Da iaca si nam
intales ci pi fetili buni si intilijenti li lumineazi seva din fund. Nepoata me
zisi sa nu scriu cuvintu ista ci rominii zic fund la altseva. Ii drept? Num
vini si cred. Si mai la urma urmii noi graim moldovnesti nu rominesti. Si
inci va rog sii spunit lui Siroja cind a mai povisti dinspri inerjii si ni
lamureasci sii asta. Ci tot graesc da nimi nu stii si feli di mincari di pesti.
Daci nu stii nisi el poati ari Dumealui acasi vro encicomedii uni scrii tat.
Spunetii si seteasci si si ma luminezi si pi mini macar pi diasupra cum
poati. Pintru si am sii multumesc ancipipat. Da videt si nu-l spariet ca mai
credi nisti bazaconii. Baba no fost pin italii da tot prisepi seva.
Ei ajiunji cam obosit. Nus diprinsi si scriu pre mult da la vorbi nu ma
intresi nisi Siroja. Sii spunit si nu si superi cii spun Siroja ci nii mai
indamini. Eu tin minti din scoali ci trebu si pun punct unim pari ci trebu.
Da nu tin minti uni si pun virgulili. Punetili singuri ci nu ma supar. Si
daci sint gresali tot. Tat omu gresasti. Nu iam mai dat nepoatii so seteasci
cii pre hitri.
La rivideri. Doamna Maria Rotari a lui Vasili Rotari din
drasliseni. Scrit pi adresu ista ci ma cunoasti tati lumea. Tat pi adresu ista
putet sini trimetit si onoralu. Mersi. Iaca nu tin minti precis cum si scrii
sini or simi. Ser scuzari. Ei gata. Asta nui anonimci ci eu mam iscalit.
Incodati la rivideri cun pud di neri.

Scrisoarea a so aduci doamna Vasiloi ci iam vindut nisti brinzi la piati.
Daci no adusi, data viitoari am so amajesc la cintari.
"Si caca tot am ..."made Adela Vasiloi (semneaza anonim) - de DESTIN la: 30/12/2004 19:37:19
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear Adela,

Care este motivul de semnezi anonim?

Aceiasi intrebare si pentru admin cu precizarea :felicitari pentru exactitatea cu care publicati pe anume anonimi.

De ce ?pot sa sustin constatarea mea,un singur exemplu aduc:cu putin timp in urma am scris un comentariu ce a fost lansat spre surprinderea mea ca anonim!!!Cu toate ca am revenit si am precizat "incidentul"acel comentariu nu a fost publicat!!!

Anonimi, ce isi schimba sexul peste noapte ca dealtfel si ID,revin ca adevarati TROLL cu suport total.

"DESTIN,
#32434, de DESTIN la Thu, 30/12/2004 - 01:12


Ceva se intampla pe site!!! am scris un comentariu si a fost "lansat" anonim,!!! Oricum despre culoare,ma regasesc in el."

Limba Romana este una singura,pentru toti romanii de pretutindeni!

"...lumineazi seva din fund. Nepoata me
zisi sa nu scriu cuvintu ista ci rominii zic fund la altseva. Ii drept? Num
vini si cred. Si mai la urma urmii noi graim moldovnesti nu rominesti."

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#32472 (raspuns la: #32327) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
APRECIEZ ! - de bryzzz la: 13/02/2005 05:03:26
(la: Sindromul emigratiei si romanul.)
Apreciez foarte mult atat cele scrise de tine aici cat si cele cateva comentarii prin care afirmatiile tuturor referitoare la realitatile Romaniei din totdeauna sunt o oglinda a adevarului, desi ceeaece reflecta aceasta oglinda nu este un motiv de mandrie si bucurie pentru nici un roman de bun augur, ci mai degraba o amaraciune inghitita cu greu de care, chiar daca scapi, gustul ei nu il prea il vei putea uita vreodata.
Vreau sa ma intrcalez in randul acelora care au curaj sa priveasca dincolo de ei insisi si sa traiasca asa cum cred ei ca trebuie!
As mai intari cele spuse de voi si prin amintirea textelor a doua poezii publicate de mine si pe acest site:

ASA CA ..

Tiranul care-a umilit o tara
intr-o jumate veac de impilat
de mana noastra fuse vrut sa piara
cu pretul unor vieti ce-au cutezat,

dar frenezia luptei castigata
ne-a ametit discernamantul net
si carma tarii fuse-n pripa data
celui ce primul a cerut-o cert.

De bucurie c-am ucis bastardul
n-am privegheat atent la ce urma,
lasand sa sara-n curtea noastra gardul
un lup siret cu-alura de-acadea

ce, prefacandu-se ca ne pazeste,
daruia ochilor tristi un zambet,
sperante imboldind dumnezeieste
din curtoazii glazate cu ranjet.

Asa ajunse lupul sef de turma
si-n paisprezece ani de asteptari
o haita-avara i-a calcat pe urma,
cu lacomie dezlanind miori.

Vremii mai noi i-au zis “democartie”,
dar voalul nou brodit cu primaveri
sta sa ascunda orisice hotie
secatuind adanc strunga de ieri.

Ce va urma, prea bine nu se stie
dupa domnia lupului plecat..
Stim doar c-a oilor sarmana glie
are nevoie-acolo de-un de barbat.

Se pare totusi ca o-mprospatare
ar noroci iar Romania mea
voind sa-i oblojeasca tot ce doare,
sa curete noroaiele din ea,

caci totusi se mai afla la rascruce
fii ce-ar cerca sa recladeasca sori,
desi e cert c-o floare nu ne-aduce
pe cerul gri ai primaverii zori.

Nu e usor sa-ndrepti nelegiuirea,
sa lepezi matraguna din gradini;
usor ar fi, de-ar arde-n crez unirea
dorintei de-a da groaza-n maracini.

Asa ca ..turma fi-va sa decida
trezindu-si somnul lung, vegetativ
pentru o lupta apriga, activa
pe un teren de munca mai vivid,

ca toti tiranii, lupii si-a lor haita
sa zaca maine-n traista cu povesti,
iar seva din strabuni, adevarata,
s-arate, Romanaie, ce tu esti !
----------------------------------

VREAU SA SPER

Am crezut ca de-acum fara teama mi-e dat
sa strig lumii ca eu sunt roman,
dar se pare ca inca nu-i timp de zburat,
ca n-am lumii prea multe sa-i spun.

Am crezut in miracol de nou inceput
aducand cu el o salvare
unui neam pangarit de stigmatul urat
si-amar al hotiei ce doare,

dar obarzul rosit il ascund si-azi retras
de priviri atat de mirate
pentru vestea ca Tara imi e in impas
implicata-n naravuri patate

si-are-n lume un nume sunand neplacut,
compromis de falsuri si fraude.
Romania isi plange regretul tacut..
Cu ce Ea romanii sa-si laude?

Am crezut ca de-acum bucuros imi e dat
sa strig tare si eu ca-s roman,
dar se pare ca zelul mi-e-nchis in oftat
si nu am lumii largi ce sa-i spun.

E nevoie de jertfe si amenintari?
Legamantul strabun este nul?
Sperand sa-mplinim ale noastre asteptari
n-am irosit prin vreme destul?

E nevoie de-un Tepes sa spanzure-n cui
impudenta cea diavoleasca
ce cuteaza sa supre credinta oricui
spre nedemnitate-omeneasca?

Nu-i pacat de frumosul cladit in simtiri,
de talentul lasat de mosneni
unui neam intelept plamadit cu iubiri?
Cand din nou vom mai fi mandri, demni?

Vreau sa sper ca-n curand imi va fi iarasi dat
sa strig tantos ca eu sunt roman,
dar se pare ca INCA nu-i timpul scontat
orisice sa pot lumii sa-i spun..



S-auzim si de mai bine,
Dudi Taimanescu Balaita/ bryzzz
mai ales... - de donquijote la: 20/02/2005 22:15:42
(la: Romanii vazuti de romani)
...in america care e o tara de emigranti.
parerea mea e ca romanii care au o atitudine 'constructiva' in societatea in care traiesc si pot sevii de exemplu pozitiv, nu trebuie sa se ascunda. sunt foarte rare cazurile in care nimeresti intr-o imprejurare in care ti-ar putea dauna, din cauza ideilor preconcepute. si in aceste cazuri nu trebuie sa te ascunzi, insa trebuie procedat cu circumspectie; oricum pana la urma se afla si atunci poate dauna si mai mult, daca nu in mod personal, in mod sigur imaginii romanilor care si asa nu e prea stralucita.
Surprins... Ma doream asa! - de Georges Valch la: 15/05/2005 18:34:32
(la: Surprinde-ma!)
Comentariu de Georges Valch
E si C? Un ceva, cineva – candva a fost fiecare. Aritmetic, strict delimitat de operatii, intr-un singur sens decurg, toate. Deinmultit de tine ca orice cuvetita-ti rasfrangere. Dar se pare ca ti la provocari, domnisoara Anda.
Sa intep imi zici tu; dar de ce m-as vrea inundat de seva insipida, incolora, inodora ? E pielea mea, oare, sau acel latex scarbos descompus de propria revarsare. Pori care nu au stiut niciodata sa respire, decopera propria menire cu o secunda inainte sa nu mai fie. Isi iau miros, culoare si gust din mine, care pierd tot. Dar de-abia de atunci imi amintesc sa fi dobandit acel ceva care-mi apartine. Dar, iarasi, pare ca ti la provocari, domnisoara Anda.
Acum, lumea este cea care ma inteapa, nu pot decat sa ma preling si sa ma las reprodus, reinventat, banal si de-o seama cu ea. Sunt basmul pe care singur mi-l spun (intrinsec sunt parte din el si el parte din mine; cauza si efect a tot, destin nascocit de care doar eu, as avea nevoie).
Da, un nimeni a reusit sa sfarseasca un ceva neinceput de el sau de ceilalti niciodata. Om, urmas al lui zero, nu si-a refuzat nimic, refuzandu-le pe toate. De regie imi vorbesti, domnisoara Anda? Niciodata indeajuns de tarziu, nu poate sa fie. Altfel, toate le-am descoperii prea usoare. De ce nu dormi? Ce poti sa.

George Avramescu
#49158 (raspuns la: #49040) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: