comentarii

sfarsit de liceu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Bonjour... bonjour...In sfarsit... ce fain a fost la dantzuiala. - de Jimmy_Cecilia la: 14/07/2005 08:12:52
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
in sfarsit am conectia internet satelit... o viteza de incarcare..si simplu fara bataie de cap...
surpriza, sa gasesc pe repondorul telefonic mesajul telecom, ca linia ADSL mi-a fost activata ieri...

cum a fost aseara...
deja mancat bine... fiecare si-a facut frigaruile...
apoi un tur in piatza satului, facusera un foc mare, mare,
au intins mese si scaune in jur, lumea isi adusese mancare de acasa si manca acolo...
pe la ora 11h noaptea am plecat la Nissa in piatza Massena, langa erau estrade peste tot, orchestre, se dansa in anfiteatru
apoi un foc de artificii grozav, facut la 2 pasi pe plaja...

de altfel, muzica era si se dansa peste tot, in toate pietzele...
am intalnit alti prieteni si apoi in grup de 14 ne-am atablat si la o terasa,
unde pe la ora 4 dimineatza ne-am ospatat bine si 2 cafele mari

am ajuns la ora 5 si jumatate acasa, regret ca nu mi-am luat si eu masina,
ne-am dus doar cu o singura masina, a prietenilor

as fi ramas direct la Nissa, sa ma duc azi la plaja,
dar nu-i nimic, iau masina si in 3 ore ma duc
ce sa mai dorm...?? dupa atata cafea???
o sa ma culc deseara devreme...

fefe, ivy, belle si popix,

florile de dovleac, cele masculine (care nu dau recolta) sunt utilizate foarte mult in sudul frantei si in italia
ceea ce numeste popix chiftele (ca nu exista nume romanesc), sau poate "farcis" = umpluturi,
sunt un pic ca si ardeii umpluti,
se fac pe aceiasi tava mai multe sorturi: ceapa, dovlecei, rosii, ardei, vinete mici si flori de dovleac...fara sos...
faci multe si congelezi... delicios
poti face mai multe feluri de umpluturi: carne, pui, jambon, etc.. poti pune orez sau nu...

gogoshele cu flori de courges,

faci un aluat, fara zahar, ca cel de clatite, cu oua, dar un pic mai gros,
(2-3 oua, 1/2 lapte, 1/2 apa, sare, faina) adaugi dupa gust usturoi zdrobit si frunze de patranjel, piper
scufunzi floarea de dovleac inauntru si apoi o pui in uleiul fierbinte sa se prajeasca

acelasi lucru faci cu florile de salcâm, dar pui putin zahar in aluat si servesti cu zahar praf

eu utilizez acest aluat, cu usturoi, si pt crevetzi, rondele de calamar, vinete in rondele...dovlecei felii, etc...un fel de paneu...
florile se culeg dimineatza, inainte de a se deschide, doar cele male, nu cele cu dovlecelul..
se splala, lasandu-se in apa putzin, ca daca sunt furnici inauntru sa iasa afara, lasi 1-2 cm de coditza, ca sa o potzi tzine...

doar la piatza, sau la cei ce au gradina...
sunt prea sensibile, nu se poate in sectorul de distributzie normal...
#59505 (raspuns la: #59453) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in sfarsit un om care gandest - de oana170888 la: 23/07/2005 00:45:13
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
in sfarsit un om care gandeste... better said, am si eu inca 16 ani, tentatii si propuneri de peste tot,... evident n-am cedat!si nici n-am de gand pana ce n-am sa fiu eu cea care va spune: "wanna have a good time of sex"!!!
mi-a placut analogia cu inghetata! cool ;)
#60838 (raspuns la: #59695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
UH! in sfarsit o conferinta p - de Honey in the Sunshine la: 25/07/2005 01:11:54
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
UH! in sfarsit o conferinta pentru mine... Ma simteam asa de complexata de radacinile mele la conferintele aristocratice :)

Salut "din zbor" pe toata lumea... Mi-e foarte dor de o trancaneala ca la carte... Dar... ne vedem la toamna.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
Tot in liceu (a fost perioada - de munteanu rodica la: 09/08/2005 15:45:13
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
Tot in liceu (a fost perioada mea de glorie privind iapravile) eram SERIF al clubului fumatorilor cu stea de metal facuta in toata regula.Sedintele de fumat se tineam in buda(scuzati)
Acuma nu mai fumez ca sa nu-mi stric tenul.
In clasa a 12 am jucat intr-o - de Cosmo la: 20/08/2005 17:00:49
(la: Matei Visniec)
In clasa a 12 am jucat intr-o piesa de Visniec ,se numea "Papparazi-sau cronica unui apus de soare avortat" .E vorba de niste oameni care nu vor sa creada ca vine sfarsit lumii sau cred asta prea tare si se pierd cu firea,oricum ideea e ca toti innebunesc .A fost frumos in anul ala ,chiar am luat premiu pentru cea mai buna trupa de teatru din liceu si doua premii pentru cei mai buni actori (in rol secundar deoarece nu prea exista personaj principal in papparazi).
Celelalte trupe fierbeau dupa premiera noastra,stateau ca pe ace dar au reusit sa ne sufle totusi marele premiu.
Apropo sunt din galati(aici am jucat).
Marile imperii au sfarsit pri - de gigi2005 la: 03/09/2005 21:31:44
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Marile imperii au sfarsit prin a se mutila singure! Supra-perfectionarea, omul perfect, nu sunt idei noi dar inlocuiesc evolutia naturala a speciei. Ca e bine sau nu e bine sa fim totzi frumoshi si deshtepti...eu cred ca nu e bine.
Si nici sa cresc "unelte" respectiv oameni puternici, soldatzi, ganditori, etc. in functie de mutatiile pe care le-as putea produce.

Daca stiintza ar evolua in sensul corect atunci, datorita alimentatiei si nivelului de trai, se reduc imbolnavirile deci, logic, nevoia de medicamente scade. Dar se observa cum hrana haturala este inlocuita de surogate artificiale, legumele sunt "chimizate", fructele par de cauciuc, pamantul este infestat de chimicale (pesticide si ierbicide) totul evolueaza spre otravirea organismului.

Nu mai exista recolte ecologice atata timp cat ploile naturale sunt acide sau radioactive.

Deci tot acest atac al stiintzei mi-a produs mai mult rau dacat bine.
Otravurile pentru starpirea daunatorilor i-au facut mai puternici. Pana la urma prefer evolutzia pe cale naturala, inmultzirea pe cale naturala, iar stiintza sa se ocupe de descoperirea unor noi surse de energie, noi tehnologii pentru constructii si multe altele.

Cu medicamentele... asta e alta poveste!
#69520 (raspuns la: #69510) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iar de pe la sfarsitul anilor - de Horia D la: 11/09/2005 20:00:09
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
iar de pe la sfarsitul anilor 70, nu puneam samanta in baragan, si recoltam in the great plains? :)))
#71375 (raspuns la: #71352) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In sfarsit conferinte noi ! : - de Honey in the Sunshine la: 20/09/2005 20:51:07
(la: Middleagecrises)
In sfarsit conferinte noi ! :)

Despre crize... eu de la 11 ani am tot avut criza de 12 ani, de 13 ani, de 14 ani.. Dupa mine trecem din criza in criza si cele mai grave sunt cele care intervin la puncte importante ale vietii... ca de exemplu atunci cand ne dam seama pe neasteptate ca am crescut, imbatranit, etc.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
zarazei, cu scuze pentru ...lungimea raspunsului:))) - de maan la: 22/09/2005 23:26:44
(la: ai carte, ai parte (?!))
:)) nu i-as zice “moda”, dar adevarul e ca pustanii-s agramati … “anagramati”, vor zice ei!
Totul incepe de la abecedar. Daca plodul nu stie sa foloseasca bine cratima e exclusiv vina invatatorului! E drept ca nu-i poti invata pe toti in aceeasi masura, dar reguli de ortografie ar trebui sa cunoastem toti.
(sunt aici voci care dau vina pe lipsa indelungata din tara cand le atragi atentia ca n-au scris corect! Ei bine, scrisul in limba materna e ca mersul pe bicicleta – functioneaza reflex! Nu stii acum sa scrii, deduc ca n-ai stiut niciodata! Lucrul acesta mi-a tot fost verificat, intrucat am intalnit zeci de persoane care, dupa 20 de ani de ‘diaspora’, se exprima excelent in romaneste si scriu perfect!)

povestea-i simpla si-i cam asa:
copiii se inscriu fara examen in clasa a V-a – profesorii de romana ‘mostenesc’ atunci elevi pe care ar trebui mai intai sa-i invete sa scrie. Daca intr-o clasa de 30 doar 15 stiu sa citeasca fluent, omul de la catedra e-n mare impas: pe de-o parte ar trebui sa-si urmeze programa de-a cincea (esti obligat s-o faci si pedepsit daca n-o respecti punctual) cu primii 15 si pe de-alta e silit sa-i invete pe ceilalti ce n-a vrut/ putut invatatorul.
Demersul asta e cumplit de dificil, intrucat dascalul e atat de strivit intre respectarea deciziilor ministeriale si constiinta profesionala, incat de multe ori ajunge sa le explice superficial ambelor categorii, si-n acest fel nici tolomacii nu vor ajunge sa scrie, nici ceilalti nu vor primi suficiente informatii, ca sa poata promova-n mod ideal intr-a VI-a.
In acest fel, in urma examenului de capacitate, procent covarsitor din copilasi, n-ar trebui sa mai fie scolarizati, dac-ar fi sa se respecte intocmai criteriile de care vorbeam mai jos. In acest fel nici catedre n-ar mai exista.
Asa ca se face al doilea mare compromis, magareata picand trosc in capul profesorului de liceu care are si ala o programa OBLIGATORIE si care se vede-n ipostaza sa repare ce n-au reusit invatatorul si profesorul de gimnaziu.
Daca peste acestea vom suprapune un dezinteres cras din partea parintilor care asteapta ca scoala sa rezolve intreaga eduacatie a odraslei si s-o desavarseasca, atunci tabloul este complet.

Cum vad eu ca s-ar putea rezolva? Simplu!
Ministerul ar trebui condus de persoane cu experienta la catedra, care au avut contact cu aceste probleme, iar nu de profesori universitari, care habar n-au cu ce se haleste munca dintr-un liceu plin cu odrasle de oameni simpli, care mai au si probleme materiale serioase.
Programele ar trebui sa-i permita profului sa adapteze cerintele la nivelul clasei, stabilind totusi criterii minime, obligatorii, de promovare.
Aceste documente n-ar trebui in nici un caz elaborate in functie de acel elev model (ideal) despre care credem ca si-a insusit perfect informatiile din anii anteriori, ci trebuie sa tina cont de profilul unui elev mediocru.
In acest fel, dascalul nu va mai fi obligat sa predea functia de gradul al II-lea, daca jumate din elevii lui nu stiu tabla inmultirii (asa cum se-ntampla azi ) dar va putea fi tras la raspundere, daca nici in anul urmator copilul nu stie sa socoteasca!

Exista, ai sa te miri, profi care pot face munca asta sisifica, ajutand elevii sa recupereze, sa umple goluri uriase, in acelasi timp predandu-le si materia obligatorie din anul respectiv.
Oamenii aceia, determinati exclusiv de respectul pentru munca proprie si de pasiunea pentru meserie, trebuie cautati, gasiti si recompensati.
E, din nou, simplu: se vor elabora teste comune pentru fiecare nivel de studiu, la inceputul fiecarui an si se vor centraliza rezultatele pe scoala.
La sfarsitul aceluiasi an scolar, testele se vor repeta iar prin comparatia notelor obtinute, se va avea clar oglinda capacitatii profesorilor din liceu, care vor fi salarizati anul scolar urmator, in functie de acestea.
Care reuseste sa-si creasca si olimpici – foarte bine!
Vor primi premii, bonificatii, asa cum am mai zis, dar dincolo de leafa.

Din pacate, legiuitorul n-are problema salarizarii corecte, ci e interesat cum sa scoat-o pacoste de ordonanta de urgenta care sa-i permita sa plateasca profesorii din ce in ce mai prost.
Daca se plateste conform olimpicilor, e-n avantajul statului, care va cheltui mai putini bani ca acum – cati olimpici pot fi, daca nu-s de castigat decat locurile I, II si III la fiecare materie????

Ce-ntelegem noi de-aici?
Ca pe Statu roman in cur il doare de modul in care cresc odraselele romanilor si le tot da-n cap profesorilor.
Mai mult, aud ca indemnizatia de concediu de maternitate va fi de 3 milioane, din care se sugereaza ca poti plati chiar si-o bona! (:

Hai sa mai dau o informatie de doi lei: in mediul universitar, un asistent care face trei sferturi din munca de la caterda, primeste 6 milioane jumate, iar un profesor ridica de cel putin cinci ori mai mult.
Ultimul mare rahat pe care l-am aflat e ca senatul unei scarbe de universitati a decis ca, de luna asta, tuturor sa li se reduca leafa cu un milion de lei.
Pai, da!
Daca scazi unu din sase, ii la fel cu-a scadea unu din 32 …
Sa nu ma duc io dracului c-o bursa sa-mi fac doctoratul pe undeva unde mi se respecta munca? si sa nu-mi bag io picioarele-n ea de romanica?

Si pe copiii aia cine-i mai educa?
Cine le spune ca mersul la munca necalificata-n Italia, n-ar trebui sa fie visul a jumate dintre-adolescenti?
Ei, fraierii aia care-si pun intrebarile ca mine, nici macar nu cer salarii mai mari, ci doar o bruma de respect, in asa fel incat sa nu se mai simta tratati ca ultimii cretini, care nu situ vedea dincolo de vorbe.
#74094 (raspuns la: #74092) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga maan - de zaraza la: 23/09/2005 00:23:36
(la: ai carte, ai parte (?!))
eu in locul tau mi-as baga picioarele, dar te admir si mai mult daca n-o faci. ce disciplina predai?

ai dreptate cand zici de "vina invatatorului", imi amintesc ca si pe vremea mea era lupta sa intri la invatatorii buni, ale caror clase erau vanate de profesorii buni si tot asa. copiii respectivi intrau la cele mai bune licee, unde erau in general numai profesori buni.

am avut acum 2 ani intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului. eu am facut "mircea cel batran", la c-ta. majoritatea profesorilor erau inca acolo, pe baricade. intr-un fel vedete, daca te gandesti cati oameni din oras le stiu numele. preferatul meu era proful de mate, un omulet de 1.60, cu o minte grozava si o replica acida tavalita prin bonomie. ne-a zis ca "acum elevii nu mai sunt interesati sa invete, au alte preocupari, dom'le". si daca spune el, il cred. ciudat e ca nu imbatranise deloc, era neschimbat, doar ceva mai trist.

despre lege:

E, din nou, simplu: se vor elabora teste comune pentru fiecare nivel de studiu, la inceputul fiecarui an si se vor centraliza rezultatele pe scoala.
La sfarsitul aceluiasi an scolar, testele se vor repeta iar prin comparatia notelor obtinute, se va avea clar oglinda capacitatii profesorilor din liceu, care vor fi salarizati anul scolar urmator, in functie de acestea.


si crezi tu ca va exista obiectivitate la testele astea? ca rezultatele nu vor fi contrafacute? ca directorul nu poate fi mituit sa favorizeze anumiti profesori ? mafia sau doar mica gasca va functiona cu succes, mai ales ca e vorba de o afacere interna. atunci cand e vorba de coruptie, cel mai bine functioneaza echilibrul natural, legea cererii si ofertei. de-asta, ai elevi multi, poti plati bine profesorii, atragi profesori buni, atragi elevi multi. cercul se inchide.

zaraza
#74114 (raspuns la: #74094) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan, in sfarsit, ai spart gh - de Intruder la: 24/10/2005 21:37:23
(la: iaca! premiile Cafeneaua)
maan, in sfarsit, ai spart gheatza!...:)
eu voiam sa-ti fac o vizita privata sa vad ce faci cu conferinta, dar nu mai e nevoie!...si-asa nu eram imbracat adecvat, ca la ora asta sunt in pijamale...
la calcu-lele (care este!) nu ma prea pricep, adevaru' e ca am uitat si cum se extrage radacina patrata dintr-un numar...:)))





























#81172 (raspuns la: #81166) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
this is getting way toooo far - de punkgirl la: 03/11/2005 16:31:13
(la: Ani de liceu, cu emotii la romana si tatuaje in buric)
'Exista si adolescenti care nu sunt preocupati numai de tel care deja e uzat moral sau de cercelul din buric. Si nu se pot numi "tocilari" dar stiu sa faca diferenta intre a merge la liceu pt a-si etala "talentele vestimentare" si a invata ceva ce le va folosi in viata.'

am spus eu altceva?????????????i don't think so...


'Nu ar trebui sa fii atat de refractara'

nu este vorba despre a fi refractar sau nu...problema care ma enerveaza foarte mult e ca oamenii judeca o generatie intreaga doar dupa niste idei preconcepute, din auzite, din exemple ....de colegi care au ajuns rau...sau poate chiar din real-life. dar atata vreme cat numai o singura persoana NU este asa cum spun ei...inseamna ca nu e adevarat...si ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca acuzatii gen-'copiii din ziua de azi...', expresie de care am fobie...

'punkie draga, observa ca am scris "tocilarii", intre ghilimele...
ceea ce TU consideri "tocilari", or sa te faca in final, ca deh, asta-i viata, si pentru competenta in a toca banii lu' taticu n-o sa-ti dea nimeni de mancare.

nu de alta dar deja am mai vazut filmul asta, si toti colegii mei care erau ca alde tine au sfarsit-o in majoritate prost, iar "tocilarii" in majoritate bine.'

bine bine, cum spui tu...mi-e imposibil sa te aduc sa privesti viata din punctul meu de vedere pentru ca n-are rost. fiecare cu parerea lui., lucru pe care incerc sa-l respect...desi...am o intrebare...tot dai exemple care ma includ si pe mine...cum sunt eu? ca ma tot 'judeci', insa nu ma cunosti...deloc...as i said before...eu am vb. la modul general si nu particular. n-am de gand sa va conving ca tatuajele, piercing-urile si alte chestii asemanatoare nu au de-a face cu capacitatile unei persoane, pentru ca ar insemna sa imi pierd timpul degeaba luptand impotriva unor mori de vant cum sunt exemplele proaste si filmele deja derulate prin fata ochilor vostri...lucruri deja bine intiparite in mintea vostra si care sunt mereu adevarate.
despartirile (2) - de casyana la: 20/11/2005 19:55:24
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
...desprtire de prietena cea mai buna din liceu.totul a inceput in anul 1997 cand am intrat la liceu.prima zi de liceu,nu cunosteam pe nimeni.de super rusinoasa pe atunci m-am asezat pe o banca asteptand sa inceapa festivitatea de nou an scolar.stiam numai numele diriginteti si litera clasei din care urma sa iau parte.asa ca asteptam in tacere ca totii dirigintii sa isi spuna numele si sa precizeze o sala de clasa unde avea sa urmeze prima discutie intre dansii si noi,bobocii.printre toti cei care eram acolo am vazut o fata cunoscuta.o tipa pe care o cunosteam din vedere din generala pt ca participasem la o olimpiada impreuna.m-am apropiat,am salutat-o si am intrebat-o daca urma sa petreaca urmatorii 4 ani in acelasi liceu cu mine si aici a inceput totul.

culmea,nu numai ca urma sa fim in acelasi liceu,dar urma sa facem parte din aceeasi clasa.in sfarsit au inceput dirigintii sa isi strige elevii si sa ne indrume spre o sala de clasa ca sa ne cunoastem si sa stabilim cateva lucruri.bineinteles ca noi doua ne-am asezat in aceeasi banca si pana la sfarsitul clasei a 12-a am fost nedespartite.

am uitat sa specific:numele ei nu il pot face public dar o sa o numesc:eva.era totul mult mai frumos decat imi imaginam ca o sa fie la liceu.si mai ales cu prietena mea,cu care formam un duo fenomenal.mai tot timpul eram impreuna.la scoala,acasa(cand nu eram la ea,eram la mine).numai cand dormeam eram separate.dupa o luna si jumatate a venit balul bobocilor,si cum era normal balul era organizat de elevii claselor a 12-a insa mai aveau nevoie din cand in cand de cineva sa ii ajute.asa ca noi doua ne-am oferit voluntar.ce sa mai zic,incercam sa facem tot posibilul sa petrecem cat mai mult timp impreuna.


un lucru f important:eva era cea mai buna eleva din clasa.eu nu ma pot lauda cu asa ceva insa nici nu pot spune ca eram codasa clasei.si aceasta chestie avea sa ne desparta pe noi mai tarziu cu 4 ani.

nu am fost genul petrecaretelor,nu ne-au placut discotecile si nici petrecerile care se mai dadeau din cand in cand printre colegii care ramaneau singuri acasa peste nopate.singurele distractii erau iesirile la cate un suc,plimbarile prin parc sau excursiile pe care le faceam incercand sa cunoastem romania.dar ne distram super fain de fiecare data cand eram impreuna.

cand am intrat intr-a 11-a fratele ei mai mare a intrat la facultate in bucuresti si de atunci a inceput pt noi distractia.pt ca la sfasitul fiecarei saptamani eram libere sa mergem la bucuresti la fratele ei.ho ho ho,camin studentesc,studenti,petreceri etc.si mai ales ca parintii ne dadeau voie,atata timp cat rezultatele la liceu nu scadeau.si mia ales ca aveau incredere in fratele ei pt ca era un tip super responsabil si la locul lui.de asta nici nu pot spune ca am facut vre-o idiotenie,nu ne-am pus viata in pericol niciodata,nu ne-am drogat,sau mai stiu eu ce tampenii.asa ca in cursul saptamanii invatam pana ne sareau capacele ca sa putem merge la bucuresti la sfarsit de saptamana.

si asa cum va asteptati,eva s-a indragostit pe al jumatatea anului scolar si cu putin inainte de a incepe pregatirile pt bac-ul care ne cam batea la usa.totul bun si frumos.in fiecare week-end in capitala,mai ales pt ea ca era super indragostita si credea ca totul o sa dureze la nesfarsit.

ideea este ca in clasa a 12-a eu m-am retras din calatoriile la bucuresti pt ca vroiam sa iau bac-ul cu nota buna si sa intru la facultate.insa ea nu si nu.pt ca iubitul ei era acolo si alta sansa sa se vada,nu aveau.insa eu nu puteam sa mai merg pt ca profesorii incepusera sa puna lectii suplimentare pt pregatirea bac-ului sambata si erau gratis.iar eu bani sa dau pe meditatii private nu aveam.

relatia a inceput putin cate putin sa se raceasca.insa nu foarte mult pt ca am incercat ca intre pregatirea pt bac si celelalte responsabilitati pe care le aveam sa gasim un pic de timp liber doar pt noi doua.insa cu fiecare zi care trecea eva nu mai dadea atata importanta scolii,iar bac-ului nici atat.era super indragostit si avea capul in nori.am incercat sa vorbesc cu ea,sa ii spun ca profesorii erau ingrijorati pt ca nivelul ei scadea din ce in ce mai mult.am rugat-o si pe mama mea sa vorbeasca cu ea (pt ca se aveau f bine)dar fara nici un rezultat.

relatia celor doi asa cum o vedeam eu,avansa pe zi ce trece si incepusera sa faca planuri de viitor.casatorie,copii in fine,un viitor impreuna.mai ales ca urma sa vina bac-ul si bineinteles,facultatea care ii putea ajuta sa petreaca mai mult timp impreuna.dar eva parca era surda si oarba si nu vroia sa inteleaga ca daca vroia sa intre la facultate si implicit,sa stea cu iubitul ei,trebuia sa puna mana pe carte,atunci cat inca nu era prea tarziu.asa s-a intamplat ca prietena mea,din cea mai buna eleva din clasa se transforma-se in codasa.

a venit si perioada bacu-lui,ca doar nimeni nu putea sa opreasca timpul in loc pt ca ea sa puna mana pe carte si sa se trezeasca la realitate.singura proba de care stiam ca ne este frica la amandoua era matematica(care recunosc ca nu mi-a placut niciodata si am invatat-o de mila si de sila).dupa terminare probei de matematica eu am iesit plangand din sala pt ca mi se parea ca nu facusem bine examenul.eva a iesit zambitoare si a spus :"chiar daca nu am sa scot nota mare,sigur am sa trec".bun.aveam de asteptat o saptamana pana la rezultate.si in ziua respective ramasese sa mergem impreuna dar m-a sunat inainte si mi-a spus ca o sa vina mai tarziu ca au incuiat-o in casa si nu avea cum sa iasa.asa ca m-am dus eu singura.o lista imensa.cei picati erau scrisi cu rosu.tremuram toata.habar nu aveam unde sa privesc.toata lume se imbulzea sa vada rezultatele,eu eram in fata dar habar nu aveam unde sa privesc.eram dezorientata.intr-un final cand m-am dezmeticit,am vazut ca eu arem aprobata cu 9,04 si prietena mea era picata la matematica,trecuta cu rosu.am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare.nu puteam sa ma bucur de reusita mea pt ca prietena mea cea mai buna urma sa primeasca prima veste super proasta din viata.

probabil ca a fost dupa masa sa vada rezultatul pt ca de atunci nu a mai vorbit cu mine.au trecut cateva zile.am incercat sa o sun,imi raspundea cineva din familie si imi spunea ca nu este.am asteptat-o 14 ore in fata blocului sperand ca o sa apara.nu stiam ce se intampla.

pana intr-o zi cand m-am dus in bucuresti sa imi depun dosarul la facultate si ma-am intalnit cu o prietena comuna care mi-a spus ca nu vrea sa mai aduda de mine.ca eu am platit bacul si am aranjat ceva impotriva ei,pt ca eram geloasa pe relatia ei.dar de unde doamne iarta-ma credea ea ca am avut banii astia,cand stia f bine ca eu sunt doar cu mami,si abia aveam ce sa punem pe masa,ce sa mai zic de platit examene.

nu am crezut prima data cand am auzit.dar putin cate putin zvonul s-a dat in oras(mai ales ca orasul meu este micut si ne cunoastem toti,aproape).m-am convins.era asa cum imi povestise tipa aceea.

dupa ce s-au dat rezultatele la facultate,a aflat ca am intrat cu bursa.alta ocazie pt mine nu era,pt ca nu erau bani sa merg la facultate.cu toate ca mami imi spunea saraca:"chiar daca o sa trebuiasca sa mananc paine cu ceapa,si am sa fac tot posibilul sa mergi la facultate".dar nu putea sa faca nimik,pt ca muncea de dimineata si pana seara(si inca mai munceste),dar salariul era mizerabil.

nu ne-am mai intalnit o vreme buna.nu stiam ce s-a mai intamplat.eu eram in bucuresti si cam pierdusem legaturile cu orasul meu.tinem si faculatea si munceam pt ca bursa nu imi ajungea.lucram program scurt in mc´donalds.intr-o zi a aparut fratele ei cu iubita lui si asa am aflat ce mai este de viata ei.luase bac-ul in toamna si se maritase cu un tip din sat de la bunica-sa.atat.nimic mai mult.

numai d-zeu stie pe unde mai rataceste si care mai este viata ei.parintii ei nu imi vorbesc.si cum numai locuieste in oras nu mai pot afla nimic despre ea.

atat dragii mei.m-a marcat f tare aceasta despartire.si sunt sigura ca multora dintre d-voastra vi s-a intamplat.


******************************************************
"uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"
gigi, in sfarsit cineva care - de RSI la: 23/11/2005 02:18:26
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
gigi, in sfarsit cineva care vorbeste cu cifre si fapte, nu din burta ! De acord cu tot ce scrii, deswi se refera numai la agricultura. Da cati din banii pentru aceste investitii vor fi dati de UE ? Cum am spus, Romania va fi un beneficiar net al bugetului european !
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#89862 (raspuns la: #89766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La ce liceu era tiranu' ?==== - de RSI la: 23/11/2005 20:45:21
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
La ce liceu era tiranu' ?
Moraru de la Lazar era mai mult tiranozaur ;)
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#90062 (raspuns la: #90056) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in sfarsit... - de lavdyi la: 26/11/2005 17:45:40
(la: peste ani)
In sfarsit incep sa inteleg...Este desertaciune sau nu, fiecare avem cate o "pasarica" , cate un viciu, cate un gol in suflet. Sunt lucruri care trec de tot sau revin din cand in cand. Nu stiu, exista vreo formula, vreun exercitiu sau un model matematic care ne-ar putea ajuta sa gestionam in mod rational sentimentele si nevoile noastre? Sincer vorbind (pentru ca aici se poate) eu nu am timp si nici nu pot discuta despre astfel de lucruri cu altii. Chiar si in acest forum sunt putine momente in care reusesc sa mai scriu cate ceva. Desi mi-ar placea, pentru ca de fiecare data astept cu mare nerabdare sa citesc cometariile voastre. Dar cum partea materiala a vietii este foarte importanta pentru mine si mai mult, pentru cei din jurul meu, uit sa privesc lucrurile din alta perspectiva decat ce reala. Chiar daca ma simt bine cand de exemplu scriu ( cum fac acum) si cand pot sa vorbesc despre oameni , intr-un alt mod. Mai profund. Si chiar daca nu reusesc sa-mi exprim aceste ganduri la fel de bine ca altii (si recunosc asta), sper ca pana la urma sa ma fac inteles mai bine. Si sper ca asa cum eu gasesc motivatii , adevaruri, justificari sau solutii in cuvintele altora, voi reusi si eu cat de curand sa explic sentimentele altora cu cuvintele mele. Pana atunci trebuie sa reusesc acest lucru cu ale mele. Desi a-ti exprima sentimentele e mult mai greu decat pare...
#90764 (raspuns la: #89495) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ai dreptate! - de rebela la: 03/12/2005 10:11:41
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
Ma gandeam, in timp ce citeam raspunsurile, ce as raspunde eu. Peste tot scria ca anii copilariei sau anii din liceu ... Dar eu nu eram de acord. Si in sfarsit am citit ce ai scris tu si ti-am dar dreptate. Tot timpul e bine sa traiesti la maxim totul si daca poti fara regrete. Pur si simplu trebuie sa traiesti, pentru ca fiecare clipa trebuie sa aiba ceva frumos, ceva intens si poate ceva de neuitat...
Carpe diem!
#92463 (raspuns la: #36918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trudi, ma bucur ca in sfarsit - de RSI la: 03/12/2005 16:34:54
(la: Pacatele Evei - pleonasm?)
trudi, ma bucur ca in sfarsit a putut cineva sa invete ceva de la mine ! ;). Toti cred ca era vorba de un mar pentru ca toti "bulangii" aia de artisti : Durer, Rafael, Leonardo, Michelangelo etc. etc. etc. l-au prezentat ca fiind un mar.
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#92618 (raspuns la: #92617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cosmaruri vechi si noi - de Shtevia la: 06/12/2005 20:04:33
(la: Ce cosmaruri aveti?)
Cosmarurile mele erau cam astea:
Urcam intr-o cladire mare (care exista si in realitate, dar era pustie si statea sa se darame) si intram pe coridor, deschideam o usa, dincolo de care gaseam alt coridor si apoi mereu alte usi si tot le deschideam, la nesfarsit…cautam ceva…nu stiam excat ce, dar eram sigura ca in momentul in care aveam sa vad pe cineva sau ceva, as fi recunoscut ca asta cautam si totul s-ar fi sfarsit.
Alt cosmar era cu fostul meu profesor de matematica din liceu, care ne era si diriginte. Era un tip dur, ironic, care nu dadea niciodata zece si arareori noua si atunci trebuia sa stii perfect, care ataca verbal (mai ales) elevele pana le podidea plansul cand erau la raspuns (un profesor iti poate demonstra intotdeauna ca nu stii, daca vrea asta). Mai aflasem despre el ca era obsedat sexual (si chiar facuse avansuri unor fete) si poate de aceea le si chinuia...nu stiu exact. Oricum, a murit de catva timp si despre morti... Ei, cosmarul meu era ca am teza sau lucrare si nu stiu subiectele si el se uita la mine ironic, ca si cum ar sti ca m-a prins cu matza in sac...si timpul trece si foile sunt albe. Ma apuca disperarea, transpiram rece, eram agitata, ma temeam tot mai tare de el si de ironiile lui...de obicei, ma trezeam inainte de a preda foile albe si a-i auzi comentariile. Culmea e ca nici nu erau subiecte de matematica, ci din orice altceva, inclusiv din stirile din ultimele 24 de ore, care trebuiau toate consemnate.
Cum am scapat de ele? Nu stiu exact ...cred ca in momentul in care m-am schimbat, am gasit (de fapt m-a gasit) ce cautam si cand am devenit mai increzatoare in puterile mele.
Acum am cosmaruri mai „violente”. De obicei, e razboi si ma lupt sa salvez si viata altor oameni, ma ascund, sunt urmarita, ma catar pe garduri, trag cu pusca, arunc grenade, etc. Ca in filmele alea de actiune (la care zau daca am timp sau chef sa ma uit). Noroc ca nu visez prea des asta....
#93383 (raspuns la: #93307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in sfarsit!...am gasit textul - de ana si maria la: 06/12/2005 20:04:33
(la: Un inger si un elf...)
in sfarsit!...am gasit textul pe care l-am descoperit cand am intrat pe site prima data...e printre primele creatii pe care le-am citit, poate chiar primul text...si mi-a placut de la inceput...tocmai de aceea am insistat sa-l gasesc...mi s-a parut deosebit cand am auzit cuvantul elf...:)...ma bucur foarte mult ca l-am gasit! l-am pus la favorite...e foarte frumos ce ai scris si sunt perfect de acord cu tine, este exact pe sufletul meu...de altfel si mie imi place sa folosesc puncte de suspensie...si in al doilea rand, ma bucur foarte mult ca am gasit pe cineva din oradea!..majoritatea sunt din bucuresti...si eu sunt din oradea...astept sa-mi scrii!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...