comentarii

sfarsit de liceu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
scurt istoric demonstrativ - de Knulp_2 la: 22/09/2009 11:03:55
(la: Pastorală)
s-avem pardon Mr. Morgan.

Subiecta are 20 de ani. E studenta la Finante-Banci. E bruneta, mica de inaltime, are parul tuns scurt, baieteste. Nu e frumoasa, dar compenseaza prin initiativa. Ii place sa poarte bluze decoltate. Ii plac privirile pline de dorinta pe care i le arunca ceilalti studenti. Bea bere si fumeaza.

A crescut in oras, dar la casa. E singura la parinti. Nu avea copii de varsta ei printre vecini si astfel s-a obisnuit sa se joace singura. Si sa viseze cu ochii deschisi. Parintii nu s-au ocupat prea mult de ea, se poate spune ca aveau o relatie rece. Pe cand subiecta avea vreo 11, 12 ani, tatal a plecat in Spania la munca. Mama a vandut casa si s-au mutat la bloc. Pe clasa a 4-a subiecta a primit premiul 3 la scoala.

Astfel a inceput adolescenta, perioada dificila pentru o tanara sensibila. Spre deosebire de vechiul cartier, noul cartier era plin de copii. Tanara surprinsa de exuberanta puberilor din jur, a inceput sa-si dezvolte o timiditate bolnavicioasa. Cu toate astea, tanjea la apropierea pe care o presupune prietenia adolescentina. La scoala lucrurile nu mergeau rau, dar nici bine. O mentiune pe clasa a 6-a. Colegii de clasa (in general fete) o ignorau.

A avut, in sfarsit, la 14 ani, prima revelatia a faptului ca este femeie. Accidentul neplacut s-a petrecut la scoala in ora de sport. Astfel, eleva boboc de liceu teoretic (ai dreptate si aici, Morgan) a trebuit sa se scuze jenant si sa plece acasa, umilita, in vazul tuturor. A inceput sa viseze la baieti si sa comita, cu nevinovatie, si alte gesturi reprobabile. La 16 ani si ceva, s-a sarutat cu un baiat care a atins-o de asemenea in anumite locuri rusinoase. Lucrul acesta se poate spune ca i-a schimbat viata. de asemenea la 16 ani a citit prima carte cap-coada: "Ion", desi mai avea incercari dese de a termina "Padurea spanzuratilor". Si despre acest lucru se poate spune ca i-a schimbat viata.

Urmare a gesturilor reprobabile tot mai dese, subiecta a prins curaj si a realizat ca viata e roz-bombon si baietii stau aliniati coloane coloane pentru ea. Desigur, nici atunci nu era frumoasa, dar era "indrazneata" (mai multe lucruri nu se pot spune din pricina discretiei si sensibilitatii autorului). A inceput de asemenea sa scrie primele poezii, pe furis, pe sub banca la scoala, sau acasa, in pat, ascultand muzica. Intreg liceul a fost un sir de peripetii, si astfel, fosta timida a devenit un lider al grupului sau social. Cuvantul subiectei avea greutate in orice situatie. Astfel, subiecta nu doar ca se vedea pe sine ca fiind o mare frumusete, se vedea si ca fiind o mare inteligenta.

In acelasi stil a urmat si sfarsitul liceului, precum si inceputul facultatii de Finante-Banci. Subiecta avand deja numerosi fosti prieteni, numeroase poezii scrise.

Ajungem accelerat la ziua de azi (in mare parte din pricina plictiselii autorului de a dezvolta subiectul) si incheiem cu incercarea subiectei de a isi dezvolta in paralel cu meseria de baza (bancher) o alta meserie, onorabila de altfel, cea de scriitor.
#484061 (raspuns la: #484051) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lafemme - Ziua in care totul s-a sfarsit - de thebrightside la: 26/11/2009 09:50:23
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
(fragment)

"Igor îl aprecia pe Nev și îl invidia oarecum. El nu reușise să facă niciodată ceva cu atâta pasiune și atunci când îl întâlnise prima dată, moțăind în barca sa, cu mâinile strângînd cu strășnicie undița, Nev îi păruse un tip glumeț, oarecum superficial. Nici până în ziua de astăzi nu-și putea da seama ce-l determinase în seara cu pricina să se destăinuie.
Igor se ocupa de literatură, ștergea urmele fumatului din cărți, modificînd textul pe ici, pe colo, în așa fel încât să nu-și piardă din cursivitate. Nev avea în îngrijire filmele, o treabă ceva mai grea, care cerea multă atenție și era “o arta”, așa cum îi plăcea să spună.
Erau mulți ca Igor sau Nev. Uni se ocupau de alcool, alți de droguri sau țigări. Puteau fi vecinii lui. Putea fi fata cu părul strâns în coc, pe care o vedea citind pe aceeași bancă în fiecare zi. Putea fi chiar maică-sa, nu puteai ști niciodată. Însă n-ar fi crezut că omul ăsta mic, care semăna cu o pasăre rotofeie înfiptă în pantaloni cadrilați este unul dintre ei. Nu ar fi crezut asta pentru că nimic nu i se citea în privirea onestă, lipsită de griji.

În noaptea aceea rămăseseră amândoi în aceeași barcă. Și nu, până atunci Igor nu știuse cât îl apăsase faptul că nu putea vorbi cu nimeni despre asta, în numele unei lumi mai bune . L-a ascultat pe Nev cum îi vorbeste despre locurile pe care le văzuse, despre ceea ce face, despre câți pești a prins la viața lui, simțindu-se eliberat, așa ca un copil pe care nu-l mai obligi să doarmă la amiază.

Nev avea darul de a vorbi despre lucruri serioase cu aceeași naturalelțe cu care relata întâmplări fără vreo însemnătate și, în scurt timp, Igor se simți mai treaz decât fusese el vreodată și toate gândurile negândite până atunci i se aliniară în fața ochilor ca un pluton de execuție. Adevărul era că, de la bun început, nu crezuse ca poți șterge unele lucruri din memoria colectivă a omenirii, chiar dacă era vorba de un simplu obicei, fie el dăunător. Acum toți trăiau ca la carte, mâncau mai sănătos, nu mai exista poluare, nu se mai aruncau hârtii pe jos, colesterolul scăzuse, traiul sănătos devenise sport național. Și totuși, încercarea aceasta de a uita trecutul i se părea nedreaptă și era convins că viitorul se va răzbuna cumva. Oamenii aceia, tolăniți în fotoliile lor din piele artificială, cocoțați în birourile lor, erau rupți de realitate și credeau că de la înălțimea cuștii lor, lumea poate fi modelata ca o bucată de plastilină.
Acolo, pe baltă mintea lui Igor se limpezise, în timp ce-l asculta pe Nev, povestindu-i lucruri neînsemnate despre el, despre casa lui, pe care o resimțea ca pe un oficiu de pompe funebre, despre cum avea să se întoaca acolo, pentru a cosmetiza noapte după noapte trecutul, în speranța că va veni ziua în care totul se va termina, în care orice urmă va fi ștersă, ziua în care el va lua tot universul acela pe brațe, cu delicatețe, așa cum ai lua o femeie frumoasă, și îl va pune în sicriul său, și doar atunci vor putea să se odihnească cu adevărat, amândoi, tâmplă lângă tâmplă..."

Continuare

*** - de M a o la: 28/11/2009 18:24:27 Modificat la: 28/11/2009 18:28:24
(la: Pacepa)
a contribuit la caderea comunismului prin faptul ca a dezvaluit vestului punctele slabe ale sistemului si modul in care actiona.

"Punctele slabe ale sistemului" erau de fapt punctele tari ale sistemului economic extern, care au fost distruse.

'colegii' desconspirati erau spioni economici (romania in loc sa-si dezvolte baza de cadre si cercetarea a preferat solutia mai simpla sa fure thnologie) si mardeiasii securitatii care se ocupau de de 'neutralizarea' dusmanilor revolutiei comuniste. nici o paguba pentru tara.

Sa nu fim copii. Aici nu vorbim de "economia politica" din liceu. Nu exista nicio tara in lume care sa nu aiba "extensii". Multe aranjamente se faceau "la schimb", cum se fac si acum. Furtul de tehnologie nu l-au inventat romanii, ceasca sau comunistii. Este o politica ce se practica in mod curent, cu riscuri asumate. De-aia exista spionaj. Nicio paguba pentru Ceausescu si regimul sau. Pentru tara, pagube uriase, dpdv economic. Relatiile cu exteriorul au suferit caderi considerabile. De aici a pornit declinul economic accentuat.

exportul de armament si contractelel secrete nu e o onoare pentru romania daca privim lista beneficiarilor: gadafi, arafat, sadam si alti luptatori dezinteresati pentru libertate si democratie. cam toti fac aasta dar aia nu sunt in pozitia social economica a romaniei. dupa principiul capra raioasa sta cu coada-n sus...

In privinta asta, romanii sunt mici copii. In ww2 corporatiile americane au vandut tehnologie nemtilor care au folosit-o impotriva aliatilor. In al doilea rand, atunci Romania era exact in pozitia social-si mai ales economica ce permitea sa vanda armament. Armamentul usor romanesc era cel putin la acelasi nivel cu al rusilor (ma refer la kalasnikov), teava romaneasca fiind net superioara celor rusesti, fiind preferata de aia enumerati de tine. Armele astea urmau sa scoata Romania din datorii mai tarziu.

hai sa privim si reversul medaliei: familia lui a fost marcata, cariera lui a fost marcata, guvernul roman a respins sentinta curtii de apel care l-a repus in drepturi (in spiritul democratiei...), sa traiesti in 'ascunzatoare' nu e o mare fericire - e ca intr-o inchisoare cu gratii de aur, dar tot inchisoare se cheama.

Sper ca-i o gluma:) Familia se stie ca nu a avut de suferit iar "cariera" lui abia incepea. Mai mult, ceasca a avut grija, dupa ce a aflat unde se ascunde, sa nu strice relatiile cu SUA prin "pedepsirea" micimanului, a cerut doar extradarea lui. Nici nu s-a pus problema eliminarii acestuia, se cunosc relatiile foarte bune cu americanii, nu se putea risca in privinta asta.

deci un erou care si-a riscat viata (a avut noroc ca nu l-au gasit sau era bine pazit) cariera si familia ca sa doboare un regim de criminali.
ma mira ca sunt inca oameni cu scaun la cap care mai tanjesc dupa gunoaiele alea.



Tocmai spunem mai sus ca l-au gasit. Nu si-a riscat viata cu nimic mai mult decat daca ar fi trecut pe o trecere de pietoni.
Se confunda adesea serviciul extern de informatii cu securistii ordinari din interior. Acestia erau gunoaie. Ceilalti erau patrioti care-si riscau constient viata. Nu aveau niciun avantaj material extraordinar, erau oameni infiltrati in societatile vizate care asteptau chiar si 10- 15 ani pentru a fi "activati".

In sfarsit, mi se pare mult mai important rolul lui Pacepa in aducerea la putere a comunistilor fata de rolul infim avut in caderea comunismului. Dealtfel caracterul "eroului" se poate deduce foarte bine atunci cand te gandesti ca ne-a vandut si rusilor. Sau asta o stiu mai putini?...



#502981 (raspuns la: #502930) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
servus ZARAZA... - de Jimmy_Cecilia la: 28/12/2009 23:50:58
(la: Trancaneala 11)
pai eu cred c-am urmat pe daniel racovitzanu cu mobila...cati ani sa fie?
12-15-20??? de inceputul de colegi.ro?
am cunoscut toate variantele de forum si de paruiala... :-))

era micutz, ne cunosteam pe numele adevarat familie si prenume de la liceu sau fac din Ro, aveam pozele de la absolvire in profile, ca sa ne cunoasca fostii colegi...
gaseam multi dintre fostii colegi...erau forumuri si pe scoli, inafara de cel general
Un bun sfarsit de an Zaraza!
#510196 (raspuns la: #510108) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un nasture (ce nick! :) ) - de Baby Mititelu la: 01/05/2010 07:00:06
(la: La vie)
Nu-ti mai conecta urechile la gura lumii! Ca rostul lumii e sa spuna muuulte ineptii...Tin minte ca eram in liceu si aveam o colega emancipata, deja cunoscuse tragicul unei mari iubiri sfarsite prost-barbatul rspectiv era putin insurat. Si vad pe banca ei intr-o zi o hartie pe care scria "viata e un c...t dar e tot ce avem". Era o replica dintr-un film. Normal ca m-a tulburat. Adica cum, imi zic, eu ma pregatesc pentru un c...t?
Eu nu joc la loterie pentru ca nu vreau sa castig! :D Dar ma intereseaza povestile adevarate ale unor oameni care castiga la loto in urma unor vise. Le apar in vis persoane decedate si le dau numerele castigatoare. Trebuie sa joci de trei ori consecutiv...Exista deasemenea o carte pentru jucatorii de loto, si zice acolo ca daca visezi un mort care vorbeste, sa joci numarul x, daca visezi o pasare in zbor, y...si tot asa.
Dar nu despre loto voiai tu sa discutam ci despre noroc, sansa, castig venit asa...nemeritat...Despre intamplare...
Dar nimic nu e intamplator ori fara un sens! Eu te sfatuiesc sa-ti continui drumul cu cartile tale, cu roselile si principiile inalte...
Sfarsitul lumii - de Iasomie la: 01/06/2010 17:52:48
(la: La cererea unor cafegii inteligenti)
Inceputul colapsului ar fi criza economica mondiala si masonii si americanii vor sa instaureze Noua Ordine Mondiala ,iar Romania bineanteles ca va fi salvatorul omenirii
Stiti in 2000 cineva i-a spus bunicii mele ca va fi sfarsitul lumii si ea a facut curat ca sa nu e gaseasca sfarsitul lumii cu casa murdara
HS - de Honey in the Sunshine la: 17/01/2011 14:26:51
(la: Modelul elitist de educatie)
si in cazul tau o sa ma leg doar de partea cu care nu sunt de acord, ca altfel doar ne batem pe umar :)


Eu as desfiinta 70% din universitati. Banii i-as da celorlalte 30%. In felul asta un loc la universitate ar fi mult mai greu de obtinut. Si ar studia cei care intr-adevar merita. Pentru restul taxe prohibitive.


cum hotarasti cine merita? pe baza bacului, a mediilor din liceu? la liceu se fac o multime de materii, daca elevul respectiv nu e bun la toate, nu inseamna ca nu poate fi bun la o facultate cu o specializare bine definita.

sau hotarasti pe baza unui examen de admitere? adica iti e decisa soarta si viitorul profesional de un singur examen?

eu cred ca trebuie sa li se dea tuturor ocazia sa incerce si sa demonstreze daca sunt sau nu in stare. dar nu cu unul-doua examene, ci macar cu un an de studiu. daca la sfarsitul anului rezultatele sunt complet nesatisfacatoare mi s-ar parea corect ca studentul sa fie trimis acasa.
#592448 (raspuns la: #592444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
stimabile - de proletaru la: 19/01/2011 18:08:44
(la: Despre Eminescu, altfel)
hai sa le luam pe-ndelete.

in primul rand, nu ti-am fost elev desi io scoala n-am prea multa.
da, sunt un proletar incult cu veleitati de mascul alfa care incerc sa le arat noilor veniti cine-i seful. nu am nevoie de noi veniti pe site-ul meu deoarece eu sunt lumina, intunericul si bitii de pe ecran. eu sunt sef nu doar pe cafenea (precum vezi adminul lipseste de multa vreme - nu te intrebi de ce?) ci pe tot internetul. eu am inventat yahoo, google si tot io-s in spatele lui Asanje in lupta cu masonii. picky, intruderul si cei 10-15 pe care ii tot vezi aici sunt clonele mele. pe admin l-am casapit si l-am dat la crocodil ca sa nu ma deranjeze.
mai esti aici?
sa purcedem la lucruri un pic mai serioase, invatate la scoala de ucenici.
pe tine nu te cunosc si nu vreau sa te cunosc. ma joc cu tine pana ma plictisesc si apoi imi hranesc crocodilul.
ne uitam (io si clonele de care vorbeam) la CV-ul tau acum. afirmi ca te-au facut director in 1991 imediat dupa def.(citez din CV) "[...] pe considerentul ca sunt un tip de viitor, singurul din scoala -pe atunci- care vorbeste engleza, cunoaste calculatoare si a facut cateva luni de cursuri in strainatate [...]. Pana la urma am acceptat postul, poate si pentru faptul ca tocmai eram pe punctul de a pune bazele laboratorului de informatica al scolii[...]" asta inseamna ca din punct de vedere al resursei umane erai un diletant iar scoala aia era condusa precum agentiile guvernamentale, de catre un neavenit pus acolo doar ca inspira cestiueuce fantasmagorii. in mod cu totul intamplator, un individ ajunge manager pe criterii profesionale, pe abilitati si experienta manageriala, pe calitati de lider, totul fundamentat pe o strategie de management (gestionarea resurselor, eficienta, tzeluri, performanta, etc.).
in acest context, reafirm ceea ce ti-am spus mai sus: "erai director doar ca sa fi director pentru ca in rest nu ai avut o relatie cu copiii aceia. habar n-aveai ce e cu ei" deoarece, spui tu, "[...] Ca dascal de informatica nu am predat niciodata la clasele de ucenici sau de scoala profesionala pentru ca disciplina aceasta de-abia se introdusese la clasele de liceu. Stiam ca cei de la clasa de ucenici sunt slabi, dar nu credeam ca sunt chiar atat de slabi pana nu am vazut asta cu ochii mei [...]". sa nu mai faci asta. se numeste incompetenta si produce pagube.

in comentariul tau, creezi o falsa problema si ma citezi: <> ca apoi sa aduci lamuriri: "[...] revolutia m-a prins ca proaspat absolvent de Politehnica, promotia 1989. Aveam 25 de ani pe atunci. Industria incepea sa se vanda pe nimic, nu aparusera inca firmele Hi-Tech de azi, asa ca invatamantul a fost o optiune de luat in seama penttru perioada de tranzitie pana la emigrarea mea. Nu castigam cine stie ce, dar am avut timpul liber sa imi vad de masterat si doctorat. Acesta a fost marele avantaj [...]".
te rog sa iei un creion si o hartie si sa desenezi doua patrate alaturate. in primul scrii: "inainte de 89" si subliniezi cu rosu "PAPAGAL COMUNIST" iar in al doilea scrii: "1991 - DIRECTOR PE OCHI FRUMOSI" si subliniezi cu albastru. acum iei biletul si te duci in fata oglinzii, zambesti si spui cu bucurie: "pentru ca nu am fost un PAPAGAL COMUNIST, am ajuns DIRECTOR PE OCHI FRUMOSI". se numeste training motivational. te simti mai bine acum?

"[...] Cat despre proletaru, pe care nu il cunosc, ce ar fi sa zic si eu ca este UN PAPAGAL COMUNIST? Cel putin nickul lui mi-ar permite sa spun asta. Eu insa nu imi permit. Pentru ca am prea mult bun simt[...]" - pentru asta am sa te dau la crocodilul ala stirb, ca sa te pape cu incetinitorul.

pana aici e liniste si pace. ce nu stie un inginer ca tine intr-o scoala de ucenici este faptul ca exista mecanisme psihosociale de care nu ai auzit dar pe care le-ai folosit cu nesabuinta. unul din ele se refera la putere. fi antena: schimburile de neechivalente creeaza relatii de putere. exemplific din comentariul tau, inversand un pic topica: "[...] Unora din ei le-am platit chiar intrarea la banchetul de sfarsit de an pentru ca au venit la mine cu ochii in lacrimi. Banchetul pentru ucenici costa in jur de 10 DM de persoana, in sala de mese a cantinei. Bani pe care ei nu ii aveau, iar eu ii aveam cu prisosinta [...]". in consecinta, ei "[...] m-au iubit ca pe un frate mai mare".

sa fi fericit ca ai facut o facultate in stiinte exacte si nu o scoala de ucenici ca mine!
#592803 (raspuns la: #592675) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jimmy - de Horia D la: 02/01/2012 19:06:33
(la: Trancaneala 11)
Merg la intalnirea de 30 de ani de la liceu; cred ca e pe la sfarsitul lui Iunie, inca nu stiu.
Intre Jan-Mar voi fi in Thai si Vietnam. Hai sa ma vezi.
#626599 (raspuns la: #626596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ampop - de adina.petre la: 14/07/2012 13:15:38
(la: cum votam la referendum?)
ai perfecta dreptate in ceea ce priveste PNL-ul. cred ca am ramas dureros nostalgica. sau perpetuu visatoare, mai stii? :)

mama cum e formulata asta! "the Romanian Government must respect the full independence of the judiciary" vai de noi.

sigur ca nu putem fi izolati, si in sfarsit pot spune ca m-a bucurat reactia europei la situatia romaniei. prea se intampla lucrurile in romania ca si cum nu exista jupan, nu exista stapan. ar trebui sa bage europa gheara mai tare in gatleju nelegiuitilor. am zis-o de cand eram in liceu si sper sa nu mor zicand ca in primul rand, romania are nevoie de un sistem juridic beton.

despre jegul de actual premier nici nu ma obosesc. e un impostor, un intelectual construit pe baza falsului si uzului de fals, o caricatura la care aspira toti mucosii si toti lenesii.
#633754 (raspuns la: #633655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sfarsitul lumii? - de beatlemaniacul la: 11/12/2012 21:43:16
(la: Ani curva,adica eu din anii studentiei si dupa)

pai pentru sfarsitul lumii pregatirea se face din timp, (mai ales ca nu se stie cand se va intampla) nu de pe o zi pe alta?

Si apoi, nu inteleg, stii tu cand e sfarsitul lumii? Nimeni nu stie asta, daca tu insa stii, inseamna ca nu-ti mai trebuie pregatire ... esti dintre cei alesi
#637245 (raspuns la: #637236) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pescadorul, - de proud la: 08/01/2014 12:31:05
(la: Va rugam sa primiti acest buchetel cu milioane...)
Si inainte se practicau dar atunci chiar pe post de "atentii", un martisor de 1 Martie, ghiocei sau o prajitura de 8 Martie si un buchet de flori la sfarsitul anului drept multumire pentru efortul depus cu copii.

asta a fost acum juma' de secol. Intre anii 80-90 cand era elev Radu, baiatul meu, lucrurile erau deja pe acest fagas. Radu a fost schimbat din functia de "conducator de detasament" si a fost pusa fetita unui securist ( nici macar, era doar turnator in fras :)

ca sa-l departajeze de o alta colega, foarte buna si ea nimic de zis, i-au scazut nota la limba engleza, unde chiar era AS de As. :)Dupa un scandal monstru, au admis sa fie examinat de alt prof. de engleza. Nu mai tin minte exact dar in anul ala s-au dat doo premiul I. :)))

Culmea s-a petrecut la examenul de admitere in liceu. Nu ne-a trecut prin cap ca locurile sunt vandute dinainte. Asa ca Radu, elev de zece a cazut. A ajuns coleg de banca la un liceu de periferie cu nepotul primului secretar :) care nici ala nu stia ca locurile sunt cumparate in avans. Mai, dar in tot raul si un bine ... au devenit prieteni foarte buni.

Cireasa pe tort a fost dupa revolutie, in 1990 la olimpiada de engleza Radu a luat locul I. Toate bune si frumoase , dar pentru copiii exceptionali la engleza s-a organizat o tabara de vara in Anglia. Crdeti ca a primit cumva vreun loc acolo? Cine a zis NU a ghicit. Au gasit o metoda diabolica de departajare. Faceti voi o lucrare acasa, si noi va departajam. A fost ultima mea vizita la inspectoratul scolar. Unde am fost primita cu multa caldura, m-au asezat pe un scaun. Mi-au spus asa ca unei toante naive ... citez: "Doamna, dar dumneavoastra pe ce lume traiti?!"

si daca ati sti ce multe sperante mi-am pus ca dupa revolutie lucrurile vor intra pe fagasul normal! Atunci a fost un moment de epifanie. Atunci si venirea minerilor in Bucuresti. Cand dupa doispe' noaptea am vazut imagini cu un student in camasa alba batut langa universitate. Ne-am facut bagajele, am stins lumina, am incuiat usa, ne-am suit in masina si ne-am carat in Austria.
#649052 (raspuns la: #649051) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In sfarsit la Mashhad - de zaraza sc la: 28/04/2014 12:32:34
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/sfarsit-mashhad-ultimii-kilometri-din-neyshabur

"Mashhad a fost orasul catre care ma indrept de aproape 900 de kilometri, de cand am parasit Teheranul. Initial, desi distanta de pe placutele indicatoare parea insurmontabila, zilele au trecut si gratie unui vant ajutator am ajuns aici mai devreme decat m-am asteptat. In aplicatia completata pentru viza pentru Turkmenistan luasem in calcul 9 zile pentru cei 900 de kilometri, dar iata ca ajung cu o zi mai devreme cu tot cu ziua de pauza din Neyshabur.

In Neyshabur la Yaser m-am si cantarit pentru prima data de cand am plecat si nu mica a fost supriza sa vad ca am reusit sa pun pe mine 4 kilograme de la plecare. Inca e un mister cum am reusit sa ma ingras cu o medie de peste 100 de kilometri pe zi din ultima vreme, si vina cred ca apartine painii si orezului din Iran care insotesc aproape fiecare masa.

Pe de alta parte, efortul depus per kilometru in Iran a fost considerabil mai mic decat in Turcia si probabil fiind obisnuit sa mananc ca acolo, diferenta a inceput sa se puna. Nu-i nimic, sunt mai mult ca sigur ca voi ajunge din nou la greutatea normala cand voi trece de Pamir, dar e un semnal de alarma legat de ce credeam ca e adevarat cand am plecat. Nu poti sa mananci chiar orice si oricat fara sa te ingrasi, la un moment dat corpul se obisnuieste cu efortul si chiar pui kilograme pe tine.

Revenind acum in schimb la ultima zi de pedalat inainte de Mashad, din fericire de data aceasta nu am avut parte doar de desert, caci dupa Neyshabur drumul se apropie de munte, si implicit unde sunt munti sunt si mici paraiese astfel incat primii 30 de kilometri drumul era strajuit de o parte si de alta de pomi fructiferi in floare. Dupa 700 de kilometri e o adevarata bucurie sa poti sa stai jos pe iarba sub un copac inflorit, astfe incat zabovesc putin la poze prin livezile de pe marginea drumului. Din fericire vantul de astazi nu e nici bun nici rau, si pentru a trece mai usor kilometrii ma joc cu un fel de intervale gandite pentru a iesi din ritmul constant si monoton al desertului. 3 minute de pedalat mai tare, 2 minute de recuperare, si tot asa de 10 ori pana cand se face un antrenament destul de bun, ce face si kilometrii sa treaca mai repede.[...]"

Doua tabere intr-o zi si in sfarsit tabara de baza - de zaraza sc la: 03/10/2014 13:04:03
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/doua-tabere-intr-o-zi-si-sfarsit-tabara-de-baza

"[...]Zis si facut, doar ca de aici inainte o sa trebuiasca sa deschid singur poteca prin zapada proaspata ce ajunge in unele locuri pana la genunchi. Iar eu sunt incaltat cu o pereche de adidasi care desi au goretex iau zapada pe deasupra asa ca dupa prima jumatate de ora oricum sunt uzi. Iar ghetarul nu e chiar asa de simplu de navigat, cu o multime de raulete si crevase de sarit. Pana la urma ii dau de cap si dupa un ultim rau cu apa congelata pe care il trec direct cu adidasii ajung pe morena centrala.

Morena merge destul de drept la inceput, dar pe masura ce inaintez devine tot mai denivelata si e tot mai mult de urcat si de coborat. In plus din spate vin doua serii de nori apocalitici ce ma invaluie in viscol. Noroc ca nu dureza prea mult si de fiecare data iese soarele dupa si am din nou putina vizibilitate pentru a ghici drumul.[...]
Odata ajuns in tabara, dupa ce vorbesc cu seful, aflu si vestea buna, respectiv ca bagajul trimis din Bishkek a ajuns cu bine. Asa ca am in sfarsit si lucruri de iarna si maine nu mai trebuie sa mai inghet in adidasii uzi leoarca.

Socul si vestea proasta vine in schimb atunci cand umblu la rucsac si descopar ca am pierdut pe drum punga in care tineam cortul, salteluta si sacul de dormit de vara. Dupa experienta trepiedului pierdut si nemaigasit stau sa ma gandesc care sunt sansele sa dau de ea maine dimineata, mai ales ca punga era alba, iar ghetarul e la fel de alb.

Daca nu bate vantul si nu ninge in noapte asta am sanse sa merg pe urme inapoi si nu pot decat sa sper ca pachetul nu a cazut intr-un rau si e acum in mijlocul ghetarului. Ar complica extrem de mult logistica, ar mai trebui sa mai inchiriez inca un cort, ar trebui sa fac rost de un izopren dar in primul rand mi-ar parea rau de toate lucrurile pierdute.

Oricum e cert ca in seara asta nu plec inapoi, sunt mult prea obosit iar daca ma scol maine de dimineata am toate sansele sa merg mult mai repede pe zapada inghetata. Asa ca prima grija e sa iau pachetul, sa iau cortul de altitudine pe care l-am inchiriat si sa fac rost de un izopren pentru noaptea asta. Si cu stresul in mine sa incerc sa adorm si sa sper ca voi gasi lucrurile in dimineata urmatoare."

La baza varfului Pobeda (7400m)
Image and video hosting by TinyPic
Mizantropie sau panica? - de Diana G. Verpe la: 18/08/2003 04:58:39
(la: Mizantropia)
Mizantropia, uneori, poate fi o forma ascunsa a fricii de societate. Exista in fiecare dintre noi un prag. Situat pe diferite nivele, pragul poate fi prieten sau dusman. Ca prieten el ne protejeaza, pentru ca stim ca mai este atat pana la capatul puterilor. Ca prieten, pragul este situat undeva sus pe scara de valori a capacitatii noastre mentale. Ca dusman insa, odata atins pragul, este clar ca inceputul sfarsitului a sosit! Este clar ca am ajuns sa traim clipa in care suntem satui de societate, de perfidia umana, de pacla in care viata de zi cu zi se desfasoara.Este clipa in care intram in panica pentru ca ne simtim lipsiti de puterea de a lupta in continuare.
Nu intocmai.Exista vocale ce - de Diana G. Verpe la: 26/08/2003 02:29:45
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Nu intocmai.Exista vocale ce pot fi citite sub forma diferita, in functie de pozitia pe care o au in cuvant. De ex: vocala "o", in mod normal ei o citesc ca pe "u"-romanesc ("Romania", ei citestc RUMANIA,"mor"- ceea ce inseamna mama, ei citesc MUR );exista cuvinte ca:"godt" din expresia "like godt"-la fel de bine- ce se citeste GOT, pe cand cuvantul "god" ( ex.: "god dag" - buna ziua- , "God Jul" - Craciun Fericit- , "god smak" - bun gust - ) se citeste GU; iar ca ultim exemplu, cand vocala "o" este citita "o", putem lua cuv. ca: "ordreseddel" -formular de comanda (folosit in comert) se citeste cum se scrie, "produkter" - produse- , "kolleksjon" - colectie- in ambele cazuri in acest cuvant "o" se citeste "o" indiferent ca este situat la inceputul sau sfarsitul cauvantului.

mai exista totodata grupuri de consoane ce se citesc intr-un mod anume determinat.si aici ne putem gandi la:
1) "sk": "skive" - felie- citit SHIVE, "unnskyld" - scuze- citit UNSHIULD
2)" sj": "sjokolade" - ciocolota- citit SHOCOLADA, "nasjonalitet" - nationalitate- citit NASHONALITET
3) "skj": "skjorte" - camasa- citit SHIORTE, " skjort" - fusta- citit SHIORT, "kanskje" - poate- citit KANSHIE
4) "kj": "kjøre" -conduce (masina, tren, avion, vapor)-citit CIORE, "kjærlighet" - dragoste- citit CIARLIET
5) "tj": "tjue" - 20 - citit CIUE

Dan, sper ca aceste cateva exemple sa iti raspunda la intrebarea ta.
#56 (raspuns la: #25) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doar o clipa e de ajuns... - de (anonim) la: 31/08/2003 06:49:02
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
citind blogul tau despre o poveste din liceu, mi se confirma ipoteza mea cum ca in viata trebuie sa fim tot timpul cu ochii deschisi si sa anticipam clipa ce ne-ar putea schimba destinul: CLIPA DE NEATENTIE!
sunt convinsa ca fata despre care ai scris si-a avut visele sale de adolescenta, a crezut ca le va putea transforma in realitate,iar in increderea ei in ea insasi s-a lasat dusa de valul succesului temporar avut in liceu, uitand sa lupte in continuare pentru idealurilel sale si sa se pazeasca de aceea clipa ce i-ar putea schimba cursul vietii.doar o clipa de neatentie este de ajuns si totul ia forma opusului ce l-am dorit!
Poveste din liceu - de (anonim) la: 31/08/2003 11:53:41
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
Am avut si eu colegi ca ea.
Nu stiu ce s-a ales de ei/ele astazi.
Sper ca s-au realizat desi multi dintre ei probabail ca au avut soarta celei descrise de tine .
Cind nu-ti fixezi un tel si nu te zbati sa ajungi la el vei deveni ca cea din povestea ta....
Imi pare rau pentru fetita ei ca ea nu are nici o vina....
poveste de liceu.. - de Gabriel24 la: 01/09/2003 07:12:41
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
probabil ca ai dreptate..
asha o fi..
insa ce pot spune eu care in timpul liceului eram un copil ca noi toti..
ea si-o fi gasit fericirea aceea efemera..
dupa care alergam toti.

Poveste din liceu....... - de (anonim) la: 04/09/2003 06:38:38
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
O poveste ca oricare alta din care nu am inteles ce sentimente au incoltit in sufletul tau,al colegului probabil ceva mai bine realizat sau situat.Fiecare dintre noi a gresit macar o data in viata dar nu oricare dintre noi a avut puterea sa recunoasca sau sa se rupa de trecut si sa-si construiasca o alta viata,un alt viitor......Si daca nu ar exista si o categorie care pierde in fata vietii cum s-ar mai putea simti bine ceilalti,ca tine,pseudoinvingatorii????



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: