comentarii

sirguinta tese


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mais vous êtes folles, quoi ? - de alex andra la: 17/05/2007 10:30:49
(la: cinci pentru un text)
Chère madame, messieurs dames, ladies and gentlemen, ces filles ont perdu leurs têtes. Il faudra qu'elles aillent les chercher. Opération qui durera jusqu'à la fin du siècle, vu le jeu qu'elles jouent. Elle devront récupérer leur chemise aussi. Je ne sais pas exactement pourquoi:)))

Anis, don't ask me to translate this in chinese, please:))) C'est toi qui l'a voulu, Georges Dandin:P:P:P

hopa
lustraţie
ambuscadă
peremptoriu
ilustrativ



#197966 (raspuns la: #197960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adevar grait-a, cel care- a-njurat viata cu obida si deznadejde - de Alina Momanu la: 30/09/2003 04:40:03
(la: Marele Eveniment)
Vachement belle...pourtant bordel.:)
Ah, non, pas de remerciements cette fois-ci.Si vous n’êtes plus comme vous l’étiez auparavant...aucun profit pout moi.
C’est au coeur de l’horrage que je me sens à l’aise.
Mais...si ca vous arrange, quand même...Merci!:)
#558 (raspuns la: #554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trebuie multa bagare de seama - de dogmatic la: 07/11/2003 02:19:43
(la: Virtutea si intelegerea!)
Trebuie multa bagare de seama sa putem lamuri ceea ce este una si ceea ce este alta, aceasta pentru ca alaturi de virtuti se afla viciile, alaturi de usurinta exprimarii obraznicia, alaturi de blandete lasitatea. S ia aminte bine oricine crede cã este stapan al unei virtuti, pe cand el nu are decat viciul. Asadar, ce este blandetea si ce este lasitatea? Sa nu ajuti pe cei jigniti, sa ramai mut cand sunt asupriti, aceasta-i lasitate; sa suferim jignirile pe care ni le fac altii, asta este blandetea. Ce este curajul opiniei? Acelasi lucru: a lupta pentru altul. Dar obraznicia? Când vrei sa te rãzbuni tu insuti. Blandetea si curajul opiniei merg impreuna, si tot impreuna, pe alta parte, obraznicia si lasitatea. Marinimia este o virtute, dar e vecina cu risipa. Economia, asemenea e o virtute, alaturi de ea se afla zgarcenia. Sa apropiem iarasi virtutile. Risipitorul nu-i marinimos. Nu dispretuieste bogatiile, ci-i stapanit de alte patimi. Cel ce merita bun nume, este acela care cheltuieste cu întelepciune, nu la întamplare si fara discernamant. Cu totul altceva este omul zgarcit. Economul nu cheltuieste decat cand trebuie, cel zgarcit nu se atinge de avutul sau, nici chiar cand nevoia cere. Economia, putem zice, este sora cu marinimia. Astfel virtutile se tes din micimea de suflet, altele, din maretia lor.
#3446 (raspuns la: #3097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mecca romanilor cu leafa de 3.000.000 .... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:37:28
(la: Romani in strainatate)
Am pornit de dimineata spre complexul Europa, de la marginea Bucurestiului. Urc intr-un microbuz din cele ce asteapta plinul de oameni in fata magazinului Obor, cica asta ar fi ruta 506, am platit zece mii. Cer biletul, iar soferul ma priveste ca pe unul care cauta gilceava. Masina se umple repede de femei cu gitul gros, in treninguri si geci de fis, carind fiecare cel putin cite doua genti mari si goale. Ajungem in citeva minute. Microbuze din toate colturile Bucurestiului opresc in acelasi loc, in fata unei benzinarii. Din fiecare curg oameni de acelasi soi. Lumea celor cu leafa de trei milioane, lumea celor care nu mai cumpara de mult cafea la pachet vidat, a barbatilor dati afara din fabrici si refuzati ca taximetristi, a batrinilor ce-si trec in caiete vechi, cu creionul, fiecare impuls telefonic.
Toti stiu drumul, nimeni nu pare a sta degeaba. Nici macar tigancile insirate pe trotuar, ce-si striga cumva cu fereala averea dintre tite, "facturi, minca-ti-as!". La intrarea in "Europa", nume de complex, din ala de inferioritate, aparate ca la metrou; bag o fisa cumparata trei metri inainte, de la o dugheana, cu cinci mii de lei, si bara de metal se lasa coborita cu mina. Inauntru, zeama de oameni curge printre munti de hirtie igienica la o mie de lei sulul, pulovere la o suta de mii bucata, teancuri de sosete, haine de piele si de nepiele, cojoace din blana sintetica la 900.000 de lei bucata, ciubote de guma si pantofi luciosi, la doua, trei sute de mii perechea, Mos Craciuni din plastic ce-au inghitit fiecare cite-o mina de beculete. Din doua-n doua mese, sta cite un chinez sau o tiganca batrina cu "bombe" in mina, cu petarde.

"Daca nu cumperi, valea!"

Aplecati peste mese, loviti din toate partile de carucioare de marfa, oameni din toata tara indeasa grabnic in sacose uriase de rafie zeci de chile de sosete, hanorace, camasi, perdele. Sint mai ales femei, scunde, puternice, cu privirea iute. Pleaca apoi spre casa cu marfa "de la Capitala", o desarta ba pe un trotuar, ba in magazinele satesti, printre piine si becuri de 40 de wati, ori prin buticuri de la parterul blocurilor ce au balcoanele inchise cu chedere, aceleasi de la Botosani la Severin. In fata mea, trei taranci, invelite in doua rinduri de baticuri groase, fiecare cu rucsac in spinare, pipaie stofe, intreaba de sosete groase de iarna. Au venit din Tirgu-Lapus. Le intreb cum le cheama si ele cred ca ma tocmesc sa le trimit marfa acasa, tocmai in poarta. Le spun inca o data ca-s de la o gazeta, ele o tin pe-a lor, sa-ti dam adresa sa ne trimeti balotii cu sosete!?, le spun ca vreau sa scriu despre ele, n-apuc sa-mi termin vorba ca se stropsesc la mine cu teama lor veche fata de orice golan de oras. "Hai, tanti, ca astia si-or pus gind sa ne insele!", le trage dupa ea una, Dochia.
Ma opresc linga o masa incarcata cu blugi. Vinzatoarea se repede in mine, daca nu vreau o pereche, "Astia-s tare buni, fratioare, is Dolce Gabana, uite-i, doar la 370.000!", "Pai, daca-s tare buni, cum de-s asa de ieftini!?", "Ei, asa mi-au spus sa strig de unde i-am luat!", "Si de unde i-ai adus?", "Ei, gata cu vorba, daca nu cumperi, valea, ca io platesc acilea chiria in euro!".
Citiva metri mai incolo, scot aparatul de fotografiat. Apuc sa vad cum femeia de la taraba din fata mea face un semn celor de peste drum... "psst, psst!", si deodata rasar linga mine doi zdrahoni, nu garzi, ci dintre cei ce vindeau la mese. Privire de briceag, vorba ca mierea: "Ce vrea, domnul, de pe-aici!? Vrea cumva o pereche de blugi, un puloveras!?". "No, zic, domnul ar vrea sa scrie la ziar!". "Ei, bine, am crezut ca esti politai! Hai, uscheala!"

La Risca nu se mai tes covoare, ci sacose din rafie

Citeva sute de metri de intrarea principala, linga doi tovarasi de treaba banoasa, un calugar cersind pentru Schitul Bradul din Neamt si un tigan gras care vinde facturi, zaresc o figura cunoscuta. Casc ochii. Am mai vazut-o in tirgul asta, dar totusi nu-i aceeasi. Tine in miini citeva sacose de rafie, goale si mari, ca ar putea intra un chinez intr-una singura. O cheama Leontina Abrudan, e din comuna Risca, judetul Cluj. Sa tot fie cinci ierni de cind s-a dus barbatu-sau, Gavrila, tractoristul. De la o vreme, muierile din satul ei nu mai tes covoare. Au prins repede o vorba din sud, adusa cu acceleratul de cele care vindeau cite o cerga mitoasa. Iar acum, din razboaiele lor ies sacosele facute din "rafia aiasta ce trebuie la vie". Si s-au pornit la inceputul lui decembrie spre Capitala, "cam la cinspce femei din Risca". Si-au luat camera cu 35.000 de lei de batic, undeva, pe linga Gara de Nord. Dorm cite sapte in paturi suprapuse, iar ziua incearca sa vinda plasele de rafie cu 40.000-50.000 de lei bucata. "Si-s mai bune ca alea chinezesti, uite ce indoitura le-am facut!". Cu banii de pe sacosele de rafie, Leontina crede c-o sa cumpere niste ciubote pentru cele doua fete ramase acasa. Le-am zarit apoi si pe celelalte femei din satul Leontinei, asezate cam la o suta de metri una de alta. Cind le izbeste foamea, nu mai mult de o data pe zi, maninca de la circiuma asta de colea, "Uite, draga domnule, gratarul pe care sfiriie cirnatii!". Sub gratar, cu boturile alungite, asteptau picaturi de grasime ciini de culoarea pamintului.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenului - de LMC la: 16/06/2004 20:19:59
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Okay smarty-pants, daca te crezi ca esti tare, hai arata-ne ce poti. Spune tu care este solutia! Crezi ca Livergood crede ce a scris? Tu ai impresia ca GWB este pe post de Hitler? Sau America merge la razboi pentru a imperializa lumea? Arata-ne pe harta care tara din lumea asta este sub puterea Americii? Vrei sa faci pe desteptul ca tu ai citit un articol doua scrise de niste imbecili care nu sint altceva decit niste comunisti?! Fii dragut si scrie-ne si noua planul tau de rezolvare a securitatii si a pacii in lume. Toti putem sa ne aratam muschii, dar prea putini ne punem muschii in functie. Ha-Ha-Ha vai ce-am ris, a venit Paianjenul sa ne deschida ochii, si tot in aceiasi emisiune distractiva mi-am dat seama ca Paianjenul este de fapt orb. Ti-a picat si tie o musculita in pinza si cu vitejia unui leu ai sarit din coltul tau intunecat sa-ti maninci lunch-ul. Acuma nu stiu ce sa fac, sa rid sau sa-ti pling de mila. Oricum esti interesant, imi place sa te studiez si ma impresioneaza pinzele care le tesi pe-aici prin cafenea.
#16295 (raspuns la: #16291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMC "Okay smarty-pants, daca te crezi ca esti tare, hai arata-ne ce poti."

- Whooops, sora LMC!... Cum se armonizeaza reactii de genul celei de mai sus cu declaratii de genul:

"Sper ca pina in momentul de fata nu am dat nimanui o impresie urita despre viata crestineasca, dar am sa incerc si mai mult de acuma sa-mi rinduiesc viata, vorbele, gindurile, privirile, atitudinea, tot ce sint eu, intr-o singura directie, inspre Dumnezeu; in asa fel incit atunci cind ma vei intilni sa fii impresionat pentru prima data de un 'pocait'."?!...


LMC "Spune tu care este solutia!"

- SOLUTIA este urmatoarea:

trimite-LE IDEOLOGI (politico-RELIGIOSI) care sa le INTOXICE mintile si sa-i ATITE pe unii impotriva celorlalti,
vinde-le ARME (pe PETROL, unde se poate!),
instruieste-i in arta de a ucide,
incurajaza-i sa te atace, apoi DEMONIZEAZA-i ca "teroristi",
sterge-i de pe fata pamintului pe cei care nu-ti accepta hegemonia,
infige-ti baze militare solide PESTE TOT pe glob (dar cu prioritate in regiunile bogate in zacaminte de titei),
CONTROLEAZA si DOMINA.


LMC "Crezi ca Livergood crede ce a scris?"

- DE CE n-ar crede?!... Ai putea sa CITEZI, CE ar fi de necrezut in ceea ce scrie?!...


LMC "Tu ai impresia ca GWB este pe post de Hitler?"

- NU, Doamne fereste!... GWB este "unsul Domnului"... chemat sa reinstaureze pacea si armonia intre semintiile pamintului!... heraldul unei noi ordini mondiale care va pune pentru TOTDEAUNA capat mizeriei umane!...


LMC "Sau America merge la razboi pentru a imperializa lumea?"

- Ash!!!.. Ce-ti vine?!.. America este o tara al carei sistem de guvernare este STRICT bazat pe principii si valori autentic crestine: ONESTITATE (no lies about WMD in Iraq or Saddam - Al Quaeda links...), JUSTITIE (no Abu Ghraib or Guantanamo Bay abuses, de vreme ce asa a CONSIMTIT la Geneva.... no more Waco-s...)... ECHITATE... TRANSPARENTA in guvernare... CORECTITUDINE in AFACERI... (intr-un cuvint "DA al vostru sa fie DA... si NU al vostru sa fie NU!"... no "grey" zone)... un sistem de guvernare STRICT consecvent cind e vorba de conformare cu Legea lui Dumnezeu ("Sa nu poftesti TITEIUL aproapelui tau"...)... (...Auzi la mine... America IMPERIALISTA!...)...


LMC "Arata-ne pe harta care tara din lumea asta este sub puterea Americii?"

- Too complicated! Arata-ne TU! o tara in ale carei afaceri America nu-si vira ciocul... si in felul acesta vei simplifica enorm pentru mine raspunsul la intrebarea ta initiala!...


LMC "Vrei sa faci pe desteptul ca tu ai citit un articol doua"

- PARIEM ca, puse toate peste'olalta am citit MAI MULTE decit TINE?!...


LMC "scrise de niste imbecili care nu sint altceva decit niste comunisti?!"

- Yeah, I know... (...INCUMETE-SE cineva sa-i critice pe INOCENTII americani - nu conteaza ce TRAZNAI fac - si si-a aprins paie-n cap!... Laptele e alb... dar NUMAI atita timp cit asta ne-o spun republicanii!...)...


LMC "Fii dragut si scrie-ne si noua planul tau de rezolvare a securitatii si a pacii in lume."

- Eu NU am un plan "de rezolvare a securitatii si a pacii in lume."!... Si daca eu NU am un asemenea plan... vei incepe acum sa-mi FABULEZI ca, autoproclamindu-se SUVERANUL LUMII - IN CIUDA OPOZITIEI majoritatii comunitatii internationale - U.S.A. ar deveni FORMIDABILA solutie la "rezolvarea securitatii si a pacii in lume"?!... CINE, in toate mintile ar avea INCREDERE ca, ajunsa intr-o asemenea pozitie, U.S.A va trata in mod ECHITABIL toate natiunile globului fara sa-si reclame "partea leului" si sa-i privilegieze pe cetatenii americani in defavoarea celorlalte natiuni? Daca in prezent guvernul U.S.A. este MODEL de CORUPTIE, cum - pentru Dumnezeu! - ar fi atunci cind ar avea autoritate MONDIALA?...


LMC "Ha-Ha-Ha vai ce-am ris, a venit Paianjenul sa ne deschida ochii,"

- Daca Dumnezeu se poate folosi cu succes de... magarite si de... pietre... ca sa-i ajute pe OAMENI sa-si vina in FIRE... de ce nu s-ar putea folosi la fel de bine si de... paienjeni?...


LMC "si tot in aceiasi emisiune distractiva mi-am dat seama ca Paianjenul este de fapt orb"

- Pentru cultura ta generala: in compensatie pentru handicapul lor vizual, orbii isi dezvolta celelalte patru... pardon, CINCI... simturi... devenind astfel capabili sa perceapa lumea in care traiesc chiar mai bine decit oamenii cu simtul vazului neafectat...


LMC "Ti-a picat si tie o musculita in pinza si cu vitejia unui leu ai sarit din coltul tau intunecat sa-ti maninci lunch-ul. Acuma nu stiu ce sa fac, sa rid sau sa-ti pling de mila."

- Daca, date fiind circumstantele descrise mai sus, tie iti arde de ris... help yourself... (Personal gasesc ca EU sint cel care ar avea motive sa-TI plinga de mila...)...


LMC "Oricum esti interesant, imi place sa te studiez si ma impresioneaza pinzele care le tesi pe-aici prin cafenea."

- Daca remarca de mai sus se vrea un COMPLIMENT, o iau ca atare... Este dealtfel genul de complimente care mi se fac FRECVENT (de cele mai multe ori de catre MUSCULITE care gresind destinatia de zbor, se "impotmolesc" in pinza mea...)... Si, se pare ca ceea ce ma face INTERESANT (in ciuda cecitatii mentale pe care pretinzi ca ai constatat-o la mine) este tocmai VIZIUNEA mea despre lume si viata, in general... si despre actualitatea AMERICANA, in special... (...context in care, nu ma pot abtine sa nu-ti mai recomand un link... unul pentru cei care au ochi... si totusi nu VOR sa vada... http://www.krysstal.com/democracy_whyusa_iraq.html ...)...
#16333 (raspuns la: #16295) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Your soul is mine. - de ANGEL la: 01/08/2004 20:53:19
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
Mr. Paianjen,

Sa shtii ca iubesc paienjenii,arahnidele de toate speciile,pe undeva,shi eu sint la fel.....nu?Imi tes pinza dulce shi ashtept sa pice in ea o musca sau fluture,il infashor cu dragoste in cocoonul meu shi il voi savura mai tirziu.
Am o cruce mare pe spate......imi vine sa pling......Nooot!Crucea este cu capul in jos,desigur,asha imi place mie.Ha!Haaaaaaaaaa!!!!

Mda,mi se pare ca era vorba de ....suflet aici...nu?
In nemernicia mea de neshtiutor care de milioane de ani exista in toate lumile materiale si imateriale,ma intreb daca merita sa-mi bat copitele(pardon,capul)cu voi,care sintetsi departe de a fi devenit fiintse umane inca....nu?Ha!
Ori chiar shi cu paienjeni.
Exista un secret al Universului la care initsial omenirea cindva ,cind va fi pregatita,va avea acces....shi atunci,povestea vietsii se va incheia shi alta se va scrie....rolul meu este de a lungi povestea la infinit ,sa nu las sufletul uman sa ajunga la destinatsie.

De aceea il atrag in pinzele mele shi ii ofer bani,putere,vanitate,egoism,lashitate,
ura,vise iluzorii,moarte shi in final....ii sug sufletul shi arunc trupul uscat de vlaga in haznaua universului.Crezi ca Moshulica(cel care doarme calare pe un nor,pentru ca asha l-atsi imaginat voi)Dumnezeu nu shtie ce fac?
Sintem o corporatsie Mr. Paianjen.God&Satan Ltd.
Oh,sper sa nu te simtsi jenat sau tulburat sau suparat ca spun adevarul,nu?Uite ca ma faci sa pling acum....Noooot!Ha!Haaaaa!

Uneori alerg prin univers cu o plasa de prins fluturi shi prind atitea suflete,pe urma le pun in colectsia mea,insectarul meu personal,unii ii dau shi lu moshulica.
Ce este sufletul omului?Este o expresie a ego-ului uman,in toate calitasile lui enumerate mai sus de mine.Este focul ce da viatsa trupului,nu uita ca eu sint focul!!!!!
Oh,Mr. Paianjen,oare nici acum nu ai intseles ca sufletul este nemuritor?
Desigur ca dupa ce-mi dai in primire viatsa ta,shi trupul tau e cenusha,sufletul tau inca este un foc pe care-l iau in mina si-l suflu in univers sa se reintoarca cum o cadea in alta lume shi alta forma,dar pina atuncea,fi sigur ca vei gusta din HELL shi din plin,va fi asha de real incit vei crede ca real traieshti momentul prin care tu singur te vei condamna,eu...doar te privesc,asha ca Nu mai datsi vina pe mine ci pe voi inshiva!

Mai vorbim cindva ,poate in momentul mortsii tale Mr. Paianjen shi atunci vei cunoashte adevarul pe care-l cautsi azi prin intrebari inutile.Am rabdare,viatsa mea e o eternitate,a ta .....trece in 1 minut de fapt,dar nu shtii.....te trezeshti din visul vietsii tale la 70 ani shi doar ca sa mori.Ha!Asta in caz fericit in care nu mori mai...devreme???Ha!Shi atuncea te intrebi:"Oh my God....unde s-au dus anii ashtia?Parca mai ieri eram un bebelush shi ma tiram pe jos shi ma cacam pe mine....acum uite sint batrin shi iar ma tirasc pe jos shi ma cac pe mine...."
My son,e viatsa ta,nu a mea,I'll see you in Hell.

ANGEL

































charles aznavour - de Belle la: 24/08/2004 16:19:59
(la: Muzica)
You are the one for me, for me, for me, formidable
You are my love very, very, very, véritable
Et je voudrais pouvoir un jour enfin te le dire
Te l' écrire
Dans la langue de Shakespeare
My daisy, daisy, daisy, désirable
Je suis malheureux d' avoir si peu de mots
À t'offrir en cadeaux
Darling I love you, love you, darling I want you
Et puis c' est à peu près tout
You are the one for me, for me, for me, formidable

You are the one for me, for me, for me, formidable
But how can you
See me, see me, see me, si minable
Je ferais mieux d'aller choisir mon vocabulaire
Pour te plaire
Dans la langue de Molière
Toi, tes eyes, ton nose, tes lips adorables
Tu n'as pas compris tant pis
Ne t'en fais pas et viens-t-en dans mes bras
Darling I love you, love you,
Darling, I want you
Et puis le reste on s'en fout
You are the one for me, for me, for me, formidable
Je me demande même
Pourquoi je t'aime
Toi qui te moques de moi et de tout
Avec ton air canaille, canaille, canaille
How can I love you
#20252 (raspuns la: #19829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
valentin - de anisia la: 21/10/2004 13:15:56
(la: Exista oameni cu adevarat prosti?)
eu nu cred ca ai inteles ce vroia sa spuna doamna aceea in virsta prin a fii destept inseamna a fii treaz (si opusul, a fii prost inseamna a fii adormit).
ea se referea ca omul destept este cel ce prinde tot ce se intimpla in jurul lui, reactioneaza promt, invata cu sirguinta, stie, cunoaste, observa...nu lasa viata sa treaca pe linga el...E TREAZ, e cu ochii deschisi, vede...e cu urechile ciulite...aude. e intr-un fel...on duty!
in exemplul care l-ai dat tu cu acei colegi din industria aeronautica te refereai la oameni destepti adica dotati intelectual cu o baza de cunostiinte datorata studiului. eu asa cred ca ai vrut sa zici. nu sint sigura si imi cer scuze daca gresesc cumva.
si ai mai scris o chestie care m-a facut sa zimbesc "Culmea este ca tot ei au fite si pana acum si mult noroc!". eu cred ca e doar o adeverire a proverbului "prost sa fii noroc sa ai". :)

eu sper ca nu te supara ceea ce ti-am scris, dar eu obisnuiesc sa scriu ce gindesc. multumesc!



*****************************
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi!
#25787 (raspuns la: #25747) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Renato - de Dinu Lazar la: 15/11/2004 16:25:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Si daca ar fi sa fie disponibile, si s-ar scrie... S-ar schimba ceva"

Banuiesc eu ca va referiti la teste de aparate.
Cred ca in mica lume de la noi a celor pasionati de fotografie, care cred ca e mai mare decit ar parea, cea mai mare lipsa este a condeielor care sa insoteasca fenomenul, fie el fenomen tehnic, estetic sau didactic.
Efectiv, cu mici exceptii, si as numi aici grozavele materiale ceseriste din Fotomagazin, sau testele limpezi ale domnului Dipse, ca si notabilul sit efoto.ro, si alte citeva prea rare aparitii, nu exista nici un condei remarcabil care sa faca lumina si ordine in domeniul foto.
Despre aparate foto se scrie asa de rau si de stupid in presa de IT romaneasca, incit primul gind este ca ori invatamintul romanesc este la pamint, si nu se mai gaseste nimeni care sa spuna la obiectiv, obiectiv si nu lentila, la declanshator declanshator si nu shuter, ori s-a rasturnat carutza cu prosti tocmai in batatura fotografiei si asta e situatia.
Cred ca cine ar depune ceva sirguinta si munca in domeniul literaturii tehnicii foto va culege lauri binemeritati, nu incrincenare si nicidecum dispret; orice pagina bine scrisa in domeniul fotografic , tinind cont de dramatica situatie in care ne aflam cu toate cunostintele in domeniu (carti scrise aiurea, traduse de inapoiati mintali, articole scrise ca pentru retardati) ar avea un loc pe muntele asta alunecos al fotografiei.
Sunt sigur ca ati putea produce un numar de materiale grozave pe care le asteptam... deja sunt atitea reviste virtuale de fotografie romaneasca, pe linga anuntata aparitie a unei reviste foto romanesti tiparita in decembrie... asa ca lac sa fie (condei) ca broaste (reviste) sunt destule... si pe deasupra sunteti asteptat si aici la o cafea sa va ascultam... cu cit mai repede cu atit mai bine...
#28775 (raspuns la: #28757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ema - de Nicolae Ghita la: 20/11/2004 09:11:45
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Ema cine esti tu? De unde vii? Je dois reconnaitre le fait que je n'ai pas lu tous tes messages mais j'ai vu ton nom et tes formuls d'adresse qui sont..il faut le dire...merveilleuses! Je voudrais debattre un sujet avec toi car je pense que t'es une personne avec qui je pourrais parler sans repos. Dis moi quelles sont tes passions, tes hobbies, tes qualites et tes defauts...
On peut parler de litterature francaise, roumaine, italienne..universelle dans un mot, de la musique(classique, blues, jazz, le rock classique), de philosophie et tout ca!
A bientot et j'attends ta reponde que je voudrais etre favorable!
#29327 (raspuns la: #12786) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Ciudata alegerea unui indivi - de Daniel Racovitan la: 23/12/2004 10:27:57
(la: Bush-Personalitatea Anului)
"Ciudata alegerea unui individ care a promovat minciuna, razboiul, tortura si incalcarea altor drepturi ale omului."

Eroare clasica: "personalitatea anului" nu e in mod obligatoriu o personalitate pozitiva. Acum cativa ani a fost Bin Laden, iar acum cateva zeci de ani, Hitler.


___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux" -- Les Bronzés
#32156 (raspuns la: #32152) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'Pacat ca nimeni dintre oamen - de Daniel Racovitan la: 29/12/2004 18:52:18
(la: religia este extremista)
'Pacat ca nimeni dintre oamenii religiosi nu il asculta.'

Chiar asa, nimeni? Poate te referi la oamenii religiosi de care ai auzit tu.

___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux"
#32407 (raspuns la: #32402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Liah, textul tau contine prea - de Daniel Racovitan la: 29/12/2004 19:13:26
(la: religia este extremista)
Liah, textul tau contine prea multe enunturi false ca sa am timp sa contraargumentez.
Nu pot sa observ decat ca ai studiat extrem de supeficial si plin(a) prejudecati punctul de vedere crestin, si ca punctul de vedere ateu iti este foarte confortabil. Mai mult ca sigur ca n-ai citit in viata ta textele pe care le critici (Biblia).

Daca cauti in biblie o confirmare pentru reincarnare sau vreo justificare pentru unele din atitudinile tale, nu vei gasi. Nu Dumnezeu se croieste dupa opiniile tale.

___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux"
Parerea mea e ca individa est - de Daniel Racovitan la: 31/12/2004 12:30:09
(la: O romanca naste la 67 de ani, record!)
Parerea mea e ca individa este o iresponsabila si o egoista. Va da nastere unor orfani.

___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux"
Alocutiunea: http://presiden - de Daniel Racovitan la: 06/01/2005 14:50:39
(la: Cuvantarea de Anul Nou a domnului presedinte Basescu)
Alocutiunea:
http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=5881&_PRID=

Basescu era in Piata Universitatii, pe scena, in fata multimii si cu microfonul in mana. La sfarsit a numarat 3... 2... 1... si a desfacut o sticla de sampanie din care a baut direct.

___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux"
#32804 (raspuns la: #32776) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Explicatia: comentariile uti - de Daniel Racovitan la: 08/01/2005 00:13:16
(la: Posturi intarziate)
Explicatia: comentariile utilizatorilor cu statut "neconfirmat" sunt supuse verificarii prealabile de catre moderatori. Utilizatorii nou veniti, au implicit statutul "neconfirmat".
Pt alte explicatii a se vedea sectiunea "Conditii de utilizare":
http://www.cafeneaua.com/node/view/556


___________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment
Vivent à deux / Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux
Est pris au piège / De tes grands yeux"
Poftim de cititi: http://www - de Daniel Racovitan la: 11/01/2005 00:35:56
(la: O romanca naste la 67 de ani, record!)
Poftim de cititi:
http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=146190&topic=32

Mie mi s-a facut sila.

___________________________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment / Vivent à deux /
Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux Est pris au piège / De tes grands yeux"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...