comentarii

sistem nervos vegetativ


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sistemul nervos, creierul, or - de jeniffer la: 27/09/2006 23:02:17
(la: De ce viseaza oamenii...?)
Sistemul nervos, creierul, organele vizuale alcatuiesc un sistem compex care poate interactiona si in somn, unde gindul poate da imagini.

yoginii si puterile 'supranaturale' - de donquijote la: 28/07/2005 16:56:46
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
se relateaza (din surse serioase, nu MISA, pe timpuri era in Ro. o revista - 'stiinta si tehnica' - de acolo am o mare parte din informatiile despre yoga) despre yoginii ajunsi la stadii relativ inalte, dar nu cele mai inalte (nivelul 4-5 din 7) ca pot leviata (pluti) merge pe ape alerga cu greutati de 200kg in spate - ei explica prin dezvoltarea capacitatii de concentrare si distribuire a energiilor.
pe la nivelul 2 (accesibil mai tuturor oamenilor de rand*fara sa se 'calugareasca') se poate controla sistemul nervos vegetativ - incetinii ritmul inimii chiar de oprit inima si simulat moartea (nu incercati singuri fara dsuprveghere- e periculos!!!), oprita circulatia in caszul unei artere sau vene atinse, etc.
mai mult, se poate controla ritmul de 'ardere' si schimburi energetice a corpului micsorand cantitatea de oxigen consumata (s-au facut experiente in laboratoare universitatare).

am auzit ca se foloseste in antrenarea agentilor secreti
yoghinii - de donquijote la: 24/04/2006 00:23:19
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
de la un anumit 'grad' in sus, pot merge pe ape. si levita.
si mima moartea clinica: pot opri bataile inimi, consumul de oxigen, cobori temperatura corpului, etc. de fapt controleaza sistemul nervos vegetativ, inclusiv circulatia sangelui prin artere.
sunt si articole stiintifice in tema, multe din fenomenele astea au fost studiate in cadru academic. nu legende.
*** - de om la: 14/05/2007 18:33:29 Modificat la: 15/05/2007 00:24:42
(la: Exercitiu de gandire/imaginatie)
Ma bucur ca MAO m-a scutit de o postare, multam! Si eu sunt de accord ca popularea de noi plante este IMPOSIBILA in urmatoarea suta de ani, cand vom fii de aproximativ de 2.5 X mai multi (daca intre timp nu mai apar ceva razboaie, catastrofe, etc sau medicina nu evolueaza si atunci devenim de 4X mai multi ;). Priviti acum in jurul vostru si imaginati-va de 2.5 X mai multe blocuri, masini, oameni. Cam asa o sa vada nepotii vostri!

Populare de noi planete in urmatoarea suta de ani este imposibila:
-s-au incercat biosfere artifiale (totusi aveau lumina solara) aici pe pamant si nu s-au putut sustine pt un timp indelungat. Atunci, cum naiba sa sustii viata in conditii TOTAL artificiale ?
-puterea de adaptabilitate a speciei umane pt alte conditii este limitata. Iti trebuie un antrenamant psihic specific ca sa rezisti in cosmos o perioada lunga de timp (nu mai tin minte cat a rezistat rusul de pe MIR). Doua exemple arhicunoscute (sau cel putin ar trebui sa fie ;): (i) suntem dependenti de ciclul circadian (perturbarea lui poate declansa probleme la nivelul sistemului nervos vegetativ si la nivelul superior –psihopupu- si (ii) producerea de vit D.
-ca sa construiesti acolo (cel putin la inceput) trebuie sa iei tot de pe pamant resurse.

S-a avansat ideea de noi resurse, perfect. Deci se ia de undeva ca sa se faca altceva, dar acum vin eu si va intreb...de unde sa mai iei daca deja te calci in picioare pt o bucata de pamant. O idee ar fi transformarea energiei solare (din belsug pana acum) in materie...doar plantele fac acest lucru cu o eficienta super. De ce credeti voi ca se incearaca acum fotosinteza artificiala? ;)

Eugenia poate imbraca diferite forme de ...poleiana (sa traiesti Alexandros ca esti simpatic) . Zaraza a punctat una din ele, alta ar fi colonizarea zonelor pustii (salut Baloo) cu fermieri de sacrificiu (in alte cuvinte IZGONIREA lor din locurile cu resurse ;). Ma oresc aici pt ca nu vreau sa dau nastere unor teorii conspirative despre razboaie si genocide la comanda.

Ganditi-va ca discutam toate aceste lucruri doar prin prisma unui pamant care nu se deterioreaza. Daca luam in considerare efectul de sera viitorul pare si mai sumbru:
-eliberarea de hidrocarburi (de cateva ori mai poluante decat CO2) din ape (la temperaturi scazute hidrocarburile sunt retinute de apa, la temperaturi un pic mai mari, hidrocarburile se elibereaza in atmosfera :((
-inghitirea unor zone de uscat prin ridicarea nivelului marii :((
Ma opresc aici pt ca nu vreau sa dau o tendinta ecologista acestei confe.

Pt un moment putem suferii tocmai prin capacitatea noastra de inmultire, crestere a nivelului de trai si a sperantei de viata (parca asa mor si parazitii cand isi fac competitie pt aceeasi gazda)
Deci se pot numi "viitori criminali" cei care au peste 2 copii?
#197350 (raspuns la: #197272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
buna,zaraza sc - de dumbo la: 11/03/2014 14:28:34
(la: Efectul stresului asupra organismului)
ma bucur ca mi-ai raspuns.

eu am fost contrariata de ceea ce ai citit.in ultimii ani am auzit doar ca stresul poate depasi sfera normalului ajungand in cea a patologicului.asta se produce, probabil, cand se atinge acel punct limita.apoi am inteles ca acel punct limita difera de la om la om, in functie de istoricul emotional al fiecaruia.cu alte cuvinte, stresul devine patologic in momentul in care incepe sa produca reactii chimice in organism si reactiile astea pot fi din cele mai diverse.sistemul nervos are un rol extrem de important, e adevarat, dar nu este un factor decisiv in apararea organismului in fata stresului.inteleg ca atitudinea noastra in perioadele de stres sustinut ajuta doar la micsorarea daunelor, din pacate.cu cat incerci sa te detasezi mai mult, cu atat ai sanse mai mari sa previi diverse afectiuni.dar cine se poate detasa complet de probleme...

si eu vorbesc strict din experienta, din pacate.acum doi ani am depasit acel punct limita si exact cum ai spus, s-a intamplat asta fiindca am neglijat toate semnele ca stresul a atins cote alarmante.asa ca...

la mine punctul nevralgic a fost sistemul nervos vegetativ, care inteleg ca raspunde de sfera relatiilor.relatia cu mediul inconjurator, cu ceilalti si cu tine insati.unii isi imbolnavesc ficatul, altii splina, inima, etc.

niciunul din medicii de care am avut nevoie nu a pomenit de stresul fiziologic sau de alt fel, ci doar de limitele normale/patologice ale acestuia.

si ca stresul ar fi boala secolului nostru e doar concluzia mea personala.acum ca am aflat ce ravagii poate face si cat de greu e sa te aperi, dat fiind ca sunt atatia factori care influenteaza rezistenta fiecaruia si ca sunt atatia stimuli exteriori care-l provoaca, nu pot gandi la el decat ca la o boala.

oricum, indiferent de ce fel e stresul, e bine sa ne stresam cat mai putin :)...
viata merge inainte, chiar daca nu inregistram la orice pas o reusita...viata insasi poate fi o reusita...spun asta fiindca unde sunt acum (nu intr-un sanatoriu, slava Domnului :P ), aud foarte des de persoane care clacheaza pe motive economice si fie se sinucid, fie isi omoara copii, sotia apoi se sinucid.e un fenomen care-mi provoaca frica.e o tara in care au plecat multi romani sa munceasca, in care am plecat si eu mai mult pt a scapa de demonii trecutului, decat pt a castiga bani si nu ma asteptam s-o cunosc asa cum o cunosc acum.
#651248 (raspuns la: #651233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa revenim la esential - de donquijote la: 04/11/2005 18:09:43
(la: Ce credeti despre yoga)
ana a pus o intrebar specifica, la care in loc sa raspundeti in cunostiinta de cauza, fiecare se da cu parerea din auzite sau ceva ce a citit din surse mai mult sau mai putin obscure si interesate. si pe deasupra incearca sa impartaseasca si altore viziunile lor spirituale care n-au legatura cu subiectul.
zeci, daca nu sute de milioane de oameni practica (hata) yoga, in armonie cu beneficiile amintite, fara sa-si renege credinta, fara sa intre in secte obscure, fara sa aiba nevoie de tratamen psihatric dupa aia.

avantajele fata de 'antrenament la sala' sunt destul de clare: actioneaza si asupra incheieturilor si a coloanei vertebrale mentinand mobilitatea. yoga nu cere efort, deci inainte de o sedinta de yoga nu te duci sa bagi in tine hidrocarburi sa ai energie 'imediata' si dupa aia sa consumi proteine ca sa-ti dezvolti masa musculara, sistemul disgestiv se echilibreaza si asta ajuta la schimb de substante (digestie) msi eficient ducand in final la slabire. deoarece in pozitiile specifice sunt 'activati' centrii nervosi vegetativi (care altfel nu ne atigem de ei) si inca multe altele. si asta fara sa se intre in partea religios-spirituala din yoga. in cazul yoga main stream-ul e recomandat si nu extremele.

pt. catalin: viata nu e negru si alb, nu totul e 100% bun si restul rau. daca vrei sa fi un adevarat crestin 100% te duci la manastire. daca vrei sa traiesti in lumea reala, mai renunti pe ici pe colo si mai iei procente si din alte parti. :)
Horia - de Belle la: 20/05/2004 12:33:18
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
sau cum spune sor-mea "banii n-aduc fericirea da' fac bine la sistemul nervos"

in orice caz... desi nu-mi place sa bat toba, eu intotdeauna am dreptate ;)
#15665 (raspuns la: #15664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre intelectuali. - de nickman la: 06/09/2004 21:37:41
(la: Dorinta de a fi intelectual)
Daca m-am suparat nu inseamna ca subiectul nu poate dezabatut in continuare.Ceea ce am voit sa subliniez este faptul ca nu are importanta sa facem atata caz de etimologia lingvistica a cuvantului.Ca orice lucru de apartenenta "intelectuala" nu definitia sa pur logica(cea a dexului) este un aideala.Ideea era ca oricat de intelecual ai fii tot un om simplu ramai.De ce sa ne falim ca suntem intelecuali.In fond e meritul nostru si atat.Pentru un topic anterior mentionez faptul ca intelectuali in tara nu mai exista pentru ca veritabilii intelectuali sunt constienti de faptul ca stiinta nu tine de foame.Pentru castiguri mai mari prefera sa ia calea tinuturilor vestice gandindu-se si la ei si la viitorul familiilor lor.Este normal ca acest lucru nu este dezirabil.Ceea ce numim elita intelectuala in romania sunt anumiti bosorogi cu pregatire si mentalitate comunista care ne chinuie mintile si nervii pe bancile scolilor si facultatilor.Daca nu sunt de factura comunista cel putin se observa o anumita deteriorare a sistemului nervos care se produce(revenind la cercul vicios) in urma salariilor mizereetc. etc. S-ar putea spune multe despre acest subiect in continuare.Astept inca alte impresii si comentarii.
Ca de obicei,numai de bine.
#21185 (raspuns la: #21034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sunt cuvintele tale, tu cu mi - de nasi la: 18/10/2004 06:44:19
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
sunt cuvintele tale, tu cu mina ta ai scris "Nu e cazul sa devii ofuscata sau isterica"

isteria este un termen medical, diagnostic, folosit pt a defini acea boala pe sistem nervos. "isteric/a" este termenul folosit in domeniul medical cu referire la persoanele care sufera de aceasta boala.
cind termenul este folosit in alt context, ca de exemplu in conversatii pe teme non-medicale, este o insulta, o jignire adusa persoanei vizate. face parte din categoria injuriilor in care se incadreaza "cretin/a", "idiot/a" si exemple sunt multe. nu accept sub nici o forma sa ma jignesti doar pt ca nu esti de acord cu mine. daca nu esti in stare sa aduci argumente logice cu care sa ma combati in mod civilizat, nu-ti cere nimeni sa iti calci pe orgoliu si sa recunosti acest lucru. dar cel putin ai bunul simt si nu ma injura. eu nu te-am injurat pe tine, nu ti-am spus sa "nu devii isteric" te-am atentionat doar sa iti moderezi tonul. tu cu ce drept folosesti astfel de cuvinte la adresa mea?

si nu ma leg eu de viata ta, mai priveste si dincolo de lungul nasului ca nu esti tu buricul pamintului: la subiectul meu au raspuns si persoane (atit barbati cit si femei) care nu au fost de acord cu ideile mele. m-au injurat ei/ ele pe mine? s-au aruncat ei sa isi dea cu presupusul despre mine si familia mea? NU! tu esti singurul care a facut asta. nu ma leg eu de viata ta, tu te-ai legat de a mea si in lipsa de argumente ma injuri!


#25395 (raspuns la: #25392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia, - de desdemona la: 10/11/2004 15:15:08
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Ai dreptate, iti poti folosi mintea pentru a realiza orice iti doresti, dar trebuie sa fii intotdeauna capabila sa ii pui si o limita. E ca o sabie cu doua taisuri, daca iti dezvolti prea mult capacitatile mentale ajungi sa fii dependenta de activitatea mentala, si se ea iese de sub control. E bine sa fii mereu constient ca mintea e doar un instrument subordonat sinelui. Cine este acest 'sine' ? E identitatea umana cea mai profunda, de care multi nu sunt constienti (nu o pot simti ei insisi). E forta (energia) care guverneaza sistemul nervos autonom (care functioneaza in afara mintii constiente). Inima continua sa bata chiar daca nu ne gandim la ea. In aceste conditii exista mai multe feluri de cunoastere: cea mentala, constienta, cea venita din subconstient si aflata in legatura cu spirite moarte si evenimente din trecut, cea supraconstienta (legata de evenimente din viitor), si cea inconstienta (intr-un sens impropriu numita astfel doar fiindca e dincolo de constiinta si e diferita de celelalte). Cunoasterea inconstienta e cel mai des asociata cu intuitia, si e legata de capacitatea creierului nostru de-a 'simti' un lucru care exista deja, fara a ajunge la el prin rationamente. Se mai numeste 'gut feeling' sau 'feeling in the bones'.
Exista o conexiune cu religia tocmai in cunoasterea inconstienta. Dar cand spun religie nu ma refer la institutia care cuprinde cladirile si oamenii, cartile si invataturile din ele, ci la experienta personala de comuniune cu divinul. Cand aceasta se produce, un om devine ca un receptor al realitatii, fara ca aceasta sa treaca prin instrumentul mintii si proiectiilor mentale. Se spune ca e iluminat, trezit, sau ca are har. In sensul cel mai pur (si arhaic) al cuvantului.
Ai vazut bine ca e vorba de omul in stare pura, fara lucruri artificiale (intre care ideile conceptiile si convingerile mentale). Dar nu de instinctele animalice (animalele nu sunt constiente de bine sau rau, ele traiesc fara a putea alege intre doua cursuri de actiune).Asa vad eu lucrurile.
Numai bine!
Desdemona
#28265 (raspuns la: #28249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adrian, - de desdemona la: 25/11/2004 15:00:45
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Nu e chiar asa. Exista experiente pe care daca le traiesti iti schimba viata si devii alt om, cu o alta perceptie. Am citit undeva ca Jung dupa ce a trecut printr-o faza de moarte clinica a vazut multe lucruri cu alti ochi. E posbil ca un om sa aiba astfel o intensificare a constiintei, si sa 'vada' (in sensul abstract) mai multe ca altii din jurul lui. E pe undeva ca si simtul estetic, unii oameni il au altii nu il au, el totusi exista.

Nu stiu daca exista dovezi medicale suficient de convingatoare pentru un sceptic, dar eu am citit despre cateva experiente facute asupra unor oameni in meditatie, existau legaturi intre starea de meditatie si activarea sistemului nervos parasimpatic, si zona limbica a creierului, si emisia de catre creier de un anumit tip de unde (am uitat ce fel de unde). De asemenea s-au facut studii despre efectul meditatiei asupra tensiunii arteriale, stresului, elasticitatii vaselor sanguine, caracteristicilor pielii. Imi pare rau, nu am nici o legatura cu medicina si nu am inteles bine tot, plus ca au trecut ceva ani de-atunci si am uitat detaliile.

Pe de alta parte, un om care este iluminat intr-adevar nu ii trateaza de sus pe ceilalti, ci ii respecta, iubeste si intelege pe toti deopotriva, fara sa se considere 'deasupra' lor, si sa-i dispretuiasca. Asa ca iti inteleg si tie dubiile.


Desdemona
#29810 (raspuns la: #29805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
muschii... - de donquijote la: 11/02/2005 23:41:13
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
gatului sunt actionati prin sistemul nervos care primeste comenzile de la cap...
sunt printre noi (barbatii...) unii cu simt diplomatic si lasa gatul sa creada ca el e cel care decide singur si nu prea fac valuri pe chestia asta. mai ales ca n-au nimic de pierdut, dimpotriva ...
:p
O tema de reflectie - de Stefan Niculescu-Maier la: 12/02/2005 07:12:23
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Incurajat de faptul ca, revenind dupa o absenta cam indelungata in Cafenea am gasit multe mesaje noi, imi permit sa va propun o tema de reflectie care face obiectul celui mai recent editorial pe care l-am scris pentru saptamanalul electronic international ACUM (gazduit de portaslul "Romania, Libera in Viitor").

Sunt interesat si de alte opinii si, daca acestea se pot transforma in articole, le voi publica cu placere la www.romanialibera.com.

Urmeaza articolul respectiv
--------------------------------

Esenta Omului? Solidaritatea

Stefan N. MAIER



Intrucat primesc semnale de la postarile din portal si din ACUM, citesc uneori inaintea editorilor materialele asupra carora ei se vor apleca pentru a le da drumul on-line. Asa se face ca in clipa in care am primit contributia pentru Forum a lui Marian Deaconescu (Nea Marin – “Esenta Omlui? Libertatea”) ca raspuns la contributiile Adrianei si ale lui G. Zob, am stiut imediat despre ce voi scrie in editorialul din aceasta saptamana.

Nu numai ca am stiut, dar in loc sa fac altceva care credeam, pana la venirea acelui e-mail, ca este mai urgent, am inceput imediat sa scriu si probabil n-o sa ma opresc pana nu spun, aproape dintr-o rasuflare, ce am de zis.

Ei bine, eu nu cred ca esenta Omului rezida in Libertate. Libere sunt si animalele, inclusiv in a dispune de propria lor viata, (este cunoscut exemplul pitigoiului care se sinucide in captivitate, sunt cunoscute spiritul de sacrificiu al parintilor pentru pui sau al cainelui pentru stapan) toate actiunile disperate care depasesc instinctul de conservare pornind dintr-o decizie luata la nivelul sistemului nervos central, care pune intr-o contradictie catastrofala o lume acceptabila si o realitate insuportabila.

Veti spune ca nici Solidaritatea nu are de ce sa fie o trasatura exclusiv umana, cu atat mai putin “Esenata Omului” – cum incerc sa sugerez in titlu. Ce este solidaritatea? Dincolo de definitii academice, fireste. Cred ca solidaritatea incepe atunci cand avem rabdarea sa ne ascultam aproapele fara un scop imediat. Atunci cand facem o donatie abstracta, cum ar fi un sprijin pentru victimele unui cataclism natural din alta tara, despre care nu am auzit vorbindu-se decat la televizor, fara sa ne gandim ca este de datoria “altora” sa ii ajute. In general, atunci cand, indiferent cat avem de putin, suntem constienti ca altii au mai putin decat noi si le putem oferi ceva din ceea ce ne prisoseste, (macar si un cuvant de incurajare!), doar pentru ca facem parte din aceeasi specie si pentru ca dorim sa facem parte dintr-o lume mai generoasa, mai buna, mai umana (in contradictie cu “o lume a junglei”).

Priviti in jurul dv. Incercati sa gasiti un obiect care nu are incorporat in el, invizibile, sute, mii, milioane de cuvinte, exclamatii, simboluri. Nu veti reusi. Aceasta aura nevazuta a lumii materiale in care ne miscam, in care fiecare obiect (sau concept) are un nume si cineva a vorbit despre el, este probabil esenta lumii pe care se construieste tot ceea ce ne diferentiaza de animal. Suntem solidari inainte de orice, pentru ca vorbim aceeasi limba. Chiar inainte de a vorbi aceeasi limba, suntem solidari pentru ca… vorbim! Pentru ca avem nume (chiar daca diferite) pentru ceea ce vedem in jur, pentru sentimentele noastre, pentru prietenie, pentru cate si mai cate, inclusiv pentru cele pentru care n-avem nume.

Imi pun adesea problema solidaritatii si din perspectiva Construirii. Ingustand unghiul deci, de fiecare data imi dau seama ca oriunde suntem mai mult de doi oameni, pentru a construi cu un numitor comun este nevoie de un compromis, cat de mic. Putem fi (constructiv deci vorbind) solidari cu noi insine in proportie de 100% (desi chiar si acestea sunt cazuri foarte rare, la urma urmelor putini stim cu precizie ce vrem sau nu avem o viata parazitata de contradictii sau piste false) dar in mod cert din perspectiva constructiei nu putem fi solidari suta la suta cu altcineva (desi putem sa facem parte dintr-o grupare politica avand tendinte asemanatoare). Daca grupul nostru creste, avem din ce in ce mai putine lucruri in comun. Ajungand un “imperiu”, ne “destramam”.

Morala? Trebuie sa exista o alta masura a solidaritatii. Solidaritatea nu trebuie masurata prin capacitatea de a construi, prin rezultatele ei. Ar insemna sa atribuim solidaritate furnicilor sau albinelor, despre care se stie ca isi mentin musuroaiele sau roiurile prin distribuirea unui hormon specific reginei. Solidaritatea trebuie sa fie in esenta un act gratuit. Ajut sau ascult pe cineva nu pentru ca vreau ceva de la acel cineva, nu pentru ca suntem supusii aceluiasi dictator care ne-a inregimentat sub acelasi drapel, retoric sau hormonal, ci pur si simplu pentru ca asa am chef si asa consider ca este omeneste. Iar ca sa inchei o idee, sinuciderea, anularea definitiva a capacitatii cuiva de a fi solidar, mi se pare actul suprem de egoism.

Am scris aceste randuri pentru ca intr-adevar ma consider solidar cu cititorii aleatori ai acestor ganduri – pe cei mai multi nu-i voi cunoaste niciodata si nu urmaresc sa obtin nimic de la ei. M-as bucura insa, fara doar si poate, sa cunoastem si alte pareri, la fel de subiective ca si cea de mai sus, despre aceste dileme pe care altii, mai fericiti, le-au rezolvat de mult ...

#36107 (raspuns la: #36106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fefe - de Belle la: 09/03/2005 18:30:13
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
am completat.... da' mi-a fost lehamite, chiar n-am timp de prostii din-astea dar sunt curioasa cum vor replica ceilalti si mai ales abia astept sa vad argumentele celor care-i vor da dreptate deplina

nu zice nimeni ca barfa e un obicei frumos, da' zau face bine la sistemul nervos, mai ales cand vrei sa te descarci cu cineva apropiat despre necazurile care ti le fac altii (si-atunci normal, ajungi sa-i "barfesti" chipurile) sau pur si simplu ca sa inveti din tampenia altora si sa nu le repeti greselile
#38756 (raspuns la: #38750) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horica ;) - de Belle la: 07/04/2005 18:01:52
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
my center (my KI) is one inch below the belly button, there's where all
my energy is coming from (vezi, foloseste si hapkido ala la ceva)

deocamdata nu-i dau cu carbs, vorbitul despre ele insa face bine la sistemul nervos ;)))))
#42402 (raspuns la: #42401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder ;) - de Belle la: 08/04/2005 00:53:55
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
care bufoni si care regina ;))) eu nu prea vad nici de unii nici de alta

hai zi ca nu te-a binedispus aiureala de mai devreme (si poate as fi
continuat sa raspund da' zau ca n-am vrut sa ma mai bag pe sujetul lui
teo), poate e cazul sa generalizam experienta... "una pe zi" nu strica
nimanui si face bine la sistemul nervos

control? nah, am zis doar asa "la plezneala", voi sunteti mai simpatici cand nu mai aveti nici un control :P
#42549 (raspuns la: #42523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru maan - de anuk31 la: 23/04/2005 21:57:55
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
iti multumesc pentru marturisirea facuta. Ai scos in evidenta exact situatia de la care ar fi trebuit sa pornesc chiar eu , dar ma temeam de reactii deoarece ,nu degeaba am subliniat faptul ca ,nu ar putea intelege si trata corect subiectul decat persoane care au fost intr-o astfel de situatie. Ceilalti se grabesc sa acuze si sa subestimeze calitatile morale si cel mai adesea intelectuale ale persoanei aflate intr-o asemenea situatie. Ma macina aceasta problema mai mult decat si-ar putea inchipui cineva si mi-as dori ca, dezbatand-o si intorcand-o pe toate partile, sa reusim sa ajungem la a-i ajuta pe cei aflati la ananghie si sa-i facem pe ceilalti sa inteleaga ca hartuirea sexuala nu este o situatie provocata de victima in cauza ci , in 99% din cazuri este provocata si intretinuta de cei ce detin puterea in contextul respectiv. Cum ar putea oare sa se apere o tanara absolventa de facultate foarte stapana pe meseria pe care ajunge sa o practice atunci cand toata atentia si frustrarile sexuale ale sefului companiei la care s-a angajat dupa interviuri si probe adevarate se canalizeaza in directia ei? Exista retete general valabile sau rezolvarea difera de la caz la caz? Tu ai fost o norocoasa, din punctul meu de vedere, deoarece ai reusit sa scapi de agresor intr-un mod...sa-i spun..."natural". Eu am lupatat pana la epuizarea sistemului nervos , apio a trebuit sa imi gasesc un alt job , din fericire bine platit dar intr-o companie mult mai mica si astfel sansele unei cariere de succes au palit.Nu ma consider o victima azi pentru ca sunt un om puternic , curajos si cunosc foarte bine o meserie. Am insa probleme de comportament atunci cand observ barbati care ma privesc intr-un alt fel atunci cand nu e cazul. Imi este foarte greu sa ma abtin sa nu-i sfasii. Simt o ura imensa si devin foarte agresiva. E clar ca am ramas cu sechele...
Eu cred ca o metoda eficienta de aparare este sa-i informezi pe cei din jur de intentiile si avansurile sefului si sa-i tii la curent cu felul in care evolueaza situatiam dar asta da roade doar in cayul in care agresorul are o familie la care "tine" si i-a mai ramas o urma de bun-simt incat sa il deranjeze faptul ca ii este afectata imaginea. Poti insa face asta doar daca poti accepta ca ei putea ramane oricand fara slujba.
cu drag,
anyk
#45165 (raspuns la: #45031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
risc o parere - de Tudor-Cristian la: 24/04/2005 16:21:29
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
Am citit, am citit... si am zis sa risc o parere, cu toate ca am sa-mi atrag probabil, cel putin semi-ura lui anuk31, a lui maan, si a altor doamne si domnisoare de pe aici.
Vedeti voi, Paianjenul si donquijote au incercat sa spuna ceva, dar s-au retras grabnic, de teama "sfasaierii".

Hai sa incepem cu maan : draga mea, ti-am citit povestea de cateva ori, inainte sa imi fac o parere. Sa stii ca nu m-am grabit.
Nu iese fum fara foc. Cum erai imbracata la acea sedinta ? Purtai cumva o fustita ? Erai la prima sedinta in care il vedeai pe sef... Eu cand am fost in faza asta, am stat ferit, dupa cineva, sa nu atrag atentia, nu am provocat prin nimic ca atentia sa se indrepte asupra mea. Ai facut la fel ?
Bun, presupunem ca erai imbracata in palton, acoperita de sus si pana jos, erai cuminte, in banca ta, iar el totusi se uita la tine. Si ? Privitul e liber, nu ? Oricum, eu ma indoiesc de faptul ca cineva s-ar uita insistent la o fata, in orice imprejurare, in absenta PROVOCARII.

Mai departe. Te-a chemat si la urma ti-a zis ca esti "tare buna de-o tura". Bun, si ? Asta e un compliment. Ti-a remarcat infatisarea frumoasa a trupului. Nu ne spui daca te-a atins in vreun fel, daca te-a fortat cu ceva. A zis, doar nu a dat cu parul. Te-a injurat ? Ti-a vorbit vulgar ? Nu, doar ti-a facut complimentul ca esti sexi, iar asta sigur venea din felul cum erai imbracata. Oare o fi facut la fel si altor fete in ziua aceea ? Asta nu ne spui. Probabil ca nu, dar cu tine a avut ce a avut din cauza atitudinii tale, banuiesc.
Unele femei se poarta sexi, provoaca, tocmai din iluzia ca subjuga barbatul, ca il inrobesc, ca il subordoneaza. Asta le face mai puternice decat ei, cred ele. Asta ai crezut si tu despre seful tau, nu-i asa ? Ce daca e sef, il pot domina. Si nu numai pe el.
Mai departe. Dupa ce ti-a zis chestia cu "tura", ai simtit nevoia sa il infrunti. De ce trebuia sa ii spui chestia cu viagra ? Credeai ca ai sa-l pui la punct ? Iluzii... Pai, mai, el era seful, nu tu. In veci, un sef nu ar recunoaste in fata unui subordonat, fie el femeie sau barbat, ca greseste. Crede-ma, am experienta asta (din ambele posturi). Deci, din acest punct de vedere, faptul ca l-ai infruntat a fost o gafa, si i-ai alimentat pofta de a-ti face viata grea. E normal. Puteai mai bine, daca iti vedeai de treaba sa spui : Domnule profesor (sau director, sau ce functie avea el acolo), va rog sa ma lasati in pace, eu sunt casatorita. Sotul meu lucreaza in aceeasi institutie, eu sunt o persoana serioasa si nu gust genul asta de glume....bla bla bla. Sunt sigur ca era mai bine asa, te-ar fi lasat, nu ti-ar mai fi facut zile negre.

Oricum, repet : nu exista fum fara foc. maan, sunt barbat si stiu ce vorbesc, cunosc psihologia barbatului : nici un caine nu se duce la o catea daca asta nu ridica coada. (asta, a propos de similitudinea facuta de donquijote). Iti spun eu, orice barbat, in oricate calduri s-ar afla (ma indoiesc ca un astfel "flamand", de iresponsabil, cum ni se sugereaza, ar putea fi in pozitia unui sef la o facultate), deci orice barbat in situatia asta nu sare la atac daca il tii la distanta. Cauta o alta prada, mai dispusa la compromis, ori daca nu si nu... Galatiul e mare (eu il cunosc foarte bine), ce nu gasea el pe faleza o rezolvare, la valoarea lui ?

Privind pe autoarea conferintei, anuk31, ea vad ca e mult mai inversunata. Chiar din textul conferintei, e categorica : "Daca esti barbat -cu siguranta crezi ca femeia e de vina!". Acest cu siguranta ma agaseaza... Apoi : "De ce crezi ca e numai vina ei??!!"
Prea mare risipa de semne de exclamare si de intrebare. Draga mea, ce tensiune aveai cand ai deschis conferinta ?
Ai scris ca vrei sa intorci problema pe toate fetele, hai sa o facem, dar fara sa ajungem la "epuizarea sistemului nervos". Cum am putea dezbate, daca tu spui ca "Simt o ura imensa si devin foarte agresiva" ? Se vede..., dar asa nu ai sa rezolvi nimic.

Eu cred ca subiectul acestei conferinte este extrem de interesant si poate face apel la subsidiarul masculin, la fineturile psihologiei umane, la autocontrol, la arta de a alege cea mai buna situatie pentru noi, la un moment dat.
Ce-ar fi ca tu, anuk31, sa ne spui povestea ta, ca pe a lui maan am auzit-o deja. Si ia-o incet, nu pleca la drum cu vinovatii stabilite, fii inteleapta, analizeaza.

Fetelor, sa nu mi-o luati in nume de rau, eu nu apar "agresorii", cum le spuneti voi, dar mi se pare evident ca vina vine si de la voi, altfel asemenea animale care ataca, despre care vorbiti (daca exista), trebuie reclamate la Politie, ori sotului acasa, in cel mai rau caz.
Eu chiar as vrea sa discutam despre acest subiect delicat, insa fara etichetari si concluzii stabilite din start. Poate mai vin si alti baieti pe aici, sa vedem ce cred si ei...
Nu de alta, dar conferinta e deschisa.
Sunt pregatit. Sper sa nu-mi para rau ca am spus ce am gandit, dar asa sunt eu, nu pot umbla cu ameteli...

Tudor
horica - de Belle la: 05/05/2005 16:55:22
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
pot sa-mi imaginez si crede-ma ca face tare bine la sistemul nervos

bine ca macar m-ai avertizat cu screen-atul ca sa stiu sa nu ma deranjez de pomana :P

auzi tu... ai grija sa nu-mbeti pestii ;)
#47097 (raspuns la: #47096) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
depresia - de Cassandra la: 13/05/2005 13:21:07
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
Depresia, spre deosebire de starea de tristete sau mihnire, incapaciteaza persoana afectata pentru a realiza cele mai obisnuite si rutinare activitati zilnice. Cu alte cuvinte persoana deprimata nu poate duce o viata normala, si la fel de important este ca afecteaza si viata celor din jur – familie, prieteni. Depresia nu este o stare normala, iar persoana afectata are nevoie de atentie medicala, iar in lipsa de diagnostic si tratament, poate fi o cauza importanta de sinucidere. Athos are dreptate, orice profesional care trateaza pacienti, trebuie sa stie sa identifice si cel putin (daca nu este capacitat sa trateze) sa indice calea cea mai adecvata pe care trebuie sa o urmeze o persoana cu depresie.

Cauzele depresiei sint multiple iar uneori nu exista o cauza aparenta. Afecteaza barbati, femei, saraci, bogati, tineri, batrini. Se pare insa ca este relationata cu nivele anormale de substante chimice in sistemul nervos central, substante numite neurotransmisori. Concret, se pare ca dezechilibrul intre trei neurotransmisori – serotonina, norepinefrina si dopamina, duce la depresie. Specialistii cred ca acest dezechilibru poate sa apara cind coincid o serie de factori – genetici si ambientali cum ar fi stresul sau alte patologii.

Anumite persoane prin caracterul lor sint mai predispuse la depresie ca altele. Diferite situatii pot sa duca la depresie ca de exemplu boli proprii (cancer) sau ale celor apropiati, moartea cuiva drag, hipotiroidismul netratat, abuzul de droguri, anumite medicamente luate pe perioade lungi de timp (antihipertensive, anticonceptive, corticoizi etc), exista si depresia femeii care a avut recent un copil etc. Dar depresia poate sa apara si fara o cauza aparenta.

Exista tendinta de a crede ca persoana deprimata este slaba, lipsita de vointa si ca se poate iesi din starea de depresie cu un efort de vointa. In ziua de azi este evident ca depresia este o alteratie patologica cu baza biologica si ca cel care se afla in stare de depresie nu poate iesi prin forte proprii, are nevoie de tratament si multa grija si dragoste din partea celor apropiati si din partea societatii. Consider important faptul ca exista multi batrini cu depresie nediagnosticata si ca societatea considera in mod eronat ca normala starea de depresie asociata cu senectutea.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...