comentarii

soare struguri valuri tara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Desi iarna este aproape... - de Ingrid la: 25/11/2003 12:07:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
vazand la PROTV International o "pauza" cu imagini din Ceahlau si mi-am amintit de superba poezie a lui Cosbuc:

Vara

Priveam fãrã de tinta-n sus...
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam Ceahlaul la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu fruntea-n soare,
De paza tarii noastre pus.

Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sã mai zboare !

Si tot vazduhul era plin
De cântece ciripitoare.
Privirile de farmec bete
Mi le-am întors catre pãmânt
Iar spicele jucau în vînt,

Ca-n hora dup-un vesel cînt
Copilele cu blonde plete,
Când salta largul lor vestmînt.
In lan erau feciori si fete,
Si ei cântau o doinã-n cor.

Juca viata-n ochii lor
Si vintul le juca prin plete.
Miei albi fugeau cãtrã izvor
Si grauri suri zburau în cete.

Cit de frumoasa te-ai gatit,
Naturo, tu ! Ca o virginã
Cu umblet drag, cu chip iubit !

As vrea sã plâng de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sã vad ce-ai plasmuit !
Mi-e inima de lacrimi plina,

Ca-n ea s-au ingropat mereu
Ai mei, si-o sã mã-ngrop si eu
O mare e, dar mare lina --
Natura, în mormintul meu,
E totul cald, ca e lumina !


Mya, multumesc din suflet - de Anon Imus la: 12/01/2005 20:13:15
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Mya, voi merge in Romania anul acesta. Trebuie neaparat sa vad mormintele parintilor, fratilor si surorilor mele, si a altor stramosi ai mei. Sa aprind o lumanare la crucea dela capataiul lor si sa fac o slujba religioasa in memoria lor. Vreau sa vad si ce se poate face cu proprietatile mele pe care mi le-a confiscat Gheroghiu Dej si Ceausescu.
Dilema mea este ca va trebui sa duc si cadouri la neamuri. O fac si pe asta, e frumos, bine zici. Dar sunt sigur ca nu le va place ce o sa primeasca. Ii cunosc eu bine pe verii mei. Sunt mofturosi. Cu nasul pe sus. Ei cred ca daca am ajuns in America am devenit milionar.
Au uitat prin ce am trecut eu sub regimul Comunist si pana am plecat din Romania. In ciuda suferintelor mele ei tot m-au criticat aspru cand am emigrat din Romania lui Ceausescu doar cu doua valize mici (o verisoara pe care o iubisem mult ii spunea mamei mele ca sunt un tradator de tara).
Tu crezi ca verisoara mea s-a schimbat cumva si ma va primi cu bratele deschise? Cum va fi intalnirea cu ea?
Nici nu stiu ce sa le duc? Nu stiu ce le poate place? As vrea sa le duc ceva ce nu se gaseste acolo. Dar n-am ideie.
Mya, nu e vorba de lipsa de patriotism aici. Din contra, eu ma socotesc un patriot. Eu socotesc Romania ca o tara minunata, o tara de vis. Romania merita o soarta mult mai buna decat cea de astazi tocmai pentruca a suferit mult, ca si mine. Si intr-o zi Romania va fi o tara asa cum o vad eu: foarte atragatoare, foarte primitoare, foarte culta, foarte pitoreasca, ceva cam in genul Elvetiei.
Mi-a parut tare rau ca Lia Roberts n-a devenit Presedinte. Dupa umila mea parere ar fi fost un pas inainte spre progres. N-a fost sa fie! Sa speram ca macar acum dupa alegerea lui Basescu va rasare soarele si in tara noastra. Dar nici acum nu garantez.
Am devenit foarte sceptic.
Sibiul, Iasul, Brasovul si Bucurestiul au fost orasele mele dragi in care copilarit, am iubit si am avut copii mei dragi, deaceia mi-e dor de tara. Mi-e dor de forfota din Gara de Nord. As vrea sa ma duc si sa mananc un cotlet la gratar plus 4 mici, cartofi prajiti si o sticla de Murfatlar la restaurantul Miorita din Herastrau.
As vrea sa ma sui in troleybusul 93 dela Gara Sa aud vorbindu-se numai in limba mea materna in jur. Sa stau pe o banca in Cismigiu.
Asa ca o sa incerc sa nu ma indispun, Mya inainte de plecare. Am sa ma inarmez cu rabdare si...imaginatie.
Tu spui ca in Europa lumea este "mai deschisa" ? Comparativ cu unde? Statele Unite? Eu nu cred asta. Din contra eu cred ca Eurpenii sunt mult mai suspiciosi si mai sobri (ei se cred inca "elita" lumii).
Dela Bucuresti am sa merg la Roma, Italia sa o mai vad odata. Roma mi-a placut enorm, mai mult decat Parisul, mult mai mult. Am avut emontii mari in Roma.

Anon
#33234 (raspuns la: #33205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fefel - de Belle la: 15/04/2005 21:15:31
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
o sa le plantez chiar maine ... sa vad ce loc imi aleg insa care sa nu aibe soare doar dimineata.
cam greu de gasit loc bun la mine unde sa nu dea dl. belle cu mower-ul peste ele (asa mi-a distrus niste hardy mums asta primavara) sau unde sa nu fie stanca dedesubt, dar ma mai gandesc si vad.
plantele din casa inca le las in ghiveci ca si-au revenit frumos dupa ce le-am schimbat, poate totusi o sa dea si flori, sau poate-ar trebui sa le mut intr-un loc nitel mai "umbros" ca deja cam bate soarele destul de tare prin geam.
#43835 (raspuns la: #43825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu este opera literara - de Ovidiu Scarlat la: 03/09/2005 22:45:52
(la: "Academia Cafeavencu")
Asa cum am mai spus, eu nu beau alcool decat ocazional. Nu-mi place si nu ma simt prea bine dupa ce beau. Deci alcoolemia din momentul in care am scris "opera literara" era 0.
Daca are aerul unei poezii scrise de un betiv, inseamna ca am reusit bine sa imit monologul unui betiv... este adevarat ca am vrut sa dau un aer ironic/comic dar se pare ca nu am reusit suficient.
Ce spuneti voi despre aceea apa este interesant, cred ca se intampla asta de multe ori dar sincer sa fiu nu m-am gandit la ce v-ati gandit voi.
Cico nu stiu de ce ai inteles ca m-as fi suparat pentru comentariul tau. Fiecare face ce poate si trebuie sa fie pregatit sa primeasca chiar si critici.
Ceea ce n-am auzit de la nimeni, si sincer ma mir, este ca nu ati remarcat felul in care am realizat monologul. Mai jos o sa scriu pasajele care le-am modificat si au dus la controversatul monolog...

"Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam Ceahlaul la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu fruntea-n soare,
De paza tarii noastre pus."
...
"Privirile de farmec bete
Mi le-am intors catre pamant"

"O nu, nu-i drept sa te-ndoiesti
La geam tu sari deodata
Prin noapte afara lung privesti
..."

"Lîngă lacul care-n tremur somnoros şi lin se bate,
Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate,"

Deci... nici vorba de opera literara... as fi fost, poate, mai incantat sa-mi spuna cineva despre poeziile de mai sus (Ceahlaul, Mama si Calin). Sper ca nu am deranjat prea mult urechii fine a unora dintre voi si ca acea apa mare intinsa, care va sugerat in trecut o pierdere temporara a reflexelor saracului turmentat, va va face sa credeti ca cetateanul respectiv si-a construit casa langa Siret si a fost victima inundatiilor... este posibil si asta... doar imaginatie sa avem.
--------------------------
Vreau sa-ti fiu primul--Vreau sa-mi fi prima.
#69540 (raspuns la: #68363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
(la #69540) Ovidiu, salutare si bine ca ne-ai scris... - de cico la: 06/09/2005 10:49:57
(la: "Academia Cafeavencu")
...ca-ntr-adevar ne-a scapat si-i f interesant ce spui!! Chiar ca-s curios, hai sa le-asezam una linga alta:

Monologul betivului ............... Ceahlaul, Mama, Calin (file..., nu? :))

Priveam fără de ţintă-n jos ............... Priveam fara de tinta-n sus
Într-o carbonică splendoare ............... Intr-o salbatica splendoare
Vedeam paharul că e gol- ............... Vedeam Ceahlaul la apus,
............... ............... ............... Departe-n zari albastre dus,
De ce te-ai golit tu oare? ............... Un urias cu fruntea-n soare,
............... ............... ............... De paza tarii noastre pus."

Priveam fără de ţintă-n zare
Vedeam o sticlă de spumos,
Un uriaş sau făt-frumos,
Ca pază la pahare.

Privirile de-alcool bete ............... Privirile de farmec bete
Mi le-am întors către Marin- ............... Mi le-am intors catre pamant
Noi să fim sănătoşi, mai adă' una!

O nu, nu-i drept să te-ndoieşti ............... O nu, nu-i drept sa te-ndoiesti
Pe după masă-l văd
C-apare cu-ncă una!
La ea, eu sar deodată. ............... La geam tu sari deodata

După şapte ore:

Pe lângă patu-n care tremur, ............... Prin noapte afara lung privesti
somnoros şi greu mă zbat
Văd o apă mare-ntinsă-
Atât oi fi transpirat?


Interesant si inteligent. Poate ne vizitezi si pe trancaneala nea ristokkta, ca pina ieri i-am chinuit si noi pe unii de-si ziceau eminescu, alecsandri samd :))) (ei hai ca glumesc, da' tot am zis ca ridem de epigoni, eu sint unul :)))

Ma bucur ca nu te-ai suparat si ca ai simtul umorului. Da' vezi c-ai egalat scorul? :)

ps Ai citit "Codul lui Da Vinci"?
#69905 (raspuns la: #69540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa nu uitam - de anisia la: 07/09/2005 14:18:07
(la: La o cana cu vin !)
ca mai sunt multe alte tari producatoare de vinuri. italia, de exemplu, este lidera cantitativ vorbind. Chile, o alta tara care a inceput sa produca vin inca din anii 1600, modernizandu-se insa abea prin anii 1850. vechea cultura de vin se baza pe "strugurii de tara", un soi de struguri veniti in tara in anul 1578 pdata cu vasul de piraterie Drake. acest soi de struguri acopera inca o treime din intregul areal viticol. Australia, pe de alta parte, este o producatoare relativ tanara (abea din 1960 s-a inceput productia controlata) de vinuri . cu o varietate de soiuri de struguri (chardonnay, savignon blanc, riesling australian rhine se disting in mod deosebit. totodata cabernet sauvignon, merlot, shiraz si in mai mica masura malbec).

sursa: un amic de-al meu, ospatar


___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fi tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
Buna dimineata? - de PROUDFRECKLED la: 17/10/2005 16:16:30
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
Ce mai e nou?Am baut doua cafele .Sunt destul de treaza da nu stiu despre ce vorbiti acolo.
La noi a iesit soarele si-i tare fain.
Guine - de andre_ la: 12/09/2007 18:51:02
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
Pup-pup, ciuf-ciuf

;)) asa imi zicea bunica cand plecam prin curtile vecinilor si apoi veneam acasa cu buzunarele pline de nuci, prajituri si prafuita de nu ma recunostea decat dupa ochi.

Umblu prin lumea larga hai hui si ma bucur de un pic de soare ca e tare scump la vedere.

Tu ceeee faaaci? ;;)

PS. si tu mie mi-ai lipsit
#234347 (raspuns la: #234340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din mare rasare soarele si valuri trec peste bobii de nisip - de INSULA ALTUIA la: 02/07/2009 20:25:18
(la: A picta cu lumină)
si in ky e tare fain.. soare - de Horia D la: 23/09/2005 19:45:04
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
si in ky e tare fain.. soare si 85
#74258 (raspuns la: #74257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Dintr-alte tari, de soare pl - de cosmacpan la: 15/06/2006 21:02:37
(la: Intrarea permisa numai cu copilul)
"Dintr-alte tari, de soare pline ..."
aduc urarea mea de bine,
si ori de cate ori va fi
posta-voi strofe, poezii
am sa ma-ntorc curand din tzara
la bratz cu muza mea sprintzara
si singur de ma voi gasi
o sa-i dedic ei poezii.
O nuca prea tare. O (ra)"pace" prea scumpa! - de Zamolxe la: 30/10/2003 20:23:33
(la: Irak)
Este ingrozitor sa vezi atita lipsa de informatie la oameni care vor sa comenteze istorie sau politica.

Tolanici, superficial ca intodeauna, face afirmatii riscante, si fara acoperire in realitate. Schroeder comunist! Asta da afirmatie!

SUA nu au aparat Europa pe banii americanilor ci pe banii aparatilor, adica ai Europei de vest.

Cash and carry a fost o inventie americana din al doilea razboi mondial. Britanicii, lasati singuri de izolationismul american, fara resurse, au trebuit sa cumpere de la americani tot ce aveau nevoie. Dar nu pe datorie, ci pe bani gheata, cash. Daca plateau cash, atunci puteau si sa carry (ia marfa)!

Si pot sa iti spun ca au platit scump toate ciurucurile si marfurile second hand.
Americanii au intrat in razboi doar dupa Pearl Harbour si atunci doar in Pacific.
Desi aveau o intelegere cu sovieticii, au aminat deschiderea celui de al doilea front sperind ca rusii vor fi slabiti. Doar avansul rapid spre Berlin al sovieticilor i-a obligat pe americani sa lupte.
Reconstruirea Europei pe bani americani este iar o mica pacaleala. De fapt SUA si-a asigurat o piata de desfacere pentru industria ei care atunci cind a incetat sa mai produca arme risca sa intre in colaps. Asa s-au restructurat si au produs in continuare pentru a vinde Europei de vest devastate.

Dupa WW2, cam peste tot pe unde au luptat, americanii au luat-o pe coaja. Sigur au invins doar in Grenada, R. Dominicana, Haiti, Panama si cam atit. Vietnam este DEZASTRUL lor scris cu majuscule. Cuba. Nicaragua. Liban. Somalia. Iran. Irak 1.

Franta a invatat bine din lectia Vietnam unde si ei fost batuti de vitnamezi, inainte de americani. Germanii nu au vrut sa participe la initierea unui alt razboi mondial. Si nu s-au mai amestecat.

Plecarea la razboi a fost justificata (una din minciunile imense si gogonate ale ultimelor 3 milenii), de armele de distrugere in masa, nucleare si chimice ale lui Saddam. Nu a existat nici o arma. Nici un pui. Sau ou.

S-a vorbit apoi de eliberarea irakienilor. Dar Saddam este tot liber. Ca si Ben Laden. Si nu stim daca irakienii au vrut sa fie eliberati.

Scopul "eliberarii" era si este petrolul. Irakul este a doua tara dupa Rusia ca marime a rezervelor de petrol. Cine controleaza Irakul, are la dispozitie petrol ieftin si poate dirija OPEC.
De asta SUA si GB au pornit la razboi singure, pentru a prelua tot singure petrolul irakian.
Si sa nu uitam ca Saddam a fost aliatul americanilor impotriva Iranului. Irakienii au ajuns la cutite cu americanii abia atunci cind au aflat ca acestia i-au inarmat tot pe bani si in aceeasi masura si pe iranieni. De fapt a fost la fel ca in Afganistan unde mujahedinii si talibanii au fost initial aliatii americii pina au fost tradati de acesta. Nu este nimic nou sub soare. Doar un lung sir de tradari.

Dar ca realitatea de acolo din Irak este diferita de realitatea din planurile initiale de cabinet. Masca a cazut, arme de distrugere pe ncaieri, canci, credibilitate zero, iar irakienii “eliberati” sint tot mai putin dispusi sa accepte ocupatia.

ONU se va retrage cit de curind din Irak, si atunci chiar ca nu stiu care va fi rezultatul final.

Cineva voia o definitie mai buna a rahatului. O asemenea definitie este in Iran sau Coreea.

Sint o multime de informatii disponibile, trebuie doar puse cap la cap.
Daca nu sint arme de distrugere, daca razboiul a costat 87 de miliarde, daca pentru reconstructie trebuie inca 30, asta inseamna 117 miliarde.

La acest cost nu era mai simplu si mai ieftin sa i se dea lui Saddam 10 miliarde ca sa plece unde vrea el, Irakului alte 20 miliarde ca sa dezvolte ceea ce inca nu era distrus, Romaniei 2 miliarde ca ni le datoreaza Irakul.

Si uite asa se obtinea o pace la un pret mai mic, de numai 32 miliarde. Ramineau bani si de o coruptie de tip Enron!!
Pacea este mai ieftina decit razboiul.

Un cadou pentru Catalina - de Zamolxe la: 07/11/2003 21:20:35
(la: ROMANIA)
Limba noastra

Limba noastra-i o comoara
In adîncuri înfundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastra-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se misca vara;
In rostirea ei batrînii
Cu sudori sfintit-au iara.

Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.

Nu veti plînge-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cît îi de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate,
- Te-nfiori adînc si tremuri.

Limba noastra îi aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.

Limba noastra-i limba sfînta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng si care o cînta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.

Strîngeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde
- Si-ti avea în revarsare
Un potop nou de cuvinte.

Rasari-va o comoara
In adîncuri înfundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Alexei Mateevici

(imnul Republicii Moldova)
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





Prapastie dintre diaspora si tara - de Stefan Niculescu-Maier la: 01/04/2004 15:42:37
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Si parerea mea este ca exista o prapastie intre diaspora si tara. Ar fi multe aspecte de discutat: tendinta celor plecati de a poza in persoane de succes, chiar daca nici ei nu sunt intotdeauna convinsi de aceasta; sentimentele nationale ale celor ramasi, care considera ramanerea in tara ca pe un fel de eroism; dorul celor plecati, pe care nu vor sa-l recunoasca - si durerea de cele mai multe ori, a despartirii de oameni dragi pe care nici nu mai ajung sa-i gaseasca in viata, revenind in tara (unde aterizeaza adesea pentru inmormantarea parintilor...); durerea parintilor dar si multumirea lor ca are cine sa-i sprijine la batranete... din toate acestea si multe altele se pot scrie tot atatea romane.

Neglijam insa, largind fara sa vrem aceasta prapastie, o serie intreaga de fenomene specifice globalizarii care ar trebui sa reduca prapastia in loc s-o adanceasca: posibilitatea de a comunica mult mai ieftin, de a derula afaceri internationale, de a calatori mai des si mai rapid, de a invita cu mult mai putine restrictii pe ce dragi sa petreaca sejururi prelungite impreuna cu noi. Eu cred ca acest curent (acela al adancirii prapastiei) este pe cale sa-si schimbe sensul, deoarece valurile cele mai recente de emigranti romani (din ultimii zece ani) au ajuns sa-si gaseasca rosturi si stabilitate in colturile lumii unde si-au infipt radacinile iar acum se gandesc cum sa revina "acasa", dar nu cu mana goala. In ultimele luni efectiv cu asta ma si ocup ca hobby, cu crearea unui grup capabil sa reduca aceasta prapastie, sa propuna actiuni si solutii la probleme concrete, sa-si foloseasca resursele in mod lucrativ si sa faca o diferenta. Voi fi bucuros sa discut cu cei interesati despre acest grup sau sa descriu principiile lui de functionare.
#13155 (raspuns la: #13054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
identitatea ? - de desdemona la: 26/08/2004 16:14:18
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Eu cred ca identitatea unui om trebuie sa transcenda apartenenta la o tara. Perceptia noastra umana e in general limitata (de experienta traita si de capacitatea de intelegere) la o familie, un colectiv, o regiune, o natiune sau o rasa. Fiind scosi din 'multimea' cu care ne-am obisnuit devenim constienti de un 'mai mare' care exista si in acelasi timp simtim ca ne pierdem identitatea anterioara. Crestem din vechea 'carapace' spre alta mai mare. Devenim un pic mai universali. Dar aceasta crestere se face cu suferinta pentru ego-ul nostru si conditionarile ce le avem. Si trebuie sa dorim sa crestem si sa asimilam. Oamenii reactioneaza diferit, unii schimba 'carapacea' de 'roman' pe cea de 'canadian' sau 'danez' sau 'francez', negand orice merit al culturii si societatii lor anterioare. Altii refuza sa se amestece si sa asimileze noutatile - nostalgici a ceea ce-au pierdut - ar vrea sa pastreze vechea 'carapace' dar ea nu mai corespunde nici la ce sunt ei si nici la mediu. Cei mai norocosi sunt cei ce au curaj si energie sa 'ia taurul de coarne' si sa creasca in constiinta, participand la noua viata, invatand si in acelasi timp recunoscand atat partile bune cat si cele slabe alt ambelor medii. Cand ajungi sa te simti la fel de mult acasa in noul mediu si in cel vechi, poti spune c-ai castigat 'meciul'. Pentru ca de fapt cu totii suntem cetateni ai lumii intregi, pur si simplu oameni. Si cei ce au trait in mai multe medii sunt -ceva mai mult decat altii- 'ei insisi'.
Cand ai senzatia lipsei de identitate, trebuie sa cauti sa intelegi mai bine cine esti tu insuti, ca entitate sub soare. Identitatea e un lucru profund, mai profund decat nationalitatea, religia sau rasa.
O solutie (pentru mine) este natura. Ma duc intr-un loc unde ea ma inconjoara. Privesc pamantul, cerul, copacii, apa, ascult vantul. Pamantul este unul singur, el nu cunoaste granite. Padurea creste la fel, vantul sufla la fel, ploaia cade la fel! Chiar si oceanul, care desparte insule si continente, nu e el oare cel care le uneste ? Stai pe malul marii, asculti valurile. Aceeasi apa care iti incanta urechile spala alte si alte maluri unde zeci si sute de mii de oameni traiesc, pescuiesc, navigheaza. Oceanul ne uneste.
Alta solutie este istoria. Migratii au fost si inainte. De exemplu, celtii in Europa. Oare nu au trecut ei si prin Romania inainte de-a se stabili 'la capatul pamantului' in Bretagne sau in Marea Britanie ? Unii din ei oare nu au ramas si pe drumul parcurs ? Si stramosii lui Badea Vasile vecinul de care mi-i dor oare nu-s verisori cu stramosii lui Mr Fougasse vecinul de acuma al meu pe care abia de-l salut? De atata timp s-au amestecat natiile pe-aici prin Europa ca nu mai stii cine cu cine e var de-al 17-lea !
Convingerea mea ferma e ca noi trebuie sa ne deschidem ochii inima si mintea si sa crestem in perceptie si intelegere, pana cand viziunea noastra va include lumea intreaga. Timpul granitelor a trecut, e vremea integrarii. Trebuie sa comunicam, sa invatam unii de la altii, sa stim sa respectam si sa impartim ceea ce avem in comun.
No, c-am zis-o !

Desdemonovici
valuri de comentarii - de desdemona la: 02/12/2004 12:17:31
(la: Trancaneala Aristocrata)
Bag sama-n prostia mea ca si comentariile (si implicit trancaneala) asculta de niscaiva legi naturale care le impun o evolutie in valuri. O vreme a fost un maxim dup-aia musai sa fie si un minim.
Si acuma nu vorbesc de valuri ca la piscina (desi am vazut destule din astea recent, si am trecut prin ele ca balena prin apa) ci de valuri ca la functia sinus. Ce v-am spus eu ca sunt deformata profesional de tot.
Deci sala de trancaneala trece prin momente de liniste, toti au fugit care incotro, dupa iepuri, sau dupa curcani, sau pe urmele lui mos craciun, sau dupa copii, sau poate dupa matza care a infulecat mouse-ul si a tulit-o (mai ales daca e din ala fara coada -cordless mouse).
Aici la mine in normandia e liniste si pace si cam frig. Dar nu ma plang, e cer senin si soare (mai mare dragul sa te uiti pe geam afara).
Nimic nou, timpul merge inainte si vacanta se apropie, ah, cat de mult o iubesc pe ea, vacanta ...
Cine imi da un ecou ?
Desdemona
Faptul ca ne-am nascut in aceeasi tara nu este o - de Dr Evil la: 27/03/2005 00:47:32
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Anonimule,

Faptul ca ne-am nascut in aceeasi tara nu este o garantie de "prietenie",
dar organizarea si participarea la activitati comunitare poate sa ajute la imbunatatirea imaginii comunitatii respective si la imbunatatirea imaginii Romaniei in lume.

Nu trebuie sa uitam de faptul ca inainte de '90 ambasadele si misiunile diplomatice ale Romaniei aveau misiunea de a dezbina comunitatile din "diaspora" si de a spiona pe romanii plecati, ca nu cumva sa se angajeze in actiuni subversive guvernului comunist.
Asta a facut ca unitatea dintre membrii comunitatii sa nu fie prea grozava si sa ne suspectam unii pe altii.

Acum misiunea ambasadelor este de a uni comunitatile, spre beneficiul Romaniei, si au devenit usor de colaborat si cu personal ceva mai politicos.

Am cunoscut personal citiva Ambasadori ai Romaniei, din tarile vestice, si trebuie sa spun ca sint cu totul diferiti de "garda veche". Sint oameni cumsecade si profesionali. Se confrunta cu aceleasi probleme, lipsa de suport financiar de la Guvernul Roman, ambasadele nu arata prea grozav, masinile de corp diplomatic sint mici si ieftine si toate astea nu contribuie la o imagine prea grozava. Daca guvernantii din Romania au de unde fura milioane de dollari si isi petrec vacantele in Florida si pe Coasta de Azur... reprezentantele oficiale si misiunile diplomatice ar trebui sa fie mai bine sustinute. Pentru ca ele sint prima imagine a tarii.

Nu pot sa agreez cu tine la idea ca:

**
Omeni buni ! Nu poti fi alt om in afara fata de cum ai fost acasa.***

Este pacat sa traiesti intr-o tara civilizata si sa nu incerci sa te schimbi, in bine. Sa nu inveti cultura tarii in care traiesti si sa evoluezi pe scara sociala.
Imi vine in minte o comparatie. Cei care plecau de la sate sa munceasca in orasele mari. Veneau dupa citeva luni total schimbati. Vorbeau cu accent de Bucuresti sau de Brasov. Erau imbracati difeirt si traind la bloc isi schimbasera standardele de viata si igiena.
Am vazut destui care au emigrat si care nici dupa zeci de ani nu s-au schimbat. Se imbraca la fel ca in Romania, vorbesc la fel ca in Romania - refuza cu indirjire sa invete limba tarii in care au plecat de buna voie... Si in timp ce magazinele sint pline de tot ce vrei... ei inca mai cumpara struguri si fac vin acasa, taie porci, vitei si gaini si daca au o bucatica de curte au umplut-o cu zarzavaturi si gunoaie. In timp ce vecinul lui, de alta nationalitate, are gazon frumos intretinut si gradinita cu flori.

** Noi azilanti, noi cei care a transmis vestului in ce situatie miserabila se afla Romania pina la revolutie ne intelecem bine suntem uniti si nu uitam ca suntem romanii.***

Asta este una dintre marile greseli pe care romanii le-au facut si inca le mai fac. Ne plingem cit de greu, cit de saraci am fost si cit de saraca este tara... De multe ori mai mult decit a fost in realitate.
Asta nu nu duce cu nimic la imbunatatirea imaginii Romaniei in lume si nici a imaginii noastre.
Majoritatea englezilor si altora din tarile vestice, care emgreaza in Australia, desi acasa au fost saraci lipiti - altfel nu ar fi emigrat - nu or sa vorbeasca asa de tara si situatia lor si intotdeauna vor avea un handicap de superioritatea in fata noastra.

***Sunt mindra ca sunt Roman**
Asta da! Trebuie sa fim mindri ca sintem romani si sa vorbim frumos de tara noastra.
Rufele murdare se spala in familie si nu in public!!!

All the best,

Dr Evil
#40890 (raspuns la: #40732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
drink up! - de Intruder la: 09/05/2005 11:26:59
(la: To bei or not to bei?)
Eu imi pun intr-un pahar vin alb; il umplu pana sus...poate este mai mult decat pot eu bea.
Odata cu acest vin, beau toate viile de pe dealurile acoperite de bruma toamnei; beau si toate mainile arse de soarele verii care-a trecut, maini care au cules strugurii, care au mangaiat, care au fluturat a ramas bun prin gari de provincie...s-ar putea sa ma-mbat doar de la o inghititura sau s-ar putea sa-mi trebuiasca mai multe ulcioare...
Emotiile ma impresoara cu damful lor...unii cred ca este damful vinului; ii las sa creada asta...
Ei nu vad decat un om care umbla noaptea impleticindu-se in propriile ganduri, un om care rade la luna; ii las sa vada asta...
Nu, nu ma impleticesc...ocolesc o emotie si alte trei imi rasar in drum...pana la urma intru prin ele cum intri intr-un lan de grau...
de ce sa le ocolesc?... poate calc peste una...ei, si?...sunt altele care sa-i ia locul...
Uneori beau vinul singur...uneori cu o femeie...uneori cu un intelept...uneori cu un prieten...desi vinul e acelasi, desi eu sunt acelasi, vinul are alt gust de fiecare data...
Cand il beau singur, are un gust putin acrisor si ma-nteapa la limba. Se aseaza in mine strat cu strat ca zapada in luna decembrie...Ma face sa devin mai ironic si mai sceptic...
Cand il beau cu o femeie, are un gust greu si dulce.Se aseaza-n mine dintr-o data si ma izbeste ca valurile marii pe timp de furtuna...Ma face sa cred ca fericirea este eterna si nu asteapta decat s-o culeg ca pe-un mar copt...
Cand il beau cu un intelept este amar ca pelinul. Ma face sa vad cat de mic sunt si cat de neinsemnat in nestiinta mea...
Cand il beau cu un prieten este aromat si spumos ca o cascada. Ma face sa devin mai uman si imi da senzatia ca nu sunt singurul care se-mpleticeste noaptea pe strazi...
Printre atatea inghitituri de vin imi iau si ratia zilnica de luciditate... cred ca dintr-un instinct de conservare- nu stiu, dar trebuie sa supravietuiesc...

P.S. // unii or sa spuna: "Intruder este un betivan"...ii las sa creada asta...
La Lac - de fefe la: 08/08/2005 19:18:55
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Deci cum mi-am propus si asa cum m-am si laudat, Simbata am fost la Lac.
Ne-am dus la prea-faimosul lac numit Pinecrest. O minunatie de loc.
Pozele de la linkul care vi l-am pus nu arata nici pe un sfert din frumusetea
lacului cu pricina. Inconjurat de munti si paduri de brazi, cind te uiti in larg
poti sa vezi totul cum se oglindeste in el.

Am ajus pe la ora 12 sau 1. Nici nu m-am uitat la ceas ca nu era important.
Cum am ajuns ne-am gasit loc de parcare (parcarea arhiplina) si ne-am
luat traista cu merinde si traista cu carti (ca noi si la lac facem teme)
si ne-am dus la dock sa ne luam o barca. Am uitat sa va zic ca eram trei.
Adica eu, dnl. Fefe, si Mr.B. (fratele meu). Una doua ne-am urcat in barca
si tzushti pe lac pina la locul nostru favorit (poreclit mai nou, "The Euro Corner")
O sa va zic imediat de ce i-am spus asa.

Acolo ne-am instalat fain frumos unde ne-am luat berea si mincarea la
rost. Dupa un prinz copios am sarit in lac. Apa de 70F. Perfecta! Soarele
fierbinte, o adiere de vint numai faina. Ce mai, a fost o vreme exceptionala.

Mai tirziu ne-am decis sa ne imbarcam si sa ne uitam in jurul lacului si
dupa alte locuri de poposit. Dar familia Valdez impreuna cu familia
Rodriguez s-au decis sa faca family reunion asa ca n-a prea fost loc.
Horica stie de ce zic asta. :))))

Deci ne-am luat frumusel si ne-am dus inapoi la "Euro Corner".
Ah, am uitat sa va zic de ce ii spune asa. Cind am ajuns acolo prima data
erau doi, un barbat si o femeie. Dupa slipul barbatului (stiti voi, aia mici)
ne-am dat seama ca nu era American si ca era European. Toate bune
si frumoase, pina cind pe cind ne pregateam si noi sa ne terminam lunch-ul
ce credeti voi? Isi da barbatul slipul jos si isi ia pantalonii scurti. :))))
Sa mori de ris! Noroc ca eu nu m-am uitat ca altfel cred ca-mi pierea
pofta de orice. Hence the name "Euro Corner".

Ca sa fie botezat din plin, Dnl. Fefe si Mr. B, s-au decis ca daca tot sint
in lac la inotat, ce naiba, hai sa o faca la fundul gol. Deci si-au dat si ei
shortzii jos si la inot fara. Numa ca ei au facut asta sub apa. :))))

Orele au trecut, si la un moment dat s-a facut intuneric. Adica au
aparut niste nori grei si negrii si un vint nasol. Am zis sa ne pornim
inapoi spre casa. Dar Dnl. Fefe avea chef de aventura. Si in loc sa o ia
spre tarmul cu dock-ul, el a luat exact in directia opusa. Valuri mari, vint
puternic, nori grei, a inceput sa tune... Ce sa va zic, eu tipam la el
sa mergem acasa, el ridea de se prapadea.

La un moment dat, ce credeti?

Chiar linga noi o barca cu pinze s-a rasturnat. Ne ducem sa vedem daca
putem ajuta cu ceva, si in barca era un barbat si un baietel mic. Il
intrebam daca vrea ajutor si binenteles ca a vrut. Ne-a dat baiatelul in
primire, si Dnl. Fefe a sarit in apa sa-l ajute pe bietul om sa-si ridice
barca.

Noi am ramas in mijlocul lacului fara sa stim cum naiba se porneste
motorul la barca. Era vai si amar de ea barca asta cu motor. Pina la
urma a reusit Mr. B sa o porneasca. Dar acuma era si mai tare furtuna.
Eu il tineam pe Christopher (ca asa il chema pe baiat care avea 6 ani) si
Mr. B incerca sa manevreze barca printre valurile mari. Dnl. Fefe a
reusit pina la urma sa-i ridice barca omului si acuma se plimba cu o
viteza enorma in lung si-n latul lacului impreuna cu tata baiatului care
nu prea stia ce face si cum sa manevreze barca. Nu mai fusese pe
barca cu pinze de 20 de ani. Si uitase cum se manevra. Okay, pina la
urma a venit aproape de noi si a sarit Dnl. Fefe in apa si a inotat pina
la noi. Numa ca Mr. B nu si-a dat seama ce face si a inceput sa mearga
mai departe de Dnl. Fefe. Era ca in filme! :)))) Eh, pina la urma ne-am
oprit si l-am luat in barca. Eu tot cu Christopher in brate, pe care incercam
sa-l incalzesc cu prosoape si sa-l protejez de vint.

Cum s-a urcat Dnl Fefe in barca am mers sa salvam pe altcineva, care
Dnl Fefe l-a vazut intors cu susul in jos in mijlocul lacului. Era un copil
care nu cred ca avea mai mult de 10 sau 11 ani. Si el avea o barca cu
pinze numai ca asta era de 3 ori mai mica ca barca tatalui lui Christopher.

L-am luat si pe copilul asta in barca si ne-am indreptat inspre malul unde
zicea copilul ca-l gasim pe taica-sau. In drum spre mal il vedem pe
taica-sau ca vine cu barca. Il debarcam in barca si hai inapoi sa-l salvam
din nou pe tata lui Christopher ca iara s-a rasturnat. Acolo il gasim cu
inca o persoana care a venit sa-l ajute, si care nu stiu cum naiba a
reusit sa-si sparga capul. Era plin de singe. De data asta l-am lasat pe
Mr. B sa ajute, dar shaise, nu reuseau sa faca nimic. Vintul era prea
tare, valurile prea puternice, asa ca a trebuit sa sara si Dnl. Fefe.

Am ramas eu cu copilul in barca. Va dati seama ca eram intr-o stare de
frica de nici nu va pot explica. Nu stiam ce sa fac cu barca, cum
sa o manevrez, in ce directie sa o iau. La un moment dat, asa de departe
am ajuns ca nici nu-i mai vedeam pe ai mei. Copilul se tinea de barca,
dar nu avea nici cea mai mica frica in el. Imi tot povestea o mie si una
de povesti, dar nu ma intrebati ce ca eu habar nu am ce zicea. Eu
ma luptam cu barca si cu valurile. Era groaznic!

Vreo 30 de minute mai tirziu am reusit sa invat cum si ce sa fac cu
barca si-acuma ma indreptam inspre ai mei care tot nu reusise sa ridice
barca cu pinze. Ii vedeam cum se chinuie si eu ma chinuiam sa ajung
mai aproape de ei, dar culmea ca nici eu nu puteam face mare lucru.
Vintul isi tot schimba directia si valurile erau prea mari. Imi era teama sa
nu ma duca valurile inspre Baraj, unde ar fi fost mult mai greu sa
manevrez barca, care si asa abea puteam sa o tin in control.

Nu stiu cum am reusit pina la urma sa ma bag mai aproape de ei.
Acolo fiind ma simteam mai in sigurantza, ca daca picam in apa sau daca
Christopher pica in apa, era mult mai usor sa vina cineva sa
ne ajute. Faptul ca m-am calmat, m-a ajutat sa-l aud si pe Christopher
ce-mi zicea. El tot timpul asta nu s-a oprit din a-mi povesti tot felul,
asa ca m-am bucurat ca am auzit ultima fraza cind mi-a zis "Ce bine ar fi
sa fim in cabana acuma..." Dragul de el, el se gindea la cabana lui.

Pina la urma s-a ridicat si barca cu pinze. Dnl. Fefe a venit in barca, si
in sfirsit m-am simtit si eu in siguranta. Tot atunci s-a oprit si furtuna.
A venit o barca cu niste rudenii de-a lui Christopher si l-au luat cu ei.
Cind se urca in barca Christopher ne zice "eu cred ca ar trebui sa veniti
sa ne vizitati la Cabana Danielson...." Doamne ca scump a mai fost piciul.
Binenteles ca noi abea asteptam sa mergem la noi acasa, cine mai avea
chef de vizite. Asa ca dupa ce s-a imbarcat si Mr. B, ne-am indreptat
inspre dock. Soarele iesise, era ora 6:00, familiile Valdez si Rodriguez
se carase acasa din cauza furtunii, si noi eram singuri in mijlocul unui lac
superb. Ne-am dus agale si ne-am debarcat.

Drumul inapoi acasa a fost superb si el. Ne-am ris si ne-am distrat de
peripetiile noastre si a noastra "Operation Rescue Mission". Ce mai, a
fost o Simbata de vis. Daca nu ne-am fi pirlit ar fi fost totul perfect,
dar din pacate, soarele nu ne-a iertat de loc, asa ca acuma sint ca un
rac de rosie, la fel si Dnl. Fefe, si Mr. B.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...