comentarii

stiluri educative parentale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
mah femeie, mah, - de zaraza la: 10/03/2009 15:09:16 Modificat la: 10/03/2009 15:10:09
(la: Din nou despre violenta barbatilor)
nu ma face sa caut prin arhive, fiindca desi n-am timp, s-ar putea sa ma ambitionez. ai uitat cand plangeai cu lacrimi de crocodil, ca ai fost nevoita sa-ti lasi copilasii pentru o viata mai buna in italia?

si desi mi se falfaie de moralitatea si copilasii tai, a te pretinde activista lu´peste prajit in ale educatiei parentale, mi se pare de-o nesimtire si prostie strigatoare la cer.
#415275 (raspuns la: #415266) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
problema educatiei este una f - de onutza la: 13/08/2006 16:24:19
(la: "Concurenta"in invatamant)
problema educatiei este una foarte sensibila...ea presupune cel putin 3 factori implicati:parinte, copil, dascal. cel mai adesea problemele apar de la faptul ca parintii isi trimit copiii la scoala, astfel considerandu-se exonerati de orice obligatie.primul model preluat de copil este cel parental, orice s-ar spune. in momentul in care toti cei trei factori implicati isi vor cunoaste bine obligatiile, lucrurile vor sta altfel.
dascalii ar trebui sa constientizeze sarcina mare pe care o au: aceea de a forma oameni. de cele mai multe ori aceste lucruri sunt uitate, din cauza unor factori mai mult sau mai putin obiectivi.
cand societatea nu va mai avea ca modele doar parveniti peste noapte, poate si copilul va constientiza ca doar prin efortul propriu vor ajunge sa se autodepaseasca
Zbucium si suferinta...stiluri nemuritoare, - de DESTIN la: 11/09/2004 04:09:49
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Zbucium si suferinta...din suferinta s-a nascut amorul,din sacrificiul acelui suflet nobil, din dorul si patima care i-au acaparat viata au iesit stiluri nemuritoare, adevãrate epopee închinate patriei, naturii si dragostei.

Eminescu acest poet fara pereche...

La Eminescu dragoste este senzualã, pribeagã, de pasiune.

Dragostea este spontana si de moment insa totalã si se epuizeazã în întregime pe o singurã împrejurare reluatã continu.

Din lacrimi au izvorat cele mai dulci poeme eminesciene:"O lacrimai tremura in glas si graiul lui e un suspin."

Clepsidra timpului si-a picurat usor nisipul; viata sa plina de sacrificii i-a umplut sufletul de gingasie exprimatã în versuri de mare amploare, cãci: "când inima-ti frãmântã/ Doruri vii si patimi multe.../ Toate cer intrare-n lume,/ Cer vestmintele vorbirii".

O viata zbuciumatã a sãdit în acel suflet dor de moarte;

I-a înãbusit de timpuriu dorinta de viata si optimismul;

L-a rãpit lumii mai devreme, dar tot ea l-a înaltat pe soclul nemuririi.

Eminescu spui, dor si dragoste,natura feericã zici.

Rostindu-i numele Eminescu, sufletul ti se inundã de cãldurã si candoare, apare aceea "strigare"catre intreaga lume...dorinta eterna, vrei parcã sã spui lumii întregi cã poezia lui ti-a sensibilizat existenta.

Când spui Eminescu parcã îti trezeste în auz solemne stihuri din "Luceafãr" ce i-au caracterizat viata: "Ci eu în lumea mea mã simt/ Nemuritor si rece".

"Vremea trece, vremea vine", totul moare si iar se naste, el "biet chip de lut", a trecut pragul eternitãtii rãmânând unic.

"Suflet nemuritor "pentru eternitate va rãmâne un strãlucitor "Domn al noptii" mai mult de un veac, ne-a fermecat prin poezia sa, prin înãltãtoarele ei idei, sentimente, prin mesajul ei de adâncã umanitate, prin sublima si inegalabila ei frumusete artisticã.

Eminescu va strãluci de-a pururi. cãci el este însusi "Luceafãrul nemuritor"


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21760 (raspuns la: #21505) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Educatoarea - de SB_one la: 20/10/2004 19:29:34
(la: Femeia)
----- -> Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte
> > > cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut
> > > ajutor educatoarei. Cu tot trasul si impinsul,
> > > cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a
> > > reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut
> > > broboane de transpiratie pe frunte.
> > > De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul
> > > i-a zis: "Doamna, dar sunt puse invers..."
> > > Intr-adevar, erau pe picior gresit...
> > >
> > > Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele
> > > decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze
> > > calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot
> > > cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum
> > > trebuia. Insa atunci baietelul a zis: "Cizmulitele
> > > astea nu sunt ale mele!!"
> > >
> > > In loc sa strige la el:"De ce nu mi-ai spus??",
> > > educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a
> > > chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul
> > > descaltatului, baietelul i-a spus: "Sunt cizmulitele
> > > fratelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea
> > > azi."
> > >
> > > Acum ea nu mai stia ce sa faca...Sa planga sau sa
> > > rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare
> > > pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in
> > > sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara
> > > la joaca, l-a intrebat: "Si acum, unde iti sunt
> > > manusile?Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti
> > > pleca afara!"
> > >
> > > Raspunsul?
> > > "Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pierd..."
___________________________________________
#25703 (raspuns la: #25559) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Educaţia copiilor - de copilul la: 19/01/2005 17:56:01
(la: Parinti si copii)
A educa un copil, în zilele noastre, fiind precoce şi cu totul alte concepţii despre viaţă şi despre cei ce îl înconjoară. Cum spunea tatăl meu, un fost cadru didactic, acum un îngeraş, copii sunt "tirani", profită de slăbiciunile părinţilor , dar şi de situaţiile care apar între cei doi parteneri de viaţă. Cu alte cuvinte sunt speculanţi, cu o doză infimă de bun simţ, de respect faţă cei pe care dumnezeu i dăruit, ca părinţi. De vină consider că este şi surplusul de informaţie, pe care ei îl înţeleg altfel, decât normal. Sunt mamă şi eu am fost copil, poate un copil foarte răsfăţat, dar repectul faţă de părinţi şi faţă de dascăli, a fost respect. Copilul meu şi cei din generaţia lui cer mult prea mult faţă decât ar fi normal să ofere, sunt superficiali în tot ceea ce fac, se mulţumesc cu puţin, în ceea ce priveşte cultura generală. Copii de astăzi numai sunt doritori să citească cât mai mult, se limitează la temele şcolare, pentru ei toate materiale prezintă aceeaşi importanţă(adică deloc). Sunt copii lipsiţi de "bagajul de cunoştinţe" necesar unei conversaţii, atât cu o persoană de vârsta lor , cât şi cu una mai vârstă. Oare aşa trebuie educaţi copiii secolului 21?
Fotograf roman la Paris face poze - de Dinu Lazar la: 24/03/2005 07:18:58
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ma numesc Stefan MiHalachi si fac parte dintr-un colectiv de fotografi din Paris (www.6etage.com) format din sase tineri fotografi profesionisti care si-au propus sa promoveze ideea de spontaneitate si creatie , sa respecte o etica si o rigoare in raport cu subiectele alese si cerintele privitorilor. Un colectiv, care sa evoce metisajul, voyage-ul, care sa ramana un martor fidel al societatiilor zilelor noastre.Roman cu rezidenta in Franta, am ramas interesat de evolutia si efectele pe care perioada de tranzitie le are asupra societatii romanesti.
Fenomenul de imigratie reprezinta la randul sau un aspect important al acestei perioade de tranzitie.
Am exersat un post de educator pentru o perioada de 7 luni (dec-iulie
2004) intr-o asociatie (cu sediul situat in departamentul vecin Nord-Estul Parisului) care are ca obiectiv principal luarea in custodie si integrarea in structurile societatii franceze a minorilor straini izolati(de parinti).
In acest fotoreportaj am incercat sa raman fidel unei realitati dure in care acesti copii se regasesc . Lipsa afectiunii parentale si sentimentele pe care le provoaca aceasta au reprezentat firul conductor al fotoreportajului. Mi-am dorit ca acest fotoreportaj sa nu fie o copie fidela a realitatii cotidiene, ci o marturie sentimentala a acestui proces de instrainare. Dificulatatea lor de comunicare m-a determinat sa accentuez gesticulatia corpurilor intr-un spatiu relativ restrans.
Am incercat sa redau aceasta atmosfera " de asteptare fara sa sti
exact ce astepti". Mi-am dorit ca acest fotoreportaj sa fie cunoscut si in Romania in speranta unei eventuale sensibilizari a publicului nostru in raport cu acest subiect.(alte informatii -la cerere) (vezi diaporama de imagini in atachements ; quick time player) am folosit un Rolleiflex kodak 400 vc /120 fotoreportaj retinut de editorul foto "Le Monde 2" in eventualitatea unei publicatii.
http://www.6etage.com/stephane.htm
#40587 (raspuns la: #40586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oare ne putem maturiza/educa - de cico la: 03/09/2005 08:53:31
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Oare ne putem maturiza/educa psihologic in ritmul AMETITOR al descoperirilor?Suntem pregatiti sa acceptam provocarile stiintei si viitorului ?"

E bine ca unii-ncep sa-si puna problema ramasului in urma fata de stiinta. Destule comentarii pe-aici arata mentalitatile de ev mediu :( Cit despre maturizare si educatie, scoala are un rol hotaritor. Care-a trecut prin scoala tot cu gindul la "pierzania" stiintei, e clar ca n-a invatat nimic :(
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)
#69445 (raspuns la: #69404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aia erau "educati", in nici u - de Daniel Racovitan la: 14/10/2005 21:07:13
(la: Violenta: un "modus vivendi"?)
"Sa nu-i uitam pe cei trimisi la camere de gazare pe fond de muzica clasica.Multi din ofiterii SS erau oameni culti :((("

Aia erau "educati", in nici un caz "culti". Sunt rezultatul "educatiei" (fasciste). Iar dovada in sprijinul afirmatiei mele este tocmai ceea ce au inteles ei sa faca din muzica clasica.

Dar ce anume produce, cu precizie de ceas, ceea ce se cheama "educatia moderna"? Hoarde de abrutizati inculti si manipulabili, acei "barbari ai timpurilor moderne" despre care scria Patapievici. Cine nu crede, sa iasa afara din casa si sa deschida ochii.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#78749 (raspuns la: #78746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Violenta se combate prin educ - de Cassandra la: 14/10/2005 22:27:40
(la: Violenta: un "modus vivendi"?)
Violenta se combate prin educatie umanista. Religia poate fi un antidot dar depinde ce religie. Eu am descoperit fascinata un mare umanist care a trait prin secolul VI inaintea erei crestine - Confucius. Invatamintele sale sint universale in timp si spatiu. Confucianismul nu este o religie in sine este mai mult o filozofie. Dupa parerea mea este modelul de religie-filozofie necesara in lume.

"Dar ce anume produce, cu precizie de ceas, ceea ce se cheama "educatia moderna"? Hoarde de abrutizati inculti si manipulabili, acei "barbari ai timpurilor moderne" despre care scria Patapievici. Cine nu crede, sa iasa afara din casa si sa deschida ochii."

Omenirea nu a evoluat din punct de vedere moral de-a lungul mileniilor. Religia crestina nu a reusit sa rezolve problema moralitatii oamenilor. Barbarii timpurilor moderne se deosebesc de cei medievali doar prin contextul social, tehnologic. Dar oamenii continua sa fie la fel de inculti, manipulabili si abrutizati etc. Proportia barbari - civilizati e aproape constanta. Este necesara deci o revolutie educativa a societatii, o educatie bazata pe umanism.
#78779 (raspuns la: #78767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
""produsele" educatiei umanis - de Cassandra la: 15/10/2005 01:33:49
(la: Violenta: un "modus vivendi"?)
""produsele" educatiei umaniste sunt acolo ca sa te contrazica, la fiecare colt de strada."

Nu stiu daca vorbim despre acelasi lucru, in ceea ce ma priveste singura posibilitate de a gasi discipoli umanisti la coltul strazii este sa luam masina timpului pina in secolul 6-5 inaintea erei crestine pe linga scoala lui K'ung-fu-tzu si pe strazile inguste ale Atenei unde un tip urit si descult iti putea taia calea cu bastonul lui noduros intrebindu-te: "Stii unde se vinde peste?" Iar tu ai fi raspuns: da, la piata; "dar sti unde pot oamenii deveni virtuosi?" -"Nu" ai raspunde; "Atunci urmeaza-ma".(asa era Socrate, fiul moasei Fenarete).
#78888 (raspuns la: #78870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce cred eu - de fefe la: 23/03/2006 01:36:29
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
Bazata pe faptul ca am studiat aceasta tema vreau sa introduc si eu citeva informatii interesante si chiar educative.

De un an si ceva studiez pe bancile universitatii despre educatie si aplicarea celor mai bune principii pedagogice. Printre altele am ajuns sa explorez exact acest subiect, adica, ideia de a separa baietii si fetele in clase diferite pentru a promova o atmosfera de educatie cit mai eficienta pentru ambele sexe. Studiile asupra acestei idei sint destul de noi. In 1996 organizatiile "Equal Opportunities Commission" si "Office for Standards in Education" au publicat un studiu unde au remarcat diferentele de stil de invatare dintre fete si baieti. In 2001 Michael Gurian, a publicat cartea 'Boys and Girls Learn Differently' unde propune citeva notiuni interesante despre diferenta intre creierul masculin si cel feminin si prin urmare cum developarea, hormonii si influentele societatii afecteaza invatarea. Gurian atinge mai multe teme care includ stilul de comunicatie si relatia intre tehnologie si gen. De asemenea Gurian identifica si apoi sugereaza citeva feluri foarte practice de a adapta predarea in scoli in asa fel incit stilul de predare sa recunoasca si sa utileze studiile asupra creierului uman in relatie cu invatarea.

Ideia de baza este ca baietii si fetele au stiluri diferite de a comunica si asculta, lucru care afecteaza felul in care acumuleaza informatiile predate in scoala. Deci faptul ca diferentele acestea exista educatorul trebuie sa faca adaptatii la felul in care preda in asa fel incit ambele sexe sa aibe aceeasi oportunitate de a invata.

In acelasi timp trebuie sa recunoastem si faptul ca fiecare educator are si el un stil de a invata si a comunica care in cadrul sistemului educativ poate fi partial si ineficient. Deci a face o separare intre baieti si fete este pentru beneficiul celor care vor sa invete in modul cel mai suportiv al nevoilor educationale.

Personal sint pentru separarea sexelor in scoli. Dar propunerea mea este un pic diferita prin faptul ca mai sint si exceptii unde gasesti fete care au un stil de invatare similar cu cel al baietilor si vice versa. In cazul acesta m-as baza mai mult pe "learning styles" decit pe gen, desi recunosc, felul in care administratorii unei scoli pot afla stilul de invatare la fiecare student in parte este extrem de consumator in timp si finante. Dar separarea de sexe poate fi un inceput bun, iar apoi in cazul in care exista vre-un student care necesita mai multe acomodari se poate administra teste care sa-l ajute de a afla stilul cel mai eficient de invatat.
Am fost educat in religie ord - de pgaa la: 16/11/2006 23:10:12
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Am fost educat in religie ordodoxa . Dar odata cu varsta , incepi sa-ti pui intrebari ( “Si cel mai stupid om trebuie sa se intrebe de unde vine , cine este si incotro se duce “ Pascal ? ) in definitiv grele , cu un raspuns ce nu poate fi contestat , totul reducandu-se la interpretarea perceptiilor fiecaruia si educatia oferita in cadrul unei religii ( de mentionat ca pentru asta trebuie sa respecte conditia din citatul de mai sus , altfel , nici nu va indrazni sa conteste invataturile primite , desprinse bineinteles in mare parte , din religie ) . Ultimii trei ani n-am mai avut incredere in religie , doar pentru simplul fapt ca nu exista nici o dovada palpabila pentru a-mi demonstra contrariul . Am cautat … si anumite raspunsuri mi-au demonstrat existenta Lui ; un exemplu ar fi geneza … in momentul de fata nimeni nu poate sa spuna / sa demonstreze ( in afara de Biblie , Vechiul / Noul Testament sau stiu eu ce alte scrieri – pe aceste le-am eliminate din lantul dovezilor ; aici referindu-ma decat la dovezi clare ) ce s-a intamplat defapt la inceputul lumii . In lumea stiintei exista anumite presupuneri , pe care eu unul cred ca nici cei care le-au formulat nu le cred , conform carora totul s-a creat prin interactiunea a doua mase de vid … acum intrebarea mea este : ce erau defapt acele mase de vid si in urma caror procese au luat nastere ( pentru ca prin nimic se intelege si excluderea acelor mase de vid , care , in nici un caz nu aveau cum sa exite la inceput – se mai elimina din ecuatie si presupusele multiuniversuri si / sau universuri paralele , fiind tot o analogie a modalitatii de formare mentionate mai sus ) ?
In concluzie , motivele pentru care cred in El tin mai mult de partea stiintifica decat de cea spirituala .
Nu stiu daca El exista asa cum ne invata religia , dar sunt sigur ca exista El , sau cel putin un El , una sau mai multe forte “superioare” ; nu cred ca tot ceea ce ne invata religia este adevarat , dar cred ca este cel mai aproape de adevar … cred ca o “ cunoastere suprema “ a tutuor acestor chestiuni ( inclusive in stiinta ) se rezuma la recunoasterea unei forte superioare …Poate universul a fost creat si evolutia acestuia a venit de la sine , datorita proceselor fizice , chimice , etc ( cred ca nu exista Dumnezeu sau stiinta ci Dumnezeu si stiinta … ) .
Poate religia are alt sens , iar intentia crearii acesteia a tinut mai mult de educatie si in alte randuri , de autosugestie spre exemplu ( o ambitie inconstienta , bazata pe credinta ). De mic , cea mai buna educatie se desprinde tot din religie , iar in perioadele superioare tine tot de aceasta , ori de intelepciunea fiecaruia . Cum va imaginati viata fara educatia oferita de religie ( aici ma refer la o scara mai mare , la intreaga societate , bineinteles dependenta de o mare parte de indivizi sau de fiecare individ in parte ) ? Cred ca ar fi un haos total … [in acest sens , o sa aduc argumente , daca este nevoie ]

Multumesc
Andrei Parfenie


" I want to know God's thoughts ... the rest are details ... " Albert Einstein
#157678 (raspuns la: #157611) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
educat - de alex andra la: 20/01/2007 16:23:21
(la: Versuri la comanda)
Omul fin si educat
Graieste fara pacat,
Stie sa se poarte-n lume,
Si cinsteste al sau nume.

Marlanul cand iti graieste
Floarea minten' se-ofileste.
Lumea-ntreaga e a lui.
Toapa ca el altu' nu-i.

calator

Lost without music in a world of noises
#170018 (raspuns la: #170012) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oamenii s-au educat cu idei d - de jeniffer la: 16/02/2007 14:45:53
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Oamenii s-au educat cu idei despre spirite, pina la ideea zeului creator. Imaginea creata a zeului nu are relatie cu stiinta, care inseamna studiu si creatie, dar nu de ordin filozofic divin, ci dupa realitate. Dezvoltarea cunoasterii trebuie facuta in normele naturale, dar dificil de supravegheat, de aceea legile si respectarea lor sint o solutie de viitor, nu ideile despre zeu.
GM... - de Lady Allia la: 09/04/2008 12:27:38
(la: Rugaminte)
..."Sunt stiluri mai proaste si greseli mai mari in Cafenea, poate esti tanar si nu le vezi, oricum nu mai conteaza..."


Asa este!
Aveti dreptate!
Sunt stiluri nu mai proaste ci foarte proaste.
Sunt greseli nu mai mari ci foarte mari! Sunt oameni nu aroganti ci foarte aroganti, dar sunt ei insisi Italia draga...sunt ei INSISI!
Isi asuma prostiile, intelepciunea enervanta pentru unii, greselile, arogantele si chiar daca sunt huiduiti, biciuiti de vorbe aspre...raman ei INSISI!

Stimata...poti sa ai 100 de nickuri...stilul ramane acelasi, iar persoana din spatele acestuia mai devreme sau mai tarziu se desconspira. E ca si vorba aceea: "lupul isi schimba parul, dar naravul ba.".
Oamenii aici nu accepta nickurile...accepta oamenii din spatele acestora. Nickul, draga GM nu este altceva decat o fereastra catre omul de dincolo :) - asta nu o inteleg multe persoane si se pare ca nici dvs.

Cand am ales sa intru pe Cafenea am facut-o nu pentru ca am descoperit literatura de calitate ci vorbe frumoase, pline de suflet. Erau ale lui Honey si...am ramas aici.

Am incasat de nu m-am vazut cand am decis sa scriu. Intruderu m-a luat la 3 lulele, 3 surcele, alexa...uuuu nu mai vorbesc... - cand m-au descoperit maan si picky mi-au dat exact ce am meritat, dragul de latu m-a mustruluit si el...anisia care e o dulce mi-a dat si ea bobarnace, Sanchita e mai blanda, dar si ea cand o zice - ufff...taie de-a dreptul :)...ce sa mai zic de zaraza :))))) - ea m-a facut direct muratura si... la inceput in loc sa gandesc m-au luat si pe mine ORGOLIILE si m-am ofensat!
Gresit!
Daca 10 oameni gandesc la fel, dar se exprima diferit in ceea ce te priveste, fa un dus rece si devino realista cu tine. Nu la ei e greseala ci la tine!
La mine cel putin asa a fost!

Doamna...s-ar putea sa existe pe aici oameni care abereaza la greu literatura, dar daca o sa fii atenta la ceea ce raspund ei pe ici-colo vei vedea ca sunt oameni minunati! De asta, incet, incet si ceilalti ii accepta - pana ii acepta aproape toata lumea.
De ce?
Pentru ca au demonstrat ca desi sunt un esec literar sunt un castig ca si calitate umana!

Dvs. nu ati incercat sa comunicati. Dvs. incercati sa intrati pe gat la oameni ca o galusca nedorita.
Nu va exprimati ci jigniti!
Nu va justificati ci incercati sa provocati mila, iar daca cei carora v-ati adresat nu va percep incepeti sa judecati!

Doamna...poate ca in realitate sunteti un om bun, dar aici ca si NICK sunteti un esec!
Vi se pare ca le stiti pe toate si pe toti!
NU STITI NIMIC!
Daca ati stii deja ati fi realizat ca DVS ati facut greseala nu cel caruia v-ati adresat!
Ati fi realizat ca varsta nu este o piedica pentru intelepciune, iar daca dvs. credeti ca sunteti mai in varsta decat "motanelul"...trebuia sa tratati problema altfel!
Poate o fi el tanar, dar arogant si indiferent nu este. Este o persoana absolut minunata, iar daca ar fi sa aiba copii sunt convinsa ca ar stii sa ii educe in asa fel incat nu ar deveni niste mediocrii ci ar dori mereu sa se auto-depaseasca.
El nu are 100 de identitati. Iti place sau nu el e direct si spune ce simte cum simte. O fi si enervant, o parea si arogant alteori, dar e sincer si transparent!!!
motanelul stimabila este un prieten adevarat si spre marea mea fericire imi este si mie prieten, de aceea consider ca tratati oamenii superficial.
A avea orgoliu este una, dar uneori trebuie sa stim si peste cate suflete sa il intindem. Cred ca aici l-ai intins deja peste prea multe.

Aici pe cafenea sunt oameni de calitate umana si de exceptie!
Nu incercati sa ii obligati sa va iubeasca sau sa va aprecieze...lasati-i pe ei sa descopere ce fel de persoana sunteti...

#300810 (raspuns la: #300554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
educare ? - de hujegondor la: 31/07/2008 19:51:51
(la: Pedeapsa cu moartea: pentru sau impotriva)
ce educare vrei sa mai dai unui om care crede ca asa trebuie sa decurga viata, cu dat in cap la oameni si cu furt, si ce etc.
si tie iti convine ca pentru crima sa fie inchis pe viata iar tu ca si om muncitor sa ii platesti de mancare? Ia zii... tii se pare normala chestie asta?
si sa nu crezi ca nu ii asa, deoarece inchisorile is institutii de stat, iar ca si orice institutie de stat este intretinuta din TAXE, si cine plateste taxele ??? .... acela care da in cap la om pt bani asa-i ?
sa stii ca am fost si eu contra acestei pedepse, dar acum mii s-au deschis ochii, si mi se pare NECESARA pedeapsa asta.
#330688 (raspuns la: #39142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
3. Profesorii - de adina.petre la: 14/10/2009 18:09:36
(la: invatamantul, incotro?)
Ei sunt aceia care vor dori sa educe, sa invete, sa formeze viitorii indivizi ai societatii. De la gradinita la facultate.

Educatoarea se va pomeni cu o grupa prea mare de copii needucati, ale caror nevoi nu le va putea indeplini in timp util. Se va lovi de atitudinea necooperanta a parintilor, si de lipsa fondurilor, dar mai ales de pretentiile inspectorilor. Vor trebui cu toate astea sa fie relaxate, zambitoare, creative, sa educe, sa invete, si totul cu un salariu mizerabil, si cu ore de munca intelectuala si fizica ce depasesc imaginatia oamenilor de rand, mai ales pe cea a parintilor.

Invatatoarea va trebui sa se zbata cu tot ce nu a putut educatoarea sa faca, cu acelasi zid parental, cu aceleasi reguli si evidente si tabele si planificari tampite cerute de inspectori. Intre timp ele vor trebui sa ii invete pe toti sa tina stiloul in mana, sa faca bastonase, sa le deschida orizonturi noi, sa le hraneasca curiozitatea, sa planteze in ei samanta unei dorinte de aflare pe cont propriu.

Profesorii de gimnaziu vor blama invatatoarea ca le-a predat o clasa de copii agresivi, slab pregatiti, care nu sunt in stare sa nu-si uite acasa caietul de teme, care nu inteleg de ce e necesar sa invete la materia lor, care nu numai ca nu ii respecta dar uneori ii si sfideaza in fata, si eventual le trage si cate una. Ei ii vor pedepsi pe cei ce nu invata cu corigente, vor incerca sa ii lase chiar repetenti pe acei copii care uneori chiar merita asta, dar intre timp se vor lovi de inspectori, datorita carora ajung sa promoveze clasa, unii plozi, aproape analfabeti. Se vor bucura din suflet atunci cand o noua generatie va promova, si va trece mai departe, ca gasca prin apa, la liceu, in raspunderea altcuiva.

Profesorii de liceu se vor cruci si minuna. Se vor enerva, vor urla, vor jigni, isi vor baga picioarele in meseria de dascal, vor sustine lectii doar pentru ca trebuie, si se vor ocupa mai mult cu pedepsirea abaterilor decat cu predarea materiei lor. Intre timp vor mai da si o meditatie acasa, ca sa poata trai, vor mai completa vreo doua tone de evidente, tabele si tabelase, programe scolare, si alte hartii inutile pe care inspectorii le cer. Tot atunci vor da piept cu dramele familiale ale copiilor, cu problmele lor intime, cu anxietatea lor generalizata legata de viata, si cu aceeasi atitudine a parintilor.

Toti acesti profi, se vor duce la examene de titularizare prea putin pregatiti, pentru ca stiu ei de fapt ca oricum se intra pe pile. Daca vor avea sansa sa obtina un post, vor incerca sa faca fata avalansei de responsabilitati aruncate in carca lor de la nevoia de invatare efectiva a copilului, la debarasarea de responsabilitate a parintelui, la acuzele uneori total nefondate ale acestora, la pretentiile ireale ale inspectorilor. Ah da...mai era ceva...viata lor personala, si aproape ca uitam un detaliu total irelevant. Recompensa materiala.
#491010 (raspuns la: #490987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
4 stiluri mari si late, voi in care va gasiti? - de Baby Mititelu la: 03/12/2011 18:09:39
(la: Week end la Cafenea)
Fiecare dintre noi se incadreaza intr-unul din cele patru stiluri de baza, iar acestea sunt:

Direct
Analitic
Sociabil
Expresiv
#625691 (raspuns la: #625690) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de parola.uitata la: 19/08/2013 16:36:23
(la: In sfarsit 'Pozitia copilului')
"sunt tentata sa speculez (iar) si sa zic ca la mijloc o fi fost o serioasa carenta afectiva, suplinita de copil in felul asta."

De netăgăduit. Cam toate "damblalele" copiilor sunt fortăreţe comportamentale ridicate ca mijloace de apărare împotriva ghiulelelor parentale.



"Sigur ca n-o aprob pe mama care spune "Eu ce să-i fac?", dar pe una care si-ar pedepsi copilul pentru ca mananca prea mult, as considera-o de doua ori vinovata."

:)

Ori că stropitoarea curge întruna pe deasupra mugurilor, ori c-o văduveşti de apă, planta din ghiveci suferă cât suferă, apoi moare. Prin efectele de morb produse, "a da prea mult" este, în unele cazuri, similar cu "a nu da deloc", oricât de bizară ar putea părea afirmaţia.

Nu sunt de acord cu ceea ce conţin ghilimelele şi mi s-a părut interesant că te-ai gândit la "altă" pedeapsă în afara celei în care era forţată fetiţa să trăiască: tot un act de puniţie reprezintă şi negarea nevoilor copilului, dar şi neîntovărăşirea lui spre sănătate, alegând boala pentru ţânc prin adoptarea unei atitudini pasive. Mai multă pedeapsă decât indiferenţa oare ce să fi fost pentru sărmana copilă?

Acum câţiva ani, fetiţa a murit într-un trup de adult cu obezitate morbidă. Oricât de "nejudecabilă" ar fi din fotoliul de mamă, prin absolutimsu’ educativ-formator cu care a domnit peste supuşii săi - copiii -, eu o văd vinovată pe maică-sa. Trebuia s-o ajute, toată lumea i-a atras atenţia la momentul cuvenit.



"e metoda educativa care promoveaza interventia minimala a adultului in viata copilului"

...când toate-s bune şi frumoase, ceru-i albastru, dragostele dau năvala-n orice trupuşor şi zânuţele îşi poartă cobiliţa cu rouă pe deasupra florilor, aruncând doi stropi pe-o petală, cinci fleoşcuri pe alta, da, de ce m-aş amesteca? Însă când copilul se duce spre moarte prin alegerile sale, n-aş putea să merg în urma dricului cu nepăsare şi ridicare de umeri.

Am fost nevoită să iau contact cu metoda Montessori acum ceva vreme-n urmă şi, ca la orice lucru izvorât din compasiune, da' apoi devenit afacere, am constatat că n-a avut schimbări însemnate din rău în bine ori din bine-n şi mai bine, lumea-i tot cepeleagă şi oloagă chiar dacă au trecut peste ea diverse metode educative.

Şi-n plus, simpatizant-marxistă cum se afla, avea unele excentricităţi disciplinare la care nu pot adera. Başca denumirea de "copii normalizaţi" care mă scoate din sărite. :)

A, altceva care nu mi-a plăcut: număru' limitat de jucării în loc să crească răbdările-n cei mici, aşa cum s-a scontat, pe unii i-a frustrat, pe alţii i-a condus spre alte metehne care să le umple plictiseala. Dacă ar dori să facă dintr-o cârpă ş-un ştiulete o păpuşă ori dintr-o scoarţă de copac velinţă pentru pătuţu' de joacă, n-au posibilitatea, în grădiniţele Montessori obiectele sunt dinainte stabilite ca număr şi modalităţi de întrebuinţare, nefacilitându-le pornirile creative. Şi atunci, dacă nu-şi consumă dorinţele de-a construi o lume mică, ţine-i trist şi oropsit că n-o poate construi nici pe cea mare? :)Un domn Goe cu barbişon, tabac în cutiuţă şi palton, deloc marghiol şi cam netot, parcă nu mai are acelaşi haz ca un domn Goe repetent, da' cu vârsta potrivită statutului de şcolar. :) Şi-i plină lumea de Goe adulţi, chiar ieşiţi din băncile Montessori. :-)

#647361 (raspuns la: #647322) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de parola.uitata la: 25/08/2013 18:54:49
(la: In sfarsit 'Pozitia copilului')
" Pentru copil, care traieste evenimentele acut (iar o strategie pentru o noua competitie, in care sa se vada invingator, e mai greu de facut) de multe ori infrangerea are efect descurajator (nu-s atat de bun, nu stiu, nu-s in stare. "


Pentru cineva care dezaprobă hiperprotecţia, cam multe dulame, sumane, căciuliţe şi paltoane, sub rochiţă o fustiţă, sub fustiţă pantaloni groşi de lâniţă, sub pantalonaşi izmene, sub izmene ciorăpei, sub ciorapi doi năsturei închişi bine, zăvorâţi, să nu intre vreun friguţ; şi ce dacă-i încă vară, păsările călătoare n-au plecat din cuibu' lor?! la chindie bate-un vânt... de îl trage rău la şale, aş mai pune un veşmânt.

Înscrierea-n anturajele competitive are loc încă de la primele "cine nu-i gata, îl iau lopata, 1,2, 3, fuga după ei"; prin alergătură şi chicot cucereşte, traversează diferite roluri care-l propun ca vârf-ierarhic sau îl subordonează după cum se implică-n jocuri şi-n câştigarea lor, realizează că apartenenţa la un grup anume poate servi intereselor sale (de comunicare, susţinere, amuzament), propune concursuri de sărit coarda, jucat mingea, aruncat pietre, scuipat în baltă şi câte şi mai câte acţiuni care-i înlesnesc trecerea de la ţâncosocietate la comunitatea extinsă.


Viaţa începe c-un ţuşti oricâte perne pe fund şi plăpumioare sub tălpi am dori să le punem. Că de dorit, dorim, eu m-am regăsit în Cornelia, asta apropo de film şi blânda-mămoşenie. Că-s altele mai grele...


" In acelasi timp, se incearca reproducerea unui bun model familial, in care copilul ar trebui sa se simta liber si in siguranta, fara sa existe teama de a gresi ori dorinta de a face ceva pentru a primi o recompensa. "


Un anasamblu de instruire care nu-şi recunoaşte falibilitatea, mizând pe un copil-prototip după care se standardizează nevoile unui întreg lot de elevi, va negustori viitorul celor mici cu grăbirea ăluia care are mărfuri de vândut şi ambalaje frumoase de arătat. Când copilul devine produs al educaţiei de consum, înghesuit printre colegi, camarazi, tovarăşi de pupitru – denumirile împart o sinonimie, însă n-au "împărăţit" aceleaşi epoci prin politizarea lor - cărora li s-au cântărit în mod egal caracteristicile de rentabilitate - inteligenţa, vocaţia, atenţia sunt tăiate-n calupuri alcătuind "copii normalizaţi" deopotrivă unii cu alţii -, interesele unei întregi generaţii sunt puse sub linia profiturilor.


După experimentele care au condus la consemnări uniformizante, Montessori a decis că trebuinţele unuia sunt potrivite tuturor: copiii aflaţi sub observaţie provocată au ales toţi acelaşi jucării, au răspuns la stimuli identici (lipsa încurajărilor şi absenţa formulelor de îmbărbătare au dat randamente-n fiecare), s-au corectat singuri când au greşit, suspicionându-şi educatorii de imixtiune dacă de după catedră veneau poveţe, ce mai!, reacţiile unuia erau multiplicate şi-n ceilalţi, iar transformările brusc-vizibile aveau să clădească omul-nou.


Femeia a trăit acu' mai bine de o sută de ani - era comunistoidă-n gândire, avea compasiuni în teorie, practica o ducea însă spre naivităţile parentale bune de muls -, da' măcar astăzi ştim că-s atâtea plămădeli pe lume încât, dacă un sistem devine zeu pentru 30 de oameni, pentru alţi 50 el e dracu-gol. N-avem hârtie-carbon pe căpcene să scoatem copii intelective şi afective. Aşadar, despre ce vorbim?










#647500 (raspuns la: #647498) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...