comentarii

stiu ca este greu dar uita-l


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
stiu ca e greu, dar cerd ca t - de lipici la: 25/09/2005 19:56:18
(la: Cum recunoastem un prieten adevarat?)
stiu ca e greu, dar cerd ca trebuie ca fiecare dintre noi sa-si depaseasca singur problemele.Prinde foarte bine.
Ai un prieten, doi, dar doar asa... de schimbat o idee, de baut o bere.
Tu i-ai dat ocazia sa te dezamageasca, oferindu-i incredere.Eu nu ma mai astept sa primesc cand ofer.Atunci cand primesc, ma bucur.
O prietena buna, din copilarie m-a lasat de vreo trei ori la greu, nu la greu, de fapt la foarte greu.
Cand treci singur peste probleme te simti mai puternic, si ai mai multa incredere in tine.In plus, nu mai e nimeni care-ti cunoaste slabiciunile, ca sa profite la un moment dat de ele.
nu stiu de ce, dar am sentime - de anisia la: 30/10/2005 15:28:35
(la: sa ne recunoastem defectele)
nu stiu de ce, dar am sentimentul ca a mai fost candva o alta conferinta pe aceeasi tema, caci imi amintesc ca am mai marturisit si altadata cat sunt de incapatzanata ;)
altfel, lista ar fi cam asa:
- tac pana enervez omul (tot din incapatzanare)
- vorbesc tot pana enervez omul
- pun un milion de intrebari pe metru patrat
- nu mai fumez si ma ratzoiesc la toti care ma omoara cu fumatul lor
- bat la table tot ce imi iese in cale
- sunt super aiurita
- pricep greu si uit repede :)))
- seman cu cine ma lauda
- mananc cu pofta
- dorm pe saturate
- apar si dispar precum un meteorit, fara sa dau socoteala ;)
- sunt scorpion :))
___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
Diet - de Little Eagle la: 29/02/2004 13:43:57
(la: Cu ce regim ati reusit sa slabiti?)
Dear Emi,

Am sa-ti dau o reteta f. buna de slabit,eu o folosesc de 5 luni acum si da roadele necesare,totul e sa ai la indemina produsele,daca traiesti insa in Romania ar putea fi mai dificil dar merita sa incerci,in acelasi timp e necesar sa faci si putin exercitiu,30 min. pe zi cu bicicleta ori Yoga.
Dar sa -ti dau reteta ce e simpla ,cu timpul te vei obisnui:

1.) Nu minca deloc carne ori orice produse derivate din ea,deci nici pui curcan
,salamuri,si nici cascavaluri de orice fel,putina brinza de oaie sau si mai bine de capra pe zi nu -i rau atita vreme cit o folosesti doar in salata verde.
2.) odata sau 2 ori pe sapt. maninca peste proaspat,ca ciorba sau la cuptor,Nu prajit.De fapt sa NU maninci nimic prajit!!!!
3.)Maninca ZILNIC salata verde cu de toate in ea:castraveti,rosii,mere,ceapa verde,morcovi,ciuperci,fasole fiarta(proteine)rosie.Si pui putina brinza proaspata de capra in mici firimituri.
4.)NU maninci piine alba DELOC,incearca sa NU maninci piine la mese deloc,daca neaparat vrei piine,doar integrala ori graham si limiteaza-te la 2 felii pe zi,eu o prajesc si o tai in cubulete,pun olive oil si garlic frecat de piine si le pun in salata,imi e de ajuns!
5.)NU maninci paste fainoase deloc ci numai daca sint facute 100% natural si fara faina!!!Poti face o pasta f. buna si fara sosuri grele,doar cu olive oil si garlic de ex. sau cu ciuperci si sos de lamiie si olive oil.
6.)NU folosi nici un fel de ulei decit OLIVE OIL si sa fie EXTRA VIRGIN FIRST COLD PRESS!!!!
7.)NU minca orez alb ci daca neaparat vrei,cel brown deci nealbit.
8.)NU minca dulciuri deloc,la mari ocazii poate dar nu-ti face un obicei de a minca ciocolata ,bomboane etc.Nu bea NIMIC gazos,poate putina apa minerala dar NU BEA NIMIC de genul Coca-Cola,Pepsi ori orice cola,preferabil apa simpla dar sa fie de izvor si NU de la chiuveta!!!
9.)Bea vin,daca bei rar la ocazii,doar SIMPLU.daca fumezi incearca cel mult 5-7 tigari pe zi si la mati intervaluri de ore.
Maninca supe fara carne de orice fel,in fapt fi vegetariana.Vei slabi repede si mult si dupa citeva luni...NU vei mai vrea sa maninci ca inainte.Te asigur.E sanatos si bine pt. inima si micsoreaza colesterolul considerabil!Stomacul se va micsora de la sine si NU vei avea acel apetit caci NU poti pune mincare multa in tine!
A exersa e in plus f. bine.
Stiu ca e greu...in Romania se maninca MULT si prost si ..neaparat trebuie sa fie porc si salamuri etc,dar nu e deloc sanatos.Acum eu si sotia(italianca-americana)vrem sa renuntam si la peste.De fapt NU mai vrem sa mincam NIMIC ce are UN CHIP,ochi si gura,dar asta e alegerea noastra,tu faci cum crezi si ce vrei.
Te asigur ca te vei simti mai bine si la fel si in suflet.
NU uita sa bei apa multa zilnic,te vei duce la toilet dar asa elimini multe toxine!La fel Maninca FRUCTE IN PROSTIE,mere in special,banane,pere etc.orice fructe si daca poti incearca sa maninci NUMAI produse Naturale,inclusiv fructe.
Nu bea bere caci tot ce are drojdie in compozitie,faina,spaghetti etc chiar orez
pune grasime in organism.
Sper ca sfatul meu e bun si ca POTI sa gasesti astfel de produse pe piata.

LOVE&PEACE,
Ozzy
Pentru cei care nu pot sa int - de Duduia Lizuca la: 25/03/2004 09:52:17
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Pentru cei care nu pot sa inteleaga (sau sa tolereze) aceasta "uitare":

Face mare diferenta cati ani aveai cand ai plecat, si daca ai facut scoala in noua tara. Daca esti inca tanar, sa zicem in jur de 20 ani, si mai ales daca ai invatat putin din limba noua in Romania, iti va fi foarte usor sa o inveti si sa-ti devina limba principala prin care te exprimi. Daca mergi la liceu/facultate in noua tara, vei citi, auzi, vorbi, si gandi in noua limba si mai mult, iar romana va cadea pe locul doi. Si cu cat vei vorbi noua limba mai bine, cu atat mai usor iti va fi sa uiti parti din limba romana (de ex: parte din vocabular, unele reguli gramaticale).

Dar cei care ajung in noua tara la o varsta mai inaintata, sa zicem 25+, se vor obisnui cu noua limba ceva mai greu. Si cu cat iti este mai greu sa folosesti noua limba, cu atat vei avea tendinta sa te tii cu dintii de limba romana, pentru ca atunci va fi singura limba in care te vei descurca usor, cand pentru a vorbi in limba noua trebuie sa depui un efort. Asa ca, iti va fi si mai greu sa uiti romana.

Eu fac parte din prima categorie, fiind venita in Canada de 8 ani, si am uitat si eu unele cuvinte, dar citind carti in romaneste, sau scriind pe net, parca lucrurile merg mai bine. Relu, sa nu-ti fie rusine. Intr-un fel cred ca cei care te judeca sunt niste nerusinati (de fapt nici nu stiu ce este, ori lipsa de inteligenta, ori lipsa de toleranta, or o placere de a judeca pe altul), pentru ca le este asa de greu sa inteleaga simplul fapt ca dupa 14 ani de vorbit, citit, gandit in engleza, si NU IN romana mai uiti un pic. Si e normal.

.......................
"Objets inanimés... avez-vous donc une âme?"
#12805 (raspuns la: #5838) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prejudecati si lipsa de inspiratie - de Dinu Lazar la: 27/09/2004 20:55:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Dar si la genesis, mi se pare excesiv mixajul de imagini excelente cu ceruri dramatice importate."

Aveti perfecta dreptate, singura problema este ca nu e nici un cer importat acolo - sunt facute pe film negativ alb negru, si ala era cadrajul si ala era cerul.
Daca sa zic la 5 peisaje dintr-o suta sa schimb cerul, dar asta pe digital.
Alea, asa era imaginea, asa am scanat-o, asa am pus-o in pagina, nu sunt trucaje de nici un fel. Asta daca nu socotim trucaj niscaiva filtre degrade, portocalii, de polarizare, si altele asemenea.

"In poza 8 iti ratacesc ochii inutil. Totul e sa exploatezi lumina la ore imposibile” zicea cineva, pe aici. Cum ramane atunci?"

Este o imagine facuta cu un Linhof cu Biogonul de 53, descentrat; acolo pe web se vede ce-i drept puchinos, dar in imaginea 30x40 sunt niste detalii extraordinare de la citiva cm - din partea de jos a fotografiei - pina la infinit.
Mie imi place insa si asa mica, este selenara, lunara, are o curgere si o adincime care rar am obtinut-o...

"Dar seria dvs. baroca este insuportabil de lunga. Ar fi cazul sa scoateti din ea macar o treime, pozele dubioase. Stiu ca e greu sa va decideti."

Adevarat, imi e imposibil sa ma decid. In timp se filtreaza si se alege totul, dar timpul acela nu a venit.
Ma mai uit, mai string pareri, mai intreb, nu stiu ce sa fac. Ma incurca un fir al povestirii acolo, un ajutor al cafegiilor ar fi foarte bun, ca in tarile civilizate exista la cafenele ceea ce se numeste "table book" sau "cofee book", la mese exista cite un album de imagini al unui fotograf, mai bei o cfea, te mai uiti la un portofoliu, e grozav. Acolo.

"Pozele bune trebuie sa fie deosebite, simple, indraznete, proaspete, clare si puternice."

In principiu va dau dreptate. As mai adauga: pozele bune trebuie sa fie cele in care autorul crede, in care pune o parte din aureola sau glagoria sa, imaginile care sunt ca un sistem de operare: bootabile...

"Majoritatea asilor spun ca imaginile bune, cu amprenta personala, ies atunci cand interventia fotografului este spre minima."

Totul e relativ... asii spun asta la telefon, si cind colo in momentul ala ei stau cu aerograful in mina, sau cu setul de scule de dodge/burning, sau cu Photoshop-ul pe monitor... totul e relativ.
Ce e aia interventie minima?
Cind ai ales focala, timpul, diafragma, punctul de statie, deja ai o interventie deja covirsitoare... ce sa mai zic de filtre, detalii, umbre, lumini, etc.

"Fotografii romani, chiar si pasionatii de fotografie se comporta contra-productiv, de teama sa nu le cada coroana, pe care si-o viseaza pe cap."

Cred ca ar trebui facut un studiu psihanalitic la cum devine cazul cu fotografii, cel putin astia de dincoace de Carpati.
Ma intristeaza infiorator lipsa de coeziune a breslei, incapacitatea de a reactiona la ce ni se intimpla, ciubucul care ia mintile si nu mai lasa timp creatiei, si ar mai fi citeva chestii, dar ce conteaza.
Bine ca existati si mai miscati masa cu piftie, chiar daca in stilul Dvs caracteristic, mai personal.
Dar pe ansamblu e foarte bine si multi cred ca citesc pe aici cu interes ce spuneti.
#23507 (raspuns la: #23456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT. VOI TOTI, DAR IN SPECIAL SOTIEI MELE!!!!!!! - de carapiscum la: 10/01/2005 05:00:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33058 (raspuns la: #31644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de om la: 02/12/2005 22:18:58
(la: A uita ca ai fost copil)
stiu ca este greu :((, dar nu uita premiul tau de "miss one ma(a)m show ;))
Hai sa-ti spun cum am facut eu cu un betivan care-si cotonogea fiul. M-am dus acolo, i-am zambit suav, mi-am suflecat manecile si i-am spus: "hai frate sa te ajut! eu unde dau?" Dupa ce i-a picat mandibula si a inceput ma ma priveasca de parca am venit de la BALACEANCA. Partea buna este ca a uitat de pustan ;))

inca ceva: bravos pentru sesizarea profesorilor!!! Cu siguranta ca i-a intrat putin morcovel si vorba aceea: azi un pic, maine un pic...:))
#92389 (raspuns la: #92378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
come on! - de caty_lina la: 23/01/2006 15:17:12
(la: MI-E DOR DE "UN OM")
te inteleg perfect cand spui k ti-e foarte dor de ea...stiu k e greu numai k uneori poate fi si un lucru bun...gandeste-te putin...tu tii la ea si i-ai demonstrat-o(zici k ti-ai cerut iertare...)in fine ...fiind prietene f bune normal ar fi fost ca si ea sa uite ce s-a intamplat....sa incepeti din nou sau sa continuati cu relatia asta frumoasa....e foarte greu cand puierzi pe cineva drag insa e si mai rau cand acel cineva iti arata indiferenta sau poate chiar respingere...incearca sa te gandesti k poate intr-o zi isi va da seama cat de mult a pierdut...orice ar fi eu zic sa ramaneti prietene pt k o ftrumoasa relatie de prietenie nu se poate strica dintr-o prostie....



aveti grija de voi si ganditi-va ca totul; va fi ok.....




te-am pupat




best wishes!
intr-adevar asa este...si eu - de caty_lina la: 06/02/2006 22:01:37
(la: ochii care nu se vad se uita???)
intr-adevar asa este...si eu daca ma gandesc bine faptul ca am mai cunoscut alte persoane intre timp intr-adevar infulenteaza outin "amintirile" mele...insa de multe ori ma cuprinde frica...Mi-e frica sa nu cumva sa ii uit si sa ma consider mai apoi un om de nimic , un om care si-a dat la o parte prietenii si amitirile stiu ca e greu de imaginat asta insa eu ce sa fac....ei sunt mereu in mintea mea insa ma gandesc de multe ori ca uitarea a intervenit mai intai la ei si apoi la mine...:(

Sper ca totul sa fie ok...multumesc k mi-ati raspuns!!!!



kisses
#104331 (raspuns la: #104296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
baloo - de Cri Cri la: 05/07/2006 12:35:40
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Hey, fugi repede de-aici, c-am sa te fac psihologul meu personal si nu mai scapi! :))))
input : "El si-a dorit o relatie stabila, iar tu nu ai fost pregatita".
Precizez: asa mi s-a parut. Inca o precizare (nu in favoarea mea): daca vreau ceva neaparat fac o obsesie pana obtin. Apoi imi trece :)))
Deci.. cu "contratimpul" s-ar putea sa ai mare dreptate. L-am "vanat" o perioada, apoi m-am consolat cu ideea ca "nu poti obtine chiar totul", apoi m-a "vanat" el, dupa care eu m-am declarat satisfacuta cu ce-am obtinut si-am zis ca nu vreau sa ne mai vedem, el a fost suparat si jignit, eu am revenit asupra deciziei, el.. etc, etc.. Brr.. chiar ca nu vreau sa mai iau povestea de la inceput. E ciudata rau.
Nu "s-a discutat" de relatie stabila, deci. Astfel am interpretat eu grija sa de a construi ceva intai si a trece la sex dupa.

Deci diferenta de varsta existand, s-ar putea ca el sa fi vazut in relatia voastra poate "ultimul tren" sa-si formeze o familie.
Wow, wow, wow! Stop there!
Diferentza de varsta era.. invers. De aceea presupuneam ca ar sari din masina :)))
Deci.. eu zic sa tragem o linie povestii: n-a fost sa fie. Nu de alta, dar ma si doare, inca, sa scormonesc, e si putin probabil sa mai pricep ceva in plus acum, dupa ce s-a terminat de tot. Sincer, nici nu cred ca vreau. Nu-mi place sa alerg dupa caii verzi, mai ales cei plecati de mult de pe pereti :)))
Un lucru pot intelege la altii (si la el, in consecinta), desi mie nu mi-e teama de el (e ca si cu fobiile): teama de suferinta. Cu asta am priceput de ce s-a indepartat de mine. De aceea eu am rupt comunicarea, pentru a nu rasuci cutitul in rana. In aceste conditii, nu pricep de ce totusi ma cauta el. Dar sa lasam..

Acum, in legatura cu povestea ta... seamana in mod ciudat cu aceasta, desi in povestea ta, a fi cu EL presupunea pierderi pentru EA (material vorbind), ceea ce aici nu e cazul. Cu toate acestea, chiar presupunand ca "pierderile colaterale" ar fi o scuza, tot nu-i inteleg jocul. Avea nevoie de iubirea lui.. pentru ce? Pentru "diversitate"? Pentru a-si mangaia propria vanitate? Stii... numeste tu cum vrei asta, dar eu o voi numi meschinarie. Nu ca eu as fi chintesentza altruismului in lume, dar atata timp cat nu vreau pe cineva, sau am hotarat ca nu pot fi cu el, ii dau libertate. Ei mi se par caractere slabe si nesigure, cu tendinta rautacioasa de a se juca, de a pastra o "umbrela pentru zile ploioase". Nu-i deloc fair play.

Cred ca nu e cazul sa mai raspund la intrebarile 1 si 2.. cred ca ai inteles cum stau lucrurile. Daca vrei totusi o precizare, n-am simtit lipsa cuvintelor si nici un fel de oscilatie in sensul descris de tine. Dar asta nu e o baza pentru concluzii. Cred ca, in materie de sex, nu e neobisnuit sa dai tot ce poti, chiar daca iti uiti partenerul a doua zi.:))

La ce-ar fi folosit sa-i cunosc istoria, mai mult? Nu cred ca e in regula sa caram dupa noi, intr-o relatie noua, dezamagirile celei trecute. Stiu ca e greu, stiu ca nimeni nu poate fi rupt cu totul de trecut, fiindca trecutul ne reprezinta. Dar daca innecam fiecare nou inceput in mlastina frustrarilor anterioare, cred ca lipsim noul partener de o sansa, ne lipsim si noi de ea.
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
#131745 (raspuns la: #131702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hop si eu - de anisia la: 15/10/2006 15:43:45
(la: Am greşit. Iartă-mă !)
- daca merita osteneala da. si nu glumesc. sunt situatii in care daca mi-am dat seama ca nu mai merita investit, o las balta. ca pierd timpul aiurea...
- sincer? da, nu intotdeauna recunosc... ca daca-i prea tarziu, oricum nu-si mai are rostul si o las cum a picat.
- uite la asta nu m-am gandit. hm... da, exista! cele in fata carora nu am gresit... :)
- daca stiu? sa o spuna cei carora mi-am cerut scuze . daca pot? da, pot, cand vreau! daca-mi e usor? uneori da, alteori nu. daca-mi este greu? idem:)
nu este nici o atingere. o greseala recunoscuta este pe jumatate iertata. dar cum spuneam, uneori iti bati gura de pomana. mi s-a intamplat sa pic intr-o astfel de capcana. noroc ca m-am trezit la timp si mi-am dat seama ca nu merita investitia..
este un firesc sa iti ceri scuze / iertare... nimeni nu-i perfect, in definitiv si la urma urmei.

intrebari:
1. care-i diferenta intre a-ti cere scuze si a-ti cere iertare?
2. ce te faci cu cei care nu te lasa sa le ceri scuze/iertare? ca nu le place lor sa te auda "iarta-ma, am gresit"...
3. de ce este usor sa ierti dar greu sa uiti?

_________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
nu stiu - de chelucupar la: 13/10/2009 09:41:30
(la: Credeti ca Herta Muller a meritat Premiul Nobel?)
Nu pot zice ca a meritat sau nu pentru ca abia acum, cand a castigat premiul nobel, aud si eu prima oara de ea.
Acuma na, poate tu de fapt te gandestii ca erau altii mai buni ca ea care ar fi meritat. Asa, o teorie a conspiratiei din care sa reiasa ca de fapt comisia de nobel acorda premiile pe criterii nu tocmai "oneste". S-ar putea fi extrem de adevarat, tinand cont ca in 1954 (parca) premiul pt literatura a fost castigat de Winston Churchill. Astia care castiga premiul nobel sunt scriitori mari. Insa nu sunt cu totii mamuti ai literaturii. Nu-s toti Dostoievski, nu toti ajung clasici ai literaturii universale. Unii sunt cu adevarat uitati dupa ceva vreme. Sau mai degraba nu mai sunt cititi, pentru ca e greu sa uiti pe cineva care a luat premiul Nobel. Ramane in istorie, asta e sigur.
Sper ca ti-am raspuns intr-un fel la intrebare.
Rolia - de Baby Mititelu la: 28/11/2009 08:29:50
(la: civilizatie vs libertati individuale)
Stiu, plangaciosii sunt greu de suportat, uneori sunt de-a dreptul urati. Dar...Durerea e omeneasca. Si slabiciunea. Si plansul.
Poate ca ai dreptate, se poate urca un "munte" cum zici tu dar...Daca urci pe "muntele" gresit si intelegi aceasta doar cand ajungi sus? Nu e mai bine sa te opresti uneori, sa-ti oblojesti ranile, sa plangi, sa te uiti in jur, sa te intorci din drum eventual, sa cauti un alt "munte", mai potrivit pentru puterile tale? Eu nu vad eroism in ce zici tu. E mai degraba un exercitiu de forta si de orgoliu. De rezistenta, uneori gratuita dar care poate costa mult. Ranile netratate se infecteaza.
#502793 (raspuns la: #502792) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:)) - de ccm37 la: 10/12/2009 09:00:53
(la: "Poezia" cu care m-am trezit azi in cap)
Eu nu am mai avut timp sa visez, am muncit 20 din 24 de ore... si am dormit dus...

Femeile... Se nasc materialiste, sunt educate ca sa fie materialiste, iar la randul lor isi invata odrasla sa fie la fel...
A fost si din partea mea, nu o sa mai fie niciodata! Azi privesc alti ochi si ii iubesc, ei ma urmeaza nu vor sa ma ucida. Bine, aici e vorba de iubire, nu de vise. Insa pentru unii iubirea inca mai ramane un vis, greu de atins.

Totul trece, viata mai departe merge! Cand ma trezesc din al meu vis, stiu ca cineva ma asteapta.

Uite o sa deschid un subiect: Iubire sau amagire? Sa vedem...

Vise placute! Dar sa nu ma visezi... ca atunci crezi ca ajungi in rai:))
#505997 (raspuns la: #505193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bucu, - de juli la: 08/05/2011 11:12:38
(la: Nicolae Steinhardt despre judecarea aproapelui )
si io zic, nu dau cu paru'... inainte de a ma uita la gunoiu' vecinului incerc sa-l curat din propria-mi ograda pe-a meu.

In rest, da, am pareri personale, le-am tot spus pe aici cand am considerat ca merita.
La circ, balacareli gratuite fac alergie. De aceea prefer sa tac de cele mai multe ori.
Dintotdeauna am spus exact ceea ce am gandit, fie-n real, fie-n virtual indiferent cu cine am vorbit. Stiu ca-i greu de crezut. Da' asta sunt, imi cunosc si alea bune si alea rele si mi le asum, nu pun in carca altuia vini ce-mi apartin.

;)mai frate, daca esti, incerci sa ramai impartial esti privit cu suspiciune... pffffffff.





#612038 (raspuns la: #612028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ups! habar nu am avut ca am sters pozele. - de juli la: 22/07/2011 19:45:54
(la: Week end la Budapesta)
Scuzeeeeeee! Is toanta de-a dreptu' uneori. ;)) prind greu si uit repede.

Asa-i cu orice inceput... gata de-acu stiu ce si cum. Sau cel putin asa cred.
:)

Admin help me, please! Sterge daca se poate acele comenturi de unde eu am sters pozele. Te rog!

Multam anticipat! :)
cu sinceritate.. - de ynna la: 21/03/2012 14:34:35
(la: Iubire interzisa?)
Dragii mei,va salut pe toti si tin sa precizez ca ceea ce am citit astazi din com voastre,m'au facut sa plang si m'au determinat sa'mi fac cont ca sa va pot raspunde.Sunt foarte impresionata de ceea ce am citit,fiecare are dreptate in felul lui..da,Dumnezeu ii iubeste pe cei indragostiti,dar nu iubeste Pacatul!Eu am trait o experienta unica si desi imi vine foarte greu sa o relatez,ma incumet,imi fac curaj,cu riscul de a fi hulita si judecata.Acum 4 ani de zile,m'am indragostit de un barbat casatorit.Lucrurile nu erau roz in casa lor,nu pot spune ca am fost eu motivul despartiri,chiar daca pare o scuza banala.Eu imi asum greseala si stiu ca in ziua aceea eu am semnat intrarea in Iad probabil,dar regret in fiecare zi a vietii mele.Ne'am iubit foarte mult si am luptat enorm pt a fi impreuna.Ne'am luptat cu oamenii,cu orasul care arunca cu pietre,si nu neaparat in el,ci in mine!Eu am fost principala vinovata,ca si cum il luasem cu forta,ca si cum eu eram sigura responsabila pt adulterul lui.Pentru mine nu a contat,mi'am umilit familia,m'am "dezbracat" de demnitate,mi'am calcat in picioare mandria,statutul,am renuntat la tot.Nu era un om rau,isi respecta sotia f mult,dar nu o mai iubea.Se cunosteau de copii si s'au casatorit la cererea si bucuria parintilor lor.Avea 29 de ani atunci si desi el a explicat tuturor ca nu e vina mea,sau cel putin ,nu e numai a mea,ca nici el si nici sotia lui nu vor gasi fericirea stand unul langa celalalt doar pt satisfactia parintilor,ca sunt inca tineri si isi pot reface viata cu usurinta indiferent cat de greu va fi la inceput.Nu am avut cui explica,e foarte usor sa judeci,probabil ca eu mi'am primit pedeapsa,tocmai pt ca,la randul meu,am condamnat alte persoane si am criticat cuplurile care se formau peste noapte,cu pretul suferintei oamenilor din jur.Dumnezeu poate pe mine m'a pedepsit imediat,caci,la scurt timp,mi'am pierdut tatal.ne'au "haituit" si ne'au sleit de puteri,toti cei din jurul nostru,eu fiind si in doliu,incat ajunsesem si noi sa nu ne mai suportam prezenta.la doi ani dupa,ne'am despartit,pt ca eu nu am mai putut continua..din diverse motive.nu stiu cat e de fericit,stiu ca noi nu vom uita prin ce am trecut impreuna,iar eu sunt goala pe dinauntru,nu mai am sentimente,nu mai pot imparti nimic cu nimeni,si sunt inca marcata..de aceea nu pot lasa pe nimeni sa se apropie in vreun fel de mine.povestea mea e foarte lunga si foarte complicata,o spun pe scurt si fiecare poate intelege cum vrea,dar eu stiu ce am trait si care a fost adevarul nostru si Dumnezeu stie ca nu am facut nimic cu rea intentie,ca sentimentele noastre au fost pure si nu am vrut sa facem rau nimanui intentionat.Poate intr'o zi,voi ajunge sa fiu iertata de Dumnezeu,e singura iertare pe care o vreau.chiar daca nu aprind zeci de lumanari la biserica(desi sunt credincioasa si eu si familia mea)El stie fiecare stare a mea si imi asculta toate cuvintele inaltate in lacrimi si durere.
#630871 (raspuns la: #87330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in anumite limite, eu vad sit - de SB_one la: 22/11/2003 08:37:08
(la: A existat holocaust in Romania?)
in anumite limite, eu vad situatza la modul sortiv: unul cistiga , altul pierde! Repet, se impun acele limite. Este dreptul fiecaruia sa stie adevarul; este insa si dreptul nostru( eu si tu) al tuturor sa incepem "mai bine". Sa o mai tzinem inca o mie de ani? Viatza e prea scurta si fiecare din noi are dreptul la una mai implinita( fiecare cum intzelege)Ptr. mine asta e o discutzie; numai o discutzie.
Stiu ca e greu cu cei neinformatzi: nici-un neamtz cumsecade nu poate intzelege( si nu accepta) tratementul pe care noi l-am primit aici in vremurile astea " insorite"
#4920 (raspuns la: #4867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cristi, punctele de vedere d - de SB_one la: 06/02/2004 12:25:48
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Cristi,
punctele de vedere diferite sint OK ,binevenite si de dorit.

Nimeni nu este perfect si fiecare isi are adevarul lui( adevarat) Au fost insa citeva comentarii si acuzari (n-as putea spune acum din partea cui) care erau prea "tzintite" si pe care nu le intzeleg de loc cu atit mai mult cu cit persoanele nu locuiesc in tzara.

Subiectul asta sa dorit ptr. cei ramasi - constient - in tzara; in contrabalantza cu alte subiecte ( unde noi sintem cei mai tari si destepti ptr. ca am plecat)speram ca anumite persoane sa se abtzina de la comentarii nepotrivite; nu au facut-o.

Tu esti in tzara; felicitari ptr. realizari. Stiu cit de greu e si ce probleme sint. Totzi ai mei sint acolo( rude si prieteni); informatzii de la prima mina.

Si in paranteza fie spus- eu fiind plecat din '88 si cam "trecut" am intrebat asa "in surdina" niste prieteni din Buc care-l cunosc personal(?) pe Radu si...e mai mult decit OK. Omul are punctul lui de vedere si face ceva util ce altzii nu fac dar il critica la modul murdar( ma refer la ce-am "auzit" aici, altceva nu stiu); de fiecare data mi se lungeau falcile si ramineam fara suflu. Tema fiind " de ce ai decis..." nu sa incepem sa ne criticam unii pe altzii.

...si tot in paranteza: iata prezentarea facuta lui Radu la unul din forumuri: ( merita citit)
...............................................................

Radu Herjeu, binecunoscutul om de televiziune si radio, a acceptat invitatia de a discuta cu membrii Clubului nostru. Experienta lui ca jurnalist se intinde pe zece ani de televiziune (Antena 1), patru de radio (Radio Romantic), si trei ca lector universitar de jurnalism.

Alaturi de activitatea din massmedia, Radu Herjeu are deja sase carti publicate:
"Clepsidra mea de pasi" (versuri 1997),
"Depietrificarea" (versuri 1999),
"Jocul de-a fericirea" (teatru 1999),
"Oglinda miscatoare" (“Televiziunea si societatea. Tehnici de propaganda, persuasiune si manipulare”, o analiza personala a fenomenului televiziunii, 2000),
"Printre randuri" (interviuri cu cele mai mari personalitati culturale ale Romaniei, 2001),
"Ramasite de tinerete" (versuri, 2002).

In 2001, a primit Distinctia Culturala din partea Academiei Romane. In acelasi an, piesa de teatru "Pastratorul" a fost distinsa cu unul din cele patru premii ale concursului Camil Petrescu, organizat de Ministerul Culturii.

Calatoreste mult si ii place sa descopere oameni si locuri.

Inimos si entuziast din fire, el este si presedintele Clubului "Noua ne pasa", o asociatie pentru cultura, oameni si prietenie, precum si al revistei ALTFEL, destinata liceenilor, distribuita lunar si gratuit in sute de licee. A pus bazele unui Centru de resurse pentru tineret unde se ofera gratuit acces la cursuri de limbi straine,
matematica si informatica. Clubul si revista organizeaza in fiecare an cel mai mare festival-concurs pentru liceeni - LicArt, cu sectiunile teatru, dramaturgie originala, poezie si fotografie.
...................................................................

Nu-i putem acorda atita credit si respect?

Este manipulabil?( va rog sa cititzi cuvintul in intregime !) E o caracteristica umana; intrebarea e , unde sint limitele?
( cu citziva ani in urma a trebuit sa procur (… Frantza prietena noastra) material bibliografic ptr. o lucrare de diploma: "Puterea cuvintului: intre persuasiune si seductie"/ jurnalistica Tim.(nota 10…deh…)

Cred ca problema noastra este sa invatzam sa ascultam, sa intzelegem si sa respectam hotaririle celorlaltzi. E un proverb care spune ca "prostul ride mereu de ce face vecinul", iar noua ne va mai trebui ceva timp pin-om invata sa nu ridem ci sa intzelegem.

Sint convins ca tu intzelegi asta mai bine ca multzi; altfel nu ai fi rezistat. Si stii f. bine ca corectitudinea ( nu numai in afaceri) ar trebui sa capete alt loc in mintzile noastre.
Ptr. cei din america , sa-si amintesca ca -acolo- toate astea sau realizat cu pistolul! Noi neavind pistol, credem ca ne e permis sa spunem aice si oricum.

De la un vechi constructor( utilajist), toate cele bune.







SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9043 (raspuns la: #9005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca vrei sa slabesti - de cenusareasa la: 01/03/2004 17:53:53
(la: Cu ce regim ati reusit sa slabiti?)
Nu este musai o cura de slabire, dar cel putin in cazul meu da rezultate.
Trebuie sa folosesti bicicleta in fiecare zi(dupa multe incercari de a slabi, bicicleta m-a ajutat cel mai mult si in timpul cel mai scurt, iar daca o s-o folosesti si dupa ce ajungi la greutatea convenabila nu cred ca o sa mai fie nevoie de alta cura de slabire).
In acest caz poti sa mananci aproape orice( peste, lactate, inlociesti painea cu orezul, carne de pui, cafea fara zahar, etc).
Trebuie sa bei cel putin 2 litri de lichide/zi ( incearca sa bei apa plata).
Legumele si fructele nu ar trebui sa lipseasca, iar pentru masa de seara incearca sa-tzi faci loc in program in jur de ora 18. Stiu ca este greu.....unii muncesc pana spre ora 22 si ajung acasa cu pofta de mancare, dar.........

Oricum mersul cu bicicleta (30 min/zi) este cel mai important( in acest caz).

Ganduri bune!!!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...