comentarii

studierea literaturii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
O alta "Comisie internationala" pentru studierea "holocaustului" - de Bogdan la: 31/01/2004 09:04:50
(la: A existat holocaust in Romania?)
Salut copii,

Eu cunosc foarte multe despre acest subiect si am stranse foarte multe materiale. Din pacate obligatiile sociale si profesionale imi limiteaza drastic timpul pe care-l pot afecta discutiilor, asa incat ma voi multumi in loc de lamuriri si mesaje personalizate sa reproduc texte si sa va invit sa urmati niste linkuri. Cine vrea mai mult sa-mi scrie pesonal.

---------------

COMISIA INTERNATIONALĂ DE CERCETARE SI EVALUARE A
CONTENCIOSULUI ROMÂNO-EVREIESC

La initiativa mai multor persoane si a unor asociatii si fundatii culturale si de actiune civică, se constituie COMISIA INTERNATIONALĂ de CERCETARE SI EVALUARE a CONTENCIOSULUI ROMÂNO-EVREIESC, demers la care ne vedem constrînsi de faptul că în ultimii ani s-au înmultit atacurile nedrepte si nefondate la adresa unor persoane si institutii, inclusiv de stat, românesti sau evreiesti (israeliene), atacuri la adresa adevărului istoric privind relatiile dintre români si evrei. Aceste încercări de falsificare a adevărului istoric au culminat în toamna anului trecut, 2003, cînd, la initiativa d-lui Ion Iliescu, s-a înfiintat COMISIA INTERNATIONALĂ PENTRU STUDIEREA CONSECINTELOR HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA.

Considerăm că pe cît de bună ar fi, în principiu, ideea de a se constitui o asemenea comisie, pe atît de nepotrivită este componenta acestei comisii, precum si pretentiile formulate de unii membri ai comisiei, pretentii sub ale căror auspicii urmează să actioneze numita comisie. Considerăm, mai întîi, că este cu totul inadmisibilă prezenta în această comisie a unor persoane care si-au dovedit deja incorectitudinea, împinsă de unii pînă la sperjur în justitie (cazul Radu Ioanid). Ridică de asemenea serioase semne de întrebare prezenta în fruntea comisiei a lui Elie Wiesel. Lideri de opinie si de constiintă ai lumii noastre, inclusiv lideri evrei, si-au exprimat deja, de-a lungul timpului, în termeni inechivoci, rezerve serioase ori chiar contestatii, judicios argumentate, cu privire la statura morală a numitului Elie Wiesel. Grave carente de etică profesională a dovedit, din păcate, si Lya Benjamin, membră si dînsa a Comisiei Wiesel.

În plus, majoritatea membrilor comisiei sînt publicisti si istorici care au afirmat de-a lungul timpului aceeasi opinie: în România anilor 1939-1945 s-a desfăsutat un veritabil holocaust, cu sute de mii de victime. Desi cel putin la fel de multi sînt si istoricii si publicistii care neagă producerea acestui „Holocaust în România”, nici unul dintre ei nu a fost invitat să facă parte din comisie, iar cînd unii dintre ei au cerut în mod expres participarea la cercetările si lucrările comisiei Wiesel, nimeni nu le-a dat un răspuns.

Stîrneste de asemenea nedumerire si suspiciuni faptul că o asemenea comisie este organizată la mai bine de 60 de ani de la producerea evenimentelor, ca si cînd cei interesati (victimele si mai ales urmasii acestora) au asteptat să treacă timpul si să dispară fizic atît martorii si participantii directi la asa-zisul Holocaust din România, cît si acuzatii si vinovatii prezumtivi.

Nu dăm importantă si relevantă faptului că membrii evrei sînt mai multi decît membrii români ai comisiei. Dar dăm cea mai mare greutate, în contestatia pe care o formulăm la adresa Comisiei Wiesel, modului în care, ca presedinte al comisiei, numitul Elie Wiesel îsi imaginează că se poate căuta, afla si propaga adevărul istoric. Cităm din declaratia de intentii prin care Elie Wiesel a acceptat „postul de presedinte al acestei Comisii” (vezi revista „Observator Cultural”, nr. 193/2003, pag. 7): „Sîntem devotaţi principiului potrivit căruia descoperirile Comisiei vor fi acceptate ca definitive în legătură cu acest subiect, atît în România, cît şi în lume.”

Ne pronuntăm categoric împotriva principiului invocat de contestatul detinător al Premiului Nobel pentru Pace. A pretinde să i se ia în serios acest „principiu” este un act de insolentă si de incompetentă agresivă. A formula un asemenea principiu este expresia unei gîndiri corupte, denaturată de ură si cupiditate. Îi rugăm pe onorabilii membri ai Comisiei Wiesel, ca si pe cei care au initiat-o să declare public dacă:

- cunosc care altă comisie cît de cît similară a functionat după principiul instaurat de Elie Wiesel ?
- au fost consultati asupra acestui principiu ?
- au cunoscut această „regulă” a comisiei atunci cînd au fost invitati si au acceptat să facă parte din comisie ?
- sînt de acord cu acest principiu ?

În mod fals se afirmă în comunicatul oficial (vezi acelasi „Observator Cultural” ) că „Comisia va fi independentă, iar cercetarea se va efectua numai în conformitate cu standardele în domeniu” (s.n). Întrebăm: în ce loc, în ce lucrare de metodologie a cercetării stiintifice, poate fi găsit principiul Elie Wiesel ? Sîntem gata să ni-l însusim dacă ni se face dovada că un asemenea principiu circulă printre oamenii seriosi, onesti si competenti, printre istorici sau printre juristi.

Precaritatea morală în care s-a instalat de la bun început Comisia Wiesel era inevitabilă, dat fiind că această comisie, în intentia initiatorilor ei, urmăreste de fapt să stabilească în bani suma echivalentă suferinţei sutelor de mii de evrei ucisi de români. Această sumă se ridică după unii petenti la 50 (cincizeci) miliarde de dolari. După alte estimări, ar fi vorba „doar” de 10 (zece) miliarde de dolari. Ce reprezintă această sumă ? Ceva mai mult decît totalul investitiilor străine făcute în România după decembrie 1989…

Acest total în 15 ani încă n-a atins valoarea de 10 (zece) miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un nou episod din „Industria Holocaustului”, din ceea ce lumea întreagă numeste de-acum a fi Holocash-ul, exploatarea cinică si nerusinată a mostenirii Holocaustului, care încetează de a mai fi un moment de tragică referintă din istoria umanitătii si devine o escrocherie abil concepută si dirijată, o diversiune amplă, complexă, în care sînt angajati sefi de state, politicieni, mass-media, istorici si publicisti mercenari, fiecare cu partea sa de gheseft. După miliardele (totusi, nu asa de multe) pe care băncile elvetiene le-au plătit prin abuz si santaj acelorasi cercuri evreiesti, sumele cu care vor să ne încarce Wiesel & comp. ar reprezenta nu numai o lovitură extrem de dură dată avutiei nationale românesti, o lovitură care ar afecta în mod sever bugetul fiecăruia dintre noi, dar ar constitui un atac la onoarea si demnitatea neamului românesc, ar însemna introducerea unui capitol rusinos în istoria României.

În măsura în care – cel putin deocamdată – stim si credem, sîntem convinsi că în România NU A EXISTAT HOLOCAUST, că nu s-a conceput si urmat vreodată în România o politică de exterminare a evreilor, ne înscriem împotriva Comisiei Wiesel. Nefiind acceptati să cercetăm împreună care este adevărul, ne constituim într-o comisie paralelă, prescurtat numită Comisia noastră, cu gîndul de a ne controla si verifica unii pe ceilalti în ceea ce priveste calitatea cercetărilor si, mai ales, a „descoperirilor” pe care le va face fiecare comisie.

Comisia noastră porneste la drum sub patronajul (juridic si moral) al următoarelor organizatii:
- Liga pentru Combaterea Anti-Românismului
- Uniunea Vatra Românească – filiala Bucuresti
- Asociatia Veteranilor de Război si a Urmasilor Veteranilor
- Grupul Scara
- Uniunea Mondială a Tuturor Românilor

Sîntem bucurosi să ni se alăture oricine este de bună credintă în răspunderile pe care le avem ca fiinte umane înzestrate de Bunul Dumnezeu cu constiinta binelui si a răului, a dreptătii si a injustitiei, a adevărului si a minciunii.

Comisia noastră a început să functioneze

Desi nu si-a definitivat componenta, Comisia noastră a început să functioneze, să adune mărturii, dovezi, acte si probe privind contenciosul româno-evreiesc si, îndeosebi, perioada 1939-1945. Printre primele materiale obtinute se află si declaratia d-lui Constantin I. Dărăsteanu, născut la data de 28 iulie 1914, în comuna Stoienesti, judetul Giurgiu, martor ocular la ceea ce s-a întîmplat în ziua de 24 ianuarie 1941 la Abatorul din Bucuresti. În numărul trecut din revista „România Mare“ am publicat fragmentul cel mai important din această mărturie. Am procedat, însă, si la înregistrarea, prin notariat, a acestei mărturii exceptionale, sub semnătură legalizată. Punem această declaratie la dispozitia oricărei persoane sau institutii interesate.

De asemenea, le facem cunoscut celor care doresc să ni se alăture în acest efort si, în primul rînd, celor ce detin informatii sau documente, să ne contacteze la adresa: Ion Coja, OP 41, CP 30, Sector 1, Bucuresti, tel. 0744.903.890, tel./fax 211.87.84. Doamne ajută!

În numele Comisiei noastre,
ION COJA,
secretar executiv

============
Bogdan
http://ro.altermedia.info, cealalta fata a realitatii
#8671 (raspuns la: #8661) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Literatura bufniliana - de Ovidiu Bufnila la: 05/03/2004 01:08:05
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Bine v-am gasit, Daniel!
Multumesc de invitatie!
E interesanta trimiterea la Stanislaw! Editorii de la Double Dare Press(USA) m-au asemuit cu Bohumil Hrabal, marele scriitor ceh iar editorii de la Kvala (USA) m-au asemuit cu Joyce. Seria asemuirilor bufniliene e foarte lunga. In Venezuela m-au publicat alaturi de Coelho. Uneori ma impovareaza asemuirile. Dar nu ma sperie. Eu sunt constructorul literaturii mele, nimeni altcineva. Noapte de noapte, istorie dupa istorie. Stanislaw exploateaza o alta directie decat Bufnila. N-as vrea inca sa dezvalui cheile literaturii mele. Dar nici nu voi lasa poevestea lui Bufnila pe mana criticilor literari. Criticii literari dovedesc uneori o suficienta demna de tot rasul! In forumuri insa intalnesc opinii mult mai aproape de realitate, mult mai realiste! Unii navigatori sunt pasionati, altii sunt aroganti dar sunt multi care stiu sa puna punctul pe I. Ii ascult pe acestia din urma chiar daca adeseori, recunosc, ma infurie ca au dreptate. Bizara mea calatorie in oceanul digital este insa de-a dreptul fantastica! Intalnesc navigatori remarcabili! Uneori ne incrucisam spadele, alteori navigam umar la umar. Eu sunt un luptator-navigator, o mare meduza fictionala! In copilarie am avut o revelatie fundamentala. Din clipa aceea am fost constient ca am o misiune.
#11385 (raspuns la: #11340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totusi, cred ca literatura n- - de Daniel Racovitan la: 18/03/2004 07:26:03
(la: Ecologically right)
Totusi, cred ca literatura n-ar trebui sa renunte la un scris estetic. Personal nu agreez dadaismul.
Proza ta Ovidiu, desi contine imagini suprarealiste uneori naucitoare, e consecventa, ceea ce rezulta intr-o lectura placuta. Exista un univers al lor, o vraja, pe care tu nu o rupi niciodata. Daca ai face-o atunci n-ai mai fi scriitorul care esti.

Pe cand ruperea vrajei din story-ul cu calul e ca si cum, in timpul vizionarii Calauzei lui Tarkovsky, cand esti absorbit in poveste, s-ar aprinde brusc luminile din sala de cinema si vine unul imbracat in clown care sa iti ceara "sefu' ai o tigara?", ulterior lamurindu-te ca reprezentatia lui facea parte din spectacol.


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#12331 (raspuns la: #12330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In literatura s-a injurat din - de Rascolnikov la: 05/04/2004 06:13:18
(la: Mod de evaluare a literaturii contemporane...)
In literatura s-a injurat dintotdeauna, si chiar si in a noastra, vezi Marin Preda. Se injura probabil pentru a-ti da impresia ca iesi din fictiune si intri in real. Problema se pune daca injuratura isi are rostul in acel pasaj, iar in cazul de fata, injuratura e ceea care conteaza in toata povestirea, ea da forta, nu pot sa spun decat ca-mi pare rau ca cei care editeaza carti sunt oameni fara prea multa valoare, nu este singurul caz, sa stiti.
Pacat ca o anumita creatie trebuie sa depinda de un om fara gust estetic(chiar daca este vorba de estetica uratalui).
Nu ne ramane decat ca oamenii talentati ai literaturii sa-si infiinteze propria editura, dar pana atunci suntem la mila unui "coate goale" ca sa nu zic "mate fripte" ca poate e prea puternica pentru anumiti ochi sau urechi.
Literatura sau Fictiunea: marea provocare in Era Complexitatii - de Ovidiu Bufnila la: 14/09/2004 08:48:49
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Literatura sau Fictiunea: marea provocare in Era Complexitatii
eseu de
Ovidiu Bufnila

Postmodernismul a murit. Moartea lui pune o intrebare: Literatura sau Fictiunea? O intrebare complicata. Sigur ca un text ne poate parea literar dar multe texte NU SUNT LITERARE. Realitatea asa cum incercam sa o intelegem este un TEXT. Una e Scriitorul de LITERATURA alta e Constructorul de FICTIUNI. Literatura este un biet artificiu pe cand Fictiunea este un proces, o profunzime. Ani de-a randul am incercat sa fac delimitarile si, de exemplu, atunci cand am scris despre alti scriitori, cand am dat note de zece in ateliere literare sau cenacluri sau cand am laudat in mesaje de email sau la telefon, sau cand am ascuns dragostea mea pentru scriitorii SF din Romania in conflicte bizare si imposibile CONSTRUITE pe riscul meu, am luat cu asalt FICTIUNEA. Avem nevoie de un nou CONCEPT SCIENCE FICTION. Cred ca sunteti teribil de talentati si de motivati si de pasionati ca sa descoperiti in felul fiecaruia, original si riscant, se intelege, drumul catre un nou concept SF. Sfaramarea liniaritatii, fie ea si LITERARA, e abia la inceput. In multe din TEXTELE construite de voi sunt dovezi clare de FICTIUNE. A fi Constructor de fictiuni inseamna a-ti asuma riscuri inimaginabile. Literatura e o croaziera nevinovata si un artificiu pe cand Constructia Fictiunii e insurgenta, e zbatere nebuna, sansa, haos si semantica perversa si nu numai atat...e viata.
Prabusirea Vechilor Canoane ii orbeste pe multi cu praful injghebarilor desuete care lasa lumina noilor adevaruri sa patrunda. Voi aveti tarnacopul si bagheta magica.
Vechile canoane ? Astazi vorbim despre o hyper-fiintare sau o hyper-functionare noi nestiind daca suntem fiinte sau suntem fiinte-in-functiune, pe potriva faptului ca viata ar fi fie autoorganizata fie un construct. Ne zbatem intre doua mari idei astfel. Dar hyper este un alt drum. De la hyper-textualitatea cautata a postmodernismului la descoperirea unei noi functionari/fiintari a unui black hole, totul anunta moartea liniaritatii, a Big Bangului! Daca dintr-un black hole putem totusi extrage o Informatie atunci poate ca acea categorie filosofica de NIMIC este de fapt un ptroducator de realitate. Din ce extragem realul? Din ce vin toata instructiunile de consistenta a Viului? Iar Viul este intr-adevar Viu sau este o Ipostaza Dinamica pe care, popular sau vulgar o numim o Aparenta?




Pentru Hypatia (Moral vs. Legal) - de AR la: 27/10/2004 09:19:56
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Lasand la o parte faptul ca ne-am indepartat (cam mult si cam fara rost, de vreme ce s-a ajuns la identitatea moral=legal) de subiectul conferintei, cu riscul de a ma repeta, va raspund, punctual, la intrebari:
1. Da, legea trebuie respectata (studiul religiei este obligatoriu), dar nu exista nici un motiv pentru care actuala Programa sa nu devina, din ceea ce este, ceea ce cred destui oameni ca ar trebui sa fie (a propos de democratie, nimeni nu a initiat o dezbatere publica serioasa privind numita Programa; asa ar fi fost normal, de vreme ce disciplina Religie a fost reintrodusa in scoli dupa multi ani, in care, ne place sau nu, timpul n-a stat pe loc...).
2. Da, obligativitatea studierii Religiei crestin-ortodoxe in scoli, dupa actuala Programa, este imorala (incalca Art. 18 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului) si ilegala (incalca dreptul la libertatea de constiinta garantat de Constitutia Romaniei, Art. 20 si 29). Studierea obligatorie a Religiei (ca istorie/filosofie a religiilor, literatura universala, antropologie etc.), adica dupa o Programa modificata, este la fel de legitima/morala ca si studierea obligatorie a Limbii Romane, Logicii, Filosofiei etc., numita disciplina fiind, repet, utila educatiei, in genere.
3. De vreme ce e Anonim (cu fire necunoscuta), orice denumire i se atribuie (Vishnu, YHWH, Iehova, El, Theos, Dominus-Deus, Dumnezeu, Bog, Allah etc.), e pur metaforica, referindu-se numai la atributele de interes...

Desi nesolicitat, va supun atentiei problema "formarii initiale" a persoanelor care predau Religia (dupa actuala Programa sau dupa o eventuala Programa modificata). In acest sens, va recomand si al doilea articol al lui Mihai Neamtu (din "Dilema veche" nr. 41).
Nu ma refeream in primul mesaj la facultatile cu traditie de Teologie Pastorala de la Bucuresti, Iasi, Sibiu, unde banuiesc ca sunt profesori si studenti mai de Doamne-ajuta, ci doar la struto-camila Teologie-Litere din Pitesti, incropita "pe genunchi", in anii "democratiei originale", la indicatiile I.P.S.-ului local, loc de "formare initiala" a multor profesori de Romana agramati si profesori de Religie bigoti. Dintre care, pre multi am avut nefericirea a-i intalni personal.


Cu stima,
AR
#26447 (raspuns la: #26306) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AR, - de Hypatia la: 27/10/2004 15:56:16
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Ramane in discutia la subiect doar punctul 2:
"2. Da, obligativitatea studierii Religiei crestin-ortodoxe in scoli, dupa actuala Programa, este imorala (incalca Art. 18 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului) si ilegala (incalca dreptul la libertatea de constiinta garantat de Constitutia Romaniei, Art. 20 si 29). Studierea obligatorie a Religiei (ca istorie/filosofie a religiilor, literatura universala, antropologie etc.), adica dupa o Programa modificata, este la fel de legitima/morala ca si studierea obligatorie a Limbii Romane, Logicii, Filosofiei etc., numita disciplina fiind, repet, utila educatiei, in genere."
Despre restul, inteleg din ce s-a spus ca nu merita comentariul, pentru ca ne indepartam prea mult.
Revenind la ceea ce scrieti, nu-i suficient sa spuneti "nu-i legal", ci trebuie sa demonstrati asta. Daca Toti elevii, indiferent de confesiune/religie ar face religie ortodoxa, ati avea perfecta dreptate. Insa, ateul nu studiaza religia decat cu acordul lui, celelalte confesiuni studiaza dupa confesiunile lor. Unde se incalca dreptul la libertatea de constiinta? Merg pe ideea ca si acasa acestor copii, sa zicem ortodocsi, li s-a vorbit catusi de putin de Dumnezeu, ca doar au fost botezati etc. Daca educatia lor religioasa din scoala este ilegala in sensul in care scrieti, atunci inseamna ca si parintii incalca libertatea de constiinta cand ii educa religios acasa. Asa sa fie?
Hypatia
#26473 (raspuns la: #26447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Studiul religiei ,o problema delicata - de Coriolan Pomposu la: 28/10/2004 00:57:19
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Va salut!

Sunt de acord cu "Studierea obligatorie a Religiei (ca istorie/filosofie a religiilor, literatura universala, antropologie etc.), adica dupa o Programa modificata, este la fel de legitima/morala ca si studierea obligatorie a Limbii Romane, Logicii, Filosofiei etc., numita disciplina fiind, repet, utila educatiei, in genere." ,macar de s-ar face asta desi ar fi destul de complicat ,necesita personal calificat etc,etc.

Cred ca "studierea religiei " e prea mult! Ei vor sa introduca studiul Bibliei ,desi si asta e o chestiune foarte delicata care necisita multe ore de meditatie.Eu cred ca materia asta este mai utila decat oricare alta si am sa ma explic de ce.E greu sa o numesc "materie" ,e mai mult decat atat.Cred ca s-ar rezolva foarte multe probleme ale tinerilor daca s-ar introduce studiul Bibliei .Singura sursa de informatii unde gasesti adevarul absolut!Chestia asta cu studiul obligatoriu si maniera in care a fost impusa(nu aici pe forum!) este sa semene zanzanie printre oameni.E o manevra de manipulare sa-i distraga de la altele pe parinti mai mult, ca elevii nu prea inteleg ei cu ce se mananca.

La ora de religie trebuie mentionat ca este nevoie si de "laborator" si din fericire tarisoara asta crestinata de 2000 de ani are si dotare.In lumea de azi daca nu crezi in existenta lui Dumnezeu macar,esti o nulitate.Principala sursa de informare a copilului cu varsta cuprinsa intre 8-14 ani ar trebui sa fie scoala.A-l informa despre cine a facut lumea ,despre cum trebuie sa te porti ca sa-ti fie bine si sa traiesti normal cred ca ramane in sarcina scolii pentru ca nu multi parinti au calitatile si cunostintele unui pedagog.Scoala in Romania de dinainte de 89 dar si acum s-a lepadat de crestinism pentru ca se cam bateau cap in cap unele materii cum ar fi biolgia ,cu stupida ei teorie a lui Darwin (care,mentionez in Polonia a fost scoasa!).In America de pilda si prin alte locuri comunitatile au propriile scoli cu studiul Bibliei obligatoriu.
Ca om cu o pregatire in domeniul tehnic e foarte important de mentionat:
adevarul biblic nu-l contrazice pe cel stiitific si nici invers! Putina lume stie lucrul asta.Toate studiile stiintifice care le am consultat scrise de somitati in materie de fizica ,matematica,informatica aveau in prefata o multumire lui Dumnezeu.Ca sa nu mai zic de altele ! Cat despre problema drepturilor omului e o chestiune de 2 lei ,nimeni nicaieri nu le respecta!Praf in ochi!Ar trebui modificate multe materii ,ar trebui puse in ele informatiile de ultima ora nu aberatiile care sunt acum referitoare la subiectele care genereaza discutii.Dar sunt interese sa nu se faca asta,pentru ca un om care-l are pe Dumnezeu e cam greu de manipulat.
Eu as zice s-o bage doar cu prezenta obligatorie doar, fara a se acorda note .Daca ne-ar da si Dumnezeu note noua nu cred ca am mai promova vreodata! S-a bagat chestia aia cu sex ul ,o aberatie.Cred ca religia ar rezolva foarte repede si problema cu ora de sex!Cam "nasol" ,ce sa zic someri in randul sexologilor!!!! (Poate vede Bebe Mihaiescu! :-)) Pacat ca nu ne permitem noi romanii ,comunitatile, sa avem propriile scoli in care sa-i invatam ce vrem noi nu ce vrea GUVERNUL asta ateu!


Articolul asta il scriam si a inceput cutremurul! L am trimis dupa.
#26573 (raspuns la: #26473) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...nu numai al literaturii - de catcri la: 02/11/2004 17:55:55
(la: Mircea Cartarescu: "Climatul vetust al literaturii de azi")
Da, d-nule Racovitan, aveti dreptate sa pariati pt. ca veti cistiga cu siguranta.
Din pacate cultura romana lasa mult de dorit. Mai bine zis “manageriatul” ei.
Anul acesta am venit in Romania, dupa 4 ani, dornica de “a-mi face plinul” de cultura romanesca contemporana.
Am cumparat multe carti (numai autori romani, ultimele scrieri, dar f. tineri... putini), am hoinarit prin galeriile de arta si mai ales am vazut multe spectacole de teatru.
Si aici vine marea mea dezamagire.
Ramasesem cu o imagine a teatrului romanesc undeva pe piscuri; spectacole bune, puneri in scena splendite si interpretari magnifice.
Stiti ce am gasit?
In primul rind o enorma discrepanta intre arta interpretarii teatrale a “vechilor” actori si noua generatie (cei sub 30 ani). Generatia tinara nu-i la inaltimea teatrului cu care eram obisnuiti.
Multe spectacole comerciale pt. un public sau mai bine zis marea lui majoritate, din pacate, nepregatit cultural, ignorant si snob.
Un alt aspect care m-a revoltat e faptul ca biletele la un spectacol teatral costa cit un bilet la un film, la o multiplex. Poate e bine in asa fel este incurajat publicul care atunci cind alege intre teatru si film sa opteze pt. teatru. Dar vazind publicul care vine azi la teatru tind sa afirm caustic:“Ducati-va mai bine la film.”
Ca o paranteza zilele acestea Bulandra e cu Titus la Milano (la Piccolo). Sper cronici bune salile stiu ca vor fi pline.
O mare satisfactie tinind cont ca trupa implicata in spectacol e relativ tinara, incepind cu al sau director-regizor Darie.
Intorcindu-ma la subiectul discutiei noastre am costatat ca editurile dau putin spatiu literaturii nostre contemporane. La un moment dat ma intrebam daca ea esista cu adevarat.
Editurile traduc mult, asta e bine, dar calitatea textelor e de cele mai multe ori derizorie. Si ceea ce m-a surprins e ca ac. maculatura se cumpara chiar daca nu are un pret f. accesibil.
Dar poate...
"Fara infruntarea zadarniciei nu exista, probabil, grandoare."
O. Paler
Nu e doar literatura. E pe bu - de mya la: 13/01/2005 06:25:50
(la: O clipa de fericire si noua de suferinta vs zece de monotonie...)
Nu e doar literatura. E pe bune. Esti pe atat de fericit pe cat iti propui sa fii. Era o zicere ca lumea, da' numai tin minte cum suna exact. Ceva de genul "Atunci cand te simti nefericit, nu poate nimeni sa te convinga de contrariu!"...adica degeba vine cineva sa-ti arate soarele si luna ca tu prefer sa fii tot nefericit, daca asa ti-ai propus (in creier). Si nu vezi in jur decat nefericire, in tot, in altii, in minte si in subconstient.

Am citit un studiu la care fusesera supusi oameni obisnuiti din India. Fusesera intrebati cat de fericiti sunt. Apoi se facea comparatie cu un alt studiu facut in USA (exact aceeasi intrebare pusa americanilor). Rezultatele erau la fel, in procente adica. La fel de multi indieni se considerau fericiti, precum americani. Interesant, nu?

#33278 (raspuns la: #33010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Caz tipic pentru studierea at - de cico la: 09/07/2005 19:59:45
(la: Optimismul,increderea, si gindirea pozitiva.)
Caz tipic pentru studierea atitudinii optim\real\pesim-iste : prezentarea la un interviu de obtinere a unui job.

Pesimist : te duci posomorit dupa nu stiu cite insuccese, sute de resume-uri trimise, amarit pe viata si suparat pe patroni in general, cu gindul ca oricum n-or sa te ia. Deja moaca ta n-o sa inspire incredere si entuziasm celor prezenti. Cine doreste sa aiba in preajma un om posomorit? Plus ca, la prima intrebare-capcana, risti sa te infurii si sa lasi totul balta, prematur.

Optimist : super-entuziast, risti insa sa apari ca unul care spune orice, numai pentru a fi acceptat. Optimismul e bun doar cita vreme e cumpatat si ponderat. Din prea mult optimism, risti sa nu asculti si sa raspunzi corect la ce vor oamenii de la tine. Poti parea unul superficial in gindire, ce pretinde doar ca stie sa faca de toate (cind in practica toti mai avem cite ceva de invatat). Plus ca, din prea multa dorinta de-a lua job-ul, poti omite hibele contractului si pozitiei de angajare, pe care le vei descoperi din pacate mult prea tirziu, dupa ce incepi sa lucrezi. Risti sa semnezi orice, fara sa cauti macar sa negociezi, in interesul tau, unele puncte clar negociabile.

Realist : asculti atent si cauti sa-ntelegi mai intii ce se asteapta de la tine. Intrebarile nu-s de cele mai multe ori directe sau clare, ca putini stiu sa le formuleze. E rolul tau sa cauti sa intelegi rapid ce se ascunde in spatele lor. Calm, lucid, degajat, iti prezinti experienta si skill-urile conform celor pe care le asteapta si ceilalti. Nu te pierzi in amanunte nenecesare. Nu adaugi prea mult de la tine, nu vorbesti mai mult decit trebuie, nu-ti intrerupi interlocutorii din prea mult ...entuziasm (nu toti il apreciaza). Contractul, oferta, compania, oamenii din jur, locul de munca, le judeci la rece. Nu excluzi posibilitatea ca, daca jobul una parea la inceput si alta se-arata a fi, sa-l refuzi tu insuti (politicos), chiar daca oamenii vor dori sa te ia. In fond, joburi sint destule pe lumea asta, iar urmatorul se poate dovedi mult mai bun.
profesorii pe care i-am avut la literatura au stiut carte - de daniela_sorina_albeanu la: 26/10/2005 12:55:57
(la: tragedia greaca)
Am avut o profesoara grozava (Filofteia Stoian) in liceu, (e drept ca era liceu de filologie) si aveam ca materie suplimentara literatura universala. D-na profesoara, mie cel putin mi-a deschis gustul pentru literatura greaca Sofocle, Eschil, Euripide, Electra etc. Am citit mult in perioada aceea si cu mare placere. Conteaza si recomandarile profesorului si felul in care iti face o prezentare despre literatura greaca. Citeste Oedip Rege cu siguranta o sa-ti placa. Mult succes!
hibridul in literatura - de alex andra la: 04/02/2006 07:21:30
(la: Gabriel Liiceanu)
"Lost without music in a world of noises"

O fi hibridul steril in natura, Herr Fuchs, nu contest, dar in literatura el e adesea o stare de gratie - vezi, de pilda, speciile suspendate intre proza si poezie (proza poetica, poem in proza...) Hibridul filozofie -literatura nu cred ca e nici el steril: vezi Pascal si "Pensees"-urile sale, Cioran si "Silogismele amaraciunii" ... (iti las bucuria de a completa lista)
Ce-ar fi sa incerci un "exercitiu de admiratie" si pentru autorul "Jurnalului de la Paltinis" ? :P
#103861 (raspuns la: #103683) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Literatura de consum - de ampop la: 15/02/2006 08:48:32
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Am refuzat sa citesc la vremea lui "Shogunul"(din prea mare "mediatizare") precum refuz acum sa-l citesc pe Dan Brown (un fel de Sandra Brown al conspirationsimului Opus Dei :)). Nu inghit literatura comerciala depre care "toata lumea" vorbeste, dezbate...ma intreb daca "pasionatii cititori" de Dan Brown, Sandra Brown, Tolkien au citit vreodata Hemingway, Dostoievski, Thomas Mann etc.
Mario
"Think, think, think..." Winnie the Pooh
clasicii literaturii universale = coelho?!? - de anna maria la: 22/02/2006 20:34:42
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Răsărit din neant ... acum câţiva anişori, distinsul autor de culegeri de texte literare pentru clasele V - VIII are pretenţia că a descoperit roata. Am citit, perseverentă ca un şcolar cuminte şi silitor, cărţile apărute pe piaţa românească sperând, la fiecare titlu nou, să descopăr magia care a fermecat "o lume întreagă" ... şi încă mai sper. Nu pot spune că sunt dezamăgită, dar avem o grămadă de autori români cvasi-contemporani care scriu cu mai multă substanţă, fără pretenţii de literatură "universală".

Ce atrage totuşi? Faptul că e brazilian? Sau că a fost internat într-un ospiciu, fapt care l-a ajutat să privească lumea din altă perspectivă? Sau că densitatea trăirilor din cărţile sale e atât de scăzută încât, printre rânduri, avem timp să ne gândim la problema de serviciu rămasă nerezolvată, la cearta cu iubitul/iubita sau la reţeta de prăjitură pe care am aflat-o azi?

Nu vreau să fiu acidă sau să jignesc în vreun fel fanii înfocaţi Coelho, care se regăsesc în cărţile lui sau care declară ritos că "scrie ca-n viaţă", dar chiar nu vede nimeni că împăratul e gol?



"Nu sunt ce par a fi -/ Nu sunt/ Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!..."
nu e literatura - de edit la: 26/03/2006 11:44:07
(la: domnisoara de onoare)
Cum spuneam, nu e literatura aici. Nu e nici un strop de poezie. E numai sentiment. Un festival de simtiri de toate felurile si de toate marimile. Glorie si maretie, rusine si umilinta, din toate cate putin. A iubit cineva vreodata un barbat casatorit? DE CE NU VORBESTE NIMENI DESPRE ASTA?
#113465 (raspuns la: #91501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
literatura erotica - de ayoka parol la: 04/06/2006 21:23:52
(la: La ce-s bune filmele porno?)
Dar literatura porno (sau erotica spre porno)...ce credeti? Se vinde bine in Romania? Dar in strainatate?
#126101 (raspuns la: #44711) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...despre "literatura" comerciala et comp. - de VST la: 29/08/2006 06:26:35
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
1) Problema cu care se confrunta lumea din ziua de azi in ceea ce il priveste pe acest scriitor este fsimpla si de asemenea foarte concreta.Cartile lui Paulo Coelho pot fi caracterizate prin intermediul unui singur cuvant:comercial.Prin definitie comertul este o activitate de schimb a produselor prin vanzare-cumparare.Ori tocmai aceasta va fi ideea initiala a scriitorului.Sb abordate sunt unele de interes general,citite cu nesat de oameni care inca nu au descoperit literatura in adevaratul sens al cuvantului.De un lucru sunt ferm convins:acest om nu poate fii numit scriitor asa cum nici cartile sale nu pot purta numele de capodopere.Sunt doar simple carti pe care,probabil,iti va face placere sa le citesti intr-o dupa-amiaza ploioasa de duminica... in aprox 2 ore,pastrand poate o senzatie de respect pt autor si cartea sa pret de inca o ora dupa care poti sa uiti linistit de existenta sa.De ce?Aceasta este intrebarea la care sunteti datori sa va raspundeti.

2) Ma ''bucur" f mult pt faptul ca Paulo Coelho este un barbat.Ati fi avut o problema in cazul in care ar fi apartinut categoriei sexului opus?Sau,probabil,cartile lui nu ar mai fi fost lafel de interesante?

3)In mod normal,bineinteles ca nimeni nu a mai scris in felul acesta,deoarece fiecare scriitor este unic in felul sau si de altfel pacat ca toti s-au gandit la o munca pe altarul artei si nu la una care sa aduca un mare beneficu material.In acest caz,domnul Coleho are o bila alba,fiind din acest pct de vedere mai "capabil".

4 "Critici literari care nu au fost in stare sa scrie o carte".Interesant.Un ex ar fi marele critic literar George Calinescu,autorul a unor serii de romane,foarte cunoscute,care nu au nicidecum legatura cu ceea ce priveste critica literara.Prin urmare,cu tot respectul cuvenit,va sfatuiesc sa va mai documentati.

5)Daca imi permiteti va voi spune cu ce ma incomodeaza pe mine.Ma deranjeaza faptul ca uitandu-ma la rafturi intr-un magazin zaresc o serie de carti comerciale tronand cu mare indrazneala pe primele locuri,in spatele carora putem intalni literatura adevarata.Ma deranjeaza faptul ca oamenii in loc sa citeasca literatura citesc carti comerciale.

Va multumesc frumos pt atentie!
#141940 (raspuns la: #137011) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
literatura - de brod la: 08/02/2007 20:10:07
(la: intuneric)
nu prea ai multe de spus, maestre! doar vorbele iti prisosesc, din cate sunt eu in stare sa pricep...
stii ce? literatura se scrie (si se citeste) atunci cand autorul a trecut prin viata, a gasit ceva interesant de spus -ceva ce i-ar putea interesa si pe altii -si stie sa o faca. altfel, picam in grafomanie... pardon de termen. poate, daca te-ai scutura bine de tot siai deschide ochii, ai vedea ce se poate gasi pe peronul statiei, in vagonul de metrou... in mintea unor mazgalici care le porcaiesc cu un fel de desene... asa, un fel de vis contruit doar pentru uz personal... imi pare rau, dar nu imi aduce nimic in plus fata de ceea ce stiam inainte de a-l citi. si e pacat....
iata un subiect - de cosmacpan la: 27/05/2007 13:50:58
(la: Manipulare)
Cum evitam manipularea
Cristian Patrasconiu - partea a IIa

Sintagma cu lipici

Conform calculelor, inainte de a merge la scoala, copiii din Occident se uita mai bine de 5.000 de ore la televizor. „Nu putem ignora modul in care televiziunea le formeaza copiilor nostri perceptia despre lume“, spune unul dintre parintii americani. Unei asemenea stari de fapt, adeptii „media literacy“ ii raspund in felul urmator: „educatia media poate fi integrata in curicula in acelasi fel in care cititul si scrierea sint prezente acolo“. In SUA si Canada, „media literacy“ este obiect de studiu obligatoriu in din ce in ce mai multe scoali. De putin timp, aceasta se studiaza, in acelasi regim obligatoriu, si in Europa. In Marea Britanie, Franta si chiar Italia. Este important de spus ca, in Anglia, Australia, Canada si SUA, educatorii de „media literacy“ au intelegere comuna conform careia orele de predare ale „media literacy“ sa aiba la baza un set minimal de principii. Printre acestea: nu e obligatoriu sa crezi ceea ce vezi; realitatea este construita; produsele care fac audienta isi negociaza propriile semnificatii; constructorii de media au scopuri comerciale; media contine valori, dar ruleaza si ideologii; mesajele media au consecinte sociale si politice.

Un exemplu

„Alliance for Media Literate“ (AMLA) este o organizatie nationala din SUA fondata in 2001, al carei scop este acela de a raspindi educatia de tip „media literacy“. Lunar, AMLA editeaza un newsletter electronic, iar la fiecare doi ani organizeaza o conferinta de amploare la care sint invitati lideri in domeniu pentru a aduce la zi informatiile in legatura cu educatia media. E cu atit mai necesar cu cit, o spun aceiasi avocati ai „media literacy“, „camera minte“. •

Nevoie de „media literacy
„Alfabetizare media - e doar un termen aproximativ pentru a traduce «media literacy»“, spune Mircea Vasilescu.

Alfabetizarea se opune, de regula, analfabetismului. Or, in „media literacy“ e vorba despre altceva. „E nevoie de «media literacy» in Romania, pentru ca televiziunea, mass-media in general, publicitatea si toate produsele media au devenit o lume foarte complicata“, apreciaza Mircea Vasilescu, redactor-sef la „Dilema veche“ si totodata unul dintre putinii publicisti romani care au scris despre „media literacy“.
Mircea Vasilescu mai spune ca „pentru ca spectatorii, cititorii, receptorii in general sa inteleaga mai bine aceasta lume si sa se fereasca de efectele ei negative, au nevoie de informatii si cunostinte. «Media literacy» le ofera. Putem face o paralela: asa cum la scoala invatam din clasele mici sa lucram cu diferite texte (de la cum sa faci o cerere pina la cum sa citesti literatura complicata), tot asa e nevoie sa invatam sa intelegem televiziunea, mass-media“.

Bun comentator media, redactorul-sef al „Dilemei“ adauga ca „e cu atit mai necesara «media literacy» in Romania, cu cit tara noastra a iesit dintr-un regim totalitar. Ceea ce inseamna si asta: ca a trecut de la doua ore de program de televiziune, ideologizant si propagandistic, la televiziuni libere, la publicitate de televiziune“. In fine, Vasilescu considera ca „la liceu e cel mai nimerit sa se studieze «media literacy». E o virsta ideala“. •

Proiect-pilot
Manualul editat de Agentia de Monitorizare a Presei „Academia Catavencu“, „Competenta in Mass-Media“ poate fi socotit o specie de „media literacy“.

Prima editie a manualului a fost scoasa in 2000. In 2004 a aparut si a doua editie. In scolile din Romania, disciplina sustinuta de acest manual este studiata inca din 1999, proiectul demarind simultan in 80 de scoli. Din 2004, cursul optional de „competenta in mass-media“ face parte din curicula nationala. Actualmente, e studiat in 120 de scoli. Tirajul primei editii a manualului a fost de 2.000 de exemplare, toate fiind oferite gratuit scolilor si nu vindute. La editia din 2004 s-au tiparit in total 7.000 de exemplare, 5.000 fiind distribuite gratuit, iar 2.000, puse in vinzare. „Dezvoltarea la tineri a acestor competente reprezinta aspecte esentiale pentru comportamentul activ al acestora ca viitori cetateni. Orice membru al comunitatii trebuie sa fie capabil sa caute si sa utilizeze informatia, sa comunice liber, deschis, fara teama confruntarii cu o realitate pentru care nu este pregatit“, argumenteaza autorii manualului necesitatea studierii acestei materii. •


#200819 (raspuns la: #200818) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...