comentarii

studiu in strainatate


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Studii in strainatate - de Katerina la: 08/12/2005 20:11:23
(la: Ai studiat in strainatate?)
Ei bine... Eu studiez in momentul de fata un Master in Spania -Cooperare Internationala. Cum descriu experienta? Ei bine, sunt abia la inceput si deocamdata sunt inca in faza de descoperire. Daca ma simt acceptata de colegi? Din fericire, da. Spun din fericire, deoarece a veni la studii intr-o tara ¨invadata¨ de emigranti romani, care nu au tocmai o faima buna, parea paradoxal pentru multa lume la inceput. Discriminata, nu m-am simtit in nici un moment la facultate. In institutiile de stat, la ghisee, si in alte situatii in care trebuia sa ma identific cu permisul de studii pe care scrie mare: STRAIN - NATIONALITATE: ROMANA, da, m-am simtit discriminata.
Dificultati intampinate? Tocmai am spus cate ceva despre discriminare si imi aduc aminte de zilele cand cautam camin. Eram pe punctul de a semna contractul pentru a ocupa o camera, si administratorul cand a aflat, cu stupoare ce-i drept, ca sunt romanca si-a adus aminte brusc ca promisese camera altcuiva. Am trecut peste situatiile acestea penibile, gandindu-ma ca peste tot in lume exista lume ignoranta care te ¨judeca¨ dupa nationalitate.
In ce priveste calitatea, ma declar foarte multumita. Desi Spania nu este o tara cu un nivel de studiu foarte ridicat, metodica aplicata la masteratul pe care il fac mi se pare excelenta: se bazeaza foarte mult pe comunicare, pe impartasirea experientelor (suntem 15 nationalitati diferite), pe studii de caz, etc.
Daca o sa imi foloseaca? Ca experienta de viata, mi se pare extraordinar si sfatuiesc pe oricine are posibilitatea sa studieze in strainatate, sa o faca, macar pentru experienta de viata pe care o va castiga. Beneficii intelectuale cu siguranta imi va aduce. Sa speram ca nici cele profesionale nu vor intarzia sa apara.
Plecatul in strainatate - de (anonim) la: 24/10/2003 04:34:22
(la: Romani in strainatate)
fiecare are motivele lui ptr. care pleaca. Ce-nsemana asta? Ia gindeste, cind pleci in alta localitate sau numai in alt cartier esti oarecum tot in strainatate; trebuie sa-ti cauti o casa,sa-ti gasesti prieteni noi...unii te vor vedea ca un concurent altii ca pe un eventual prieten. Totul depinde de tine! Si la gradinita copii se "lupta" citeodata ptr. o jucarie.

16 ani ...e o virsta frumoasa cind te poti gindi la toate cele! Tu trebuie sa-ti propui niste scopuri in viata si sa-ti creezi o "strategie", o metoda de a reusi. Un lucru e clar, plecatul-pur si simplu - nu duce la nimic bun. Incearca sa-ti faci o meserie -indiferent ce. In "lume" sint cautati cei ce stiu sa faca ceva-indiferent ce- sint seriosi si stiu sa munceasca. Cu cit esti mai calificat cu atit mai bine.
Dupa ce ai o meserie si esti " pe picioarele tale", poti alege; tu asti stapanul tau; tu decizi daca vrei sa faci un lucru sau altul...ia gindestete la toate astea. Sint sigur ca vei reusi, dar nu fa nimic la intimplare, cel putin lucrurile serioase in viata.

Indiferent ce te-npinge sa pleci, totdeauna SA RAMAI TU ! si nu iuta. CINE NU ARE UN TRECUT NU ARE NICI VIITOR ! Sa nu uiti nici-odata de unde ai plecat si sa nu privesti nici-odata cu parere de rau sau cu dispretz in urma! Acolo e trecutul nostru...este tot ce-avem mai sfant

...ai sa zicem, un prieten
#2049 (raspuns la: #1856) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noi cei din strainatate, suntem rupti de... - de Jimmy_Cecilia la: 10/11/2003 03:09:50
(la: Preturi)
noi cei din strainatate, chiar daca avem ideie vaga despre raportul salarii/preturi in Romania, suntem totusi putin rupti de realitatea de fiecare zi..

ar putea cineva, care locuieste si traieste in Romania zi de zi , sa ne faca o lista de salarii si alta de preturi (oua, lapte, paine, faina, etc)?
#3852 (raspuns la: #3650) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Studiu - de sugardaddy la: 12/11/2003 13:07:10
(la: Sexul la serviciu)
S-a facut un studiu bazat si pe un sondaj si s-a constatat ca cei care fac sex la serviciu sint mult mai productivi in slujba in comparatie cu cei care nu.Raspunsul se pare a fi ca cei dintii ar fi mai fericiti dupa o partida de sex bun si si-ar face orele de lucru cu mai mult aplomb dupa cele citeva minute de dragoste.:):)
JCC,4736 - de anita47 la: 19/11/2003 12:02:42
(la: ZIDUL RUSINII)
1)Ministerul de finante israelian "are in studiu" multe lucruri pentru a stoarce taxe populatiei.
Asta nu inseamna ca si le pune in aplicare!!(cel putin acest ministru de finante se opune categoric taxelor "pe munca" sub orice forma!)Ce inseamna 3 miliarde(intr-un buget anual de 250 de miliarde),daca se putea salva viata a 400 de oameni?Am specificat numarul 400(din cei 800 de morti) deoarece sunt de acord ca nu exista "inchidere ermetica"!)
Dar daca "tot ne jucam cu cifre",hai sa vezi si cum gardul "economiseste".In locurile in care "gardul lucreaza",au incetat COMPLECT furturile de masini(si transportarea lor in Cisiordania pentru "piese de schimb" revandute pe piata israeliana).Ca rezultat,probabil in viitoru apropiat,vom simti o "economie foarte substantiala la asigurarile masinilor).
In aceleasi regiuni, a scazut la minimum furtul agricol(si asta o declara nu guvernul israelian ci "cei in cauza" care se organizasera in detasamente de paza pentru a-si apara culturile).
Numai la aceste doua exemple,economia reste de zeci de ori mai mare decat cei 3 miliarde pomeniti de tine.
2)Nu stiu despre ce polemici vorbesti,dar teroristii nu au nevoie de "pretexte".au dovedit-o in ultimii 3 ani "fara zid".
Iar daca nun va fi zid,se va gasi alt pretext pentru unele tari care cauta anumite "interese in regiune".
Nu ne facem iluzii in aceasta privinta.Stii de ce?Pentru ca suntem siguri ca vom avea deziluzii.
3)Bush declara multe!Si depinde si in fata carui public apare.
Acest gard,din punct de vedere al securitatii,ar primejduii chiar foaia de parcurs care este "copilasul sau".Nu conteaza "cum arata acest copilas",dar este al lui?
acelasi Bush,cu alte ocazii,a declarat ca orice stat are dreptul legitim sa-si apere cetatenii(si nu conteaza cum!).
Am crezut ca el,in Irak,are alte "patente".Dar vad ca si trupele americane de acolo folosesc "tehnica barirelor" samd.Nimic nou sub soare!
4)Nu vorbesc de "avantajul" de a cunaoste limbi straine,ci de principiu de a folosi numai limba romana pe un forum romanesc!In plus,imi place sa vad si sa inteleg si "natura linkului" inainte de al cita!Si nu am sa caut in toata lumea.N-mi pasa daca faci un rezumat si redai in romaneste ce concluzii ai tras de acolo.(cred ca aceasta este si politica forumului,exceptand poiezii si alte opere de literatura).
5)Ce este rau sa detii mai multe cetatenii?Sa nu ai deaface cu "vize" si alate surprize in excursii in Europa(eu mi-am reluat-o pe cea romana).Cat depre cei 68%,trebuie sa intelegi ca marea majoritate a celor veniti in Israel din Europa sunt originari din Europa Rasariteana.Care abea acum incepe sa adere la Europa Normala(UE+Nato).Ce vroiai,sa lupte pentru un pasaport european care-i dadea acces la "Pactul de la Varsovia"?
Si cred ca si procentul este foarte exagerat,luand in consideratie ca nu exista in populatia istraeliana un asemenea procent de "Originari din europa"(ori cei originari din tarile arabe sau din fosta URSS nu cred ca sunt atat de "arzatori").
Vorbesti de 50% din cei 68% la suta care vor sa plece?Alta exagerare.Aici se vorbeste intens sa se dea drept de vot celor aflati in strainatate.Dar fiecare sursa de infornmatii vine cu "interpretarile ei".
In plus am auzit de un numar destul de mare de fotbalisti israelienimcare doresc un pasaport european(polonez,in special!).Acest lucru le deshide fara nici o problema portile catre "ligile europene"(din 2004,o data cu aderarea celo 10)

Iar la P.S.-ul tau,sunt uimit de felul cum ne putem juca cu datele statistice!
Salariul mediu in Israel este de 7000 IS(1559$).Muncitorii calificati(despre care vorbesti tu) sunt cei care "trag salariul mediu in sus",deci au mult mai mult decat acesti 1559$.
Iar cand se discuta depre chirii,se iau cele "utopici de mari" in cartierele elegante ale Israelului.In ce cartier ai auzit tu ca se plateste 1500$ pentru 3 camere?Si cine ti-a oferit aceste date?Sa-mi spuna si mie acest lucru!!
Desigur ca vei gasi si cu 3000 de dolari,dar sa iei aceste "limite extreme" pentru a face "statistici sau comparatii"?
Acest lucru imi aminteste ceva din Romania(sper sa nu te jignesti caci nu este nici o aluzie la tine):

"Cat face nenicule,doua corcoduse plus sapte barabule?"

Numai bine,anita47.
#4740 (raspuns la: #4736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Studii in strainatate - de (anonim) la: 08/01/2004 01:48:30
(la: Cum sa faci liceul in buricul Londrei)
Am citit cu interes cum se poate face liceul in strainatate, dar m-ar interesa o bursa de studii postliceale in Anglia. Ma pasioneaza tot ce are legatura cu comunicarea: Jurnalism, psihologie, etc
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
romani in strainatate - de eulenspiegel la: 04/02/2004 07:47:48
(la: Romani in strainatate)
am citit citeva dintre comentariile pe tema romanilor din strainatate si m-am amuzat, asa c-am sa inserez si eu comentariul meu ca si altii la rindul lor sa se amuze.
Unii spun ca au "10 ani de prizonierat", altii "c-au invins", toate relatate la gasirea si mentinerea unui loc de munca in USA, Deutschland sau aiurea...
Nu este nimic epic in a munci in USA, Deutschland, Switzerland. Orice timpitel se desurca aici, nu conteaza ce meserie sau calificare are.
Cei care vin aici (in strainatate) vin pentru ca aici este mult, mult mai usor sa supravietuiesti. In RO este foarte greu si daca mai esti si amarit iei calea autoexilului. Nu vad nimic patriotic in a sta in RO si nici o tradarea in a munci/locui aiurea in lume. Este o optiune personala. Eu unul am plecat din cauza saraciei.
Nu ma consider nici cetatean al lumii, nici roman sau american. Sint un foreigner/auslaender/strain oriunde m-as duce si asta este o conditie sociala cu care trebuie sa ma impac. Sint conditii sociale privilegiate, cum ar fii (tigan in RO) dar sint si multi mult sub conditia de "strain", cum ar fii paria in India, chinez impuscat pentru recoltare de organe sau copil in minele de diamante din Siera Leone.
e-cartu' - de Dragos Bora la: 11/03/2004 01:51:21
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutari!
Am citit textul de la "e-cart". Daca nu l-ar fi semnalat dl.
Crisbasan (despre "Delicte minore" deja auzisem), probabil nu
l-as fi aflat si parcurs.

> Dictatura lui Ceausescu a avut consecinte extrem de grave
> in plan moral, iar asa-numita democratie care i-a succedat
> a lasat neatinse multe dintre structurile corupte ale ve-
> chiului regim comunist.

Mai rau. Nu doar ca le-a lasat neatinse, dar a reusit sa-si
depaseasca "maestrul". A creat structuri noi iar pe cele
vechi le-a dus "pe noi culmi".

> Asta inseamna ca Romania ofera posibilitatea unui studiu
> interesant despre tarile care se lupta cu tranzitia ideolo-
> gica...

As vrea sa vina cineva din strainatate (se pare ca pentru a-
utohtoni subiectul nu-i prea interesant) si sa studieze te-
meinic subiectul "Arta intre '45 si '90". Ce, cum si cit s-a
facut s.a.m.d. Cred c-ar fi o interesnta arheologie. Ca, daca
e vorba de fotografie, din ce s-a scris pina acum, poti sa
crezi povestea aia cu vidul cultural...

> Calatoria cu taxiul prin oras este o alegorie a ceea ce va
> urma: soferul goneste în zig-zag pentru a ocoli gropile,
> carutele si cainii vagabonzi.

La mine carute nu sint decit la periferie si acolo destul de
rar. Gropi si caini insa, pe alese si la discretie.

> Orasul, un amestec de blocuri comuniste, biserici medievale
> si magazine prafuite de prin anii '70, nu e o metropola.
> Cum sa inserezi o bienala de arta contemporana intr-un ase-
> menea context?

Nu cauta adeseori artistii destinatii, locuri de creatie,
de expunere deosebite, "exotice"? Mai pusera si altii arta
nepotrivita in locuri si-n timpuri nepotrivite pentru ca-n
final sa iasa capodopere.

> Pentru ca sistemul de educatie artistica s-a schimbat foarte
> putin fata de cel din timpul dictaturii, acesti studenti
> ambitiosi stiu foarte putin despre ce se intampla pe scena
> artistica internationala si nu isi permit sa calatoreasca
> in strainatate.

Orice simplu cetatean din orasul meu are acces facil de prin
iulie 1997 la internet. De acolo se pot afla foarte multe.
Dorinta sa fie. I-am invidiat intotdeauna pe studenti, pentru
ca aveau acces internet gratuit.

> Lia a inceput sa faca performance in anii '80, dar abia dupa
> deschiderea tarii catre Occident in anii 1990 a aflat ca
> performance-arta avea deja o lunga istorie.

Chiar asa de izolata a fost Romania? Chiar nu se putea afla
(e drept, cu ceva efort si cu riscuri) ce se mai petrece in
civilizatie? Ceilalti artisti (actorii, fotografii s.a.) la
fel nu stiau?

> Lia se opune vehement instalarii noului Muzeu de Arta
> Contemporana in palatul lui Ceausescu, pentru ca in aceasta
> cladire se afla si Parlamentul si, in consecinta, este un
> loc prea incarcat si compromitator.

Pai de ce sa nu fie "exorcizat" prin arta? Si de ce este
"compromitator"? Cred c-ar trebui sa fie acolo, asa, macar
de-al dracului sa stea in coasta alesilor nostri. Cu siguran-
ta le-ar produce un disconfort (la cit e marea majoritate a
lor dispusa la intelegere si dialog; ma rog, la dialog ar fi
dispusi dar n-au aparatul necesar (vocabular s.a.)) asta m-ar
bucura.
Iisus n-a luat biciul in mina sa scoata din templu pe cei
care nu-si aveau locul acolo?

> Dar la o privire mai atenta, instalatia ar putea provoca
> hernie artistilor si curatorilor din Vest: fotografiile sunt
> indoite, filmele video sunt proiectate pe pereti acoperiti
> cu coji de banda adeziva si, deseori, nici nu se pot vedea,
> pentru ca Kalinderu Media Lab nu-si permite sa cumpere o
> draperie neagra.

Nu cumva asta s-a si intentionat? Poate cele de mai sus se-n-
scriu intr-un "demers artistic".

> E usor sa simpatizezi cu "Dizzydentii" Perjovschi de vreme
> ce, dupa standardele occidentale, situatia este "fucked up
> in the extreme":

Cind ma gindesc la citi oameni au creat in conditii "fuite"...
Se poate mai rau. Dar si mai bine.
Toate cele bune!Dragos Bora
#11771 (raspuns la: #11630) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Studiu" de M.Sorescu - de Badu la: 17/04/2004 08:28:50
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
citez (evident, poezia "Studiu" de M.S.):

"Aveam de mult o bănuială împotriva mea
şi astăzi m-am ţinut toată ziua după mine
La o distanţă care să nu bată la ochi.

Aflaţi că sunt mai periculos decât credeam.
Când ies pe stradă mă uit în dreapta şi-n stânga
Ca şi când aş fotografia în continuu
Casele, oamenii, stâlpii de telegraf
Şi toate bogăţiile.

Apoi din te miri ce
(Pentru a nu fi recunoscut)
Îmi schimb expresia sufletului
Faţa mea e un adevărat alfabet Morse
Care transmite tot timpul cine ştie ce secrete
Oamenilor din Lună care stau cu urechea pe noi.

Când şed la masă
Rup dintr-o foaie de hârtie
Bucăţele mici, care, făcute cocoloş
Sunt aruncate imediat uitării
Ceea ce e foarte ciudat.

Deseară voi coborâ şi în somnul meu
Pe o funie pe care o port special în buzunar
Să văd ce mărturiseşte acolo individul
Ce-şi aduce aminte în mod spontan
Şi - mai important - cine anume
Îi furnizează relaţiile dintre lucruri

După care voi proceda
La întocmirea fişei."

Bănuiesc că această poezie "acuzatoare", demonstrează că Marin Sorescu însuşi recunoaşte: era un şpion al propriei sale existenţe, raportând periodic Oamenilor din Lună (pe care ruşii doriseră să o vopsească în roşu, iar după ce terminau, americanii aveau să scrie Coca Cola) :).
Să terminăm aşa dar cu prostiile. Nu cred că acel amic al tău ştia ce vorbeşte!
pentru Vladone, despre unitatea romanilor - de (anonim) la: 21/04/2004 17:31:52
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Buna, locuiesc in Madrid de aproape 4 ani
Dupa experienta strainatatii, cred ca lucrurile se petrec si la alte popoare, adica aici sunt spanioli buni si rai, corecti si incorecti, unii nationalisti si altii ingaduitori. Problema noastra, a romanilor este ca dupa atatia ani de comunism, ne-am format rau, saracia si teama ne-au facut sa ne pierdem umanitatea si increderea unii in altii.
Aici au venit tot felul de romani, mai ales dupa disparitia vizei, acum 2 ani, multi tigani care cersesc pe strada sau canta in metrou.
Din contactul pe care il am cu spaniolii a reiesit ca, in general sunt multumiti mai ales de femei care lucreaza in casa. Barbatii muncesc in constructii
In ce ma priveste pe mine, am prieteni cateva familii romane sau hispano-romane, care au aparut datorita profesiei si apoi datorita caracterului, altfel nu s-ar fi fundamentat. Nu am cum sa fiu unita cu toata comunitatea romana din Spania, in general nu vin la studiu sau sa invete cultura hispanica, vin sa faca bani si muncind din greu din zori in noapte.
Timp de distractii nu prea avem nici noi, sambata sau duminica ne-am propus sa vizitam orasele din apropiere: Sevilla, Toledo are o catedrala minunata care este a doua ca bogatie dupa Vatican, El Escorial - manastirea cu mormintele regilor, Valle de los Caidos - unde Franco a construit acum 40 de ani un monument religios cu o cruce de 40 de m
Nu ma gandesc de multe ori la ce am lasat in tara dar cred ca este incomparabil.
Un saludo
studenti in strainatate - de camio la: 30/04/2004 03:45:56
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
daca ma intorc in Romania dupa studiu? in principiu da. dar nu se stie ce surprize ne rezerva viata asta! eu sunt in semestrul 5 acuma, mai am inca aprox. 7 semestre de cucerit. singurele mele ganduri de viitor sunt sa termin cu succes facultatea! atat! pe urma ce va fii...in cazul meu pot sa spun ca m-am adaptat f bine aici, am o gramada de prieteni si cunostinte noi, ma simt ca acasa. cu "prietenii" mei de acasa nu prea mai am contact iar familia mea are viata ei si eu pe a mea. deci...as putea f bine sa iau si de decizia de a ramane aici.
oricum de atata sunt sigura: voi decide ce este mai bine pentru mine din punct de vedere financiar(hmmm)...cumva trebuie sa supravietuim pe lumea asta!
Nu cred ca din strainatate pr - de desdemona la: 13/05/2004 09:41:42
(la: Cine suntem noi, romanii?)
Nu cred ca din strainatate privesti lucrurile 'la rece', dimpotriva. Cand ti-e dor de tara ti-e dor de partile ei bune si nu gandesti obiectiv ci idealizezi.
Am sa incerc sa pictez si eu un 'autoportret national'. Stilul meu de autoportret e putin aparte, nu ma uit decat la partile bune, dar fac aceasta in general pentru toti oamenii.
Romanii sunt destepti, isteti, si in majoritate cu bun simt. Sunt curiosi si le place sa afle/vada/invete lucruri noi, se lupta pentru a supravietui, si la o adica nu se lasa calcati in picioare. In vestul Europei, se pot simti un pic superiori celorlalti, fiindca in general stiu mai multe limbi ca altii si au vazut mai multe lumi de aproape (latini, germani, unguri, greci, slavi, turci, tatari, tigani). Au experienta variatiei culturale mai mult ca vest-europenii (de care rad deseori cand isi exprima convingerea ca romana e ' o alta limba slava). Se simt acasa cam peste tot in europa de Est. Invata repede, si e greu sa-i prostesti cu vorbe mari, se uita la tine si te cantaresc, oare chiar asa o fi ? Le place viata, sa cante si sa joace, le place sa vorbeasca si sa fie prieteni cu toata lumea, uneori din prea multa intimitate ajung sa fie posesivi cu alti romani, si sa-i judece si barfeasca. Dar de multe ori asta incepe din afectiune. Sunt deschisi, mai bine o cearta sincera si impacare cu pupaturi la sfarsit. Sunt uniti cand sunt la anaghie.

Ma opresc aici caci vad ca m-am lungit si nu stiu in ce masura am respectat subiectul. Probabil ca unii imi vor critica afirmatiile (spunand ca este fix invers), eu am crezut in ceea ce am scris, si in mod sigur exista multi precum cei descrisi de mine.
Pentru alexbrie: unele din trasaturile 'specifice' descrise de tine ii caracterizeaza si pe alti balcanici sau est-europeni. Eu sunt convinsa ca avem multe in comun cu vecinii nostri. Si inca ceva: alex e de la alex, dar e vreo legatura cu 'le fromage Brie' ? (si te inteleg, ca si eu injur claviatura azerty macar o data pe zi).
Desdecamembert
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
Cat de uniti sunt romanii in strainate? - de (anonim) la: 21/06/2004 04:04:54
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Am aproape un an de cand am plecat din Romania definitiv si de fiecare data cand am intalnit un roman l-am privit ca pe un frate.Am crezut ca atunci cand esti departe de tara, romanii sunt uniti, se ajuta unii pe altii, dar din pacate am constatat ca lucrurile nu sunt chiar asa cum am considerat eu.Realitatea este ca in strainatate, romanii se barfesc intre ei, se invidiaza si uneori este mai usor sa iti faci prieteni straini, decat romani.Pacat, cand te uiti la alte natii ce uniti sunt si cum au grija unii de altii...mare pacat!
da... - de Alice la: 21/06/2004 16:10:59
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
Asta fiindca, in general, nu pleaca universitarii.
Iar cei care o fac, ajung acolo cu burse de studiu.
Majoritatea romanilor care s-au dus la munca in strainatate, au facut-o ilegal si-au suportat multa vreme consecintele muncii la negru.
Evident, nu-i de ghicit cine ii angaja, unde si cat erau de exploatati.
Cat inca sunt...:(

E o prejudecata cu radacini adanci in realitate.
In oraselul in care locuiesc o buna parte a anului, un procent covarsitor lucreaza in Italia: in constructii si in agricultura barbatii, infirmiere (nu asistente medicale) si menajere - femeile.

unii capata permis de munca, cei mai fericiti cetatenie, isi aduc acolo familiile si situatia lor se schimba.

da, multi spala wc-urile in strainatate.
atat timp cat munca nu-a fost niciodata rusinoasa iar o ora de spalat buda e de zece ori mai remunerata ca ora de lucru a unui profesor de liceu ... apuca-te si condamna!

Belle, nu era un strigat de alarma:) - de alianta la: 21/08/2004 21:17:20
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
...era doar un comentariu , o concluzie, un "studiu" daca vrei , nu vb în numele nimanui , sunt plecata de 18 ani din tara dar asta nu ma împiedica sa "simt" sau sa spun ce gandesc , sunt bine unde sunt si nu are legatura ca "am cumparat casa "sau nu , nu asta era ideea:) iar faptul ca tu ai prieteni romani si totul este ok , este foarte bine si RAR asta , tocmai pt ca romanii se evita între ei cand sunt în strainatate , (mai putin în Usa) unde se "cauta " unii pe altii mai mult decat în Europa si asta pt ca sunt mult mai izolati acolo din cauza distantelor între orase etc , etc ....salutari :)
#20082 (raspuns la: #20073) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1 milion de euro, un milion de sanse - de dinisor la: 26/08/2004 19:13:39
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Da, buna intrebarea d-le Racovitan! Personal insa, daca as avea banii astia as actiona in doua directii: 1) as cumpara un apartament pentru fratele meu cel mijlociu care mai este inca in tara, pentru a-l ajuta sa porneasca in viata. As pune intr-un cont bani pentru studiu pentru fratele cel mic ( tot aflat in tara) si pentru nepotelul meu (aflat in strainatate). 2) Iar de restul, crede-ma, as pleca in calatorie in jurul lumii.Iar cand banii s-ar termina, m-as intoarce frumos la viata mea de zi cu zi pe care o duc acum si as trai in continuare cu bucuria in suflet ca mi-am putut indeplini cel mai mare vis al meu.

Cu respect,OM
Departe de casa totul pare altfel... - de Denise la: 27/10/2004 16:59:10
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
Ciao tuturor!Am 22 de ani,vin din Ardeal(Sibiu) si sunt studenta in Berlin.

Vreau sa spun ca impartasesc gandurile multora dintre cei care au scris,in primul rand datorita faptului ca si pe mine ma macina pe de-o parte dorinta de a ma integra in aceasta societate,iar pe de alta parte dorul de tarisoara noastra frumoasa.

Ca multi dintre voi si eu sunt singura aici,parintii si sora au ramas acasa.Nu e usor,ii vad doar o data/an si atunci doar trei saptamani,deoarece am un job pe langa studiu.

De fiecare data cand ma intorc de acolo imi spun ca nu mai vin inapoi,insa la doar 2 luni de stat aici mi se face dor si ma gandesc cu drag la noua vacanta.

La facultate domina o atmosfera rece,pseudo - intelectuala si e foarte greu sa-ti gasesti prieteni,iar daca ai reusit sa intri in vorba cu cineva iti dai rapid seama cat de diferiti sunt de tine.

Am sperat sa intalnesc studenti tineri romani,insa in tot orasul nu am gasit decat compatrioti necinstiti cu tot felul de ocupatii,care de care mai dubioase.

De aceea ma bucur tare mult sa vad ca exista si multi tineri romani,care vor sa-si largeasca orizonturile si sa invete din aceasta experienta unica, de a studia in strainatate.

Nu stiu daca o sa ma intorc.Daca mi-ar fi spus cineva acum 3 ani ca o sa studiez in Berlin i-as fi spus ca acest gand este o utopie.Asa nu pot sa spun ce o sa fie in 4 ani,cand o sa termin studiul.Imi doresc foarte mult sa-mi gasesc un job acolo si sa fac ceva ptr Ro.Nu cred ca as putea fi fericita aici.

Bafta la studiu!





De ce totdeauna romanii unt priviti rau in strainatate ? - de traiasca_berea la: 06/12/2004 18:09:52
(la: Banc: Turismul german in Romania :))
De ce ?!
Va spun eu de ce !
Parte pentru ca exista alti baieti "de treaba" care fac " invarteli " in strainataturi si se dau drept romani, si parte pentru ca romanii pur-sange care nimeresc acolo "ca sa faca bani ", nescoliti, daca nu nimeresc la cele mai josnice munci(care din start presupun o decadere in ochii localnicilor , pentru ca romanii sunt cei care duc gunoiul si spala budele),
se duc la furat, si am auzit de destui romani care si-au facut o stare materiala din asta .
Am auzit de destui romani care ajung in strainatate si le e rusine sau frica sa recunoasca ca sunt romani !Ii auzi pe unii in tramvai ca vorbesc intre ei :"Ia buzunareste-o pe aia din stanga, da ,ma , pe aia !!" , si tu vrei sa le spui ca stii romaneste, pai te iau aia pe sus imediat !
Sunt unii romani care se duc legal, cu cele mai bune ganduri in strainatate, i ridica romanii in ochii lumii,dar prea putini(cinste lor totusi) !
Dar din cauza primei categorii suferim si inghitim noi atatea afara !



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...