comentarii

succes maine


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
fefe - de anisia la: 21/04/2005 01:33:27
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
doar alea fara zapada :) alea de pe varf de munte le-am primit de la un amic de-al meu care e mare catarator pe munti...
chiar asa de sportiva nu mi-s! eu merg...cata vreme e asfalt pe drum :)
cred ca ar trebui sa ma comport ca un om cu cap si sa incerc sa dorm ceva. maine merg totusi la munca...:((
asa ca ma retrag miseleste. pe maine fefelino. si sa ai succes maine!!
#44704 (raspuns la: #44703) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de cosmacpan la: 13/04/2007 08:06:50
(la: O calatorie)
"acum ne intoarcem de unde am pornit,"
asa este mereu, indiferent daca o recunoastem sau nu (locatia)

"cu speranta ca peste o zi,doua tot trecem noi,"
Ce ne-am face fara ea, speranta?

succes,
mainile tale vorbesc chiar si atunci cand tu taci, si ce bine vorbesc.....
*** - de latu la: 19/05/2010 00:20:59
(la: Mitul orizontului nostru)
Placerea a fost de partea mea.
Noapte buna si mult succes maine!
#542869 (raspuns la: #542868) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:-) Chestia cu succesul s - de mya la: 05/10/2004 22:13:09
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
:-)

Chestia cu succesul si prinsul in vraja lui e nula pentru mine. Cine ma cunoaste stie ca nu (ma) mint. Nici treaba cu banii nu e o problema, pot sa-i fac prin mai multe metode (cinstite, prin sudoarea fruntii mele ;-)…). Eu insa vreau sa-i fac din arta mea…cel putin sa incerc. Banii, profesia, copiii, succesul, toate astea nu sunt chestii care sa ma faca dependenta de ele. Nu ele ma fac fericita. Stiu ca suna foarte abstract la prima vedere dar asa este. D-aia am zis ca sunt genul care s-ar retrage la manastire. Stiu exact la ce manastire m-as duce da´nu pot sa scriu pe forumuri chestiile personale..:-). Deocamdata ma retrag in manastirea din cap…asaaaa, zilnic. E perfect pentru mine.

Nici chestia cu plictiseala nu e la fel la mine. Eu nu ma plictisesc prea des, rar de tot si atunci nu pentru mult timp. De regula intru in manastirea din cap …;-)…si se termina brusc cu plictiseala.

Cat despre munca ca adictie e si ea ca un fel de drog. Stiu un tip foaaaaaarte activ care tocmai a iesit la pensie. Munceste de rupe in continuare (preda la facultate, pleaca in tara, tine prelegeri, azi e in Iasi, maine la Sinaia..etc.). Daca se opreste - moare. Stiu asta, stie si el asta. Nu e in regula si nu-mi place ce zaresc in viitorul lui. Intelegeti unde bat?

Zile placute (si pline de satisfactie!)!!! ;-). Sanatate multa si sa auzim numai de bine!

P.S. Ma gandesc asa…ca poate mai vrea lumea sa intre pe subiect si sa povesteasca despre idei de afaceri si au retineri cand vad aici atatea mesaje in sir indian (despre mya si casuta ei din padure). Poate moderatoarea le sterge pe astea daca i se par ca nu mai sunt la subiect. Zic si eu…
#24276 (raspuns la: #24270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
16 best - de andrei p la: 08/12/2003 04:16:24
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cum simte vechiul meu prieten Dinu, imi place foarte mult. Are o deosebita sensibilitate. Mai putin cum fotografiaza. Evident incearca sa faca lucrari pe gustul tuturor. Eforturile de a avea succes sunt vizibile pentru un ochi foarte exersat. Dupa renumiti fotografi, cel mai important este aportul personal, nu succesul comercial.
Pe 16 bests, nu mi se pare normal dupa 35 de ani de fotografie, sa arati ca poti sa faci de toate. D-l Lazar are acolo tipuri de imagini pe toate gusturile.
Fotografii dure, grafice, cinstite, edulcorate, de studio, regizate, la comanda, traficate. Mai putin pe gustul lui, evoluat in spirala in 30 ani. Apar imagini cu forta si cinismul tineretii: cuplul de batrani de pe banca si cele 3 generatii facute cu Tele cu oglinzi.
Apar imagini de studio. Prefer portretul cu par cret afro, fatza de incercarile de a atrage atentia - modelul ce varsa paharul, luminat stroboscopic, cu stanga spre aparat, nu cu dreapta spre interior, cum ar fi normal.
Imagini regizate pot fi bune sau ratate. Interesanta fata in galben pe scari (la Basarab?), mai deloc cea cu “muncitorii” cu ochi bulbucati, intr-adevar mult prea fortata.
Dinu are alta mult mai buna facuta acolo, intr-o atmosfera cu multe asocieri interesante.
Apar imagini traficate cu dibacie, dar necredibile. Daca flotila de avioane din sticla retro, dusa la vulcanii noroiosi a fost poate pe gustul celor care au platit, pentru o coperta soc, bomboana pe coliva ar fi pasarea montata anapoda la capatul scarii din Sighisoara, care si-ar sparge vesel capul de perete.
Mai este un punct de vedere si mai dur. Pe net se pot pune imagini exceptionale, reduse la scara. Se pot pune si decupaje intamplatoare desi semnificative, ce au in original doar 300 pixeli si n-ar suporta nici-odata o marire A4 pe hartie. Barcagiul neindemanatec si “puparea mainii minerului” se incadreaza sigur aici. Cine pe cine pacaleste?!?
Oamenii privesc, dar nu prea vad. Si dvs. la fel.
Mie imi place foarte mult imaginea cu taranul la arat. Campul arat din fundal se ridica ca un perete. Cimitirul din fata ii da un aer de Moonrise Hernandez. Cel mai important este fumul, care mareste profunzimea unei fotografii pline de sensibilitate.
Daca nu cumva si aceasta imagine are un decupaj serios. Numai bine, Andrei
#6144 (raspuns la: #6034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din "Adevarul" - de anita47 la: 01/02/2004 10:08:04
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Fiul calugarului Vasile



Editorial de Cristian Tudor POPESCU



Dupa scorul inregistrat de C.V. Tudor si PRM, dl. Octavian Paler vorbeste de sinucidere colectiva. Nu impartasesc parerea domniei sale, desi C.V. Tudor prevesteste periodic in Romania mare" inexorabila si apropiata sinucidere a sus-semnatului. Va trebui sa convietuim intr-un fel, in vremurile care vin, cu un PRM votat dupa toate regulile democratiei. Ii este data Romaniei si aceasta incercare, dupa chinurile pe care le-a indurat de 10 ani incoace.

Ceea ce nu inseamna ca putem sa ne facem ca nu s-a intamplat nimic, sa zicem ca au avut loc niste alegeri si cu asta basta. S-a petrecut un lucru grav, democratia a provocat in Romania o malformatie maligna a organismului politic. Democratia nu functioneaza sanatos in orice conditii: daca mediul economic si spiritual dintr-o tara sunt alterate pana la fibra, atunci mecanismul democratic, aidoma unor ovare iradiate, poate naste monstri. Al cui fiu este acest C.V. Tudor, care umple acum ecranele, privind natia cu o cruzime paterna prin superochelarii sai Gucci? Raspunsul e pe cat de socant, pe atat de limpede: al calugarului Vasile.

Potrivit unei atente analize IMAS, publicata ieri de ziarul Adevarul, nu mai putin de 29% dintre cei care l-au votat pe Emil Constantinescu in 1996, acum l-au votat pe C.V. Tudor! Dupa ce uimirea se mai duce, prima intrebare este: cum se pot agrega in mintea unui om doua optiuni atat de diferite? Raspuns: cele doua optiuni nu sunt, in esenta, diferite. In 1996, Constantinescu a venit cu un discurs mesianic, soteriologic, de salvator, de erou liberator. Cifrele pronuntate de el - 60 miliarde de dolari, bani care vor veni din afara, 15.000 de specialisti - nu tineau de economie sau tehnica, ci de paranoia personajului, care se inchipuia buricul lumii, viitorul lider regional". Politicienii au fost asimilati - De acum incolo nu se va mai sacrifica poporul, ci conducatorii" - unor apostoli pregatiti sa indure martiriul in numele lui Iisus Constantinescu. Finalul cu Credeti in Dumnezeu, domnule Iliescu?" si invocarea calugarului Vasile care semana cu Corneliu Coposu" a inscris decisiv in zona misticii si aratarilor religioase imaginea unui presedinte Constantinescu care, altfel, s-a dovedit un natarau desavarsit in materie de economie, administratie, alegerea si conducerea oamenilor.

Pe ce-a batut moneda Constantinescu de la bun inceput? Pe cruciada anticoruptie, pe lupta" galagioasa cu mafia, ca asta nu cerea cunostinte economice si manageriale aprofundate si prindea la public. Nu va suna cunoscut? Ce deosebire este intre cruciada anticoruptie a lui Constantinescu si Jos mafia, sus patria!" a lui C.V. Tudor? Una singura: Constantinescu a apucat sa esueze jalnic, C.V. Tudor inca nu. Fabuloasele miliarde de dolari ale lui Constantinescu se transforma, in programul PRM, in alte surse de finantare externa", care vor permite suspendarea temporara a inrobitoarelor acorduri cu FMI si Banca Mondiala". Cine o sa ne dea banii astia? Le Pen, Jorg Haider, Khaddafi, Saddam, Putin? Coreligionarii din America ai lui C.V. Tudor? In fine, la C.V. Tudor cei 15.000 de evanghelisti sunt trei, Puzdrea si Corleone, ceea ce nu-l impiedica pe tribun sa invoce sistematic Biblia si pe Dumnezeu. De la Iisus Constantinescu la Vadim Hristos. Acesta este autotransplantul care s-a petrecut in creierul consumatorilor de miracole din tara noastra. Nici nu-i de mirare intr-o tara in care 55% din populatie crede in Judecata de Apoi si in Rai. Ei isi pot manifesta optiunea si in afara politicii: sunt cei care au jucat la Caritas (ne miram acum ca il voteaza Clujul pe C.V. Tudor?), au pus si au pierdut bani la Safi, la FNI, si daca maine mai deschide unul o taraba unde zice ca inmulteste banii de 10 ori, dau navala. Pentru ei, capitalismul e societatea in care fie te imbogatesti din nimic, fie, daca ratezi chestia asta, vine statul si iti da.

Natura mesianica a votului acordat lui C.V. Tudor rezulta si din infrangerea lui Isarescu. Actualul premier este cel care a avut la dispozitie, spre deosebire de Ion Iliescu, C.V. Tudor sau Theodor Stolojan, sacul bugetar pentru a mitui electoral populatia. Si a practicat o mita electorala porceasca, azvarlind cu promisiuni si bani in cine s-a nimerit, stergand datorii, acordand indexari, suplimentari, pomeni si culminand prin stergerea prin OUG a datoriilor catre stat ale tuturor intreprinderilor din tara, fie de stat, fie private - un indemn clar sa nu mai plateasca nimeni impozite in Romania, sa se termine o data cu statul asta national si unitar. Daca ar fi fost vorba numai de saracie si foame, lumea ar fi trebuit sa-l voteze pe binefacatorul" Isarescu. Iata insa ca asa-zisul tehnocrat n-a recoltat decat 10 procente, iar C.V. Tudor a fost votat in Transilvania, zona mai bogata decat restul tarii. De unde rezulta ca sunt multi cei care asteapta un Mesia, nu o suta de mii de lei in plus la pensie.

Cu tinerii insa, multii tineri intre 18-29 de ani, destui dintre ei pentru prima data la urne, care l-au votat pe C.V. Tudor, e o alta problema. Ei sunt produsul ultimilor ani de tranzitie spre neant din Romania. In acesti ani, ecranele patriei au fost invadate de o maree neagra, de o revarsare infioratoare de kitsch, de vulgaritate, de prost gust, de bancuri groase si porcoase, amestecate cu antisemitism, rasism, sovinism. Daca Vacanta mare" face succes de public, mai e de mirare ca a fost votat C.V. Tudor? Valorile publice ale epocii au devenit grosolania, desantarea, smecheria, gura mare, tupeul nemarginit, combinate cu lacrimile produse la comanda de emisiuni storcatoare de glande si cu luciul fetelor de gagici misto si baieti cu bani. O lume pe cat de falsa, pe atat de scaldata in culorile vii, electrice, pulsatile ale superficiului, superficialitate plus artificiu. In acest univers televizual a navalit C.V. Tudor, o mixtura de Robocop (Sunt programat sa-i termin!"), manual de istorie, Bingo, baiat de cartier, telenovela, O noapte cu Adrian Paunescu si Vreau sa fiu miliardar. Asta a fost C.V. Tudor in ultimele doua saptamani ale campaniei electorale - un nou show de succes pe toate ecranele. Daca ar vrea sa devina showman de televiziune, C.V. Tudor l-ar aduce pe Florin Calinescu in sapa de lemn. Din nefericire, el vrea sa fie presedinte...

O generatie intreaga a fost, deci, anesteziata spiritual pe cale audiovizuala pentru a primi acum in ceafa injectia cu vadimism. Cu atat mai usor cu cat cei tineri nu stiu cu ce s-a ocupat C.V. Tudor inainte de '89, iar de Elena Ceausescu au auzit vag. Mai invoca si alte motive tinerii care l-au votat pe C.V. Tudor: de pilda, sa obtina usor azil politic in Occident dupa ce ajunge el presedinte. O, Doamne, ce-am trait sa aud, la 10 ani de la Revolutie...

Ca si cum n-ar fi de-ajuns raul imens pe care l-au facut acestei tari, felurite specimene de pe dreapta, cederisti, ghedesisti, intelighenti sustin acum teoria cretina ca PDSR i-a dat in mod deliberat voturi lui C.V. Tudor, ca sa aiba Iliescu un adversar usor" in turul II. Cat de usor, rezulta din declaratia de ieri a liderilor PDSR, ca, daca C.V. Tudor castiga presedintia, atunci PDSR se retrage si lasa PRM sa faca guvernul. Migratia reala a voturilor de la PDSR la C.V. Tudor, deja inregistrata in proportie de 11%, este un fenomen ingrijorator pentru liderii PDSR, nicidecum unul pus la cale.

O alta diversiune, venind din partea unor jurnalisti absolut independenti", in fapt sustinatori vicleni ai lui C.V. Tudor, este aceea ca Occidentul ii trateaza la fel pe Ion Iliescu si C.V. Tudor. Fals. Fata de fostii comunisti, Occidentul are o atitudine nuantata. Daca are interes sau constata ca respectivii au devenit niste democrat-capitalisti in toata regula, atunci fac abstractie de trecutul comunist. Este cazul cu Kwasniewski in Polonia sau cu Gyula Horn in Ungaria. Este cazul Coreei de Nord sau Vietnamului, cu care SUA isi dezgheata relatiile. Ex-comunismul lui Ion Iliescu nu e nicidecum o piedica de netrecut in relatia cu Vestul. Depinde de ce se intampla efectiv in Romania.

In schimb, cand vine vorba de antisemitism, ultranationalism, sovinism, xenofobie, s-a incheiat orice discutie. Reactia Vestului este automata, brutala, necrutatoare. O Romanie condusa de C.V. Tudor sau cu PRM la guvernare inseamna un ghetou carpato-danubian. Nici un roman nu va mai avea dreptul sa se duca sa caute de munca nici pana la Budapesta. Orice finantare externa va fi oprita. Nici un sef de stat civilizat nu mai calca la Bucuresti.

Dupa 4 ani cu Iisus Constantinescu, am ajuns in urma Bulgariei. S-a ivit acum ocazia de a cobori si mai jos. Alegerea ne apartine, nu ne-o impune nici o cizma ruseasca sau americana. Daca noi, romanii, vom crede in majoritate ca merita, democratia ne permite sa aruncam Romania in timpul mort, in singuratatea de plumb a ultimilor ani ai lui Ceausescu.

Copyright S.C. ADEVARUL S.A


Grasa si frumoasa - de Dantimis la: 09/02/2004 12:02:09
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Imi aduc aminte cand eram tanar, inainte de a ma casatori: mama si bunicii, si lumea in general era de aceeasi parere: "ia-ti o nevasta ca lumea mai... sa nu fie numai piele si os, sa fie grasa si frumoasa...". OK, prin asta nu cred ca se refereau ei ca sa fie obeza, dar nici slaba. Conceptia oamenilor de la tara: daca te vedeau mai tras la fata, imediat erau de parere ca nu mananci ca lumea, si-ti puneau o farfurie plina pe masa si nu te lasau in pace pana n-o terminai. De-atunci cred ca am ramas cu prostul obicei de a manca totul din farfurie, chiar daca ma saturasem deja de mult. Iar in Nord-America asta e un lucru foarte rau caci de obicei portiile sunt mult mai mari decat normal.

Intradevar, la orase lumea gandea un pic mai diferit decat la tara, lumea era mai rautacioasa, mai barfitoare: ba ca aia-i prea grasa, ba ca-i prea slaba, ba ca are nasu prea mare, etc. Nimeni nu-si vedea insa barna din ochii lor. Fiecare are defecte, fie ca sunt vizibile fie ca nu. Mai periculoase sunt cele ascunse cred, fie ca sunt de sanatate sau de caracter. Credeam ca in anii de dupa comunism lumea a inceput sa-si mai deschida ochii si in Romania si sa fie mai ingaduitori cu cei din jur, mai civilizati un pic, dar se pare ca nu-i chiar asa. Daca as spune "balenutza" la cineva de la lucru aici (si crede-ma ca sunt destule persoane heavy weight) cred ca as fi pus pe liber urgent si mi-ar da si-un sut in fund... Asa cum nu-i politicos sa-i spui unui batran de 60-70 de ani "old man" (barbat batran) ci mai degraba "older man" (barbat mai in varsta). Ai sesizat diferenta de nuanta?

Citeam acum cateva zile un articol destul de bunisor in Ev Zilei referitor la subiectul asta (persoane supraponderale si curele de slabire):

http://www.expres.ro/social/?news_id=145266

insa nu sunt de acord cu o singura afirmatie din articol: miscarea fizica cel putin odata pe saptamana. Din proprie experienta pot sa-ti zic ca daca faci miscare 1-2 ori pe saptamana numai, atunci poti sa-ti iei gandul de la a vedea ceva rezultate. Miscare trebuie facut de cel putin 4-5 ori pe saptamana ca sa simti ceva. Si prin miscare nu ma refer doar la mersul pe jos la scoala si inapoi (exceptand daca o faci in pas alergator...) ci la minimum 45 minute de transpiratie. Nu ai nevoie neaparat de gym pentru asta. Spuneai ca ai un parc in apropiere de casa: esti norocos. 45 min. de alergare usoara in fiecare dimineata sunt suficiente. Conditia e ca dupa cele 45 min sa simti ca ai facut un efort, ca ai ars ceva calorii. Trebuie sa fii transpirat si cu pulsul crescut. Nu iti trebuie sa faci prea mult greutati. Cel mai important (de altfel si cel mai greu probabil) este sa faci ceva abdomene cel putin o data pe saptamana, in weekend. Abdomene si flotari e ceva ce poti face in casa, fara nici un aparat. Eventual, sunt sigur ca mai poti face rost si de ceva greutati mici pentru maini. Dar mult mai important e alergatul.

Dimineata ma trezeam la 6:00 sa merg la servici. Am inceput sa ma scol la 5:00 ca sa imi fac exercitiile. Eu am noroc ca am un mic club de gym in complexul unde locuiesc. Tu probabil insa ca te poti scula mai tarziu, dupa ce se lumineaza. Important sa faci din chestia asta ca un ritual, nu sari nici o zi, indiferent ca ninge, ploua, sau sunt -20° afara. Am observat ca daca nu ma duceam la gym 1-2 zile, ziua urmatoare era foarte greu sa ma urnesc din pat. Aici iti va trebui o vointa de fier, dar parerea mea e ca merita efortul, cu atat mai mult cu cat chestia asta iti creaza si probleme sociale. Inca ceva in plus care sa te motiveze.

Alt aspect e mancatul. Aici eu am fost un pic "norocos". Anii de dieta destul de nesanatoasa si fumatul probabil (am renuntat acum 2 ani dupa ce am fumat vreo 15 ani), mi-au cauzat o problema: acid reflux disease. Nu prea mare lucru, dar cu potentialul de a crea probleme in viitor. Suficient cat sa ma sperie cat de cat. Asa ca am taiat de pe lista complet: cafeaua, sucurile, alcoolul (exceptand de sarbatori) si toate mancarurile iuti. Am impuscat doi iepuri dintr-un foc: m-am simtit mai bine si am facut si economie la buzunar. De fapt cand te afli intr-o cura de slabire e si normal sa faci economie, altfel inseamna ca ori nu faci diet, ori arunci banii pe fereastra pe cine stie ce program care nu e menit sa te ajute pe tine ci sa-l imbogateasca pe cel care ti-l vinde.

Trebuie sa eviti dulciurile cat mai mult, lucru ce n-ar trebui sa fie prea greu totusi, la urma urmei esti barbat, nu femeie sau copil, persoane care cedeaza mai usor in fata temptatiei fata de dulciuri. Si mie imi placeau la nebunie prajiturile cu frisca (Diplomat) pana cand am aflat ca una are cam 8-900 de calorii. Cam cat are si o friptura de 200 g. Ce ai prefera?

Adevarul e ca ma cam plictisesc la servici in ultima vreme, astept sa vina concediul peste doua saptamani, asa d-aia n-am ce face si bat campii aici. Nu vreau sa-ti dau sfaturi, nici sa fac pe desteptul. Daca eram intradevar destept cum ma cred eu, as fi fost pe o plaja in Florida acum si altii ar fi muncit pentru mine...

Chestia e ca daca tu te confrunti cu problema asta la nici 20 de ani, situatia o sa fie mult mai grava la 30, sau 40... Doamne fereste! In afara de aspectul neplacut fizic, de care o sa-ti pese din ce in ce mai putin odata cu inaintarea in varsta, vei fi mult mai predispus la probleme de sanatate. Asta e de fapt principala problema. Si pentru asta merita mai mult sa te zbati acum, decat pt faptul ca nu-stiu-care fraier face pe smecherul facand misto de altii. La 20 de ani corpul unui barbat e mult mai usor de modelat decat la 30, sau la 40. Nici la 30 sau 40 nu e tarziu, dar efortul necesar e mai mare si rezultatele mai greu de obtinut.

Orice vei incerca sa faci in privinta asta va fi decizia ta si nu te gandi la altii ci la tine in primul rand. Iti doresc succes!

#9230 (raspuns la: #9072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Chiar ca e de necrezut! - de Dantimis la: 19/02/2004 13:28:57
(la: Nu-mi vine sa cred!!)
Asa ceva chiar ca nu mi-am putut imagina! Pana unde poate merge prostia romaneasca? Cine-a putut concepe asa lege tampita? Cine a votat-o? Ptiu... sa nu-i deochi...

Cum adica, daca un roman merge intr-o vacanta undeva in strainatate de exemplu, nu poate sa-si ia cu el un dictionar, sau un ghid de conversatie, sau o carte de citit pe avion? Ce daca vrea sa-si ia un pachet de carti? Poate vrea sa-si petreaca o vacanta de lectura romaneasca pe Coasta de Azur... Poate citeste 2-3 carti pe zi...

Sunt cu atat mai indignat cu cat chiar ieri am vorbit cu fratele meu din tara si l-am rugat sa-mi cumpere cateva carti noi si sa mi le trimita pachet. Vreo 6 carti in total si niste filme romanesti pe CD. Nu am vrut sa le cumpar direct pt ca ei cer credit card si nu prea am incredere din pacate. Dar daca le-as fi cumparat direct? Nu mi le-ar fi putut trimite in USA?

Eu am plecat in '97 in Canada. Am plecat cu microbuzul din Timisoara in Budapesta si de acolo cu avionul. Am avut doua bagaje marime medie cu mine, binenteles umplute cu haine si carti tehnice. Nu ca mi-ar fi folosit prea mult aici, dar macar asa pt siguranta. Nimeni nu mi-a pus nici o intrebare la vama. Nici nu am declarat ca plec definitiv din tara. Nr de bagaje a fost limitat de restrictia la avion. Daca as fi avut mai multe ar fi trebuit sa platesc o taxa pe kg. Destul de rezonabila totusi. Dar nu 120 euro/item. E aberant. Decat sa platesti taxa aia mai bine pastreaza-ti banii si-ti cumperi haine noi din Canada. Vei fi surprinsa sa descoperi ca preturile la hainele obisnuite sunt chiar mai mici decat in Ro. Binenteles, hainele de calitate superioara si de firme mari sunt ceva mai scumpe, dar rezonabil totusi. Iar daca urmaresti cand au reduceri faci deal-uri f bune.

Ce v-as recomanda eu: luati-va cu voi 2, max 3 bagaje de persoana in care sa va puneti haine de stricta necesitate, in special de iarna, caci alea sunt mai scumpe. Deasemenea cateva carti mai importante uniform distribuite printre haine. La suprafata as pune lenjeria personala. Restul de haine si carti lasati-le la cineva de incredere si o sa le luati alta data cand va ve-ti intoarce in vizita in tara, sau poate va veni vre-un parinte sa va viziteze si le va aduce. Oricum, cu 3 bagaje mari de persoana ve-ti avea suficient de carat cu voi. Odata ce ati trecut granita Romaniei nimeni nu va va mai cauta printre chiloti si ciorapi in valiza dupa carti de contrabanda...

Doamne, parca se intoarce tara inapoi cu cateva sute de ani. Maine-poimaine vom vedea autoritatile romane arzand gramezi uriase de carti confiscate la granita...

Mai exista si alta posibilitate cum ca si cucoana de la Posta sa fi prost informata, iar legea, daca exista asa ceva, sa se refere numai la cine stie ce lucrari stiintifice sau carti rare si de valoare.

Daca as avea un magazin romanesc in strainatate unde as vinde si carti romanesti pt cititorii romani din afara, nu as mai avea voie sa le import din tara? Ro ar trebui sa fie bucurasa daca e cerere de carte romaneasca in exteriorul tarii. Asta inseamna ca lumea din afara e interesata de cultura si civilizatia romana.

Parerea mea e totusi ca trebuie sa fie o greseala la mijloc. Cand am vrut sa cumpar cartile romanesti de pe internet, unii dintre acestia ofereau si optiunea de a livra cartile la adrese din afara tarii, numai ca pretul mai mult decat dublu in dolari, taxele cam mari de expediere si faptul ca imi cereau CC number, m-au facut sa apelez la fratele din tara sa le cumpere pt mine. Asa ca mai cerceteaza putin problema, eventual si cu alti functionari de la posta, eventual vezi si Monitorul Oficial (acolo se publica legile noi aparute, asa-i?). Daca afli ceva nu te sfii sa postezi aici ca sa aflam noi ceilalti care ar putea fi interesati. Mai cunosc doua familii de romani, prieteni din "tinerete", care urmeaza sa vina si ei in Canada in primavara, am sa-i intreb si pe ei cum vor proceda si daca au auzit ceva in acest sens.

Va doresc mult succes in aventura in care a-ti pornit si sa nu va pierdeti entuziasmul. Nu uitati: cu cat va fi mai greu sa plecati din tara, cu atat mai mult ve-ti aprecia odata ajunsi la destinatie.

Multa bafta,

Dan

In trecut am tinut regimul At - de (anonim) la: 09/03/2004 21:12:42
(la: Cu ce regim ati reusit sa slabiti?)
In trecut am tinut regimul Atkins cu succes. DAR, nu l-as mai recomanda. In primul rand, daca nu il urmezi constant te ingrasi la loc, motiv pentru care acum va si intreb de altceva. Si in mod cert si mai important, e criminal pentru cei care eu au probleme cu colesterolul. Cand am inceput Atkins eram OK cu colesterolul, si cand am terminat, dupa 1 luna jumate eram peste limita. Si observam si eu: desi slabisem cat imi propusesem, cand dormeam imi amorteau mainile si trebuia sa ma tot foiesc ca poata circula sangele. La mine asta e cel mai clar semn ca mi-a crescut colesterolul. Deci daca nu aveti probleme de genul asta, Atkins functioneaza bine-mersi - eu slabeam in fiecare zi 1/2kg.

Am mai incercat si ciorba de varza. Criminala ciorba aia! Incepusem sa cred ca slabesc pentru ca mi-era asa de sila de ciorba incat mai mult de o portie pe zi nu puteam sa mananc. De asemenea, m-am ingrasat.

Concluzia mea e ca nu exista regimuri dupa care sa nu te mai ingrasi. Imediat ce incepi sa mananci si restul alimentelor "interzise" pui pe tine. Ideal este sa iti schimbi stilul de alimentatie si implicit de viata: sa mananci sanatos, cum zice Ozzy, daca se poate sa te faci vegetarian cu atat mai bine, sa faci exercitii fizice si in general sa nu te lipesti de scaun toata ziua. Dar sa fim seriosi. Cati dintre noi pot sa faca asa ceva. Nu neaparat ca n-am avea vointa, ca la un moment dat ti se acreste sa te tot stresezi ba ca nu-ti vine nu-stiu-ce de imbracat, ba ca X arata mai bine, ba de cate calorii are mancarea si ajungi sa te incapatanezi si iti gasesti motivatia. Dar cea mai grea chestie e sa rezisti, iar cel mai puternic adversar e familia. Acasa se gaseste gustos si toxic, adica cu ulei si prajeli si alte chestii, se mananca dulce, se beau sucuri... Plus ca nu face nimeni sport din proprie initiativa, ba chiar devin dependenti de masini pentru deplasari. Apoi la facultate iar se mananca pe apucate, se beau iarasi sucuri, se merge iarasi cu masina peste tot. Si exemplele pot continua, ca doar le stim toti.

Si chiar daca te decizi tu ca vrei sa schimbi deea ce nu-ti convine in viata ta, prea mult nu razbati. In cel mai fericit caz pana reusesc sa slabesc cat mi-am propus. Apoi ma mentin o perioada, si apoi incet incet ma ingras la loc. Asa ca peste 1an - 2 iar trebuie sa ma apuc de slabit.
Ironic e ca it mintea mea stiu ca vreau o viata sanatoasa. Bine macar ca nu beau si n fumez. Mai imi stricam sanatatea si cu asta.

Acum mi-am cumparat o lada de portocale, una de grepfruit si una de mere de la Metro si o sa incerc sa mananc in principiu fructe. Asta fiind un fel de partea a 2-a a regimului. Am observat ca in cazul meu daca ma apuc de o dieta fixa, sansele sa o tin pana la sfarsitul saptamanii la fel de stric sunt reduse. Asa ca in primele 2 saptamani fac un fel de dieta mai lejera, ca sa ma obisnuiesc cu noul tip de mancat, si apoi trec pe cruditati ca sa imi detoxifiez organismul. Avantajul e ca dupa asta slabesc mai usor.

Va urez succes celor care va mai chinuiti cu asa probleme si multumesc tutror celor care si-au exprimat parerea. Astept in continuare sugestii si alte idei :)

Si daca n-om reusi sa slabim, macar toti prietenii nostrii sa se ingrase!
(Cat adevar in zicala asta!)

Emi

P.S. Nu numai ca le-as trage o palma peste ochi celor care imi spun ca m-am mai ingrasat, dar si vreo 30 de Kg in plus ca sa aiba si ei cu ce sa-si omoare timpul si neuronii. Rautaciosii!
bravo - de Daniel Racovitan la: 23/03/2004 04:49:35
(la: Vise)
Salutare.
Ai un stil foarte placut, cum nu prea am avut ocazia sa intalnesc in ultima vreme. Dialogul e fain scris. Felicitari.

Nu prea am inteles finalul, dar mai meditez. :)

Cateva remarci legate de stil:
- in loc de "statea pe banca, sprijinindu-si manutele de banca murdara" as fi scris "statea pe banca, sprijinindu-si manutele de lemnul murdar", ca sa evit repetitia;
- La "sau sa se "care" de pe banca, fiindca ar vrea el s-o ocupe." as fi scris "sau sa se "care" de pe banca.", deoarece restul frazei e superfluu;
- Propozitia "Avea un palton lung, cu maneci aproape pana la genunchi, o caciulita neagra" e prea declarativa, plata. Ai putea sa ii "arati" infatisarea intr-un mod indirect, de exemplu "Se incurca intotdeauna in poalele paltonului, care aproape maturau asfaltul, iar mainele ii dispareau sub manecile ce-i atingeau genunchii.".
Detaliul cu caciulita neagra il gasesc inutil si poate lipsi cu succes. Apropo, vezi ca in incheiere se transforma in bascuta... :)

Mai ai si alte bucati? :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
"Ne tineam de maini sa nu alu - de Daniel Racovitan la: 05/04/2004 03:40:30
(la: Ultimul sarut)
"Ne tineam de maini sa nu alunecam pe gheata proaspata." as scrie-o:
"Ne tineam de maini, incercand sa nu alunecam pe gheata proaspata."
iar
"Te-am rugat sa dansam impreuna, o a treia oara" as scrie
"Te-am rugat sa dansam impreuna, pentru a treia oara".


"Erai subtire si mica, te ghemuisei in bratele mele si iti miroseam parul proaspat samponat."
"Samponat" e cam strident, strica toata poezia. Incearca asa:
"Erai subtire si mica, te ghemuisei in bratele mele iar parul iti mirosea a trandafiri." Poti inlocui "trandafiri" cu orice alt miros :)

Imi place ca stapanesti destul de bine tehnica frazei si ai o exprimare clara, fara fandoseli.

..................................................................................
chiar n-a auzit nimeni de [Incredible String Band]?
Ii urez succes !!! - de desdemona la: 22/04/2004 04:03:30
(la: Sa râzi sau sa plângi.. ??)
Daca cineva se ocupa cu cititul emailurilor si incearca sa inteleaga sensul mesajelor private trimise de atatia utilizatori cati exista, (in atatea limbi cate a lasat d-zeu) ii urez succes. De-obicei chiar si cele mai interesante mesaje personale trimise de cineva nu inseamna nimic decat pentru cei ce il cunosc. Eu personal as fi incantata sa stiu ca o persoana se intereseaza de ce scriu eu (cand de obicei chiar si cei carora le destinez mesajele se plictisesc dupa primele linii). Si daca din inatmplare injuraturile la adresa bossului ajung sa fie citite chiar de el, pierderea va fi a lui (de ce si-a bagat nasul in corespondenta privata. Si, in special cand scriem in romaneste, daca un shpion american ne monitorizeaza mesajele, inseamna ca a invatat romaneste (ceea ce e bine pentru mandria nationala) sau ca e roman (ceea ce e bine ca un roman are un job datorita mie).
Dar mi se pare ca romana nu e cea mai dificila limba. Trebuie sa fie tare greu cu cat de multe limbi si dialecte sunt.
Inca un lucru. De-obicei dificultatea noastra a tuturor consta in comunicarea unui mesaj altcuiva, si pentru a ne face intelesi depunem uneori mari eforturi. Cred ca o astfel de actiune ar trebui sa ne bucure. Adica nu vorbesc singur in desert ci pe undeva este cineva care ma asculta.

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
au succes pt ca lumea nu inte - de (anonim) la: 24/04/2004 12:36:05
(la: Va place O-Zone?)
au succes pt ca lumea nu intelege versurile debile. trebuie sa admitem ca melodia ii ok si ca ii numai buna de dansat
voila
#14457 (raspuns la: #13564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce totul este cu mult mai - de alexbrie la: 01/05/2004 03:55:41
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
De ce totul este cu mult mai usor aici, decat acasa? De ce aici iti poti face cont la banca, fara sa platesti nimic (ba chiar primesti cadouri) in numai cateva minute de discutie cu functionarele dragute si amabile? Cum se face ca aici ai mereu siguranta zilei de maine, stii ca peste noapte, guvernul nu va da o "ordonanta de urgenta" care sa te iti scoata cu forta centrala de apartament din casa, sa te transforme din milionar in falit, sa-ti ceara taxa pe incalzire de la peretii vecinilor sau sa puna in parlament pe mafiotii locali?
Candva, cugetam ca daca ai destui bani poti ignora cu succes toata mizeria carpatina. Nu poti; nu poti sta la noi fara sa te manjesti si tu putin, fara sa injuri pe sub mustata, fara sa dai spagi sau sa te uiti la telejurnal, mai speriat ca de filmele lui King.
Sunt tanar; stiu ca eu, personal, nu voi putea schimba nimic. Stiu ca voi, care cititi astea, nu veti putea schimba nimic. Stiu ca acasa lucrurile merg din rau in mai rau (nu vorbim de Bmw-urile din Unirii sau Dorobanti, ci de scuipat, de scarba, de spaima si de sictir). Dar mi se face din cand in cand dor de oameni, de locuri, de obiceiuri de acasa; si stiu ca nu le pot gasi in nici o alta parte, si vreau sa ma intorc...
Sint de parere ca succesul un - de Florin si atat la: 15/06/2004 00:29:38
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Sint de parere ca succesul unei societati se datoreste in foarte mare masura systemului de invatamint.
Bineintels ca invatamintul singur nu este de ajuns. Societatea trebuie sa respecte valorile stabilite de systemul de invatamint.

Cred ca este destul de dificil sa compari scolile din Romania cu alte tari. Totusi daca comparatia este ceruta Bella, cred ca ar trebui sa se faca cu tarile asemanatoare ( i.e. din punct de vedere al culturi, religiei) cu Romania.

Traiesc in Anglia si am copii care au inceput scoala. Am invatat ca sint scoli foarte bune sau mai putin bune (ca sa fiu politicos). Si in Romania este la fel.
Stiu multi parinti care se dau aici peste cap sa-si dea copiii la cele mai bune scoli...si noi sintem la fel.
Sint 'sacrificii' pe care trebuie sa le faci dar sint convins din toata inima ca merita. Nu le insir aici ca n-are rost...:).

As mentiona insa un lucru foarte important pe care il apreciez la scoala unde imi sint baietii... m-as aventura sa spun ca asta ar fii peste tot:
Nu exista copii mai slabii sau prosti...asa cum era cind eram in tara. Fiecarui copil i se da atentie; se urmareste progresul personal. Exista un curiculum dupa care te ghidezi.
Si mai mult, copil este respectat si i se da atentie ca personalitatea lui sa se dezvolte liber. Se pune baza mare pe creativitate, imaginatie, initiativa etc.
Nu sint manuale ca in Romania. Baiatul meu mai mare este in clasa a-III-a si nu a avut manuale de scoala pina acum...:)
Unul din dezavantaje este faptul ca se incepe scoala la 5 anisori. Cel mai mic nici nu avea 5 ani cind a inceput (avea inca biberon in gura dar te rog sa nu spui la nimeni).
Multi cu care am vorbit aici cred ca este rezultatul societatii competitive. Se pare ca UK este singura din Europa cu acest sistem. Eu nu sint de acord. Virsta este prea frageda.

Personal nu vreau sa condamn invatamintul din Romania. M-a educat si, in mare parte, a contribuit la ceea ce si cine sint acum.
Daca ar fii insa sa aleg intre cele doua sisteme pentru copii meu nu as sta deloc pe ginduri: sistemul de invatamint este cel mai bun in tara unde locuieste. Cel putin pina la facultate.
Parerea mea este ca trebuie sa faci pe dracu in patru sa-ti pese pentru ca copii sa fie la cele mai bune scoli, cu o singura conditie: Sa faci ce este cel mai bine pentru copii tai. Sa le stii posibilitatile si limitele si mai presus de toate...uita ce vrei tu fara sa-i consideri pe ei.

Pe curind.
oz - de Belle la: 23/06/2004 04:44:58
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
you're funny! ai deviat nitel (mai mult) da' nu ma deranjeaza iar parte din ceea ce-ai scris deja citisem la alt subiect ;) (asa cum am mai spus in alt subiect, prefer sa citesc decat sa raspund/comentez)
tu ai avut noroc fiindca ai talent si ai avut unde sa-l exploatezi, poate si daca ramaneai in tara aveai succes sau ajungeai un ratat, asta nu se stie niciodata si zau ca n-are importanta
si daca ai fost mai nebun si mai "altfel" in tinerete nu-nseamna ca te "iubesc" mai mult sau mai putin acum, n-are nici o legatura ... orisice pe lumea asta se intampla cu un motiv si nu sunt eu cea care sa dau cu parul sau sa ridic in slavi. intotdeauna am acceptat faptele ca atare, fara sa le judec, si am incercat sa cunosc oamenii asa cum sunt inlauntru si nu cum vor sa arate altora (hai ca acum si eu am deviat lol)
nu mai scriu ca-s obosita, intrasem online doar pentru cateva minute pentru altceva si vad ca m-am ratacit nitel si pe la cafenea
continuam altadata
b.
p.s. tot n-am apucat sa ma uit pe sit-ul ala, promit ca maine seara e primul pe lista cand intru online
c ya
#16602 (raspuns la: #16595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mult succes! - de mya la: 02/08/2004 11:58:21
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Buna Radu,
Imi permit sa-ti pun cateva intrebari in speranta ca nu-ti rapesc prea mult timp (stiu ca esti prins cu multe).
1) In ce procent participa liceenii (sau cei foarte tineri) la cursurile de limbi straine gratuite? Ar fi interesant de stiut, ca idee.
2) Ce perceptii au tinerii in legatura cu viitorul lor (pe plaiurile natale sau nu)? Ce ai observat, predomina optimistii, pesimistii sau ignorantii/apaticii?
3) Ce lucruri pozitive te-au atras cel mai mult in perioada petrecuta in Sua?
4) Ce lucruri negative ti-au sarit in ochi in perioada petrecuta in Sua?
5) Daca ar fi sa faci o "cantarire" intre lucruile pozitive si cele negative observate in Sua, care ar predomina (in perceptia ta)?
Cu multumiri anticipate...iti doresc mult succes in continuare si numai bine!
Siguranta zilei de maine - de ampop la: 24/08/2004 08:25:22
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Draga anonimule,
esti tanar, ai 24 de ani, in '89 erai copil...amintirile sunt poate ale unei copilarii in care orice parinte isi lua poate de la gura sa dea de mancare copilasului. Nu zic ca acum este bine, tot aia sunt la putere care erau si inainte de '89, acum avem insa "panem et circensis", televizor, talk-showuri, filme... Acea siguranta a zilei de maine, repartitia dupa facultate, totul era ingemanat cu o stare de imbecilizare in masa a populatiei cu "ode conducatorului iubit", toti stiau ca nu e bine dar...frica pazeste bostanaria. Vecinul, colegul de serviciu, de facultate te putea turna la Secu'. Faceai puscarie pentru o bucata de carne de vitel din congelator, "mai draga"...:). Baietii albastrii te puteau salta in miezul noptii sau te puteau tortura dupa bunul lor plac. Asa erai sigur pe ziua de maine. De erai "mirositor de cur" (copyright Teohar Mihadas) o duceai binisor sau chiar foarte bine. Acum macar tovarasii nu te obliga la asemenea orgii olfactive, poti fi si distantat de "sistem"...ca de, "in Romania e democratie"...
Shalom brother!
Mario
#20225 (raspuns la: #20159) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
problema mea - de desdemona la: 17/09/2004 11:21:51
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Io-te ca am si eu o problema - nu prea dureroasa si nici prea metafizica, dar indelungata. Sotul meu e somer, si de mai bine de-un an pierde vremea cautand de lucru si traind de azi pe maine. E intr-un cerc vicios, neavand de lucru nu se simte util si face mai putin efort decat ar putea sa faca, deci mai putine sanse de succes. Cum sa il ajut ?

Desdemonovici



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...