comentarii

sufix adjectivala in fata substantivului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Muresh - de AlexM la: 21/05/2004 23:37:37
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex


#15730 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adjectivala - de kradu la: 29/08/2004 06:04:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Regret timpul pierdut, nu anii!
Pe urma:
Puncte de vedere pitoresti?
Educatie si scoala? Forma "Adjectivala"? Gunoieri? Aiureli!!!!!!!!!!
Esti marginalizat si frustat si mediul social in care te invirtesti si nu-ti place! Asta o sa te impinga mai departe si asa i-ti vei schimba parerile!
Am pentru tine doua sfaturi! Cauta intelesul cuvintelor: aroganta si mirlanie, oricum acesta va fii un pas spre progres!
-Hai sa ne ocupam mai mult de educatia noastra decit a celorlalti!
( greu de explicat dar, fara femei urite n-ar exista frumoasele!)
As dorii sa iei lucrurile astea asa cum le-am scris! Incearca sa nu brodezi in jurul lor! Cu alte cuvinte incearca sa nu inventezi ceva care ti se pare (numai tie) ca sai fii spus! Asta te va ajuta in viitor!
Cu toata simpatia!
kRadu






#20582 (raspuns la: #18456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Drogurile sunt substante cu p - de Dona G la: 08/11/2005 20:11:41
(la: Drogurile. Ati incercat?)
Drogurile sunt substante cu proprietati halogene .Unele dau dependenta altele nu.Oricum ai dao si ai sucio..........cand ai ajuns sa te incerce acest lucru e grav.Oricum drumul e in ceata si viata e cam goala.De obicei dai in acest obicei rau dintr-o extrema.Din saracie si lipsa de speranta sau din prea mult bine...cand nu ai ce face....





O intentie buna dusa la bun sfarsit e scopul meu in viata, pana atunci ,va pup pe toti.
#85851 (raspuns la: #85812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lenea este un substantiv, in - de Maria Palaria la: 16/11/2005 13:24:22
(la: joc)
Lenea este un substantiv, in cazul acestea artuclat cu articolul hotarat "a". De obicei insa, lenea e starea natiunii noastre. Serios vorbind insa, lenea este o atitudine amotrica.


Ce este ubicuitatea?
#87965 (raspuns la: #87950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este o substanta organica - de Honey in the Sunshine la: 18/11/2005 00:21:03
(la: joc)
ce este o substanta organica ?
raspuns: un sentiment care ti-a intrat sub piele

intrebare: ce este un glob de sticla ?
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#88552 (raspuns la: #88502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Ca substanta suntem singuri, - de a_lex_is la: 04/02/2006 11:04:17
(la: Şterşi de timp)
"Ca substanta suntem singuri,prin unde suntem toti impreuna"
M-a impresionat in mod placut textul tau. M-am pierdut in bogatia de cuvinte, pentru a ma regasi mai apoi in multitudinea sentimentelor.
Superficialitatea si vorbaria ma caracterizeaza ce-i drept, dar in mine sunt cum nimeni nu ma va cunoaste vreodata. Iti multumesc pentru un minut de reflectare,pentru un minut in care am uitat de mine...
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
"Hormonii : substante chimice - de jeniffer la: 08/07/2006 00:39:03
(la: Ce sunt Hormonii?)
"Hormonii : substante chimice mesagere secretate de glande endocrine si transportate de singe pina la alte tesuturi si organe, unde exercita o actiune specifica." Les hormones hypophysaires et placentaires
spider - de maan la: 09/06/2009 08:38:56
(la: Pagina Cafenelei pe Wikipedia)
par egzamplu derivarea ... adica se ia un cuvant de baza de la care se formeaza cuvinte noi prin adaugarea de sufixe si/sau prefixe.
daca ai, sa zicem, verbul 'a destina', ii adaugi sufixu' - tar si-ti da 'destinatar', sau -ţie si-ţi iesă 'destinaţie'.
poţi să-i pui si prefixe, cum ar fi pre-, ca s-obţii 'predestina'.
da poti sa le pui simultan si de-alea si de-alea: 'predestinare'.

exista de-altminteri o lista intreaga de sufixe si prefixe cu semnificatie de sine statatoare, care te pot ghida in le folosim intuitiv.
cum ar fi -fer, -for, -fug (petrolifer, filiform, ignifug) sau -teism, -tecă.

exista si-o clasificare a prefixelor, care te-ajuta: negative (insucces, neinteresant), iterative (reincepere), privative (dezmostenire).

cam la fel ii si cu sufixele lexicale, gramaticale, lecixo-gramaticale.

alt procedeu e compunerea, care fie alatura doi termeni formand un alt cuvant, fie ii leaga prin liniute de unire, fie formeaza un cuvant nou de la o abreviere (cum ar fi aprozar, care venea de la 'aprovizionarea cu zarazavaturi').

ei, si daca mai dorejti, ar mai fi schimbarea valorii gramaticale.
adica poti obtine substantive de la verbe, sa zicem.

astea is, toate, mijloace interne de imbogatire a vocabularului.

cele externe is neologismele si imprumuturile lexicale din alte limbi.

calcul lexical de care vorbeam mai sus ii un procedeu mixt (intern si extern) de imbogatire a vocabularului care presupune, pe de o parte, copierea structurii (şi, implicit, a sensului) unor cuvinte străine şi transpunerea ei în materialu' lingvistic autohton.

asa che s-ajunge s-avem in limba cuvinte ca angular (luat iac-asa din francezu angulaire) desi il aveam pe-al nostru, adica unghiular.
la fel stingator si extinctor.
sau prezident si presedinte...

mă, am obosit.
te cost-un suc rece.
#449046 (raspuns la: #449007) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 15/06/2010 18:12:05
(la: Canada..)
Adevărat. Totuşi în engleză, am impresia că, "stoician" are sens strict adjectival, engleza fiind şi o limbă mai permisivă din punct de vedere lingvistic. Probabil că un bun cunoscător, sau un mai bun cunoscător, al englezei ar putea să ne lămurească dincolo de orice echivoc.

În româneste forma "stoic" este şi substantiv şi adjectiv, decelarea între ele fiind dată exclusiv de context.
Am consultat toate dicţionarele pe care le am, nu puţine, dar niciunde n-am întâlnit nici o referire la "stoician".
#549968 (raspuns la: #549966) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acordul atributului cu substantivul - de tzenny la: 09/03/2012 15:06:40
(la: Gramatica si butélia)
Am de scris o teza de an la tema "Acordul atributului cu substantivul determinat". Ajutati-ma,va rog, sa gasesc ceva info la aceasta tema. Am gasit multe si de toate, dar anume despre acordul dintre substantiv si atribut - nimik. Multumesk anticipat
#630498 (raspuns la: #7885) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ra - de paula_vs la: 09/04/2012 08:05:06
(la: Pleonasm)
poate fi supus unei analize,in cazul folosirii lui ca stare mentala prin definitie concentrarea se obtine in urma actiunii subiectului deci sufixul este de prisos,in cazul unui proces fizico-chimic iarasi nu vad situatii in care o substanta se poate autoconcentra,ar mai fi o varianta in robotica cand un mecanism complex sa aiba capacitatea numita de tine,deci raspunsul este nu pentru ca multe cuvinte evolueaza in timpsi primesc sensuri noi,am avut o mica disputa in care un pictor m-a acuzat de pleonasm cand am exprimat "tablou pictural".sarmanul nu auzise probabil de tablouri electrice,de siguranta etc
O idee... - de Pisicutza la: 05/09/2003 05:41:09
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
Dan,
Sincer nu stiu ce fel de om era profa ta de muzica ,dar am impresia ca avea niste aere de comunist inflacarat...Muzica nu inseamna numai voce,instrumentatie si linie melodica...dar mai inseamna si cuvinte...niste cuvinte care nu oricine le intelege...trebuie sa iubesti cu adevarat muzica si simti ceea ce asculti...nu e vorba numai de analizat si predat...nu e vorba numai de materie ci si de suflet...Nu va intelege niciodata asta profa ta cu principii invechite si cu un simt muzical care exista doar in imaginatia ei!...iar religia?No comment here!As vrea sa o intreb daca ea crede in Dumnezeu...Si daca da sa imi zica de ce!Nu crezi decat in ceea ce simti ca exista!E o chestie mai mult spirituala decat de substanta!
Prejudecata despre cuvantul "dor" - de (anonim) la: 15/09/2003 07:07:40
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Ai perfecta dreptate, echivalentele substantivului " dor" si verbului "a..fi dor" exista si in limba ebraica, cu exact aceleasi sensuri.
Prietene, desi dogmatic - de papadie67 la: 30/09/2003 04:44:43
(la: Viata gay romaneasca)
mi-ai raspuns, si-ti multumesc pt consideratie.
am inteles din raspunsul tau faptul ca-ti place vinu' aproape la fel de mult ca si subsemnatului -in falsh- si ca ai aproape la fel de mult timp de irosit ca si mine.
drept pt care, apelativul din titlu

cat despre partea de substanta, in privinta delicatului si pe-atat de controversatului subiect pe care parem a-l transforma in obisnuita mocirla, unde stilul moare de gat cu argumentul, de n'o fi cu suparare, hai s-aud un raspuns de la dumitale si/sau altii la ce-ntrebai, ori macar dati-mi sansa sa va raspund la vreo-ntrebare, dac-ai/ati putea formula vreo-una pertinenta la subiectul abordat, si-anume cel din start. Sau, ma rog, oricare altul, relativ la H-sexualiatate si de ce-mi pare mie ca n-ar trebui ea in nici-un fel incurajata, ba dimpotriva.
#559 (raspuns la: #556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totusi sper... - de dogmatic la: 01/10/2003 02:35:44
(la: Viata gay romaneasca)
Mai Papa, tata…te cam grabesti sa tragi concluzii si din pacate le tragi pripit. Din cate vad prea multi amici nu iti prea faci p’aici! Poate esti un inadaptat, poate un perfectionist, poate nici una dintre cele doua si esti posesorul unui mare handicap. Cei drept, poate nu la fel de mare ca a unui homosexual dar…tot handicap se cheama. Sa te omoram pentru asta? Sa te tinem la distanta …ca nu cumva sa ne molipsim? Sa te toleram doar de dragul tolerantei si tu sa continui in “micimea” ta sa improsti cu noroi ceea ce nu cunosti dar iti place sa te afisezi ca a-tot-cunoscator!!!? Daca lucrari in domeniu nu iti atrag curiozitatea macar nu blama cand cineva iti impartaseste ceea ce cunoaste, pierzand o buna bucata din timpul liber pe care ilputea aloca altor activiatti ceva mai interesante. Intr-adevar, harta genetica este descoperita dar nici nici 35% din functii nu au fost identificate. Deci…mai citeste! Ce dovezi iti pot cere eu ca nu poti intelege ceea ce multi accepta …din neputinta de a schimba ceva sau pur si simplu din compasiune?!! Da-mi dovada GENETICA ca tu esti intreg si ei nu. Intrigati fiind de aceasta anormalie unama, geneticienii au disecat creiere de homosexuali unde au gasit hipotalamusul de marime similara cu cel al femeilor. De aici s-a tras concluzia ca in periaoda prenatala expunerea hormonala a fatului a cauzat dezvoltarea creierului intr-o maniera anormala. In mod sintetic s-a studiat pe batracieni, aplicand doze de atrazina (substanta toxica prezenta in mediul inconjurator, in special ierbicide, cat si in apele subterane consumate de om)ceea ce a dus la feminizarea adultilor si crearea de noi organe sexuale. Nu in ultimul rand este dovedit ca poluarea are un rol strategic in degenerarea celulelor ce determina acest fenomen anormal. Deci stimabile, daca tu esti INCA un caz fericit nu arunca primul cu piatra caci nu se stie nici o data… Deasemeni, este bine stiut ca sexualitatea umana este mult mai complexa decat cea animala. Oamenii dezvoltand o latura romantica plina de sensibilitatea ceea ce la nivel psihologic actioneaza asupra perechii ca un “miros” hormonal. Exista si o terorie demosntrata in care se afirma ca parinti care au avut o relatie sexuala cu un partener de acelasi sex, solidifica informatia genetica celulele de reproducere. Bizar , nu? Totusiidentitatea sexuala este mult mai mult decat un fenomen biologic, existand studii ce incearca sa patrunda prin aceasta fereastra ce este o usa deschisa in mintea umana cu ajutorul chiar al persoanelor in cauza, specializate in genetica si psihologie. Celorlati ce nu pot intelege mecanismul aceasta usa a cunoasterii le va ramane inchisa , din pacate. Studiul acestor cazuri nu poate fi expus in acest forum, din pacate caci am umple un intreg server numai cu aberatiile noastre pe tema data. Poate pe viitor la o bere …un vin bun…cine stie!
#598 (raspuns la: #597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns la "si iubirea unde e?" - de (anonim) la: 09/10/2003 22:02:59
(la: "As vrea sa joc")
Deja termenul acesta este prea livresc, este folosit mai mult substantivul "sex"... poate asa se modifica DEX-ul si are si Academia Romana un obiectiv realizat in urmatorul cincinal :)...
#979 (raspuns la: #950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hmm, pai sa vedem, unul de da - de Daniel Racovitan la: 10/10/2003 04:02:34
(la: Sa inventam cuvinte)
hmm, pai sa vedem, unul de data recenta, de inspiratie accidentala:
[cofishopnea], substantiv: o cofishopnea, doua cofishopnele. Inca nu i-am gasit un sens. :)
HOMEOPATIE??? oups, nu confundati usile... - de JCC la: 11/10/2003 12:06:00
(la: Homeopatia)
Comentariile de mai sus... este mai de graba vorba de NATUROPATERAPIE sau terapie herboristica (tratarea cu plante), iar cand este cu esente (uleiuri esentiale vegetale) este vorba de AROMATERAPIE..

HOMEOPATIA este altceva, cu totul diferit,
este metoda terapeutica de tratarea bolilor cu
pilule, ampule sau prafuri, ca toate medicamentele, care contin in doze infinitezimale substante care ar provoca unui om sanatos aceleasi simptome ca cele prezentate de un bolnav

cuvantul "homeopatie" este contrarul cuvantului "alopatie"

Medicamentele homeopatice au nevoie de mult mai mult timp decat medicamentele clasice pt a vindeca si nu sunt eficace in bolile grave
#1066 (raspuns la: #935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...