comentarii

sufixul cuvintului traducator


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
NLP - de onutza la: 16/04/2007 22:28:55 Modificat la: 16/04/2007 22:36:10
(la: gandirea pozitiva)
nu stiu daca s-a dat o definitie nlp-ului, pentru ca nu am avut rabdarea necesara sa citesc tot. imi cer scuze daca repet.

Ce este NLP-ul?
NLP: metodă/ instrument ce permite analiza practicilor de comunicare interpersonală; permite decodarea (proces de clarificare) şi modificarea (proces de chestionare şi schimbare) experienţei subiective a relaţiilor nostre cu ceilalţi cu scopul de a găsi o comunicare optimă între indivizi, în funcţie de obiectivele vizate împreună.

NLP: ce înseamnă?
NLP-ul se centrează asupra funcţionării creierului ( Neuro) şi a manierei în care limbajul interacţionează cu acesta( Lingvistica). Aceste două noţiuni sunt întotdeauna combinate, încă de la naştere ( Programare) pentru a obţine cea mai mare eficacitate şi satisfacţie.

NLP-ul a fost creat în anii '70.

De cine a fost inventat?
John GRINDER, profesor de lingvistică, era interesat în mod particular de limbajul corporal: intonaţie, debit, postură, privire, expresii non verbale care, mai mult decât cuvintele, traduc ceea ce comunicăm de fapt.
“NLP-ul este modelarea de excelenţă”
Richard BANDLER, inginer informatician, s-a orientat înspre Gestalt şi intervenţia în dezvoltarea personală.
“NLP-ul este educarea creierului”

Metoda a fost elaborată plecând de la observarea şi modelarea tehnicilor folosite în mai multe domenii precum lingvistica, psihologia comportamentală, psihologia cognitivă, neurologia, cibernetica şi informatica, curentul american al psihologiei fenomenologice şi umaniste, terapia de familie (M. Erikson, C. Rogers, F.Perls, G.Bateson, V.Satir). Fondatorii NLP-ului căutau în fiecare din domeniile citate diferenţa care face diferenţa. Ei s-au întrebat asupra modalităţii în care un acelaşi efect a putut fi obţinut în sânul a două teorii diferite sau a modalităţii în care în interiorul aceleiaşi teorii, o aceeaşi cauză (în aparenţă) a putut provoca efecte diferite.
Aceste analize permit accesul la modele de comunicare extrem de performante. Aceste modele fiind explicitate, a devenit posibilă predarea şi învăţarea lor.


copy-paste-ul l-am dat din propriul calculator. este un fragment dintr-o carte despre nlp.
Traducerea cuvintului "jew" in romaneste . - de Muresh la: 30/06/2004 08:32:37
(la: Ozzy vs LMC)

1. Domnule Daniel Racovitan , poate gresesc , dar nu sunteti dumneavoastra insusi moderatorul acestui Forum ?.
Daca e asa , ati avut ocazia sa intrebati intrebarea dumneavoastra , domnule Daniel Racovitan , INAINTE de a posta scrisoarea , sau daca e , practic , prea complicat , sa nu publicati scrisoarea si cu asta , basta .
2. E foarte greu de crezut ca un om cult precum domnul ikoflex nu stie :
a) existenta cuvintului "evreu" in Limba Romana .
b) traducerea corecta a cuvintului "jew" in Limba Romana .
c) faptul ca , in general , evreii prefera sa fie denumiti "evrei" ,
avand in vedere conotatia speciala a cuvintului "jidan" in
Limba Romana .
Permiteti-mi sa-mi cer scuze in numele participantilor la Forum pt eventuala jignire adusa evreilor .
#17036 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oamenii sunt cuvinte - de alma la: 05/04/2004 15:46:51
(la: Infrapoem)
totul e semn. ar spune un lingvist. totul e simbol. si nu stiu daca e trist sau nu, sau daca e adevarat. probabil e adevarat in masura in care exista cineva care sa priveasca in jur si in sine si sa incifreze sau sa descifreze ceea ce vede. din punctul asta de vedere si poezia mea (ma rog, quasi-poezia, infrapoezia) este un semn. tot ce pot sa sper e ca nu numai eu o pot descifra.
nu e rau ca oamenii nu au (nu mai au) miliarde de cuvinte in universul lor. cuvintele sunt oricum o traducere (nereusita in majoritatea cazurilor) a gandurilor. trist e atunci cand nu mai ai ce sa traduci in cuvinte...
multumesc pentru mesaj (pe care cred ca prea l-am despicat in patru:))
#13333 (raspuns la: #13325) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
titlul... si putina traducere... - de Jimmy_Cecilia la: 13/09/2004 23:34:52
(la: Videoclipul "Respire", de Mickey 3D)
"Yalil " in scriere corecta araba literara : "ya leil" nu inseamna "sfarsitul fasolei (verde sau nu)" ci pur si simplu "NOAPTEA", un refren des întâlnit in cântecele arabe...

cuvantul noapte este de mai multe ori pronuntat si in franceza...

ce dublu titlu aiurea... c-or fi arabismele la moda, dar astia stiu araba mai putin decât stiu eu chineza.. :))

Florine,
nu cred ca pierzi mare lucru daca nu intelegi cuvintele...
ceva fara cap si coada.. am ascultat si din memorie iti traduc cateva fraze...
nu am rabdarea sa ascult a doua oara si nu stiu steno...

"noaptea, noaptea, noaptea, noaptea (in araba populara, cor de femei idem si mai adauga ceva indescifrabil)..
nu mai este soare peste orash
când toata lumea a întzeles în fine
ca este sfârsitul fasolei...

n-aveam spiritul linistit
câinii se râdeau de noi
vagabonzii crapau noaptea
si preotul Pierre devenea nebun..."

apoi am pierdut sirul si rabdarea... :))

in nici un loc nu este vorba de cafea sau cafea de deliciu, nu cunosc cântecul lui Bruel, dar ar trebui sa fie la interiorul lui câte cuvinte care sa aiba legatura cu titlul...nu este nici unul, deci imposibil sa fie cantecul lui Bruel...
#22112 (raspuns la: #22109) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
traducerea - de AlexM la: 18/09/2004 22:29:39
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
nu ma incumet. Nu cred ca ash gasi cuvintele potrivite pentru a da ritmul si rima si tot ce e necesar pentru a o traduce in germana. La nemti am invatsat un lucru. Daca faci ceva, atunci fa-l bine, daca nu, ia mana de pe el. Eu consider ca nu o sa-l fac bine, deci aplic regula germana.
#22829 (raspuns la: #22827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E eterna problema de a traduc - de Honey in the Sunshine la: 29/03/2005 22:37:25
(la: Maine e o noua zi)
E eterna problema de a traduce gandul in cuvinte.Nu e vorba de talent scriitoricesc, nici nu as fi in masura sa-mi dau cu parerea despre asta.Parerea mea de cititor e ca ar trebui sa fi mai clara atunci cand spui ceva...Iar puncte-punctele dau mereu impresia de dezlanat, desuet, incoerent.
If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
#41154 (raspuns la: #40917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
laron - de maan la: 02/03/2006 21:31:47
(la: limba romana sau inca limba romana??????)
Maotzetung: 'Ramane insa la latitudinea si depinde de cultura fiecaruia ce cuvinte foloseste. Ideea este ca daca un cuvant exista si este folosit, trebuie introdus in dictionar. '

Laron: Maotzetung, da-mi voie sa te contrazic aici. Sincera sa fiu, nu mi se pare ca un om care foloseste englezisme este neaparat mai inteligent sau mai educat decat unul care nu le foloseste. La fel, necunoasterea limbii engleze nu este sinonima cu lipsa educatiei (vezi de ex oamenii de 50-60 de ani). Sincera sa fiu, mie una imi denota superficialitate.

sincera sa fiu, de-asemenea, n-am descoperit inca unde-a scris mao ca un om care vorbeste-n ‘englezisme’ e inteligent…

si tot cu-atata sinceritate, macar la sujetul asta zic io ca-i bine-a scrie corect gramatical, daca tinem mortis sa pocnim cate-o parere-n capul cetitoriului.
asadar, domnita, treaba sade cam asa:

se zice corect “mie uneia” iar nu “mie una”, dupa cum “Limbajul stiintific, tehnic si economic sunt o exceptie”, nicidecum “este”, dat fiind ca subiectul e multiplu si-atunci se impune big time (sic!) acordul.

De ce trebuie introduse in dictionar englezismele atata timp cat avem cuvinte romanesti pe care le intelege toata lumea?

fiindca, de exemplu, io chiar nu vad cum as putea traduce-n romaneste ‘restaurante fast-food’.

Ce ar trebui sa faca lingvistii romani este sa caute noi cuvinte romanesti pt a imbogati limba si nu a imprumuta tot felul de banalitati englezesti.

vorbesti de ‘imbogatirea vocabularului’, care se face prin derivare, sufixare, schimbarea valorii gramaticale, dar SI prin imprumut …
rolul lingvistilor nu-i acela de-a inventa cuvinte (à propos, unde sugerezi sa le caute?).
limba e un organism viu si-a te opune schimbarilor e ca si cum ai sta-n fata vantului, cu gand sa-l opresti.
e drept ca unele modificari sunt superficilale, dar asa cum exista suficiente explicatii pentru-a demonstra de ce-i corect ‘nicio’ in detrimentul lui ‘nici o’, tot asa veti gasi si voci care vor demola teoria.

ma tem ca intr-o zi va deveni norma ‘fata care-o iubesc’.
desi mi se pare o monstrozitate, ‘pe care’ va inceta sa fie folosit.


#109253 (raspuns la: #108986) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jopcuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
SAM.
#135466 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jocuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
Iar din cateva experiente dezamagitoare din discutii purtate cu persoane asa-zis religioase, nu trebuie sa te grabesti sa tragi concluzii gresite...
SAM.
#135468 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TRADUCERE - de Intruder la: 18/12/2008 10:51:58 Modificat la: 18/12/2008 10:58:27
(la: Tiramisu cu crema Mascarpone)
(partial, ca mi-e lene...dar se-nteleg majoritatea cuvintelor)

zucchero - zahar
uova - ou
savoiardi - piscoturi
tazza - ceasca
bicchiere - pahar
scaglie di cioccolato fondente - "solzi" de ciocolata amaruie
tuorli - galbenusuri
albumi - albusuri
insieme - impreuna
cucchiao in legno - lingura de lemn
crema liscia e senza grumi - crema fara cocoloase cu alte cuvinte :))
albumi a neve - albusuri batute spuma
miscelare - amesteca
velocemente - repede
foderare - cumva..."tapeteaza"
livellandolo - niveland
spolverare - presara (in ploaie)
i biscotti - se refera la piscoturi
Riporre in frigorifero per almeno sei ore - se pastreaza 6 ore la frigider
Immergere nella bagna così ottenuta - cufunda (inmoaie) in lichidul obtinut astfel
ben imbevuti, ma non completamente zuppi - bine insiropati dar nu facuti fleasca :)))
(in caso contrario si sbriciolerebbero) - in caz contrar se sfarama (se fac ca terciul)

PS: la 'decorazione' nu stiu sa traduc bine primele 2 fraze...dar faceti cum va taie capu'. :))))))
#374339 (raspuns la: #374338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot in traducerea lui Doinas - de munteanu rodica la: 25/01/2010 16:27:20
(la: Cele mai frumoase poezii)
Edgar Allan Poe
CORBUL

..................................



Întorcîndu-mă-n odaie, mistuit ca de-o văpaie,
Desluşii acelaşi sunet, de-astă dată mai cu spor.
„Sigur”, zis-am, sigur trece cineva; – sub geamul rece,
Ia, să văd ce se petrece; – am să lămuresc uşor
Taina-aceasta; – să-mi trag firea şi-o voi lămuri uşor;
E doar vîntul călător;

Iute-am dat oblonu-n lături şi, cu negrele-i peneturi,
Un vechi Corb din sfinte vremuri apăru solemn, în zbor;
Fără pic de ezitare, fără nici o înclinare,
Ca un domn sau doamnă care nu cunosc răgaz, nici zor,
S-aşeză pe bustul mîndrei Pallas fără nici un zor,
Chiar de-asupra, sfidător.

Şi, cum pasărea ursuză îmi stîrnea surîs pe buză
Prin severa-i etichetă, gravă, – am şoptit uşor
„Deşi creasta ţi-e golaşă, nu pari o fiinţă laşă, –
Corb spectral purtînd cămaşă de-ntuneric, foşnitor, –
Spune-ţi numele de domn pe ţărmul Nopţii foşnitor!”
Zise Corbul „Nevermore”.

Mult m-am minunat de-această pasăre cu tunsă creastă,
Că vorbea, – deşi răspunsul nu era lămuritor;
Însă nimănui în viaţă nu i se arată-n faţă
Pasăre tronînd semeaţă chiar de-asupra pe uşor, –
Pasăre sau arătare stînd pe-un bust, lîngă uşor,
Cu-acest nume „Nevermore.”

Însă Corbul care-acuma sta pe bust rostise numai
Un cuvînt în care-ntregu-i suflet se stingea de dor.
N-am mai zis nimic, – o vreme n-a mişcat nici el din pene, –
Pînă ce-am şoptit alene „Alţi amici s-au dus în zbor;
Mîine şi el o să plece, ca Speranţa mea, în zbor.”
Dar el zise „Nevermore.”

Tresărind că vocea-i spartă-mi răspundea cu-atîta artă,
„Da”, mi-am zis, „e tot ce ştie, tot bagajul vorbitor
Smuls unui stăpîn prea-jalnic, căruia Dezastrul falnic
I-a schimbat un cînt şăgalnic în refren croncănitor, –
Tînguirile Speranţei în refren croncănitor,
Precum „Never-Nevermore.”

Şi, cum pasărea ursuză îmi stîrnea surîs pe buză,
Am împins grăbit fotolui chiar sub bust, lîngă uşor,
Şi, surpat în el, cu gîndul visul de alt vis legîndu-l,
Mă-ntrebam mereu, scrutîndu-1, ce mesaj prevestitor, –
Slab, din sfinte vremuri, sumbru – ce mesaj prevestitor
Mi-aducea prin „Nevermore.”

Asta frămîntam în minte, iscodind fără cuvinte
Corbul ce-aţintea asupra-mi ochiul fix, sfredelitor.
Asta, şi mai multe, – toate vrînd să ştiu – lăsam pe spate
Capu-n pernele muşcate de-un reflex Strălucitor, –
Perne de mătasă-n care părul ei strălucitor
Nu va mai pluti uşor.

Camera-mi părea ţesută de-o tămîie nevăzută
Arsă de-un Seraf cu paşii ca un clinchet pe covor.
„Vai, sărmane!”, am zis, „Prin cete de heruvi, Cel sfînt îţi dete
Un răgaz – şi suc – să-mbete gîndul tău pentru Lenore;
Bea acest suav nepenthes, bea, – şi uit-o pe Lenore!”
Zise Corbul „Nevermore!”

„Piază rea!” strigai, „Prooroace! – Corb sau diavol, n-are-a face!
Fie că Ispititorul, fie că furtuna-n zbor
Cuteză să te trimită în pustia mea vrăjită, –
Într-o casă bîntuită de Oroare, – te implor!
E vreun balsam în Iudeea? – spune, spune-mi, – te implor!”
Zise Corbul „Nevermore”.

„Piază rea!” , strigai, „Prooroace! – Corb sau diavol, n-are-a face!
Pe boltitul cer, pe Domnul adorat de noi în cor, –
Spune-mi – săruta-voi oare în Edenul sfînt din zare
Fata-flacără pe care îngerii-o numesc Lenore, –
Fata pură, ca o rază, care s-a numit Lenore?”
Zise Corbul „Nevermore!”

„Ultimul cuvînt să-ţi fie!, – corb sau drac! în vijelie
Să te-ntorci, – te-nchidă Noaptea sub plutonicu-i zăvor!
Pene nu lăsa pe cale – martore minciunii tale!
Nu-mi sfărma cu-aripi spectrale sihăstria! – Piei în zbor!
Scoate-ţi crudul plisc din mine, forma spulberă-ţi-o-n zbor!”
Zise Corbul „Nevermore”!

De-atunci Corbul, ca o stană, nu mai flutură din pană,
Stînd pe bustul mîndrei Pallas, – fantomatic, sfidător.
Ochii lui au para trează-a unui demon ce visează,
Baza lămpii-i proiectează umbra neagră pe covor,
Şi-al meu suflet niciodată, smuls din ea, de pe covor,
Nu va mai sui în zbor.

Traducere de Ştefan Augustin Doinaş (Tribuna, nr. 17, 1974, p.12)


cuvinte - de (anonim) la: 21/08/2003 09:30:33
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).
#28 (raspuns la: #26) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O idee - de (anonim) la: 10/09/2003 14:26:33
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
Va contrazic. Profesoara de muzica ti-a spus corect ca daca inlaturai cuvintele melodia era frumoasa de ascultat.
Desi cuvintele au si ele un rol intr-un cintec totusi sunetul si melodia cintecului te face sa ti-l amintesti mai repede si nu versurile.
Traducere:
Muzica-i muzica (la fel ca si artele in general) cu o singura diferenta : Buna/e sau proasta/e. Calitativ .:)
P.S.
Pentru cei care nu a-ti ascultat inca rock&roll religios vi-l recomand pentru ca acolo veti vedea o imbinare a rock-ului cu versuri religioase ,o combinatie care concureaza cu cele mai bune trupe de rock ne-religios din lume.
#222 (raspuns la: #169) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imm, - de Alice la: 15/10/2003 03:30:26
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
"Imi place cum discuta astia aici" - mi-am zis, si-am dechis usa cu curaj!
"Astia" erau insa alte nume: Daniel Racovitan, Tolanici, Ninel, Dan Logan, Dogmatic, Monik b., Papadie67, Manole chiar...Subiectele erau altele. Se certau intre ei cu barbatie si eleganta, mai sareau calul uneori in metafore. Niciodata frivoli. Mereu sclipitori. Argumente puternice, frazare viguroasa, poezie. Un joc al mintii care m-a fascinat. Oameni care stiu sa continue ganduri, care vad dincolo de cuvinte, adevaratul mesaj. Oameni onesti care stiu sa-si cinsteasca adversarii, fara a-i confunda cu inamicii, fara a-i transorma in dusmani. Oameni care stiu sa se scuze cand gresesc si care nu ataca decat ideea, nu pe cel ce-a transmis-o...
Oameni care au ce spune si-o spun frumos.
Oameni care...dar ma voi opri aici, de teama unor declaratii exaltate, desi intreb nitzel pe ganduri dusa: "unde sunteti?"(intrebare retorica totusi, fiidca singura de-acuma mi-am raspuns!)


Cat priveste sentimentul ce-l incerci, stiu un cuvant frantuzesc, pe care nu-l pot traduce complet in romaneste fara sa-i reduc din sensuri - "dépayser". Nu stiu alegerea ce ai facut de voluntara-a fost. Aici (Doamne, n-o spune toata lumea?) e la fel. Nu te primesc romanii, zici? Dar te-ai gandit, tu ii primesti? Fiindca o data cu manastirile lui Stefan, vine toata mizeria unor meleaguri de neputinciosi ce-asteapta inca sa li se dea. Te-asteapta! Sa le dai tot. Ei nu-ti vor da decat acelasi bulz de mamaliga cu branza de care-atat ti-e dor.Intreaba-te atunci de ce-ai plecat la inceput de-aici. Gandesc c-asa vei raspune singura la intrebarile ce cu durere pui.
"Ba bine ca nici nu mi-a trecut prin cap"....traducerea va rog! - de (anonim) la: 17/10/2003 23:47:29
(la: Chiar conteaza cine sunt ?)
Cuconita/cucon ...ne- ar trebui un translator sa ne traduca acest "porumbel epistotelic" scapat de Dvs!!!!
Parol ca nici nu ti-a trecut prin cap ????
#1575 (raspuns la: #1558) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pif Gadget - de gabi la: 20/10/2003 00:11:07
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
N-au fost carti, dupa cum bine stim, ci comic-books.
Nu ne-au "marcat" existenta, e-adevarat.
Dar pentru unii au reprezentat practic unica "fereastra" catre lumea "de dincolo", din spatele cortinei, precun si cel mai drag dictionar de franceza.

O lume intrezarita, mai mult ghicita si ce parea atat de fabuloasa (mi-amintesc de o reclama la un concurs rezervat - cat am urat cuvantul asta! - a la France Metropolitaine, unde premiul era un voyaj la proaspat-inauguratul Disneyland din Florida...)

O lume plina de culoare, de umor bun si jocuri de cuvinte (Supermatou), uneori sec (Gay-Luron, Hercule), de eroi nobili (Rahan, Dr. Justice, Robin des bois), science-fiction si ironie puerila sau chiar si fina insa niciodata rautacioasa, indecenta sau meschina.

O lume-n care mi-amintesc ca plonjam de pe la sapte ani fara sa stiu sa-not, in speranta ca n-am sa mai emerg niciodata...nu-l citeam, Pif-ul, ci il sorbeam pur si simplu, traducandu-mi cand nu mi-era prea lene si mai adesea doar imaginandu-mi traducerea.
In Bucuresti fiind, un timp s-au mai gasit prin anticariate si stiu ca-mi adunam banii necheltuiti pe Eugenii, pana la suma de cinci lei, pretul fericirii absolute: Pif-ul.
Two cents or more.. - de lmm la: 25/10/2003 04:33:19
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
PAPADIE !!!
Nu iti permisesem de fapt, alta data sa astepti sa spun da ...:)

Inteleg ce spui, dar cind folosesc cuvintul REUSESC pentru mine este doar o denumire a succesului ci nu al vreunui efort.
In limba engleza cum stii I succeeded este Am reusit !!! Este satisfactia de a nu esua in ceva, DAR de a reusi.
.....dupa un anumit timp admit, am mai uitat cuvinte care poate ar fi mai potrivite si de multe ori acum traduc automat...

Mai trag concluzia ca anumite lucruri le intelegi mai bine sau mai altfel diferit de virsta, de sex samd...,deci ce-ar fi sa ne spunem fiecare parerile dar fara sa le negam pe celelate?

Flacara sau gheata sint cele doua variante ideale, da..., e mina care ti-o intind...;)
#2123 (raspuns la: #2122) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A uita limba - de ninel la: 29/10/2003 14:47:18
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Si eu sunt pe continentul nord-american de aproape 14 ani (de la varsta de aproape 18 ani) si am uitat a ma exprima usor si cu dezinvoltura in romana (daca m-am exprimat vreodata asa). Eu visez in engleza de multi ani, gandesc in engleza si doar cu oarecare efort pot comunica clar doar in romana. E ca si cum cuvintele romanesti sunt ascunse intr-un "black box" din care pot sa le scot doar unul cate unul pe dibuite cu manusi scortoase si unsuroase c-un deget. Chiar folosesc dictionarul din cand in cand pentru a traduce cuvinte din engleza in romana, pe cand, in engleza, cuvintele curg ca Dunarea dupa dezghet.

It sucks even more (sic), in special cand descoper ca o dau pe engleza prea usor si prea des chiar in discutii cu consoarta de aceeasi sorginte (desi a plecat cu parintii din Romania de la 13 ani)...

Din curiozitate, ai facut facultatea in Romania?
traducere... - de natan la: 15/11/2003 13:37:03
(la: Antisemitism)
Pt. cititorii de limba romana ce nu cunosc franceza se poate traduce urmatoarele pe scurt :In Istambul au explodat doua masina capcana langa doua sinagoge, unde au murit 23 de persoane ,18 turci si alte 5 persoane neinsemnate iar deasemeni au fost raniti cca.260 de persoane.
#4323 (raspuns la: #4321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...