comentarii

sufletul cintaretului eseu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sufletul - de femeie31 la: 05/02/2005 09:47:25
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sufletul va fi intodeauna nemuritor.....si va exista intodeauna independent de organismul nostru..........el este cel care ne prelungeste existenta dincolo de moarte, cel care ne ajuta sa nu ne despartim pentru todeauna de cei dragi si cel care ne construieste personalitatea.
.......vreau sa cred ca sufletul este si va ramine nemuritor......
gandire, libertate si suflet, pt. destin - de florica la: 06/02/2005 21:47:31
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
...mi-ai dat o idee, daca ma gandesc bine, LIBERTEATA (mare cuvant!) e ceea ce face notiunea de suflet atat de pretioasa.......la urma urmei doar in dimensiunea noastra spirituala avem SANSA de a fi cu adevarat liberi, eu cel putin doar sufletul mi-l simt liber, nelegat de nimimeni si de nimic si in acelasi timp cuprinzand pe toti si toate....si numai prin suflet ma simt om, cu viata si ganduri, nu doar o marioneta....
#35517 (raspuns la: #35219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ma gandeam la suflet - de pouffyshor la: 08/02/2005 21:28:09
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
ok.corpul trece.imbatraneste si moare.dar sufletul...ramane.cu c ramane?d cine va mai depinde?c va face?cum va umbla?cum se va exprima?si sunt atatea alte intrebari.cred k sufletul meu va zbura linistit printre nori.de fapt asa vreau sa fie.dar nu d unul singur k atunci ar insemna k nu mai e linistit, ci k sufera.un suflet, k sa nu sufere trebuie sa fie langa un alt suflet asa k nici un suflet nu poate trai sungur.cnd sunt ink in captivitate, adik in corpul omului,ele inceark sa se apropie, atunci se folosesc d corpuri...deci, corpurile se apropie.asa se realizeaza o legatura intre ele si sufletelor le place.cnd corpul dispare, moare atunci corp[ul celalalt se simte distrus, dar el ar trebui sa stie mai bine k sufletul care a ocupat corpul, va fi mereu aproape(suna k reclama d la prima:))sufletele pur si simplu nu pot fi despartite, asa k se atrag unul p altul la fel ca magnetii.la urma urmei c fac sufletele sunt sa iubeasca
asta e tot:IUBESC.asta-i toata meseria lor.dar poate fi foarte periculoasa.si totusi mai devreme sau mai tarziu ele reusesc sa se ridice din groapa intunecoasa in care au cazut si sa o ia d la inceput.asta-i frumos la ele.niciodata nu se plang d greutati...le accepta cu atata naturaletze k ai zice k fac parte din ele acele lucruri c ranesc atat d tare.sufletele zburda mereu d fericire!!!
#35697 (raspuns la: #35439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul este receptacolul c - de Tofan Ana Isabella la: 09/02/2005 12:37:44
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sufletul este receptacolul cu care ne apropiem de dumnezeire. El est eteric ,transcendent. Prin intermediul lui rezonam cu lumea inconjuratoare. Dupa ce ne-am sfarsit menirea pe acesta Planeta,ceea ce ramane din noi este sufletul .Insa multi dintre noi uitam de el , ahtiati fiind dupa bani si lucrurile pieritoare.Sufletul este nemuritor ,iar cei lipsiti de el sunt niste fiinte fade, rasuflate.
#35756 (raspuns la: #32520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul e esenta curata a ce - de mya la: 11/02/2005 21:08:10
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Sufletul e esenta curata a ceea ce suntem noi (de-a lungul vietilor, neschimbata) un fel de imagine perfecta a lui Dumnezeu (adica vesnic, fericit, fara dileme si probleme).

Ego-ul e o manifestare a simturilor omului (cele 5 simturi) numai din viata actuala, prezenta. Daca te enervezi, se enerveaza ego-ul, daca te exciti se excita ego-ul, daca te emotionezi puternic se emotioneaza ego-ul etc.

Iluminatii zic ca trebuie sa scapi de "coaja" ego-ului (simturilor) si sa ajungi sa-ti vezi sufletul. De aici si greutatea intelegerii depline a explicatiilor legate de suflet si ego. Incerci sa le intelegi prin prisma ego-ului si e imposibil.Trebuie ca intelegerea sa vina din intuitie, din suflet ca sa se perceapa corect.

De regula, fiindca in omul obisnuit predomina simturile si nu sufletul, omul se identifica puternic cu ego-ul lui, cu drama vietii si deci sufera. Daca s-ar identifica toti cu sufletele lor (fericite mereu) ar fi alta treaba. Ar fi toti cam ca Isus, Budda etc. O sa zici ca nu are nici un farmec sa fie toti asa ca s-ar plictisi lumea. Da' nu stii ce vorbesti ;).

Calugarii avansati spiritual sunt asa, d-aia unii ajung sa "vada" efectiv prin tine, sa traiasca fara mancare, somn...numai din har divin (meditatie lunga, introspectie, rugaciune etc).

Trebuie sa pui mana si sa citesti despre toate astea, nu mai pune intrebari pe forumuri (poti sa fi indus in eroare usor), citeste tu direct. Exista multe carti despre vietile sfintilor, avatari, comentarii profunde ale cartilor sfinte etc. Sunt foarte interesante si inspirante.

Aici poti sa-ti pierzi timpul relativ usor, citind insa direct de la sursa - nu.
#36057 (raspuns la: #36046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
costa ... afurisit de mult suflet. - de wild wind la: 18/02/2005 17:29:11
(la: cat mai costa o iubire)
Sentimente uitate... amintiri uitate...
Te uiti in jurul tau .. si parca singurul fara rost esti tu...
Incerci sa-ti numeri greselile... dar te gandesti ca ai fi prea subiectiv...
Si ce daca... ai gresit... si ea a gresit...

Si ai sperat atat de mult de la toata viata ta...
Si te gandesti la toate cate le-ati fi putut face impreuna... asa ca in vremurile vechi.

Ce mai contreaza ca te costa 7.000 de km distanta de familie de prieteni si de tot ce iti era familiar...
Ce mai conteaza ca te-a mintit... ca te-a lasat sa speri...
Ce mai conteaza ca alta va fi in locul tau...
Ce mai conteaza ca vrea sa-ti fie prieten....
Te-a costat suflet... mult suflet...
Te-a costat 11 ani de iubire ... irosita
Foarte,foarte frumos! Suflet - de (anonim) la: 12/03/2005 18:39:55
(la: Măicuţă, ştiu că nu poţi să m-auzi)
Foarte,foarte frumos! Suflet de roman....ce mai!
Sufletul nemuritor ganduri, - de DESTIN la: 13/03/2005 18:41:46
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Imi imaginez o raza alba de lumina, acel fascicol luminos, ce este "dirijat" sa "patrunda" prin sticla unei prisme.

Este o "experienta unica" din viata ei de raza.

Imaginati-va, un suflet, si ce ar putea simti,cata durerea!!! el indurand acesta frangere.

Oare stie de ce trebuie sa se sacrifice, stie doar as...ca trebuie sa o faca?

Dar macar intelege care este finalitatea si scopul sacrificiului sau?

Intalnind atata durere, si chin, si chiar renuntare...

Intocmai ca o raza, patrunde,strapunge suprafata atat de dura a sticlei.

Este convins, stie ca este singurul care o poate face.

Cu siguranta ne se teme de ceea ce il asteapta... ramane demn, trecand "dincolo", se va frange.

Momentul el il decide, a hotarat:

Trebuie acuma! trec "dincolo"!

Ce e aceasta, ce s-a intamplat, sunt tot eu?

Este intr-adevar surprinzator, infrangandu-si teama, "raza" a devenit "mama"!

Se regaseste in cele sapte "culori" fiecare unica, in felul sau "colorat" de a fi!

PS Oare ce culoare are viata?imi amintesc de aceasta intrebare pe forum...culoarea vietii noi semenii o daruim

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#39311 (raspuns la: #39268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O, DA ! - de Tudor-Cristian la: 18/03/2005 21:08:00
(la: Romantic = practic ?)
Sigur ca da ! Sa fim baieti de milioane !

A fi romantic... Cine mai e in ziua de azi ? A fi romantic nu e, totusi, ceva practic ; mai degraba e ceva ideatic, ca sa zic asa, asta face parte dintr-o anumita "nebunie" a fiecaruia. O nebunie frumoasa.

Am sa citez, daca-mi este permis, o portiune dintr-un eseu de-al meu : "A fi romantic, a scrie versuri, a pluti. A dori, a te bucura, a iubi ! Raze de dor prelungite printre umbre de cai, joc de copil, prima dragoste, galben şi mov ...
Câteodată îmi iau chitara, ascunsă după şifonier şi ciupesc corzile. Îmi lipesc urechea de lemnul rece şi crăpat de vreme şi cânt. Iar atunci nu mai aud nimic.

Decât mica feerie din cutia de rezonanţă".

Nu, nu mai este practic sa fim romantici, este... vis !
Sa visam, domnii mei, alaturi de doamnele sufletului nostru.
sufletul este nemuritor - de carmen-mihaela la: 19/03/2005 20:26:46
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
evident ca sufletul este nemuritor tocmai de aceea exista un timp al trupului cu 3 dimensiuni, prezent, trecut si viitor si un timp al sufletului care este prezentul continuu.

exercitiile sufletesti sau spirituale, cunoscute si practicate de initiatii tuturor timpuirilor si religilor dar si de tehnicienii spionajului, care sunt supusi unor forme de initiere si antrenament "parapsihologic", yogii, "vrajitoaerele" ne-au furnizat nu numai o bogata bibliografie care probeaza acesta idee ci si numeroase exemplificari.

sa repet eu ceea ce ne-au invatat cele mai mari personalitati ale lumii , dintre care le-as enumera doar pe : IIsus, Pitagora, Platon, mi se pare inutil deorece exista o vasta literatura, care har Domnului ,acum poate fi consultata.

un argument in plus este acela ca toate religiile lumii, indiferent de divergentele si diferentele dintre ele au acest punct de plecare si ca fiecare are argumente sprijinite pe demonstratii suficient de puternice ca sa determine aderenta si mentinerea in sfera religiosa, de-a lungul mileniilor, a majoritatii covarsitaore a trupurilor purtatore de gand.

ideea ca cele mai ilustre minti ale planetei s-au inselat si ca sufletul este muritor mi se pare o aberatie.

Cine se mai indoieste de acest adevar este invitat sa citesca: Evangheliile oficiale sau apocrife, Cartea Egipteana a mortii, Cartea tibetana a mortii, scrierile sufite vi-l recomand pe RUMI, etc, etc.

teoria fizica a quarck-erilor spune si ea cate ceva, in sensul nemuririi sufletului.

scrierile sfinilor parinti vazatori cu duhul sunt o alta marturie a nemuririi sufletului, asa ca si Patericul este o sursa de informare pe care o aduc ca argument.

CONCLUZIE: Da sufletul este nemuritor! Asa ca aveti grija ce face cu el!


c.m.
din suflet - de ingerash la: 02/04/2005 19:01:30
(la: Noi si lacrimile)
din suflet iti spun ca e un text nemaipomenit....ma intristeaza, e adevarat, dar are ceva.....magic! pe bune, e nemaipomenit.....
uite ca-mi dau lacrimile...poate pentru ca si am trecut prin ceva asemanator....dar nu regret nimik! sper ca nici tu...




Adevaratele dureri sunt cele pe care le duci in tacere si de care nu vrei sa fii nici compatimit, nici mangaiat....
sufletul - de babi la: 07/04/2005 00:52:51
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Si eu cred ca sufletul este nemuritor,dar cînd se naste EL?Ce se întîmpla cu sufletul nostru?Sufletul este o mare nmarginita,plina de bucurii,lacrimi,vise,sperante.....Dar ce este de fapt SUFLETUL?Din ce este plamadit?
#42282 (raspuns la: #35439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul este real... - de yrch la: 15/04/2005 14:57:32
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
Pe ce ma bazez? Exista o teorie care spune ca toate ideile sunt legate de ceva real. Mai exact, omul nu poate inventa ceva cu totul nou (nici macar la nivel de idee), ceva care sa nu fi existat inainte. Nu e vorba aici de a inventa, de exemplu, o gaina cu aripi de liliac si care face oua cu coaja de lemn. E adevarat ca o asemenea gaina nu a existat vreodata, dar conceptul de gaina, de aripa de liliac si de ou de lemn - da!
Deci, va intreb, daca sufletul nu ar exista cu adevarat, cum ar fi putut omul sa-l inventeze din moment ce nu ar fi avut din ce sa se inspire? (ma refer aici nu numai la suflet, ci la entitatile spirituale in general)
Iar daca voi stiti, dati-mi si mie exemple de lucruri inventate de om de la zero, fara absolut nici o legatura cu realitatea.
Sufletul - de THE SAINT la: 19/04/2005 07:29:21
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Din moment ce exist,fara indoiala ca sufletul este nemuritor.

SIMON TEMPLAR
sufletul este nemuritor - de spinroz la: 19/04/2005 13:21:48
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Este sufletul nemuritor? Ca să aflăm dacă sufletul este nemuritor trebuie să aplicăm maieutica socratică şi să ne întrebăm, ce este sufletul? După aproape şase veacuri de la moartea lui Platon, Plotin,ultimul mare mistic păgân, încerca să răspundă la întrebare socratică. Din răspunsul lui mi-am dat seama că el s-a apropiat cel mai mult de <>. Prin meditatiile sale profunde, atât de profunde încât spune el, în acele momente se rupea complet de lumea sensibilă, Plotin a pătruns <<înlăuntrul lui>>, rupându-se complet de lumea sensibilă. Deci ca să răspundem ce este sufletul trebuie să-l citim pe Plotin. Şestov spune că a-l citi pe Plotin înseamnă a-l ucide, dar a nu-l citi înseamnă a renunţa la el. Cum să ieşim din această dilemă? Concluzia: Plotin nu trebuie citit, el trebuie cercetat. În <>, Plotin încearcă, mai întâi, să definească sufletul. Pentru aceasta Plotin priveşte în sine în meditaţiile sale:,,Trezindu-mă adesea din trupul meu(şi căutând ) la mine însumi, ajuns şadar în afara tuturor lucrurilor şi înlăuntrul meu..''(Enn.IV,8,1,1), contemplă divinul din el. După ce s-a odihnit în divin prin aveste meditaţii Plotin se întreabă ,, cum de-a putut , şi înainte şi-acum din nou, să cobor aşa, cum de-a venit sufletul meu înlăuntrul unui trup, este tocmai cum vi s-a arătat.'' (ibid.). Când pătrundem prin meditaţii în inconştient, acolo unde este divinul, aşa cum a făcut Plotin e greu să ne mai întorcem în lumea sensibilă. Înţelegem că în contemplaţia sa <<înlăuntrul său>>, Plotin a călătorit în inconştientul său. Câţi dintre noi pot călători astfel în inconştient?
Plotin remarcă un mare adevăr despre suflet, un adevăr pe care nici una din gândirile materialiste nu-l poate contesta, anume că, sufletul omului spre deosebire de al tuturor vieţuitoarelor nu s-a confundat pe deplin în sensibil, ,,ci mereu rămâne ceva din el în lumea spirituală '' (Enn. IV,8,8,1). Dacă aşa stau lucrurile înseamnă că tot ce înseamnă vieţuitoare în lumea asta este în noi şi noi suntem în toate,( ADN-ul o demonstrează), dar noi, oamenii suntem şi în divin prin aceea că în sufletul nostru ne rămâne ceva din lumea spirituală. Cum spune Plotin relând o expresie homerică <>(Enn.IV,3,12,5 - Cf. Iliada,IVşi Platon, Theiatetos,90a). Realitate pe care noi o percepem cu mintea este un <> . Prin acest <> spune Plotin, Dumnezeu se află în noi, căci dacă ar lipsi din noi ar lipsi şi din lume. Pot oare gândirile materialiste să explice gândirea prin acţiunea materiei? Pot ele să explice sufletul omului care este intrisec legat de gândire, care este spiritul,care este chiar gândirea fiecăruia? Acest model superior al gândirii divine de care noi nu avem conştiinţă, nu suntem conştienţi de el este partea superioară a sufletului nostru este chiar divinul din noi. ,,Nu tot ce se află în suflet spune Plotin este conştient, ci ajungând în <> , ajungând în conştiinţă. Când sufletul lucrează fără a împărtăşi nimic conştiinţei, lucrarea lui nu ajunge la sufletul total. Aşa se face că noi nu ştim nimic despre această lucrare, de vreme ce <> suntem suntem legaţi de conştiinţă şi de vreme ce noi nu suntem o parte, ci sufletul total.'' (Enn. V1,12,5).
Singura posibilitate pentru noi, omenii de rând, de a pătrunde în tainele inconştientului este visul. Visul spunea Freud este calea regală a inconştientului. Paranormalii, ca Plotin de pildă, căci Plotin nu a fost numai un mare mistic dar şi un paranormal (discipolul său Porphyrios aduce multe argumente plauzibile în acest sens, în Viaţa lui Plotin), pot contempla inconştientul prin meditaţii, noi doar prin vis . Isus este cel mai celebru exemplu în acest sens; puterea lui de a sonda inconştientul ne fascinează la fel şi astăzi cum i-a fascinat pe evrei şi pe romani cu două milenii în urmă.
Freud spune că în inconştient se află partea noastră instinctuală , Jung îl contrazice, căci spune el acolo, nu sunt instincte, acolo este informaţie codificată în arhetipuri într-un program, format din <>. Prin asta analiza lui Jung se pare că este mult mai apropiat de adevăr decât psihanaliza bazată pe instintincual al lui Freud, iar Plotin afirmă că acolo se află nivelul superior al sufletului, acolo se găseşte <> de care nu suntem conştienţi. Şi oare copilul care se naşte cu acest <> cu care acesează cunoaşterea binelui şi răului, este oare el conştient? În acepţia IA-ului(inteligeneţei artificiale) modelul gândirii divine este un program informaţional de accesare a realităţii, cu care fiecare ne naştem, implantat în reţelele neuronale fundamentale, model care cuprinde codificat în arhetipuri, reprezentări despre o lume posibilă, o lume virtuală, informaţii ale <> (informaţii ereditare primite şi/sau dobândite de înaintaişi) şi cu care fiecare progenitură poate cunoaşte lumea. Am putea crede că acesta este sufletul total, dar nu este numai acesta. El este compus şi din informaţia dobândită de noi înşine, adică de experienţa fiecăruia rezultată din interacţiunea informaţiei fundamentale cu care ne naştem cu a celei dobândite în lumea în care am fost <>. Căci fiecare din noi suntem o proiecţie a trecutului în viitor, o sinteză rezultată din interacţiunea tezei şi antitezei cum ar spune Hegel. Ce am înţeles din această scurtă refutaţie? Că sufletul este informaţie! Că sufletul este personal, deşi <> el este colectiv. Informaţia ca şi sufletul este de natură spirituală; acest e un adevăr pe care nimeni nu-l poate contesta, nici chiar şi cei mai fanatici materialişti - marxiştii, şi ideologiile extremiste pe care le-a generat! Numai că informaţia (sufletul) ca să existe are nevoie de un suport material. Materia nu poate exista în forme fără ca forma materială să fie generată de informaţie progrmată şi nici informaţia nu poate exista dacă nu are ca suport material - sămânţa (DVD-ul biologic). Programarea informaţiei reclamă cu necesitate o Inteligenţă. Dacă sufletul este informaţia din cortexul fiecăruia se pune întrebarea: mai poate fi sufletul nemuritor ? Ce mai rămâne la moarte din suflet, dacă corpul a murit şi creierul a încetat orice activitate?
sufletul este nemuritor - de spinroz la: 19/04/2005 14:52:24
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
sufletul este nemuritor #, de spinroz la Tue, 19/04/2005 - 13:20

Este sufletul nemuritor? Ca să aflăm dacă sufletul este nemuritor trebuie să aplicăm maieutica socratică şi să ne întrebăm, ce este sufletul? După aproape şase veacuri de la moartea lui Platon, Plotin,ultimul mare mistic păgân, încerca să răspundă la întrebare socratică. Din răspunsul lui mi-am dat seama că el s-a apropiat cel mai mult de suflet . Prin meditatiile sale profunde, atât de profunde încât spune el, în acele momente se rupea complet de lumea sensibilă, Plotin a pătruns ,,înlăuntrul său’’ , rupându-se complet de lumea sensibilă. Deci, ca să răspundem ce este sufletul trebuie să-l citim pe Plotin. Şestov spune că a-l citi pe Plotin, înseamnă a-l ucide, dar a nu-l citi înseamnă a renunţa la el. Cum să ieşim din această dilemă? Concluzia: Plotin nu trebuie citit, el trebuie cercetat. În ,,chestiuni platoniciniene’’ , Plotin încearcă, mai întâi, să definească sufletul. Pentru aceasta Plotin priveşte în sine, înlăuntrul său’’ în meditaţiile sale:,,Trezindu-mă adesea din trupul meu(şi căutând ) la mine însumi, ajuns şadar în afara tuturor lucrurilor şi înlăuntrul meu..''(Enn.IV,8,1,1), contemplă divinul din el. După ce s-a odihnit în divin prin aceste meditaţii Plotin se întreabă ,, cum de-a putut , şi înainte şi-acum din nou, să cobor aşa, cum de-a venit sufletul meu înlăuntrul unui trup, este tocmai cum vi s-a arătat.'' (ibid.). Când pătrundem prin meditaţii în inconştient, acolo unde este divinul, aşa cum a făcut Plotin e greu să ne mai întorcem în lumea sensibilă. Înţelegem că în contemplaţia sa , Plotin a călătorit în inconştientul său. Câţi dintre noi pot călători astfel în inconştient?
Plotin remarcă un mare adevăr despre suflet, un adevăr pe care nici una din gândirile materialiste nu-l poate contesta, anume că, sufletul omului spre deosebire de al tuturor vieţuitoarelor nu s-a confundat pe deplin în sensibil, ,,ci mereu rămâne ceva din el în lumea spirituală '' (Enn. IV,8,8,1). Dacă aşa stau lucrurile înseamnă că tot ce înseamnă vieţuitoare în lumea asta este în noi şi noi suntem în toate,( ADN-ul o demonstrează), dar noi, oamenii suntem şi în divin prin aceea că în sufletul nostru ne rămâne ceva din lumea spirituală. Cum spune Plotin reluând o expresie homerică, la oameni ,,capul rămâne înfipt deasupra cerului’’ (Enn.IV,3,12,5 - Cf. Iliada,IVşi Platon, Theiatetos,90a).Mintea este un program informaţional cu care percepem realitatea. Prin acesta spune Plotin, Dumnezeu se află în noi, căci dacă ar lipsi din noi ar lipsi şi din lume. Pot oare gândirile materialiste să explice gândirea prin acţiunea materiei? Pot ele să explice sufletul omului care este intrisec legat de gândire, care este spiritul,care este chiar gândirea fiecăruia? Acest model superior al gândirii divine de care noi nu avem conştiinţă, nu suntem conştienţi de el este partea superioară a sufletului nostru este chiar divinul din noi. ,,Nu tot ce se află în suflet spune Plotin este conştient, ci ajungând în , ajungând în conştiinţă. Când sufletul lucrează fără a împărtăşi nimic conştiinţei, lucrarea lui nu ajunge la sufletul total. Aşa se face că noi nu ştim nimic despre această lucrare, de vreme ce suntem suntem legaţi de conştiinţă şi de vreme ce noi nu suntem o parte, ci sufletul total.'' (Enn. V1,12,5).
Singura posibilitate pentru noi, omenii de rând, de-a pătrunde ,,înlăuntrul nostru ’’ în tainele inconştientului este visul. Visul spunea Freud este calea regală a inconştientului. Paranormalii, ca Plotin de pildă, căci Plotin nu a fost numai un mare mistic dar şi un paranormal (discipolul său Porphyrios aduce multe argumente plauzibile în acest sens, în Viaţa lui Plotin), pot contempla inconştientul prin meditaţii, noi doar prin vis . Isus este cel mai celebru exemplu în acest sens; puterea lui de a sonda inconştientul ne fascinează la fel şi astăzi cum i-a fascinat pe evrei şi pe romani cu două milenii în urmă.
Freud spune că în inconştient se află partea noastră instinctuală , Jung îl contrazice, căci spune el, acolo, nu sunt instincte, în inconştient este informaţie codificată în arhetipuri într-un program, format din ,,inconştientul colectiv’’ . Prin asta analiza lui Jung se pare că este mult mai apropiată de adevăr decât psihanaliza bazată pe instinte, al lui Freud. Plotin afirmă că acolo se află nivelul superior al sufletului, acolo se găseşte modelul gândirii divine de care nu suntem conştienţi. Şi oare copilul care se naşte cu acest program informaţional cu care acesează cunoaşterea binelui şi răului, este oare el conştient ? când gândim nici noi nu sutem conştienţi de gândirea noastră. În acepţia IA-ului(inteligeneţei artificiale) modelul gândirii divine este un program informaţional de accesare a realităţii, implantat în reţelele neuronale fundamentale, cu care fiecare din noi ne naştem, model care cuprinde codificat în arhetipuri, reprezentări despre o lume posibilă, o lume virtuală, informaţii ale (informaţii ereditare primite şi/sau dobândite de înaintaişi) şi cu care fiecare progenitură poate cunoaşte lumea. Am putea crede că acesta este sufletul total, dar nu este numai acesta. El este compus îndeosebi din informaţia dobândită de noi înşine, adică de experienţa fiecăruia rezultată din interacţiunea informaţiei fundamentale cu care ne naştem cu a celei dobândite în lumea în care am fost ,,proiectaţi’’. Căci fiecare din noi suntem o proiecţie a trecutului în viitor, o sinteză rezultată din interacţiunea tezei şi antitezei cum ar spune Hegel.
Ce am înţeles din această scurtă refutaţie? Că sufletul este informaţie! Că sufletul este personal, deşi el este informaţie colectivă . Informaţia ca şi sufletul este de natură spirituală; acesta e un adevăr pe care nimeni nu-l poate contesta, nici chiar şi cei mai fanatici materialişti - marxiştii, şi ideologiile extremiste pe care le-a generat! Numai că informaţia (sufletul) ca să existe are nevoie de un suport material. Materia nu poate exista în forme fără ca forma materială să fie generată de informaţie progrmată şi nici informaţia nu poate exista dacă nu are ca suport material - sămânţa (DVD-ul biologic). Programarea informaţiei reclamă cu necesitate o Inteligenţă. Dacă sufletul este informaţia din cortexul fiecăruia se pune întrebarea: mai poate fi sufletul nemuritor ? Ce mai rămâne la moarte din suflet, dacă corpul a murit şi creierul a încetat orice activitate?
suflete pereche - de carma la: 22/04/2005 12:10:58
(la: suflet pereche)
Dar, ce te faci atunci cind traiesti linga un suflet foarte bun, iar Dumnezeu iti ofera si sufletul pereche , acea potrivire extraordinara de care spuneai mai sus; Cum atingem acest ideal devenit realitate, fara sa ranim alte suflete alese?

carma
#44940 (raspuns la: #3332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul este intr-adevar nemuritor - de alina piriu la: 30/04/2005 18:22:16
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Stim cu totii,sau ar trebui sa stim,ca sfarsitul vietii noastre pamantesti este doar unul relativ,al trupului,nu unul al spiritualitatii din noi.Asa cum o considera marele scriitor si filozof Lucian Blaga,moartea este "Marea Trecere" spre lumea in care fiecare din noi primeste rasplata pt modul in care a ales sa-si traiasca viata pe Pamant.Sufletul este intr-adevar nemuritor,indiferent daca noi am ales calea viciului sau calea virtutii.Viata viitoare este vesnica....deci nemuritoare.
Suflete pierdute - de jo la: 08/05/2005 18:16:20
(la: Suflete pierdute...)
georges,

si uite asa goethe, care a scris faust, in care personajul principal isi vinde sufletul diavolului (mephisto)...se rascoleste in mormint

>Si de trait... crede-ma - traim numai odata!

not true! noi traim si dupa moarte, o eternitate, asa ne-a promis Dumnezeu
Pentru ce ai fi dispus sa-ti vinzi sufletul? - de lilimarlene la: 08/05/2005 21:13:44
(la: Suflete pierdute...)
Intrebare:poti sa vinzi ceva ce nu iti apartine?De-ar fi atat de simplu!Dar nu !Nu poti negocia!Ti se da(sufletul) si iti este luat la un moment dat fara ca macar sa fii intrebat!Din pacate exista printre noi indivizi care cred totul e de vanzare....Poti doar sa-ti murdaresti sufletul facand diverse compromisuri dar vai! nu uita:ramai cu acelasi suflet si nu-l poti curata!Nici macar cu Vanish!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...