sunt pierduta

Am ales ca titlu afirmatia ta...eu nu cred ca "te-ai pierdut..."Fiecare din noi in viata "urcam si coboram..."(cum bine te-ai exprimat)insa felul de a fi, va invinge(in situatii critice),va iesi mult mai puternic atunci cand ne raportam la valori ale umanitatii.

Tu vii si intaresti cele afirmate de mine...nu pot decat sa-ti multumesc :

"Foarte bine ai specificat "......atunci cand este realizata cu implicare directa, cu toata fiinta" dar a celor doi. Cind o face doar o jumatate se pierde intregul."

Fireste ce am precizat si eu:"implicarea directa a celor interesati..."(celor doi).

Trecand la celalalt aspect,compromisuri,sincer sa fiu eu unul nu le accept...Insa atata timp cat felul meu de a fi nu "sufera"transformari ...si aici ma gandesc deja la transformari negative...fireste ca am o "flexibilitate"...pe o anumita plaje...

Da, l-ai citat pe Noica...stiu,si zambind iti multumesc pentru aceasta...Ca de fiecare data, cautam a motiva...privind dinafara fiintei noastre catre interior...cateodata nu mai ajungem catre noi...este mai simplu si mai comod sa criticam pe altii.

Multumesc din nou pentru comentariu.

Cu bine,
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Un om pierdut este un om fara speranta de a mai fi gasit sau regasit. Este un om care si-a pus singur pecetea pe soarta lui proprie, si pur si simplu a incetat de a mai trai. Atunci cind Domnul Isus a fost rastignit impreuna cu el mai erau doi indivizi care au fost rastigniti. Despre ei se spune ca amindoi erau tilhari sau criminali. Unul dintre ei a recunoscut greseala lui, s-a cait si a spus ca Domnul Isus nu merita sa fie rastignit pentru ca nu avea nici o greseala in El, dar ei, cei doi tilhari, meritau sa fie osinditi la moarte pentru faptele lor. Celalalt tilhar a blestemat si a inceput sa-l batjocoreasca pe Isus, desi el insusi era in pragul mortii. Care dintre cei doi tilhari a fost salvat, a fost regasit, i s-a oferit raiul? Binenteles ca primul mentionat, caci numai lui i-a spus Isus: Chiar astazi vei fi cu mine in imparatia Tatalui meu.

Da, da da intors asa de repede si-a pierdut efectul. Sa iasa din cosciug,dupa ce s-au aruncat numai doua lopeti de pamant?

Daca ai scris lucrurile astea pentru a amgii, manipula, glumii, ori pentru ca esti plin de aceste "amaraciuni", ori ai un scop s-au un interes strict personal, atunci totul este de inteles!
Daca insa ai gindit lucrurile astea, iar scrisul tau e o concluzie a procesului de gindire, atunci afla ca esti pierdut in primul rind pentru tine!
Dumnezeu cu tine!
"K".

Cred ca Erasmus (din Rotterdam probabil?) s-ar simţi un pic pierdut in faţa unei pânze impresioniste. Cu Fromm e poate altceva.El cunoscuse fenomenul.
Un oras de Chirico nu seamana cu nici un oras din lumea asta mare. Poate doar cu vreun oras de-al lui Italo Calvino, aşa cum şi le-a închipuit in Oraşe invizibile.
Psihologic, pari o fiinţă rătăcită. Mai intai aranjează-ţi interiorul şi apoi fă curăţenie în exteriorul tău.
De aceea eseul tau (daca se poate numi eseu ) nu este decât un text in care ai inseilat mai multe mici citate care-ţi aparţin.De aceea pare un veştmânt încă în lucru...Asta mi-e părerea, sper să nu te superi.

Ai dreptate cu privire la faptul că nu e nimic de regretat din acele vremuri, dovadă fiind şi majoritatea opiniilor de la conferinţa pe această temă.
Ar fi însă unele observaţii de făcut.
Spui că "economia de tip socialist era rupta de economia mondiala si putea functiona numai temporar si numai intr-un cerc restrans de tari".
Ideea este falsă, indusă probabil de afirmaţia lui Petre Roman, care spunea în 1990 că economia românească este un morman de fiare vechi. Fiare vechi, fiare vechi, dar asta nu a împiedicat câteva zeci de escroci de talie mare să se îmbogăţescă din acest fier vechi.
În realitate nici o economie nu poate funcţiona ruptă de rest, iată, nici măcar cea cubaneză, sau cea nord-coreană.
În România "epocii de aur" se fabricau calculatoare la nivelul tehnicii mondiale la Romcontroldata, firmă româno-americană, autoturisme Oltcit şi elicoptere Puma la firme mixte româno-franceze, nemaivorbind de numeroase produse după patente străine (calculatoarele Felix, componentele semiconductoare, autoturismele Dacia, camioanele ROMAN, avioanele Rombac şi multe altele). Ceea ce era rău, era modul în care mai-marii de-atunci tratau problemele, de exemplu, în privinţa know-how-ului, ajungându-se uneori la improvizaţii ridicole.
Spui, de asemenea: "pretul dolarului era stabilit artificial", dar trebuie să ştii că tranzacţiile pe pieţele capitaliste se făceau în lei-valută, care exprimau adevărata valoare a monedei naţionale.
În realitate, chiar şi economia socialistă trebuia să respecte regulile economiei de piaţă. Drept urmare, cuvântul "marketing" nu este unul nou, studenţii de la ASE aveau un curs cu acest nume încă din anii 70.
Faptul că economia era planificată nu este, în sine, un lucru rău. Şi japonezii au un fel de Comitet de Stat al Planificării, care s-a dovedit foarte eficient.
Problema era alta şi anume factorul uman. Nu poţi face lucruri bune cu oameni proşti, iar Ceauşescu, slavă Domnului, se înconjurase numai cu d-ăştia, iar el bătea toate recordurile!
De altfel, multe gogoriţe care au speriat oamenii din vremea aceea nu erau decât imitaţii ieftine ale societăţii capitaliste.
Astfel, "circurile foamei" se doreau a fi echivalentul mall-urilor americane şi tot de la ei se luase ideea unor campusuri pentru bătrâni, care, de altfel, acolo, în America, este un lucru de succes.
Nici sistematizarea satelor nu era decât o imitaţie, dar uitaseră ca la blocurile de la sate să mai pună apă curentă şi canalizare, astfel încât oamenii luau apă tot de la fântână şi se duceau tot la WC-ul din curte (şi o fac şi acum).
La fel, spui că " situatia nu putea dura la infinit. S-a ajuns in final la un dezechilibru economic grav si la mizeria generala din Romania care a produs revolta anti-Comunista si caderea regimului Comunist".
În primul rând, căderea regimului comunist (nu ştiu de ce scrii "comunist" cu majusculă) nu s-a produs la noi din această cauză. Dacă era după români, mămăliga ar fi stat bine-mersi, mult şi bine, fără să explodeze, pentru că, nu-i aşa, românul "se descurcă". Schimbarea s-a produs pentru că aşa au hotărât marile puteri şi pentru că s-a dat undă verde (şi un brânci) de la Moscova, unde aparatcik-ilor nu le mai plăceau vacanţele la Odesa şi voiau să se plimbe în Canare, sau să practice sex-turismul în Asia de sud-est.
În realitate, cu o minte clară, lucrurile puteau merge mult şi bine şi cu un sistem socialist, dovadă fiind Iugoslavia, unde, pentru schimbarea regimului, a fost nevoie de reinventarea problemei etnice, pentru că vorbitorii de sârbo-croată nu voiau cu nici un chip să declanşeze o revoltă "anticomunistă".
În concluzie, nu trebuie să cădem în admiraţie pentru sistemul capitalist doar pentru că e altceva decât cel comunist. Cheia succesului stă mai degrabă în seriozitate, muncă multă, disciplină, ordine şi lipsa acelei "imaginaţii", care face din români nişte "descurcăreţi". Iar sistemul capitalist pune mai bine în valoare aceste posibilităţi.
Dar sunt şi multe ţări cu sistem capitalist şi unde sărăcia este cruntă, fie datorită lenei, fie datorită unei oligarhii corupte, iar noi tindem, văd eu, spre o astfel de societate.
Este bine "sa nu mai privim inapoi la iluziile pierdute", dar mai trebuie şi să privim foarte bine, cu ochii larg deschişi, spre locul unde trebuie să ajungem, să nu credem că ne va lua cineva de mână şi ne va conduce spre Paradis, drumul acela trebuie să-l găsim singuri.
Cred că de un mare ajutor ne pot fi şi cei care au avut, mai de mult sau mai de curând, curajul, nebunia, sau inconştienţa să plece pe alte meleaguri şi care ştiu foarte bine şi ce e bun şi ce e rău acolo şi ne pot învăţa asta şi pe noi. Alegerea este însă numai a noastră. De noi depinde să ne găsim drumul spre noi înşine şi spre mai bine.
Dumnezeu să ne ajute!
S-auzim de bine!

pare trist,dar asta suntem cu totii....suflete pierdute in cotidian.viata are in mintea noastra o semnificatie aparte,apare ca inceput al unui sir de intamplari placute mai mult sau mai putin.dar totul incepe cu viata.ne nastem ca fiinte pure.cum poate ceva atat de pur sa devina mai tarziu un cosmar depinde de cararile pe care alegem sa pasim.fiecare om la nastere are un destin.dar omul isi schimba destinul odata cu fiecare pas pe care il face.de multe ori fara intentie atragem asupra noastra o serie de intamplari nefericite.acestea sunt cauzate de nestiinta.actionam fara rationament aruncandu.ne in gol.lasam inima sa gandeasca si facem lucruri necugetate pe care mai tarziu le regretam.sufletul de fapt nu este un lucru palpabil si cu toate astea el reprezinta biletul nostru spre o noua viata.ce nu intelegem noi insa este ca toate greselile noastre din trecut mereu au raspuns in prezent.sufletul il pangarim astfel cu mii si mii de dorinte,visari si trairi care nu au alt rost decat sa ne intunece sufletul.

In fiecare din noi este un Ortis si o Lorelei,fiecare din noi plangem o iubire pierduta. Am trecut si eu printr-o asemenea experienta, nesimificativa pentru persoana in cauza , dar cu urmari dezastruoase pentru mine . Am scris si eu niste randuri asemanatoare. Chiar ma intrebam de unde stii despre ceea mi s-a intmaplat ,intrucat ma regasesc in acea experienta.Pe de o parte este benefica intrucat naste literatura,pe de alta parte...

Tin iar sa amintesc ca s-a pierdut,(iar ca la o alta tema de-a mea) CONTINUTUL !!!!!
Comedia umana este in plina miscare!!!!!

"MAI BINE SA FI PIERDUT O IUBIRE DECAT SA NU FI IUBIT DELOC" - N. Iorga.Oricum ar fi, tot rau este.Pentru ca iubirea implica suferinta.Oricat de mare si frumoasa ar fi ea.Totul are o limita, insasi viata.Iar noi oamenii, ne incapatanam sa cautam limitele.Si astfel, pierdem tot.

eu simt ca mi-am pierdut sufletul.crezi ca merge sa mi-l rascumpar? n-am nevoie.eu doar vreau sa fiu la fel ca acum citiva ani,cind nu intilnisem inca oamenii rai care mi l-au distrus.crezi ca se poate?sperante ? nu cred.

m-am intors... ce am pierdut? :)))

Intr-o zi mi-am pierdut portofelul. Banii, documentele, toata identitatea mea oficiala.

Eu am pierdut 25 de.... ani din viata cu regimul lui Ceausescu. Ce iaurt fara grasime? Ce carne slaba?... Nu am mincat decit cartofi slabi si fasole degresate...

Hop Si Eu...
==========================================
Ce bine e sa stai in mil...
Bil, bil, bil, bil, bil
(Din lirica crapului de crescatorie)

pe mine m-ai pierdut dupa primul rand!!

Eu mi-am pierdut prieteni tocmai din cauza ca le-am dat bani, ba uneori chiar mai mult decit mi-au cerut sau se asteptau de la mine. De citiva ani nu mai fac asta si ...miracol! cei ce ma suna de ziua mea sa-mi spuna la multi ani sint tocmai cei pe care nu i-am ajutat niciodata prea mult. O fi lumea asta cu Kuru-n sus? :(

Pe o lista de discutii foto romaneasca, citim cu mare veselie "mi'am pierdut lightmeterul "

Adica omul si-a pierdut exponometrul.

Cumplita chestie, unde poate ajunge incultura si cit de periculoasa este caldura, de ajunge sa ne topeasca neuronii... alta explicatie nu vad.

Folosirea unor termeni din limba engleza acolo unde exista cuvinte romanesti consacrate ar trebui sa fie pedepsita de webmasteri si de cei care mai au o cit de subtire legatura cu limba romana.
In Franta scapari de genul acesta se lasa cu amenzi de mii de euro si chiar cu inchisoare; ei se lupta pentru patrimoniul lingvistic; la noi cultura e un moft pentru timpiti si orice glumet poate spune shuter, lentila, viufinder, lighmeter pentru a denumi ceea ce inapoiatii ca mine numesc obturator, obiectiv, vizor, exponometru.
Aici ar fi de analizat si articolele despre tehnica foto care apar prin revistele de IT si de fotografie de la noi, care nu au nimic comun cu probitatea profesionala si folosirea corecta a cuvintelor romanesti; prin natura lucrurilor, nu ajung sa scrie la aceste reviste ingineri cu scoala, ci niste oameni aterizati intimplator in domeniu; rezultatul este ca asistam la o nenorocire fara seaman a termenilor foto, la o defilare incredibila de greseli pe centimetrul de rind; si asta culmineaza cu unu` care si- pierdut lighmetrul; o fi in pocketul de la bag?

pffttt.... ce am pierdut?

Ce-ai pierdut in lanul de porumb?

Cartofii erau prajiti, pai sau puree ?

=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

banii pe care el i-a pierdut sunt un aspect

problema este ca in acelasi timp e acuzat de "extorsion" (cum se traduce?)

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.