|
te provoaca sa gandesti
sursa DEX
deci cum spuneam, sursa este www.dexonline.ro :
LIBERÁL, -Ă, liberali, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Care aparţine liberalismului, privitor la liberalism. ◊ Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a liberalismului. Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Înv.) Iubitor de libertate. 3. Înţelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S.m. Adept, membru al unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis. Trimis de RACAI, 21/11/2003. Sursa: DEX '98 LIBERÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de liberalism; propriu liberalismului. Partid ~. 2) înv. Care preferă libertatea; iubitor de libertate. 3) Care tolerează greşelile şi purtările altora; caracterizat prin indulgenţă faţă de alte persoane. / NB! - Acuma eu nu am facut decit sa va copiez definitiile in limba romana, caci de-aia sintem romani. Va las pe voi sa va continuati discutiile :) PERFECŢIONÍSM s.n. 1. Tendinţă de a atinge perfecţiunea. 2. (Med.) Tendinţă maladivă spre perfecţiune, care, ignorând, eliminând realizările parţiale, frânează orice realizare. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. perfectionnisme.
Trimis de cata, 21/03/2004. Sursa: DEX '98 ================================================== "Ce numesti tu metafora, un limbaj de periferie?"
- De periferie sau de ne-periferie, metafora e metafora si intr-un caz si in altul, neexprimind obligatoriu si exclusiv frumosul/pozitivul: METÁFORĂ, metafore, s.f. Figură de stil rezultată dintr-o comparaţie subînţeleasă prin substituirea cuvântului obiect de comparaţie cu cuvântul-imagine; p. gener. figură de stil. – Din lat. metaphora, it. metafora, fr. métaphore. Trimis de LauraGellner, 28.05.2004. Sursa: DEX '98 sau METÁFORĂ f. Figură de stil care constă în a da unui cuvânt o semnificaţie nouă, printr-o comparaţie subînţeleasă. lat. metaphora, it. metafora, fr. métaphore Trimis de siveco, 21.8.2004. Sursa: NODEX In virtutea celei de a doua definitii, pot sa fac apel la circumstante atenuante?...
CONFORMÍSM s.n. Atitudinea c
- de
gigi2005
la: 15/06/2005 03:01:53
(la: Conformism si nonconformism in mileniul III) CONFORMÍSM s.n. Atitudinea conformistului; acceptare mecanică, necritică şi supunere formală, docilă, neprincipială faţă de orice obiceiuri, idei, hotărâri etc. – Din fr. conformisme.
CONFORMÍSM n. 1) Respect absolut şi servil faţă de tradiţie şi faţă de uzanţele sociale. 2) Atitudine pasivă. CONFORMÍSM s.n. Atitudine oportunistă, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri sau în conformarea la ordinele sau îndrumările primite, împotriva convingerilor proprii. [Cf. fr. conformisme]. precum si NONCONFORMÍSM s.n. Tendinţa de a nu accepta moravurile, mentalitatea, tradiţiile unui anumit mediu; neconformism. – Din fr. non-conformisme. (sursa DEX-online) Cred ca in secolul nostru ar trebui sa se manifeste mai mult personalitatea fiecaruia, indiferent daca in imbracaminte, limbaj sau comportament, singura rigoare fiind bunul simt. valeu ce nasol te-ai facut de la o vreme tz tz tz
na aici sa nu ramai cu goluri in cultura ;) PÍUĂ, pive, s.f. 1. Instalaţie sau maşină folosită pentru împâslirea ţesăturilor de lână prin frecarea şi presarea lor între doi cilindri rotitori şi prin lovirea lor cu ciocane de lemn într-un mediu cald şi umed. 2. Vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme şi mărimi, cu pereţii şi cu fundul gros, în care se pisează diverse substanţe sau corpuri solide. 3. Parte a şteampului în care se zdrobeşte un minereu. 4. Scobitură în piesa unei instalaţii, care serveşte la fixarea sau la rotirea altei piese din instalaţia respectivă. 5. (Înv. şi reg.) Mortier. 6. (Pop.; în expr.) A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă. [Pr.: pi-uă. – Pl. şi: piue. – Var.: (înv. şi reg.): pívă s.f.] – Lat. pilla. Sursa: DEX '98 ....intai definitiile :
MORALITÁTE s.f. Însuşirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivităţi din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din lat. moralitas, -atis, fr. moralité. Trimis de ana_zecheru, 04/06/2004. Sursa: DEX '98 MORÁLĂ, morale, s.f. 1. Ansamblul normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de colectivitate şi a căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia publică; etică. ♦ Comportare (lăudabilă); moravuri. 2. Disciplină ştiinţifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în societate; (concr.) carte care cuprinde aceste norme; etică. 3. (Fam.) Dojană, mustrare. ♦ Concluzie moralizatoare cuprinsă într-o scriere, mai ales într-o fabulă; învăţătură. – Din lat. moralis, fr. morale. Trimis de thiess, 07/08/2003. Sursa: DEX '98 MORÁL//Ă ~e f. 1) Formă a conştiinţei sociale care reflectă şi fixează idei, concepţii, convingeri privind comportarea individului în societate. 2) Disciplină care se ocupă cu studiul acestei forme a conştiinţei sociale. 3) Observaţie cu caracter moralizator. 4) Concluzie moralizatoare dedusă dintr-un eveniment sau dintr-o operă literară. [G.-D. moralei] / Trimis de siveco, 21/08/2004. Sursa: NODEX ....1 . insusirea normelor de convietuire , de comportare in societate ....2 . ei , aici am ceva deosebit de spus fata de unii ; exista doi termeni folositi : moralitate si integritate ....moralitatea tine de societatea in care traiesti ( deci poate fi diferita ) , integritatea tine de persoana si de valorile ei ....in ultimul timp prefer integritatea , deoarece societatea in care traiesc are valori diferite de ale mele , uneori ....pe integritate pun pret foarte mare !.... ....3 . avand in vedere ca am explicat la punctul 2. pe ce pun eu pret , nu pot spune ca adopt o atitudine anume .... "Din cele doua definitii date in DEX la linkul tau, una sprijina 100% definitia data de mine, iar cealalta cam 50%, prin paranteza (însotite, în anumite împrejurari, si de xenofobie). Ce naiba Paianjene, tu vrei sa ma combati si dai linkuri care imi sustin parerea."
- Suferiţi de o doză alarmantă de ATTENTION DEFICIT DISORDER, Madam!... Nici una din primele două definiţii (indicate de mine in DEX pt. "naţionalism") nu suportă 100% controversata dv. părere. Dau cetire: NAŢIONALÍSM s.n. Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale. [Pr.: -ţi-o] – Din fr. nationalisme. Sursa: DEX '98 NAŢIONALÍSM n. Atitudine care are în vedere, în primul rând, apărarea drepturilor şi aspiraţiilor naţionale (însoţite, în anumite împrejurări, şi de xenofobie). Din fr. nationalisme Sursa: NODEX Eliminaţi dv. deci observaţiile din paranteză... şi nu va mai ramine absolut nici un element negativ in restul definiţiilor. ...Acest aspect fiind demonstrat... îmi pot permite să vă recomand un mic sejur la munte, la mine la... stînă - sa zicem?... O cură de aer proaspăt v-ar ajuta efectiv să vă ventilaţi creierul debilitat de-atita patriotism-eroism-nationalism-gobbledygook...
bygot la 144686 ce inseamna nelegiuit
- de
donquijote
la: 12/09/2006 08:27:49
(la: de ce credeti in dumnezeu?) nu ti-am zis sa ai grija cum scrii, ca nu-i treaba mea.
iti recomand totusi sa consulti dex-ul din cand in cand (www.dexonline.ro). Dupa dex nelegiuit inseamna: NELEGIUÍT, -Ă, nelegiuiţi, -te, adj. (Despre oameni) Care comite nelegiuiri; (despre acţiuni, atitudini etc. ale oamenilor) care constituie, reprezintă o nelegiuire; ticălos, infam. – Ne- + legiuit. Trimis de LauraGellner, 07/06/2004. Sursa: DEX '98 -------------------------------------------------------------------------------- NELEGIUÍT adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos. 3. adj. v. criminal. scriai undeva ca esti inginer respecializat pe propaganda, deci cu oarecare studii, si ma mir de ce folosesti cuvinte ale caror sens nu-l intelegi? sau il intelegi dar ai facut-o intentionat ca sa jignesti. dupa tine asta este atitudine de bun crestin? sa insulti pe altii? eu cred ca ipocrizia si fatarnicia e caracteritica principala a bigotilor. sau si tu ca oltcit incercati sa subminati religia pe care predindeti ca o reprezentati facand-o ridicola in ochii altora? apropo democratie: sarind de la comunism la extremism religios nu e calea cea mai buna sa intelegi semnificatia termenului. in orice caz nu inseamna libertatea de a insulta pe altii. INEPŢÍE, inepţii, s.f. Faptă sau vorbă prostească, stupidă; prostie, stupiditate, absurditate. – Din fr. ineptie.
Trimis de valeriu, 21/07/2003. Sursa: DEX '98 Daca tot ce postez eu sunt ineptii,de ce ceilalti useri nu remarca acest lucru?Si daca ai sa-mi pui intrebari,nu te sfii sa mi le adresezi,un om prost,stupid si absurd ca mine,va incerca sa-ti raspunda! REVOLÚŢIE, revoluţii, s.f. I. 1. (Fil.) Ansamblul transformărilor calitative profunde care cuprind fie un sistem în întregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. 2. Schimbare bruscă şi de obicei violentă a structurilor sociale, economice şi politice ale unui regim dat. 3. (Pop.) Răscoală, revoltă.
sursa DEX 98 Ce mai tura-vura, a fost revolutie. Si continua, inca. Adevarul se trambiteaza acum in gura mare, peste tot, da' nu-l mai baga nici dracu' in seama. De ce? Pentru ca asta s-a vrut. Si s-a reusit. Sa devenim nepasatori si sa ne fie lehamite de orice scenariu, oricat ar fi el de ticalos. Cui ii mai pasa acum ca totul a fost regizat si hotarat afara iar romanasul folosit ca fraierul, carne de tun? Ca cei saptejdemii de morti au fost calculati initial ca posibile "pierderi" si trambitati prin media cu atata siguranta din inertie, netrecandu-le macar prin cap ca s-ar putea ca romanasul sa nu fie chiar atat de viteaz, sau pur si simplu ca nu va merge totul asa "snur". "Ce credeti despre cei care au facut revolutia din Decembrie '89 ?" Cred ca si-au atins scopul. Nu a mers totul ca la carte, (romanul e imprevizibil) dar pe termen lung, s-a ajuns la calea batatorita dinainte de altii. Piata de desfacere destul de importanta (vezi importurile), lada de gunoi incapatoare (vezi aceleasi importuri), mana de lucru ieftina, pozitie in coasta rusilor, aliante servile, o tara de supt, o populatie zombi, un stat servil si dezorientat si altele, care nu-mi mai vin acum in minte. Asta cred. ====================================================== Damned! If a man has no right to kill another, what kind of world is this!? "Nu obisnuiesc sa plesnesc copiii si ... bolnavii. Nici babele barbate sau barbatii babiformi."
Se vede efortul deosebit sa te desprinzi din patratica ta... "Conform pledoariei tale intru retragere spasita, rezulta ca Intruder si maan sunt tot nick-urile mele. Sau picky si maan sunt nick-urile lui Intruder sau Intruder si picky sunt de fapt totuna cu maan." Gura pacatosului...adevar graieste! Uite asa usor, usor intrati in "legalitate"... In fapt este business... daca va indepliniti sarcinile managerial, apar si promovari. "Asta-i hentz flagrant causeurule." Multa "energie consumata"pentru a gasi expresii inexistente,pentru a nu spune nimic. "Poate ca n-ar fi rau sa mai sapi la radacina verbului "a se izmeni", reflexiv fiind, ai ramat cu reflexe sub forma de ticuri ..." mai cauta: IZMENÍ, izmenesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A se purta fără naturaleţe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din sl. izmĕniti „a schimba“. Sursa: DEX '98 | Trimisă de valeriu, 21 Jul 2003 | Greşeală de tipar IZMENÍ vb. v. afecta, fandosi, maimuţări, prosti, sclifosi. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar izmení vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. izmenésc, imperf. 3 sg. izmeneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. izmeneáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A SE IZMEN//Í mă ~ésc intranz. rar 1) A avea o comportare de om mofturos; a face nazuri; a se fasoli; a se fandosi; a se marghioli; a se sclifosi. 2) A-şi schimba expresia normală a feţei (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se sluţi; a se schimonosi. / http://dexonline.ro/search.php?cuv=sarcini Cine se teme de suferinta...va suferi de teama. asa credeam si i, dar:
Abrevieri 5 rezultate ETCÉTERA adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Şi alţii, şi altele, şi ceilalţi, şi aşa mai departe. [Prescurtat: etc. – Var.: eţétera adv.] – Din lat. et caetera. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar ÎNARIPÁT, -Ă, înaripaţi, -te, adj. Care are aripi, cu aripi; aripat, întraripat. ♦ Fig. Plin de elan, avântat. – V. înaripa.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de valeriu, 25 Apr 2003 | Greşeală de tipar ÎNARIPÁT adj. aripat. (Insectă ~.) Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar ÎNARIPÁT adj. v. avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, însufleţit, pasionat. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar COTERÍE, coterii, s.f. Grup restrâns de persoane care urmăresc scopuri ascunse, egoiste şi care urzesc intrigi şi alte acţiuni reprobabile; gaşcă, clică. – Din fr. coterie.
Sursa: DEX '98 | Ea este cea care troleaza toate conferintele si le face offtopice! Orice user se simnte bine cand este informat de cei care stiu mai mult! Repet: este parerea mea de cand citesc pe acest Forum diferite topicuri, acesta coterie are cea mai mare doza de negativism apriori nemaintalnita in alta parte! Si tot ultima saptamana imi da dreptate, dovada ca in sanul ei au aparut fisuri si frustari acumulate in timp, care acum erup ca lava vulcanului. PECHINÉZ, pechinezi, s.m. Rasă de câini de apartament de proporţii mici, cu botul scurt şi turtit, cu urechile lăsate în jos, cu picioarele scurte şi cu părul lung şi mătăsos. – Din fr. pékinois.
Sursa: DEX '98 | TRITICÁLĂ s.f. Numele unei cereale rezultate din încrucişarea grâului cu secara. [Var.: triticále s.f.] – Din lat. Triti[cum] + [se]cale.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 1 Jul 2004 | Greşeală de tipar :))))) ce e parapei-ul? PÉTIC, petice, s.n. 1. Fâşie (nu prea mare) tăiată, ruptă sau rămasă dintr-o ţesătură, dintr-o bucată de piele, dintr-o hârtie etc.; spec. bucată dintr-un material cu care se repară, prin aplicare şi coasere sau lipire, obiecte de stofă, de piele etc. rupte sau găurite. ♢ Expr. Şi-a găsit sacul peticul sau cum e sacul, şi peticul, se spune despre doi inşi asociaţi care au aceleaşi cusururi. (A nu se mai ţine) petic de petic, (se spune despre) haine foarte zdrenţuite. A-şi da în petic = a-şi da pe faţă, a-şi arăta, fără voie, anumite cusururi. 2. Suprafaţă mică de teren (cultivabil). 3. P. anal. Bucată, porţiune mică din ceva (în raport cu întregul). Se vede ici-colo câte un petic de zăpadă. [Var.: pétec s.n.] – Cf. lat. p i t t a c i u m.
Sursa: DEX '98 sursa DEX:
GÉNIU s. n. I. 1. talent, dispoziţie naturală, capacitate creatoare excepţională, a dezvoltării maxime a facultăţilor umane; persoană astfel înzestrată. 2. caracter specific. II. spirit, demon, fiinţă supranaturală care, în credinţele celor vechi, veghea asupra soartei unui om. III. specialitate militară, armă care se ocupă cu executarea lucrărilor de fortificaţii, drumuri, poduri etc in expunerea lui Ady ,omu-Dagan are talent,e doar o exprimare...libera opinie personala... scuze,ca m-am bagat ca musca'n lapte... :) ma pune in incurcatura canonul ala mai usor dat de tata popa. cine e el sa judece? doar pentru ca si-a pus sutana? ... ca pana la urma e si el doar un om supus ispitelor. si sa nu ma ia careva cu 'popii e sfiniti' ca ma pun pe un ras din-ala sarcastic.
intrebarea pusa d Aurora Liiceanu se refera la avort. dexonline da 7 definitii pentru avort: AVÓRT, avorturi, s.n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. – Din avorta (derivat regresiv). Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 19 Jun 2002 | Greşeală de tipar AVÓRT s. (MED.) (pop.) lepădare, lepădat, pierdere, pierzanie, (reg.) străpeală. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar avórt s. n., pl. avórturi Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar AVÓRT ~uri n. Întrerupere spontană sau provocată a gravidităţii. /v. a avorta Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar avórt (-turi), s.n. – Întrerupere a gravidităţii. Lat. abortus, modificat de contaminarea cu fr. avorter. – Der. (din fr.) avorta, vb.; avorton, s.m. Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 15 Jul 2006 | Greşeală de tipar AVÓRT s.n. Eliminare (naturală sau provocată) a unui făt cu mult înainte de termen. ♦ (Fig.) Eşec. [Pl. -turi. / < avorta, cf. it. aborto, fr. avortement, lat. abortus]. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 30 Jan 2006 | Greşeală de tipar AVÓRT s. n. 1. expulzare din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen. 2. (fig.) eşec. (< avorta) Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greşeală de tipar In intrebarea pusa de dna Liiceanu, nu zice nicaieri ca avortul e provocat de mama. Intreaba doar daca o absolva de vina morala. Ce se face tata popa daca biata femeie, dupa ce ca fu siluita de-un animal, vine la el direct si imediat dupa act si ii zice ' parinte uite ce patii!' Da tata popa cu canonul si trece durerea femeii? Zaraza sc... tu ai fost vreodata violata sa stii prin ce trece o femeie? Ai simtit vreodata o namila cum naduseste asupra ta, cu palma-i murdara acoperandu-ti gura sas nu cracnesti si cu rasuflarea-i duhnind a salbaticie direct in beregata ta spunand tot felul de porcarii, timp in care-ti siluieste nu doar trupul, dar si sufletul?!!! Ce fel de canon sa fie ala care sa poata sterge spaimele, amintirile, durerile, lacrimile unei femei violate? ... si crezand ca femeia decide sa tina copilul... ce-i va spune cand va creste mare si-o-ntreba 'cine e tatal meu'? ce-are sa faca atunci, are sa il trimita la tata popa sa-i dea-n canon?
|
 loading... loading...cautari recente
"de seara"
"apa cristalina Liviu Danian" "chintarea profesorului" "cuvinte cu triftongi iau" "las-o ca macane" "limba noastra-i o comoara" "molcom" "ati iesit la" "corect dj" "functia sintactica a cuvantului doar" "chirii" "cei cinci motanasi rezumat" "Psalmi de Arghezi" "i-mi dai" "Neincrezator" "natura-ti da zilnic exemplu de a trai" "ANUNTA-TI" "flori fete si baieti" "seamana vint si vei culege furtuna" "stefan augustin doinas refuzand apa" "Maia" "boare fa" "intr-un cinema" "lisensul asemanator cuvantului batalie" "tatuaje in buric" "suflet tanar" "mandru" "COLONELUL CIURLAU LA IASI" "popor de ciobani prosto" "cancer" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Alegerile in USA)
LIBERALÍSM s.n. 1. Doctrină care, opusă socialismului şi dirijismului, proclamă principiul nonintervenţiei statului în economie, în relaţiile economice existente între indivizi, grupuri sociale sau naţiuni; promovează ideea libertăţii economice, a liberului schimb, a liberei concurenţe etc. 2. Atitudine de îngăduinţă excesivă faţă de greşelile altora. – Din fr. libéralisme.
Trimis de RACAI, 21/11/2003. Sursa: DEX '98
si
LIBERALÍSM n. 1) Curent ideologic şi social-politic care promovează iniţiativa privată, ce se opune comunismului şi dirijismului. 2) fig. Toleranţă excesivă. /
LIBERÁL, -Ă, liberali, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Care aparţine liberalismului, privitor la liberalism. ◊ Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a liberalismului. Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Înv.) Iubitor de libertate. 3. Înţelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S.m. Adept, membru al unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis.
Trimis de RACAI, 21/11/2003. Sursa: DEX '98
liberál adj. m., s. m., pl. liberáli; f. sg. liberálă, pl. liberále
Trimis de siveco, 10/08/2004. Sursa: Dicţionar ortografic
LIBERÁL3 adv. Într-un mod care denotă generozitate. A se purta ~. /
LIBERÁL2 ~i m. Adept al liberalismului. /
LIBERÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de liberalism; propriu liberalismului. Partid ~. 2) înv. Care preferă libertatea; iubitor de libertate. 3) Care tolerează greşelile şi purtările altora; caracterizat prin indulgenţă faţă de alte persoane. /
Liberal ≠ riguros, sever
Trimis de siveco, 03/08/2004. Sursa: Antonime
NB! :Acuma eu nu am incercat decit sa va dau definitii in limba romana, ca de-aia sintem romani, ce se gasesc in dexonline.ro . Restul va las pe voi sa va continuati discutia. :)