comentarii

suspin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
poezie,poezie - de Alexia la: 17/11/2003 15:15:29
(la: poezia)

Omule , esti încã mic
Dar viata-ti stã-nainte.
Din toate nu sti mai nimic,
Ascultã, ia aminte:

Un tren de vei vedea în drumul tãu,
Strãlucitor si poleit frumos si bine,
Nu te pripi, cã înãuntru-i plin de rãu,
Lasã-l sã plece fãrã tine.

De-auzi un tren venind în noapte,
C-un suierat prelung, ca un suspin,
Sã nu asculti la mincinoase soapte
De vrei sã nu te umple cu venin.

Si dacã simti c-atunci când a trecut
Miresme-mbietoare a lãsat,
Fi linistit, nimic nu ai pierdut:
Chiar si parfumul poate fi stricat.

Când vine pe nepusã- masã,
Tu sã nu plângi si sã nu-ti parã rãu,
Atunci când pleacâ si te lasâ;
Sã sti cã nu e trenul tãu.

De vei primi vre-odatã-n dar
Un trenulet de turtã dulce,
Sã nu te-ncrezi, cã-i în zadar
Si prea departe nu te poate duce.

De-i îmbrãcat în catifea
Si moale ca un puf de pãpãdie,
Treci mai departe, nu urca ,
Cã si-asta-i înselãtorie.

Invatã linistit sã taci si sã-ntelegi.
Sã te feresti de cei ce nu-s, dar par.
Atunci vei sti ce sã alegi
Si asteptarea nu-ti va fi-n zadar.

In ziua când î-ti este scris,
Asa cum e, veni-va înspre tine
Un tren ce are-un geam deschis:
Nu sovãi, cã altul nu mai vine!

Eu, în vârtejul vietii am uitat
Cã fiecare are trenul lui
Si nu mai stiu în care m-am urcat.
Tu, fi atent când trebuie sã sui.

De mã întrebi de ce eu altfel am fãcut
Si-acum mã cred istet si-ti spun povesti,
Nu voi putea decât sã te privesc tãcut.
Sã întelegi tãcerea mea, ca tu sã nu gresesti.

Cãci, doar acum, gândindu-mã la tine
Am înteles cã trenul mi-a plecat.
Si eu nu vreau, decât sã-ti meargã bine.
Iti multumesc, c-ai ascultat.

Arghezi... - de Madalina la: 22/11/2003 10:12:53
(la: Poezii !!)
Psalmul de tainã

O, tu aceea de-altadata, ce te-ai pierdut din drumul lumii!
Care mi-ai pus pe suflet fruntea si-ai luat intr-insul locul mumii,
Femeie raspandita-n mine ca o mireasma-ntr-o padure,
Scrisa-n visare ca o slova, infipta-n trunchiul meu: sacure,
Tu ce mi-ai prins de cantec viata cu brate stranse de grumaji
Si m-ai oprit ca sã mi-o caut la tine-n palme si-n obraji
Pe care te-am purtat bratara la mana casnica-a gandirii.
Cu care-am nazuit alãturi sã leagan pruncul omenirii.
Pur trandafir, batut în cuie de diamant, pe crucea mea
Si care-n fiece miscare pierzi cu-o petala cate-o stea.
Pãmânt figaduit de ceruri cu turme, umbra si bucate.

Tu care mi-ai schimbat cararea si mi-ai fãcut-o val de mare,
De-mi duce bolta-nsingurata dintr-o valtoare-ntr-o valtoare,
Si tarmii-mi cresc în jur cat noaptea, pe cat talazul mi se-ntinde
Si ai lasat sã rataceasca undele mele suferinde;
Unde ti-s mainile sã-ntoarca în aer caile luminii?
Unde sunt degetele tale sã-mi caute-n cununa spinii?
Si soldul tau culcat în iarba, pe care plantele-l cuprind
Si-asculta-n sanul tau suspinul iubirii, cucerit murind?

Tu ce nfiori pe sesuri plopii când treci din crestet la picioare,
Si prinzi de tot ce te-ntalneste o plasa calda de racoare.
Tu ce scrutezi, scotandu-ti sanii pe jumatate din vestminte
Ca sã-i sarute focul gurii, cuprinsi de maini cu luare-aminte,
Pustia vremii, strabatuta de soimi de scrum si de nisip,
Carora vantul le-mprumuta o-nfatisare fãrã chip;

Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sageata fãrã tinta,
Si frumuseatea ta facuta pare-a fi fost ca sã mã minta.
Dar fiindca n-ai putut rapune destinul ce-ti pandi faptura
Si n-ai stiut a-i scoate-n cale si-a-l pravaIi de moarte, ura;
Ridica-ti din pãmânt urechea, în ora noptii, când te chem,
Ca sã auzi, o! neuitata, neiertatorul meu blestem.

NP:
E una din favoritele mele...
gata m-am suparat - de sarmi la: 25/11/2003 10:27:50
(la: Traiasca vacantele!)
pai ce FRancezii astia...pai de ce au vacanta asa de luuuuungaaaa!
Noi de aici 'workoholicii'' de prin Nord America avem numai 1 saptamina...a trebuit sa imi adaug vacanta sa am 3 sa plec acasa in RO

Mai voi astia din Europa ma faceti sa suspin Uh Uh

Pai voi vorbiti de vacante... 2 luni!! Ha Ha.. ce gluma buna!Noi de-abia apucam 3 saptamini dupa 10 ani experienta...si daca ai businessul tau nu iti permiti sa pleci asa calea valea.

Mda,,,ma doare sufletelul
#5177 (raspuns la: #5169) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trist dar adevarat - de (anonim) la: 04/12/2003 03:25:53
(la: banc)
barbatul deschide dulapul sotiei
mangaie cu dragoste hainele ei
si inspira parfumul ei...
deodata zareste CUTIA
o deschide.
ceva rosu, lenjerie pentru o ocazie deosebita
o strange la piept si suspina.
era un cadou facut intr-o seara de Craciun...
acum nu mai are nevoie...
spuse el plangand
inchizand cutia si aruncand primul pumn de tarana...

Morala:
traieste prima zi
ca si cand ultima va fi
nu lasa pe maine
ce poti face astazi
maine poate fi prea tarziu.
un rege - de papadie67 la: 05/01/2004 02:09:47
(la: Regele Mihai de PSD)
SB, presupun ca diferenta dintre tine ( sau mine...ori altii...) si Mihai este faptul ca suspinam pentru acelasi tzel, insa pe-acorduri olecutza diferite...si de aceea, cu mai mult (sau mai putin?) succes
#7607 (raspuns la: #7197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa fim seriosi - de andrei banica la: 06/02/2004 09:49:12
(la: Sexul la serviciu)
Cineva zicea intr-un comentariu ca sunt si cazuri de hartzuire sexuala si din partea femeilor catre barbatzi.
Sa fim seriosi!
Aratatzi-mi mie un barbat care, pe buna dreptate, se gandeste destul de mult la asta si care daca este hartzuit de o dama "bine", nu refuza cu suspine sau nu accepta?
Multora dintre barbati li se pare chiar incitant.
Cat despre sexul la servici va spun eu ca fiecare dintre noi l-am practica daca s-ar putea pentru ca omul nu se simte bine pana nu incalca macar un pic regula si nu-si ia portzia de adrenalina.
Sa-l faca cine poate si cine nu sa viseze!
Exista o vorba prea aproape de subiect pe care sa nu o scriu:
"Eu acas' la mine-s zmeu,
Stau sub pat c-asa vreau eu,
Dar la lucru-s derbedeu!
:):):):)
Ai dreptate - de Crisa la: 12/02/2004 14:11:23
(la: Un salariu decent in Romania)
Ai dreptate Daniel, nu se pupa deloc! Chestia cu 150 de dolari e o valoare medie, dar ridicata mult de salariile foarte mari ale unei minoritati. Cei mai multi nu ating suta de dolari. E drept ca daca vorbesti de o familie de medici stomatologi, sau de un medic ginecolog, sau de proprietarul unei firme, nu foarte mari, dar nici chiar mica, atunci acestia depasesc mult sumele pe care le-ai dat tu. Dar cati din romani au profesiile astea, cati au firme proprii care sa mearga bine cu adevarat, nu sa se tarasca de la o luna la alta? Stiu cazuri de medici primari chirurgi, foarte buni profesional, dar care, neacceptand plicul, traiesc dupa multi ani de profesat, intr-un apartament cu trei camere, cu doi copii, fara masina, cu concedii scurte la cort sau "la gazda".
Iar salariul decent e in functie de pretentiile fiecaruia; care... cresc mereu. Stii cum se spune: ai mult, atunci vrei si mai mult!
La ce ne raportam? Cred ca fiecare isi doreste sa nu mai suspine cand se uita pe tabelul de intretinere, pe factura de curent electric sau de telefon; sa isi poate permite cursele fara sa faca socoteli in minte sa vada daca ii ajung banii din buzunar sau de pe card pentru ceea ce a pus in cos; sa nu ofteze cand vede o carte nou aparuta; sa nu ia doar jumate din medicamentele prescrise de medic, doar ca sa faca economii; sa isi permita sa iasa cu familia la sfarsit de saptamana intr-o excursie sau macar la un restaurant, un concediu fara teama ca se termina banii... Si probabil ca mai sunt multe.
Ori ca sa ai toate astea, fie ai o stea cu adevarat norocoasa, care te aduce pe lume intr-o familie instarita sau te inspira in alegerea profesiei, fie .........
Paste Fericit, Alice - de amoore la: 09/04/2004 11:44:04
(la: Automobile si soferi)
Mie mi-a trebuit 1 an jumate sa iau carnetul am luat teoria din prima(toate 35) in engleza, dar la practica am luat a doua oara.
Am avut noroc ca sotul mi-a luat o masina de craciun, asa ca anul trecut am condus mult cu el la week-end, am luat orele de condus in masina mea si am dat testul in masina mea, cred ca asta a ajutat foarte mult..altfel cred ca as fi dat testul de vreo 6 ori!

Intr-un fel ....era mai bine fara masina....m-am ingrasat, merg la cumparaturi singura,...trebuie sa conduc cind sotul vrea sa bea...

Dar astea sunt nimicuri pe linga beneficii.

Tu ai dat testul in engleza?presupun ca da.
Sora mea a luat in Romania carnetul dar a zis ca e foarte usor...a fost aici vara trecuta in vizita dar nu a avut curaj sa conduca!
E oare mai usor in tara, sa iei?


Paste fericit!
...si sa nu conduci daca bei...sau daca vorbesti la mobil...sau daca....

Ps. recitisem acest poem aseara,m-am gindit sa-l inpartasesc cu tine!

"unii spun despre oameni ca ar fi rai
altii spun despre oameni ca ar fi buni
eu cred ca unii oameni sunt buni din rautate
altii sunt rai din bunatate.

oricum n-ai dezmierda
de n-ai sti sa blestemi
surid numai acei care suspina
si n-ai fi zimbi, de n-ar fi fost sa gemi
de n-ai fi plins, n-ai duce-n ochi lumina.

si daca singur rana nu-ti legai
cu mina ta n-ai unge rani straine
n-ai jindui dupa un colt de rai
de n-ai avea si-un strop de iad in tine

si nu te-nalti,pina nu cazi
cu fruntea greu in pulberea amara
iar de invii in cintecul de azi
e pentru c-ai murit in inima aseara"


Adelina
#13606 (raspuns la: #13586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce mint barbatii? - de svbro la: 28/04/2004 06:05:57
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Intr-o buna zi, un taietor de lemne se ocupa de taierea unei ramuri ce se ridica dintr-un rau. La un moment dat securea ii cazu in apa, si omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica atunci ca securea sa a cazut in apa si nu mai stie unde e. In acel moment Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si, de data aceasta se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier si il intreaba din nou pe omul de pe mal:

- Asta e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile, si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul raului cu nevasta sa. Dintrodata aceasta cade in apa. Cum omul se puse din nou pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul. Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine. Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in bratze.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA! urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?! Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns ! cu "da" de prima data.
Crestinii protestanti au exista inca din vremea papilor... - de (anonim) la: 11/05/2004 17:58:47
(la: Neocrestinii)
1. Religia nu indeamna pe nimeni la fanatism fata de oameni, asa cum se pare ca tu crezi; e adevarat ca potrivit SF.APOSTOL PAVEL , oamenii crestini sunt chemati sa isi serveasca stapanii pamantesti ca pe DUMNEZEU, iar nu ca si cum ar trebui sa placa oamenilor. Dar ce vezi tu aiurea in asta? Ar trebui sa fim lenesi? Asa ,niste rataciti ca si Cioran?
2. Ce vrei sa spui, adica papa nu ar manca la fel, sau crezi cumva ca el zamisleste ca si SF. DUH? DIFERENTA ESTE CA ACESTI CRESTINI ,POCAITI CUM LE SPUI TU SI MAJORITATEA IGNORANTILOR, FARA SA CUNOASA SEMNIFICATIA CUVANTULUI RESPECTIV, acesti oameni fac toate acestea spre lauda LUI DUMNEZEU. Iar daca ai vazut si oameni cazuti, sa fii sigur ca DUMNEZEU ii va ridica...
3. Nu e de mirare ca nu ai avut nici o revelatie privitoare la conceptiile filozofice ale crestinilor, pentru ca filozofii au fost cei care L-au respins pe ISUS, asa ca de ce i-am urma noi pe ei? A existat macar un singur filozof care sa nu se fi intors in tarana? La ce i-a folosit filozofia sa? A fost ca si in cazul lui DARWIN ,care a lasat ratacitilor o piedica in plus in calea cunoasterii...
4. Crestin ascet exista doar in imaginatia bolnava a unui pagan, sa stii ca ISUS a cerut discipolilor nu sa se duca in munti, sa isi lase barbi si sa isi puna haine negre, ci sa se duca in mijlocul multimilor, asa cum oaia intra in gura lupului, pentru ca doar asa poate fi EL propavaduit ... Ai auzit tu ca ISUS ar fi fost ascet? S-ar fi suit pe "muntele lui ATHOS" si ar fi stat acolo pana l-au gasit fariseii? Pai daca facea asa , nu mai deranja el pe farisei, nici crestinii pe tine, dar vezi tu, fariseii au admis sa cada sangele LUI asupra lor. Poti duce tu povara asta?
5. DIN PACATE PENTRU MAJORITATEA OAMENILOR, DUMNEZEU A TRIMIS DEJA "PIATRA DE POTICNIRE", EA ESTE ISUS CRISTOS, numai ca vezi tu, in timp ce unii s-au poticnit in acea piatra, altii au pastrat-o ca pe un bun de pret si si-au pus-o la temelia casei (a se citi " credintei" ) lor: ei au fost numiti in ANTIOHIA pentru prima data "crestini".
6. Sa stii ca drama ta cea mai mare este ca desi se pare ca ai fost in BISERICA, nu te-ai intalnit cu DUMNEZEU, ci cu niste oameni, dar nici pe aceia nu ai fost in stare sa ii intelegi, sa stii ca fondurile alea sunt inregistrate si impozabile, ba mai mult, Biserica protestanta isi plateste propriul pastor, nu intinde mana asa , ortodox, la mila publica...Vezi CATEDRALA MANTUIRII nu stiu cui...
7.Sa stii ca ISUS a spus ca nu conteaza unde te rogi, ci CUM te rogi, deci parabola aia cu muntele lui ATHOS e teatru ieftin, cu multe fonduri, intr-adevar neimpozitate...
8.Nu poti sa incadrezi intr-un sistem logic , pentru ca logica ta e prea stramta pentru a explica faptele de credinta. Apropo, sa stii ca daca crezi ca 2 si cu 2 fac 4 in aritmetica, nu inseamna ca ai credinta ,ci cunostiinte matematice... A, daca ai crede ca plantezi o samanta si prin durerea ei provocata de insamantare vei culege un rod puternic, atunci, da, ai crezut in ceva . Ma tem insa ca aceasta pilda e prea tare pentru tine...
9. Pacatul lumii acesteia nu e "ca fumeaza si bea alcool",ci ca se inchina oricui altcuiva , numai lui DUMNEZEU nu...
10.Crestinii pun in centrul existentei lor pe DUMNEZEU, nu pe alti oameni, indiferent cum se numesc ei, si tocmai acest lucru ii deosebeste de necredinciosi. Din pacate pentru tine, nu poti vorbi despre universul lor , pentru ca nu e acelasi cu cel uman, al tau...
In rest, asa cum spunea si SF. APOSTOL PAVEL ,BISERICA nu este iubitoare de galceava, chiar daca cruciadele si Inchizitia au fost indreptate tocmai impotriva celor ce cunosteau si respectau Cuvantul lui DUMNEZEU. Iti doresc ca odata sa ajungi sa IL cunosti pe DUMNEZEU si sa intelegi ca ISUS a murit si pentru pacatele tale si poti sa fii sigur ca DUMNEZEU iti va cere socoteala pentru fiecare suspin al LUI ISUS...
DUMNEZEU SA TE BINECUVANTEZE...

pt. o femeie - de Little Eagle la: 26/05/2004 23:29:19
(la: A venit toamna...)
Draga sora scumpa,

Pt. tine este toamna Cheyenne,dar este dulce,sunt cu tine in suflet.
Imi place cum scrii,spiritul tau vorbeste,sufletul gusta fructe amare uneori dar in mine eu te cunosc,esti un Brave Warrior!
Mother Nature e in tine mereu,te saruta si te iubeste,oricum va fi ea iubeste-o,e greu de explicat in cuvinte...
cand ploua ea plange,iesi afara si lasa lacrimile ei sa curga pe chipul tau,te spala in suflet,lasa frunzele sa cada pe tine ,fiecare din ele e un cuvant al ei,uneori e un suspin de durere.

Taci si privesti si vei simti in tine rasuflarea ei,e deja in tine de cand te-ai nascut.vei vorbi cu Dumnezeu.
Nu fi niciodata trista,cunosc tristetea,dar am inceput sa ma impac cu ea.Vad altfel viata,de la Vision Quest.
Am invatat sa iubesc,si sa te gandesc sora mea si pe alti din cafenea,frati si surori,nu fi trista pt. ca acum chiar imi dau lacrimile...nu degeaba am fost botezat de fratii mei indieni si surori"Little Eagle Who Cries".
Sunt prea sensibil,dar in acelasi timp un Brave Warrior,si tu esti la fel.

Te iubesc mult si te ador,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)












#15898 (raspuns la: #2316) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
POETULUI NECUNOSCUT - de enigmescu la: 08/08/2004 08:55:30
(la: BULUMACUL LUI FUNDULEA)
"Romanul e nascut poet",
Asa am invatat la scoala,
Ca e frumos si e destept,
Ca daca a cazut se scoala;

Si se mai spune despre el
Ca vesel rade-n fata sortii
Iar pe dusmanul cel misel
Il trece iute-n rand cu mortii.

Romanul e nascut crestin
Din radacina de apostol,
S-a infruptat din crunt suspin
Si s-a facut pe sine ctitior

De locuri sfinte si de Tara
Pe care le-a lasat ca zestre
Cu o vointa unitara
Pe-ale Carpatilor reci creste.

Romanul e nascut doinas,
Canta de dor, canta de jale,
E-al inimii un vechi ocnas
Ce-i condamnat la alinare.

Cu fluierul usor la brau,
Tot cu opinci de cand se stie,
Canta de codru si de rau,
Despre haiduci si despre glie.

Romanul e nascut sarac,
In foame, boala si/sau obida
Precum o frunza de copac
Ce-i atacata de omida.

Dar de-i bogat in suferinta
Sau suferind de bogatie,
El canta-ncet, plin de credinta,
Ca soarta e a lui sotie.
a fi medic in Franta. - de lexou la: 14/08/2004 13:14:56
(la: Unde veti putea lucra in Europa)
buna,

deocamdata, pre-intrare in UE, medicului romin doritor sa lucreze in Franta i se ofera trei posibilitati. prima, cea mai la indemina, este sa faca FFI (faisant fonction d'interne) adica sa lucreze pe postul unui intern (rezident, daca vreti) francez - chit ca rominul in cauza este deja specialist in Ro... avantajul este ca poti lucra in spital astfel din prima zi, dezavantajul net este salariul mic (normal, in scara ierarhica a sistemului de sanatate, internul este cel mai prost platit. in franta salarul de intern este mai mic decit al unei infirmiere=asistenta medicala), in plus, esti blocat pe scara avansarii in sistem - astfel ca FFI vei vedea francezi perindindu'se, care'si termina specializarea, se instaleaza in privat pe bani frumosi, in timp ce tu esti tot timpul 'blocat' ca shi FFI. in plus ca FFI esti lasat sa stai in franta doar doi ani de zile, dupa care hand-shaking shi "va multumim pentru participare, drum bun pina in Romania!"

a doua posibilitate este DIS'ul, in sfirshit, fostul DIS. DIS'ul este internatul pentru straini, cu care au plecat multi medici romini in franta pina in urma cu citiva ani, cind a fost scos. anul acesta sau anul trecut a fost reintrodusa o noua forma de DIS (shi cred ca shi numele i s'a schimbat). pe scurt, ce inseamna astazi noul DIS: concureaza mii de candidatzi (algerieni, marocani, bulgari, turci, romini, etc...) pe un numar infim de locuri (strict orientativ, de dragul demonstratiei, ceva gen 50 de locuri pe toata frantza). celor citiva norocosi care iau DISul li se ofera posibilitatea sa faca o specializare completa in frantza, cu conditia ecspresa ca dupa aia sa se intoarca in tzara de origine. daca inainte cu vechiul DIS multi au nesocotit cerintza asta shi au ramas "chiar si asa" in Frantza la terminarea DISului, este destul de posibil ca azi cu reintroducerea lui intr'o noua forma, ei sa controleze chestia asta mult mai strict (poate de'asta au si scos vechiul DIS vreme de citiva ani).

a treia posibilitate care o lasa este ca sa te reapuci de facultate, sa refaci anul intii de facultate (care se soldeaza cu un concurs dificil shi ecstrem de delicat de luat... ) shi anul shase de facultate, dupa care sa dai concursul de internat francez, cot la cot cu francezii, sa primesti un post in functzie de clasamentul la internat, shi sa o iei de la zero cu o specializare. avantaj: odata trecut de partea cea mai grea (=anul intii) esti integrat in sistemul francez, adica, de la acel punct incolo: munca si valoare egala cu a unui francez, bani asemenea, statut social asemenea, cariera idem.

revenind - daca in urma cu zece ani de zile OMS declara ca tzara cu cel mai bun sistem de sanatate din lume este Franta... astazi sistemul lo de sanatate are o gaura de 15 miliarde de euro (bun, e adevarat ca nici gaura asta nu dateaza de azi-ieri. primul deficit inregistrat de Secu dateza din 1975). alte probleme cu care se confrunta sint inegalitatea demografiei populatiei medicale - 300 de medici la suta de mii de locuitori in Ile de France, 250 in Provence-Alpes-Cote d'Azur, respectiv o suta shi ceva in alte regiuni ale frantei; greutatea aducerii medicilor generalisti sa egzerseze in anumite regiuni ale "frantzei profunde", la tzara, unde esti complet izolat (de ex. in anumite departe din est); devalorizarea chirurgiei ca specialitate mai ales a chirurgiei viscerale (un generalist in privat cistiga 50.000 euro pe an, un chirurg pe chirurgie viscerala cistiga tot pe acolo vreo 54.000 euro pe an, shi asta din cauza proceselor din ultimii ani), pediatria este o specialitate devalorizata de care fug cu totzii. in plus, pe ANSAMBLU se constata, dar de ani de zile deja o lipsa de medici (in toate specialitatile etc in toate regiunile etc). colac peste pupaza la asta a mai contribuit, asa cum ei insisi o spun, shi intensa feminizare a populatiei medicale (au facut chiar studii care demonstrau cum uite, daca iei o femeie medic, statistic, ea lucreaza cu 3 ore in medie pe saptamina decit un barbat medic, ceea ce ecstins la ansamblul medicilor, face ca lipsa de medici shi de "timp medical" destinat populatiei sa creasca shi mai mult).

acum sa ne gindim ce anume din toate astea s'ar putea schimba post-intrarea noastra in UE.

atita timp cit astazi, shi deja de ani de zile, franta prefera sa practice ESCLAVAGISMUL MODERN in rindul medicilor, si ca acest sistem s'a dovedit lucrativ, acceptat de insisi sclavii, ce interes concret ar avea sa schimbe ea activ ceva in asta? pentru ca sistemul medicilor straini inrolati ca FFI poate fi asimilat perfect cu un esclavagism modern : cel mai adesea nimeresti FFI intr'un orash shi intr'o specialitate unde nici un francez nu s'ar duce de buna voie, lucrezi 70 de ore pe saptamina (ei da, cele 35 de ore saptaminale nu sint in medicina...), stagnezi dpdv cariera, esti platit un pic mai mult decit SMICul, iar timpul trece, brusc descoperi ca nu mai ai douazeci de ani, quoi faire?:

atita timp cit franta are nevoie de acesti FFI care sa asigure constant baza de jos a piramidei (gen chirurgi care sa fie dispusi o viatza intreaga sa fie mina a doua in operatzie, in timp ce francezul de linga el evolueaza, progreseaza, ishi face mina, dupa care devine chef de clinique, dupa care paraseste spitalul de stat shi intra in privat...), ce interes ar avea sa le acorde acest drept atit de simplu: pentru munca egala, recunoastere egala? pentru valoare si capacitate profesionala egala, respect egal?

in marile spitale din Paris - shi din Marseille-, o data pe saptamina se intrunesc shefii de sectzie din spital. cu totzii depling faptul ca sint obligati sa recurga din ce in ce mai des la serviciile unor FFI pt a'si asigura personalul pe sectie. toti depling statutul acelor FFI mentinuti intr'o mizerie constanta (asta in Franta!!! tara lui liberte, egalite, fraternite!!). toti se acorda asupra faptului ca "nu e bine". dupa care suspina shi isi pun semnatura shi parafa asupra teancului de pe masa unde alti citiva nefericiti aspiranti FFI isi au cererile.

toate informatiile de mai sus pe care le'am redat aprocsimativ, pt a da o idee asupra amplorii raului, le pot detalia cu cifre egzacte, de pe siturile lor oficiale. si ramin la dispozitia oricui doreste a sti mai multe despre.

cu stima,
L.


Si ce daca nu este o poezie... - de LMC la: 18/08/2004 19:07:15
(la: Cele mai frumoase poezii)
...ceea ce am aflat in textul scris mai jos este tot la fel de poetic ca orice alta poezie indragita. Sper sa va placa
__________________________________________________________
In salonul unui spital se gaseau doi bolnavi. Unul din ei , care suferea cumplit din pricina plamanilor, era ridicat in fiecare zi de sora medicala la fereastra salonului, unde, sprijinit de perete, trebuia sa stea in picioare mai bine de o jumatate de ora. In acest timp incerca sa descrie cele vazute pe fereastra, colegului sau de suferinta, un barbat paralizat, tintuit la pat. Privea pe fereastra si-i descria plastic cum primavara punea stapanire peste parcul din apropiere. Zarzarii erau in floare, iar papadiile presarau galbenul lor regal peste verdele matasos al ierbii fragede. Un vant molatec unduia pletele unor indragostiti care se zbenguiau prin parc. Pe oglinda albastra a lacului pluteau nuferii unor lebede maiestuoase...

Zilele trecea parca mai usor, si paralizatul astepta acum cu infrigurare ziua urmatoare, cand va auzi din nou cat de minuntata este lumea de afara. Incet cu incetul, dorinta de a trai se trezea din nou in el. Simtea un freamat de viata in oasele lui imobile, cu fiecare noua descriere a frumusetii de afara.

Intr-o noapte ingrozitoare, ochii sai spre lume, omul bolnav de plamani, a inceput sa tuseasca infiorator. Mana sa imobila n-a putut apasa butonul de alarma.

Spre dimineata, au scos cadavrul din camera sa. Era acum singur. I-a venit o idee. A cerut sorei sa-l multe in patul de langa fereastra. Cu sfortari supraomenesti a reusit sa se ridice intr-un cot. S-a uitat pe fereastra sa vada un crampei macar din lumea de afara descrisa atat de minunat de colegul sau de suferinta.

In fata ferestrei era un perete mare si gol...

Petru Lascau - din Intre zambet si suspin

Zbucium si suferinta...stiluri nemuritoare, - de DESTIN la: 11/09/2004 04:09:49
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Zbucium si suferinta...din suferinta s-a nascut amorul,din sacrificiul acelui suflet nobil, din dorul si patima care i-au acaparat viata au iesit stiluri nemuritoare, adevãrate epopee închinate patriei, naturii si dragostei.

Eminescu acest poet fara pereche...

La Eminescu dragoste este senzualã, pribeagã, de pasiune.

Dragostea este spontana si de moment insa totalã si se epuizeazã în întregime pe o singurã împrejurare reluatã continu.

Din lacrimi au izvorat cele mai dulci poeme eminesciene:"O lacrimai tremura in glas si graiul lui e un suspin."

Clepsidra timpului si-a picurat usor nisipul; viata sa plina de sacrificii i-a umplut sufletul de gingasie exprimatã în versuri de mare amploare, cãci: "când inima-ti frãmântã/ Doruri vii si patimi multe.../ Toate cer intrare-n lume,/ Cer vestmintele vorbirii".

O viata zbuciumatã a sãdit în acel suflet dor de moarte;

I-a înãbusit de timpuriu dorinta de viata si optimismul;

L-a rãpit lumii mai devreme, dar tot ea l-a înaltat pe soclul nemuririi.

Eminescu spui, dor si dragoste,natura feericã zici.

Rostindu-i numele Eminescu, sufletul ti se inundã de cãldurã si candoare, apare aceea "strigare"catre intreaga lume...dorinta eterna, vrei parcã sã spui lumii întregi cã poezia lui ti-a sensibilizat existenta.

Când spui Eminescu parcã îti trezeste în auz solemne stihuri din "Luceafãr" ce i-au caracterizat viata: "Ci eu în lumea mea mã simt/ Nemuritor si rece".

"Vremea trece, vremea vine", totul moare si iar se naste, el "biet chip de lut", a trecut pragul eternitãtii rãmânând unic.

"Suflet nemuritor "pentru eternitate va rãmâne un strãlucitor "Domn al noptii" mai mult de un veac, ne-a fermecat prin poezia sa, prin înãltãtoarele ei idei, sentimente, prin mesajul ei de adâncã umanitate, prin sublima si inegalabila ei frumusete artisticã.

Eminescu va strãluci de-a pururi. cãci el este însusi "Luceafãrul nemuritor"


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21760 (raspuns la: #21505) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da, Gheorghe Doja, curat fericire ne-a adus comunismul... - de IrinaA la: 15/09/2004 18:39:22
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"In 1945 se lucra pamantul cu plugul cu boi" iar in 1980 ma duceam cu bunica cu carul cu boi dupa lemne sau la arat cu calul!
Bucurestiul in epoca de aur a "inflorit", nu? S-au distrus cartiere intregi de case ca sa "implantam" modelul corean. Oribilisme arhitectonice de genul Casei Poporului, Centrele Civice din marile orase ale Romaniei au masacrat arhitectuta romaneasca traditionala si ne-am umplut de cartiere de blocuri care de care mai anoste. Ne-am industrializat fortat, am construit colosi industriali care acum sunt in majoritate ruine.
De ce a trebuit sa transformam o tara, care ar fi trait bine merci din turism si agricultura, intr-un monstru industrial care acum crapa de foame? Numai ca sa indeplinim directivele planului cincinal?
Da, din turism am fi putut trai mai bine chiar decat austriecii.

Dar, daca ti-a fost atat de bine in comunism si suspini dupa binefacerile lui, grabeste-te sa emigrezi .... vezi inspre Cuba sau Corea!
#22383 (raspuns la: #22223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
voi veni... - de cosmacpan la: 26/09/2004 19:46:05
(la: BULUMACUL LUI FUNDULEA)
Voi veni din nou la tine
chiar de-ar fi sa nu ne stim
sa lasam, in urma noastra
un regret si un suspin.


Sã-ti fie dat sã trãiesti în timpuri interesante!
Ella - de carapiscum la: 04/10/2004 08:37:19
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Pe la noi circula o vorba: sa-ti fie de bine! Asta iti doresc din toata inima, sa-ti fie de folos si spre binecuvantare, intocmai cum spune un crestin cand se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului.

Stii, ma gandesc adeseori la clipele mele de inceput ca si crestin cand aveam o ravna si o dragoste ce duceau pana acolo incat biruiam multe ispite si nevoi numai cu gandul... Timpul a trecut, m-am lenevit, si citind acum mesajul tau mi-a venit in minte in mod automat, aproape ca o revelatie, ideea ce o regasim in unele rugaciuni ale diminetii: si anume ca fiecare zi e un nou inceput al vietii noastre. Da, tare imi doresc sa pot spune in fiecare zi la fel ca tine: "L-am gasit pe Dumnezeu"! Sau "L-am regasit pe Dumnezeu"! Stiu ce minunat este fiindca la fel ca tine am trecut prin aceeasi experienta sublima, la fel ca tine am lacrimat de fericire si am suspinat ca un copil la vederea tatalui bland si milostiv. Ce pot sa spun acum, n-a durat prea mult fiindca, nu-i asa, tot ce e frumos dureaza prea putin sau, ca sa preiau o sintagma la moda, "nici o minune nu tine mai mult de trei zile". De ce oare cicatricile sufletului ne fac sa uitam momentele existentei noastre in care ne-am adunat ca sub o umbrela la flacara iubirii lui Dumnezeu? Cred ca stiu de ce: pe cand El ne iubea, noi eram vrajmasi ai crucii...

As vrea sa pot citi astfel de mesaje in fiecare zi si, din cand in cand macar, sa vin si eu sa zic ce afirmam mai sus: ca L-am gasit pe Dumnezeu. Ce ciudat suna, inseamna ca sunt ratacit...? Sau ca m-a pierdut El pe mine...? Sau ca S-a ascuns ca sa nu-L vad...? Sincer nu stiu decat ca eram "in intuneric si-n umbra mortii si-am vazut lumina mare" exact cand mi-era mai greu, cand orice speranta de mai bine si de libertate imi fusesera pur si simplu violate de persoane care ar fi trebuit sa ma lumineze. N-aveam nici macar curajul de-a sta fata in fata cu mine insumi, mi-era teama sa nu ma recunosc... Dar am invatat la sanul bisericii ca laptele credintei te creste, asa cum se spune prin basmele noastre strabune, in trei zile cat altii, care nu se hranesc cu el, in trei ani. Si uite-asa mi-au crescut si dintii de azi cu care pot mesteca acum carne, n-am ramas doar la lapte.

Da-mi Doamne sa te regasesc in fiecare zi pe drumul vietii mele! Da-mi Doamne sa ma regasesti Tu de fiecare data cand abandonez acest drum si-o iau pe aiurea! Si daca s-o putea, eu nu indraznesc sa-Ti cer sa ma iei in brate caci stiu ca sunt nevrednic de asa o cinste mare, ci "fa-ma ca pe unul din argatii Tai"! Iar de nu s-o gasi un loc si pt. mine in camarile Tale spatioase si luminoase, lasa-ma macar sa sprijin stalpii portilor casei Tale ca sa-Ti pot vedea Fata fara asemanare. Si adu-Ti aminte ca faptura Ta sunt si ca nu astept de la Tine sa faci lucrul in locul meu, ci sa ma ajuti sa-l implinesc precum voiesti.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

Nu stiu de ce... - de fefe la: 18/11/2004 02:12:56
(la: Hai să divorţăm)
...dar in timp ce iti citeam poezia, ma gindeam ca asta ar fi buna pusa pe note. Cintata poate de un Nicu Alifantis sau un Mircea Vintila. Si-atunci cind povestesti de un pian si o vioara sa le auzi pe fondul din spate. Totusi ultimile doua versuri ar fi bine sa fie inlocuite cu semne de intrebare si puncte puncte, poate sunetul viorii, poate clapaitul pianului in surdina, poate respiratia adinca al unui suspin... orice...numai cuvinte nu...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...