comentarii

swingeri in bucuresti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dor de Bucuresti - de in_luv_with_the_sun la: 28/02/2005 21:16:04
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Am fost plecata 6 luni din tara. Sincer,nu mi-a fost dor de famile (poate doar de cele doua pisici si de catelusha mea) insa mi-au lipsit ingrozitor copacii din Bucuresti,strazile (fie ele si nesfaltate),mi-a lipsit Herastraul,Cismigiul,centrul orasului,mi-a lipsit Bucurestiul in sine. Nu pot fi ipocrita si sa nu recunosc faptul k,dupa aproximativ 1 luna as fi vrut sa fiu din nou afara si sa-mi fie dor de un Bucuresti poate idealizat,dar...
Bucuresti - de stancosty1 la: 01/03/2005 12:38:56
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Draga Chriss, ai dreptate.
Desi nu sunt bucurestean, Bucurestiul ramane orasul studentiei mele, care a fost perioada cea mai frumoasa din viata mea, asa ca eu iubesc Bucurestiul, asa cum este el şi nu stramb din nas, cum fac unii, la auzul numelui lui.
Ce, nu mai stim decat de "Parigi", precum domnul Racovitan?
Oare Parisul nu are locurile lui urate si neplacut mirositoare?
Dar, vezi, asa-i romanul. Cineva, tot pe acest sit, isi manifesta nedumerirea pentru ca, locuind in alta tara, vecinii lor, romani si ei, ii salutau in engleza.
S-ar putea totusi ca atitudinea domnului Racovitan, ca si a lui RSI, sa provina din alta cauza: dorinta de a nu aparea sentimental, ca nu da bine pentru un barbat.
Eu nu pot sa spun ca sunt un sentimental, dar recunosc ca subiectul pe care l-ai adus in discutie mi-a rascolit amintiri aproape uitate, fapt pentru care iti multumesc. Uite ca si sentimentalismul feminin este (uneori) un lucru bun.
Oricum, ca sa-ti raspund la intrebare, un loc care-mi place mult este parcul Carol.
Bucuresti/Bucurestenii! - de DESTIN la: 05/03/2005 06:03:28
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Bucurestenii au fost demult amalgamati cu noii veniti din toate provinciile romanesti.

Ca rezultat al acestui fenomen este disparitia graiului bucurestean.

In ce priveste Bucurestiul, vreau sa reamintesc ca acest oras este primul unde s-a dezvoltat o cultura urbana romaneasca.


In perioada interbelica, Bucurestiul avea imaginea acelui centru cultural si civilizational puternic.

Poate, datorita aspectului de metropola europeana pe care-l luase dupa avanturile arhitectonice eclectice combinand stiluri atat de diferite.

Imaginea favorabila se datora si unei clase foarte rafinate de intelectuali, veche aristocratie si burghezie in plina afirmare.

Comunistii au distrus in mare parte orasul si clasa care il definea,au distrus si prin ceea ce au "construit" nu numai prin ce a demolat.

Ca roman nascut in Bucuresti,atunci cand am parasit tara am "luat"cu mine mandria de a fi roman/bucurestean.

Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Mi-e dor de Bucurestiul stude - de (anonim) la: 09/03/2005 16:54:13
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Mi-e dor de Bucurestiul studentiei, de scarile din fata cladirii Comertului (ASE), de Piata Romana, de Piata Universitatii, de Hanul lui Manuc si de mustariile toamnei, de Teatrul Bulandra si Teatrul National, de Cismigiu, de ClubA,de Motoare. Mi-e dor de colegii din facultate care m-au facut sa iubesc Bucurestiul si mi-e groaza ca ma voi deziluziona cumplit peste doua saptamani cand, dupa 4 ani, voi putea ptrece cateva zile in Bucuresti. Mi-e groaza ca va fi gol, fiindca nu mai este nimeni in Bucuresti. Tori suntem impartiti prin continentele lumii.....
Ma deranjeaza mult cei care afirma ca este un oras urat si murdar. In general sunt oameni care nu au avut decat un contact vag cu orasul si nu au stiut sau nu au vrut sa ii caute frumusetile si farmecul. Poate nu este un oras care impacteaza la prima vedere, trebuie sa intri intr-o aventura a cautarii si sa gusti satisfactia fiecarei descoperiri. Asa, putin cate putin, iti intra in sange si te indragosteste....



Expo foto Bucuresti: Karel Cudlín - "Pasaje" - de Dragos Bora la: 13/03/2005 20:15:30
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Comunicat de presa din partea Centrului Cultural Ceh
--------------------------------------------------------------
Karel Cudlín „Pasaje“ - expozitie de fotografie
Muzeul National Cotroceni, Bd. Geniului nr. 1

Karel Cudlín (1960) se numara printre cei mai importanti repre-
zentanti ai fotografiei cehe contemporane. Dupa absolvirea fa-
cultatii pragheze FAMU (1987), specializare fotografie artisti-
ca, a lucrat ca fotoreporter pentru o serie de ziare si reviste
(Mladý svet, Lidové noviny, Prostor) si scurt timp si pentru
Agentia ceha de presa. Publicul ceh îl cunoaste mai ales ca pe
unul dintre fotografii personali ai fostului presedinte
Vaclav Havel si ca autor al unor imagini de o inconfundabila
originalitate din viata grupelor etnice si sociale - rromii
cehi si slovaci, muncitorii ucraineni, membrii armatei ruse
plecând din fosta Cehoslovacie, sau din viata comunitatilor
evreiesti. „Pasaje“ este o expozitie de fotografie alb-negru,
care a luat nastere în cursul mai multor ani, în timpul cala-
toriilor autorului prin întreaga lume. Fotografiile lui Cudlín
din oricare colt al lumii ar fi ele, povestesc despre condi-
tiile de baza ale existentei umane, care în esenta sunt iden-
tice oriunde ar fi.

Participarea la vernisaj doar pe baza de invitatii.
Vernisajul va avea loc în data de 16.03.2005, orele 13.00

Centrul Ceh Bucuresti
Str. Ion Ghica 11, Sect. 3, Bucuresti
T: 021 - 3039230, T/F: 021 - 3122537
E: ccbucuresti@czech.cz
Program cu publicul:
luni-vineri
8:30 - 12:30
13:30 - 16:00
--------------------------------------------------------------
Bucuresti vazut de o regizoare suedeza - de RSI la: 27/03/2005 23:59:57
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Uite ca nu numai cei nascuti in Bucuresti stiu sa-l aprecieze. Aviz snobilor:


"Formula AS - Cultură



Festivalul Dakino


Karin Wegsjo


"Bucurestiul? Imi lipsesc cuvintele pentru a descrie frumusetea
acestui oras"

O tanara regizoare suedeza obtine Premiul special pentru un film
documentar, dedicat mult hulitei capitale romane: "Farmecul discret
al Bucurestiului"

Adevarata minune! Exista straini care stiu sa descopere un alt
Bucuresti decat acela al cersetorilor, al gunoaielor si al cainilor
vagabonzi. Iar cand toate astea se-ntampla prin intermediul
aparatului de filmat, minunea este cu atat mai mare. Am intrebat-o,
deci, pe tanara, frumoasa si talentata regizoare a filmului, prin ce
miracol si-a oprit privirile asupra Bucurestiului.



- In 1987 am venit pentru prima oara in Romania. Am stat doar o zi la
Bucuresti. Era in martie, era frig, intuneric, o tristete
coplesitoare. Am vizitat apoi Sibiul si Timisoara. Pretutindeni, am
intalnit oameni minunati care, cu toata frica de atunci, erau calzi,
sensibili, admirabili. Apoi, in 1992, cand mi s-a creat ocazia sa
revin in Romania, teama disparuse. Am intalnit multa lume, persoane
interesante, m-am simtit bine.


Cat despre Bucuresti, imi lipsesc cuvintele pentru a putea descrie
frumusetea acestui oras. Este atat de plin de contraste, de locuri
frumoase, frumoase, frumoase. Case splendide, cu arhitectura "belle-
Žpoque" sau moderna, cubista sau in stil romanesc-brancovenesc.
Adevarate comori. Sigur, exista si spatiile uniforme si cenusii,
Pantelimonul de pilda, cu bulevardele lui stereotipe si nesfarsite,
cu blocuri urate, prost construite. Toate acestea la un loc dau
Bucurestiului o nota aparte, foarte personala si nu lipsita de
interes. Cat am stat la Bucuresti, am mers mult. In partea veche a
orasului era muzica, treceam pe strazi si auzeam crampeie de melodii.
In partea "noua", aceea cu blocurile uniforme si bulevarde largi,
muzica murise. Nu se auzea nici macar o nota. M-am intrebat atunci
cum ar reactiona cineva, venit din partea "veche" a orasului, obligat
sa traiasca intr-unul din aceste blocuri. Acesta este unul din
motivele pentru care am ales Bucurestiul. Celalalt motiv a fost ca
cineva ca mine, venit dintr-o tara bogata, curata, linistita -
Suedia, de pilda - simte ca, o data cu perfecta noastra curatenie, ne-
am instalat in sterilitate si am pierdut ceva important: omenescul,
caldura comunicarii, prezente din belsug aici, la Bucuresti.

In Suedia, totul este corect, suprafetele sunt perfecte, curate, fara
fisuri, fara gropi. Nu se vede ca a trecut timpul peste noi. Aici,
semnele timpului se vad, se simt la fiecare pas. Si chiar fetele
oamenilor sunt aici foarte diferite. In Europa de Vest, ca si in
Suedia, noi suntem toti la fel. Civilizatia creeaza inregimentari.
Stiu ca si aici se vor mai schimba lucrurile. Chiar de la an la an,
gasesc multe schimbari.



- Filmul dvs. este realizat in jurul a 6 personaje, oameni intre 20
si 99 de ani, pe care ii uneste acelasi sentiment: iubirea
de "acasa". Cum v-ati gasit eroii?



- O foarte buna prietena mi-a recomandat-o pe "tanti Coca", Elena
Popescu. Pe arhitectul Namescu l-am intalnit in casa parintilor unui
prieten roman din Suedia. Andrei Baleanu si Ilinca Dobrescu mi-au
fost prezentati de asistentul de regie Tudor Giurgiu, un admirabil
coleg si un bun profesionist. Imaginea filmului e semnata de
conationalul meu, Gunnar Kallstršm, unul dintre maestrii filmului
documentar suedez.



- Aveti multi prieteni la Bucuresti?



- Multi si foarte apropiati de inima mea. In general, oamenii de
aici, cand devin prieteni, sunt foarte deschisi, generosi.


- Si totusi, filmul dvs. este foarte trist. De ce?



- Pentru ca realitatea insasi este foarte trista. Viata este facuta
asa. Timpul trece si, o data cu trecerea lui vine tristetea.
Sentimentul de tristete vine mai ales de la cei care au participat la
film, de la "personaje". Au fost atat de sinceri, de deschisi, iar in
sufletele lor exista atata tristete... Asta se simte in film:
inima "personajelor".



- Exista in film o scena in care un grup, destul de agresiv, va
intreaba de ce filmati. Asa s-a intamplat intr-adevar?



- Da, s-a intamplat asa, dar nu in timpul filmarilor, ci cand am
venit in Romania singura, in 1997, inainte de filmari. Eram echipata
cu un aparat de fotografiat si cu o camera video si fotografiam
detalii care mi se pareau mai interesante. La un moment dat, cand
tocmai fotografiasem o casa mai paraginita, a venit la mine un barbat
care m-a imbrancit si a vrut chiar sa-mi ia aparatul de fotografiat.
Trageam amandoi de aparat, el era ca iesit din minti si nu a incetat
decat atunci cand un trecator, rugat de mine sa intervina, l-a
repezit, facandu-l "securist". Ca prin farmec, furiosul s-a potolit
si incidentul s-a inchis. Dar tot timpul am simtit un fel de
suspiciune din partea bucurestenilor. Este, cred, un fel de teama ca
Romania sa nu apara cu o imagine proasta in lume. Si astazi, dupa
atatia ani de la Revolutie, mai persista aceasta suspiciune. Si nu
inteleg de ce. Eu vad detalii pe care cei care locuiesc in Bucuresti
nu le iau in seama. Casele vechi, de pilda, isi au frumusetea lor si,
chiar daca nu sunt proaspat varuite, sunt armonioase, pline de
detalii surprinzatoare, fermecatoare.



- Ce proiecte de viitor aveti?



- Nu lucrez inca la un proiect anume, dar as vrea sa mai filmez si
alte locuri din Romania.



SANDA ANGHELESCU"



==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

Expo foto Bucuresti : "Tokyo - 100 de ani" - de Dragos Bora la: 05/05/2005 20:39:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
MUZEUL NATIONAL DE ARTA AL ROMÂNIEI
Sectia de Arta Orientala
JCII PHOTO SALON, AMBASADA JAPONIEI

COMUNICAT DE PRESA
EXPOZITIE DE FOTOGRAFIE JAPONEZA
TOKYO - 100 DE ANI

Expozitia: Tokyo - 100 de ani
Vernisaj: joi, 5 mai, orele 12.00
Perioada expozitiei: 5 mai - 5 iunie 2005
Locul: Muzeul National de Arta al României
Sala Rotonda Auditorium
Corp Stirbei (Strada Stirbei Voda nr. 1)
Program de vizitare: miercuri-duminica 11.00-19.00


Muzeul National de Arta al României, Ambasada Japoniei la Bucuresti si
JCII
Photo Salon au placerea sa va invite joi, 5 mai, orele 12.00 la
vernisajul
expozitiei de fotografie TOKYO - 100 de ani. Deschiderea expozitiei, al
carei curator este domnul Gheorghe Kazar, va avea loc în prezenta
doamnei
Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului National de Arta al
României, a Excelentei Sale, domnul Naotoshi Sugiuchi, Ambasadorul
Japoniei
la Bucuresti si a doamnei Mayumi Moriyama, presedinte al JCII Photo
Salon
si membra a Camerei Deputatilor din Japonia.
Prin intermediul unui grupaj de aproape 180 de fotografii alb-negru si
co-
lor realizate în perioada 1890 - 2000 de artisti japonezi, expozitia
reflec-
ta schimbarile care s-au produs în Tokyo de-a lungul secolului al
XX-lea.
Fotografiile fac parte din colectia JCII Photo Salon (Japan Camera and
Optical Instruments Inspection and Testing Institute) si au fost expuse
pen-
tru public în ultimii 10 ani la Photo Salon.
Fotografiile de la începutul secolului al XX-lea înfatiseaza atmosfera
ora-
sului prin intermediul imaginilor cu cladiri guvernamentale, parcuri
sau
gradini. Pentru a le face sa para mai reale, autorii colorau manual
fotogra-
fiile, aspectul lor fiind de tip carte postala. Lucrarile au fost
realizate
de fotografi profesionisti care erau si proprietari de studiouri foto -
ei
erau singurii care detineau la vremea respectiva aparatura necesara
obtine-
rii unor astfel de imagini.
Fotografiile realizate în perioada interbelica surprind aspecte din
viata
cotidiana a locuitorilor capitalei nipone. Imaginile cu Tokyo-ul anilor
’30
înfatiseaza o tara care se îndreapta spre razboi, în timp ce dupa
capitula-
rea Japoniei metropola ne apare ca un oras grav afectat, care-si
începea
însa reconstructia. „Miracolul economic japonez”, cum a fost numita
epoca
de dupa anii ’50, este ilustrat prin fotografii caracteristice
diferitelor
etape de modernizare, o importanta speciala fiind acordata Jocurilor
Olimpi-
ce din 1964. Portretistica este unul dintre genurile preferate de
maestrii
fotografi japonezi din aceasta perioada, în expozitie putând fi
regasite
portrete de politicieni, scriitori, actori, muzicieni si oameni de
afaceri.
Fotografiile zilelor noastre vadesc mai degraba un interes sociologic
si
preocuparea pentru anumite probleme cu care se confrunta capitala, cum
ar
fi problema poluarii si a supra-aglomerarii urbane. Multi artisti
contempo-
rani prezenti în expozitie - precum Ihee Kimura, Kiyoshi Sonobe sau
Shigeichi Nagano - au fost influentati de Yonosuke Natori (1910-1962),
pa-
rintele fotojurnalismului japonez, cel care a înfiintat „Atelierul
Japonez”
si a introdus termenul de fotografie de presa în Japonia.


La Bucuresti - de RSI la: 22/05/2005 11:32:24
(la: Intâlniri si vacante aristocrate)
Eu, "Mitica, baiat de Bucuresti" vorba lui Caragiale, sunt profund atasat orasului natal. Acum cateva zile m-am intors de-acolo. Situatia vechilor edificii s-a mai imbunatatit putin dar ramane de refacut enorm de mult si nimeni nu se grabeste. Locuri superbe rase de nebunul care a condus tara, in schimb, langa Podul Marasesti am regasit o maghernitza nenorocita de pe vremuri in care a locuit acum peste 30 de ani un unchi si care ar fi trebuit demolata de mult. Dar principalul sunt oamenii, prietenii cu care si dupa atatia ani cand ne intalnim parca ne-am despartit ieri. Despre asta si altele...in numarul viitor.

==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
gay pride la Bucuresti - de Rien 2 Loin la: 28/05/2005 21:53:13
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Vorbind la telefon cu cineva de la Bucuresti mi-a "strecurat" printre altele ca a fost aprobata o Gay-Pride la Bucuresti... Aparent a fost necesara interventia Presedintelui intrucat manifestatia fusese initial refuzata categoric.
De verificat...

Sunt curios cum o sa se desfasoare evenimentul si care vor fi reactiile societatii romanesti...
visiting Bucuresti - de Madblanch la: 16/06/2005 02:29:17
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Ce pot spune!? M-am intors in Romania anul trecut, pentru prima data, dupa multi ani...

Singurul lucru pe care il pot spune este ca, inainte de ma regasi la aeroportul Otopeni, am facut un "mic" tur al Europei de doua luni, calatorind cu aproape fiecare mijloc de tansport imaginabil, my luggage mentinindu-se curat si intr-o stare perfecta. Odata ajunsa la "baggage claim" la Otopeni, mi-au trebuit aproximativ 40 minute pentru a-mi recunoaste valizele, cantitatea de praf si nu mai stiu ce alte substante neidentificate achizitionate pe timpul zborului sau dupa - greu de precizat - facandu-le de nerecunoscut...
Ca sa nu mai adaug ca mi-am ruinat perechea mea favorita de pantaloni kakkies si my Havaianas dupa 10 minute de mers pe jos in Bucuresti, fiind acoperita de praf... Ca sa nu-mi mentionez picioarele si proaspata pedichiura.... A propos: ce e cu tarana (=praf de o copozitie mai complexa) din troleuri si buses???
Intr-adevar, a fost o experienta de neuitat, care m-a facut sa ma regasesc int-o scena din romanul "The Grapes of Wrath" de John Steinbeck a carui lectura, by the way, o recomand din toata inima amatorilor.
Bucuresti, 17 septembrie dimineata - de Ionut Dipse la: 18/09/2005 10:22:02
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
http://www.dipse.ro/ionut/index.php?spgmGal=Bucuresti%20-%2017%20septembrie%202005
#72988 (raspuns la: #72946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bucuresti, 17 septembrie dimineata - de Alin Neamtu la: 19/09/2005 00:42:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Imagini frumoase... Interesanta lumina. Desi sunt facute in afara, senzatia mea este ca sunt luminile unei incaperi intunecate si triste. Poate ca Bucurestiul de azi... Cu indulgenta, Alin.
#73103 (raspuns la: #73102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O plimbare prin Bucuresti. - de DanTe la: 24/09/2005 19:08:36
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
O plimbare prin Bucuresti.

http://dante.ug.ro/thumbnails.php?album=26

IN curand voi adauga mai multe fotografii, si din Bucuresti si de la festivalul Enescu.
#74493 (raspuns la: #74471) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
serbus la toti! La Bucuresti - de RSI la: 03/10/2005 15:16:01
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
serbus la toti! La Bucuresti vremea a inebunit de tot. Ieri au fost ploi torentiale, intersectia de langa mine putea fi traversata cu gondola, masini blocate cu apa pana la faruri...azi e soare, cald, frumos. Am trecut in mare viteza sa va salut, acum tre sa plec. Ma intalnesc cu un grup de prieteni.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#76400 (raspuns la: #76398) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
S-a mai bagat o taxa in Bucuresti. - de Dragos Bora la: 11/10/2005 16:52:15
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
S-a mai bagat o taxa in Bucuresti.

E vorba de "Taxa pentru fotografiere sau filmare profesionala".
Parca 75 000 lei pe metrul patrat (pe zi?).

Era si normal. Ati vazut ca in ultimul timp era greu de
gasit cativa metri patrati de uscat. In rest, apa cat vezi.
Pe lungime, latime si adancime.

Bucuresti - de George Nicolae la: 31/10/2005 23:00:40
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cum ritmul a fost infernal in ultimul timp uichedul acesta am fost loco. Cateva imagini dintr-un Bucuresti contemporan, primele dintr-o serie mai lunga ce sper ca voi avea timp sa o termin, am pus la http://www.paginiweb.com/blog/?p=124 .
In Bucuresti e fain Art Jazz - de irma la: 01/11/2005 21:16:34
(la: Unora le place jazz-ul)
In Bucuresti e fain Art Jazz Club (este in subsolul Galeriilor Orizont). Acolo am fost sa ascult Teodora Enache (foarte frumoasa voce)

Mai sunt si altele, dar nu le stiu eu
Bucurestiul poate fi frumos noi nu-l meritam - de daniela_sorina_albeanu la: 02/12/2005 14:18:28
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
M-am nascut in Bucuresti. Am locuit in diferite cartiere,acum locuiesc in Titan. Multumesc pe aceasta cale, noului primar care intradevar se ocupa de acest cartier. Cred ca pot spune ca este din ce in ce mai frumos, este poate cel mai verde cartier din Bucuresti.

Pacat insa ca noi ne facem ca nu vedem cosurile de gunoi!Pacat ca dupa ce ne odihnim pe bancile cele noi puse de edilii orasului nostru, gasim cu cale sa luam o stinghie acasa (Dumnezeu stie de ce?)sau sa lasam ca amintire numele nostru pentru pentru viitorii plimbareti! Sa stricam un leagan care poate ar face si alti copii fericiti!
Totusi iubesc Bucurestiul!Am citit tot ce-a aparut despre Bucurestiul vechi De la Povestirile Doamnelor si Domnilor pana la istoria hanurilor Bucurestene, si-am visat cu ochii deschisi la un Bucuresti mai frumos cu oameni mai preocupati de capitala lor care pana la urma ne repezinta!

IUBESC BUCURESTIUL DAR NU POT SA NU FAC COMPARATII CU SIBIUL SIGHISOARA! etc.

Sunt din Bucuresti(temporar i - de cezarok1 la: 02/12/2005 18:52:55
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Sunt din Bucuresti(temporar in Craiova) si evident ca mai toate amintirile mele sunt legate de Bucuresti.
Imi face placere sa-mi amintesc de gradina Cina sau restaurantul Turn din perioada 1980-1990,de parcurile Cismigiu si Herastrau,de Muzeul Satului unde stateam pe iarba in curtea unei casute si cantam (nu eu -la chitara),de barul Spaniol de langa Hotel Bucuresti...Dar deh,alte vremuri alte preocupari.
Fiecare e legat de locurile pe unde a stat si le percepe in functie de amintirile pe care i le trezeste fiecare in parte.
bucuresti - de om la: 02/12/2005 16:20:39
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Nascut si crescut in Bucurestiul pe care credeam ca-l stiu de la A la...Z. Dupa cativa ani de "afara" m-am intors cu vizitatori ca sa le arat orasul copilariei mele...cand DOAR am hoinarit fara nici o tinta precisa, cu ochii pe toate bisericile (am citit undeva ca sunt peste 100) si casele, admirand arhitectura VECHE, am realizat ca TREBUIE sa RIDICI OCHII din asfaltul crapat ca sa vezi "Micul Paris".
Bucurestiul inca supravietuieste si este FRUMOS de la nivelul 1 in sus !!




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...