comentarii

tample


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pentru Daniel - de sanjuro la: 24/10/2003 02:29:32
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Nu am dat importanta la ceea ce-mi spusese atunci...Intamplator, dupa un an sau doi, umbland pe un raft in bucatarie, o moneda a cazut si mi s-a lipit de piept , (eram gol pana la brau). M-a amuzat. Am luat moneda si am pus-o pe frunte, apoi pe tampla, apoi pe brat. Statea "lipita". Am luat apoi o lingurita. La fel. Apoi o lingura, un cutit de bucatarie...toate stateau ca lipite. Dar stateau pentru ca eu credeam ca trebuie sa stea, si ma concentram la acest lucru. Am facut dus, si m-am uscat foarte bine. Am repetat experienta, si lucrurile s-au repetat. Am luat un fier de calcat pe care l-am pus pe piept. Fierul a ramas lipit pe piept, (este drept, nu in pozitie perfect verticala). Am stiut atunci ca posed bioenergie.
Dar de acest lucru si-a dat seama respectiva persoana doar strangandu-mi mana.


sanjuro
#2024 (raspuns la: #1946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru Alice si papadie - de sanjuro la: 27/10/2003 03:04:28
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Am facut ACUM doua poze cu camera digitala, si voi gasi modalitatea sa va parvina. Una este cu un cutter, celalata cu o furculitza, ambele "lipite" pe tampla dreapta, (n-am avut altceva la indemana...)

Fierul de calcat nu era incins, (glumetzule!)

Pozitia "in picioare".

Bioenergia mi-o folosesc empiric as zice , sa potolesc durerile de cap. Este suficient sa tin un minut-doua mainile deasupra "subiectului".
Se fac cursuri pentru bioeregeticieni, de radiestezie, si alte chestii...Eu n-am timp de asa ceva. Sunt multumit cu ce pot face, acum, si mai ma si amuz!


sanjuro
Moartea caprioarei - de Ingrid la: 21/11/2003 23:37:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!


Nicolae Labis

destinul unui emigrant - de Catalina Bader la: 21/01/2004 03:29:39
(la: Romani in strainatate)
ANA ILIE:

Un imigrant roman din America a fost impuscat in cap dupa ce a livrat pizza la o adresa din orasul Frankford (statul Philadelphia). Politia a exclus motivul jafului.
Bita Dobromirescu si sotia sa, Anisoara, si-au lasat copiii in urma, in Romania, pentru a porni in cautarea unei vieti fara comunism si saracie. Au pus piciorul pe pamantul american in 1989, ca refugiati politici, fugind din Romania prin fosta Iugoslavie. La mijlocul anilor 1990, familia Dobromirescu, reunita cu baiatul si cele trei fiice, ducea o viata linistita intr-o casa din nordestul Philadelphiei. Ca multe alte familii de imigranti, si acestia urmareau visul american. Intr-o fractiune de secunda, duminica noaptea, visul s-a transformat in cosmar: Bita Dobromirescu, in varsta de 46 de ani, a fost impuscat, de la mica distanta, in ceafa de un atacator necunoscut, dupa ce victima livrase pizza.

ENIGMA.Anchetatorii au gasit trupul lui Dobromirescu la cativa metri de microbuzul sau, care avea motorul in stare de functiune, la ora 9:15 seara, pe Strada Leiper. Dobromirescu era angajat de opt ani la New Oxford Pizza, aflata pe Bulevardul Oxford. Cand a fost descoperit, inca mai avea asupra sa incasarile din acea seara. Proprietarul pizzeriei, Dimitrios Koukaras, vorbind cu caldura despre cel pe care il considera mai degraba un prieten, a declarat politiei ca uciderea acestuia nu a avut ca scop jaful. Bita “mergea de trei ori pe zi in acea cladire, unde avem o multime de clienti buni”, a declarat el reporterilor de la “The Philadelphia Inquirer”. Si Lucia Dobromirescu, fiica in varsta de 19 ani, a spus ca “daca cineva ar fi vrut sa il jefuiasca, i-ar fi pus arma la tampla si i-ar fi luat banii. El le-ar fi dat tot”, avand in vedere ca a mai trecut prin situatii similare.

AVENTURI. “I s-au inta mplat o multime de lucruri, insa nu am crezut ca va muri”, spune copilul cel mai mare al familiei, Alina Dobromirescu, in varsta de 20 de ani. Viata lui Dobromirescu in America este destul de controversata. In anul 1992, Dobromirescu a fost impuscat de cinci ori in timpul unei confrunta ri cu un om inarmat, care ii ameninta familia. In 1994, Bita Dobromirescu a fost gasit vinovat de crima involuntara pentru uciderea acestui barbat.
Mai mult, in urma cu doua saptamani, la 3 ianuarie, Dobromirescu a fost lovit de o masina marca Cadillac, in timp ce traversa Bulevardul Oxford. Soferul a oprit pentru o clipa, apoi a parasit scena accidentului, lasandu-l pe Bita lovit, in mijlocul strazii. Dobromirescu a facut plangere la politie, insa ofiterii au declarat ca nu au putut face nimic, deoarece victima nu a retinut numarul de inmatriculare al masinii.
Cu toate acestea, Dobromirescu i-a povestit fiicei sale Alina ca l-ar fi vazut pe sofer in timp ce livra pizza intr-o cladire de apartamente din Strada Leiper, exact locul unde, doua saptamani mai tarziu, a fost ucis in stil mafiot.
Acum, politia a redeschis dosarul accidentului de ma sina, cautand indicii cu privire la asasin.

Confuzie generalizata - de Filip Antonio la: 21/03/2004 04:38:34
(la: America, o tara comunista?)
"Sunt o tanara artista de 25 de ani care dintr-o intamplare a destinului a ajuns in America. Nu cu visul american intre tample ci, cu simpla dorinta de a-mi dovedi ca pot mai mult. Surprinzator a fost sa descopar o tara care, desi se considera pe deplin democrata, e mai comunista decat imi pot imagina!"

Probabil ca nu stii ce este acela comunism, dat fiind ca nu ai trait ca adulta sub un astfel de regim.

"Ca foloseste aspectele pozitive ale doctrinei lui Marx si Lenin este adevarat pana la un punct".

Care fiind acelea?

"Dar, nu mi-as fi imaginat niciodata ca o tara poate sa fie atat de inchisa si individualista pana nu am vazut ce e aici"!

Hotaraste-te: ori e comunista si deci colectivista, ori e individualista?

"Iar faptul ca inca nu au dictator ii indeparteaza de notiunea de poltica comunista? In nici un caz. Dictatura comunista este un lucru, doctrina comunista altul. America se foloseste de ea intr-un sistem politic care mai mult de mituri nu fabrica nimic".

De unde stii matale lucrurile astea? Ce cuprind lecturile tale despre doctrina comunista? Si daca e asa de rau in America, de ce nu te intorci in paradisul romanesc? Sau poate faci o calatorie mai lunga prin Cuba sau Coreea de nord ca sa vezi ce inseamna doctrina comunista aplicata ad literam.
greseli suparatoare - de christa la: 27/05/2004 18:11:45
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
ma deranjeaza greselile de orice tip.
tocmai am avut de redactat un referat cu greseli privind utilizarea prepozitiilor. exemplele date in referat trebuia sa fie luate din ziare. la inceput credeam ca imi va fi tare greu sa gasesc greseli in ziare sau in reviste. nu a fost asa. iata cateva exemple care pe mine m-au distrat atunci cand le-am citit:

" Racanel, gol cu Greuther Furth!!"(cica marcase un gol, dar....").
" Ioana Cioboata are fotografiile fiului decedat pe peretii casei".
" Baiatul a intrat in muzica tare si cu forta, cheltuind in stanga si dreapta".
" Putin fard asternut de pe pometi catre tample este de ajuns, astfel riscam un efect de clovn".
" dupa trei luni de exercitii veti avea un abdomen de beton".
" Femeia zambeste, isi lasa usor capul in spate si se cazneste sa scoata un murmur din adancul pieptului sau zbuciumat".
" L-am pierdut pe Rocky, un mascul de Boxer".
" Folositi demachiantele pentru ochi si in zona oculara".
" La legea junglei s-ar putea sa fim la paritate".
" lectura agreabila " - de christa la: 27/05/2004 18:50:49
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Greselile deranjeaza pe oricine. Nu conteaza natura lor. Avand in vedere ca sunt studenta la Litere, gramatica limbii romane ma preocupa destul de mult.Greselile de ortografie nu mai sunt primordiale in lista preocuparilor mele din acest domeniu. Am avut de realizat, de curand, un referat privitor la greselile in utilizarea prepozitiilor. Exemplele din referatul meu trebuia sa fie luate din ziare sau reviste. Mi s-a parut destul de " dificil" de indeplinit aceasta sarcina, dar, pe masura ce cautam in ziare si in reviste, am ramas impresionata de multitudinea greselilor existente. Am avut un material foarte bogat. Iata cateva exemple de greseli culese din anumite ziare si reviste:

" Racanel, gol cu Greuther Furth!!"(cica marcase un gol, dar....").
" Ioana Cioboata are fotografiile fiului decedat pe peretii casei".
" Baiatul a intrat in muzica tare si cu forta, cheltuind in stanga si dreapta".
" Putin fard asternut de pe pometi catre tample este de ajuns, astfel riscam un efect de clovn".
" dupa trei luni de exercitii veti avea un abdomen de beton".
" Femeia zambeste, isi lasa usor capul in spate si se cazneste sa scoata un murmur din adancul pieptului sau zbuciumat".
" L-am pierdut pe Rocky, un mascul de Boxer".
" Folositi demachiantele pentru ochi si in zona oculara".
" La legea junglei s-ar putea sa fim la paritate".
o poeta pe care o iubesc- K.Rohini - de arhonte carol la: 28/05/2004 06:41:23
(la: Cele mai frumoase poezii)
*
Semnul infinitului din inima
isi leapada crusta
sta sa se preschimbe-n cuvant

Mi-s umerii slabi
si mainile pline de vant.

**
Du-te,te du,
intarziatul meu Domn
eu am sa vin dupa tine
pe drumul din somn
ia cu tine comorile
si-nchide toate cararile
mai este un tarm pe
care vreau sa-l ajung
mai este-un amurg
pe care vreau sa-l inund
eu mai raman sa ma cern
cu smeritele frunze
pe fruntea adormita
a mumelor lumii
du-te, te du,
intarziatul meu Domn,
n-ai grija
te voi ajunge-ntr-o noapte
pe drumul din somn.
***
Asa cum stai
cu fruntea lipita de cer
rasuflarea ta abureste cu nouri albi
vazduhul
ce s-or fi mirand cei de pe lumea cealalta
de cuvantul Dumnezeu
scrijelit de degetul tau,
cititndu-l invers,
neintelegendu-i sensul.
****
Iubeste-ma ametitor ca vantul
si rupe-mi zagazurile
sa cad din nou in cer
din leaganul tandru
al bratelor tale
si daca lovindu-ma cu tampla
de o stea abia nascanda
eu ma voi pierde de tine-n milenii
cu lacrima-nghetata
in ochiul meu stelar
tot voi mai trece
prin fata ferestrei tale luminate
ca o cometa
odata la un milion de ani.
*****
Asa cum iti reversi in mine
nefiinta
purtandu-ma ca pe-o corabie
in vesnicie
si-mi infloresti pe trup
manunchiuri mari de lotusi
pe frunte
aurore
asa cum treci din tine
in mine
parca ai fi Dumnezeu
generos scufundat
in creatie.

Iar cea mai iubita poezie cu adevarat este Luceafarul de Eminescu. Nu cred ca poate fi o alta mai frumosa si mai profunda decat aceasta.
Am invata-o cand eram in scoala primara. Este singura poezie pe care mi-o amintesc perfect.
redau un fragment:
"Porni Luceafarul
cresteau in cer a lui aripe
si cai de mii de ani treceau
in tot atatea clipe
un cer de stele dedesubt
deasupra cer de stele
parea un fulger ne-ntrerupt
ratacitor prin ele."

Absolut perfect.
Marturisesc ca am citit multi alti poeti mari, Rilke,Goethe,Milton, Elitis, Elias Canetti, Puskin, Esenin, Beaudelaire, s.a., insa nimeni nu mi s-a parut a fi perfect ca Eminescu. Un alt poet pe care-l iubesc este Lucian Blaga.
balenoptere_in_buricu'_gol - de Alice la: 27/07/2004 12:29:00
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
una: cine iti impune, bre, sa copiezi 'imbecilitati'?
tz-o pus careva tzava rece de colt la tampla?
mia niciodata!:)

noa, acuma, ce m-as face io fara grasanele cu buricu' gol?
si fara barbatii care saliveza dupa asa ceva?

si-n definitiv si la urma urmei:) ce-mi pasa mie de osanzele fetelor alora si de amorezii lor?
astia-s o categorie aparte, fara de care amorezii 'mei' s-ar orienta mult mai greu.
vezi, sunt necesari.:)

hahaa... la pedichiura nu-mi creste inima, da' sa ma vezi cand ies de sub foarfecele magic al lui Adrian ...:))))care-mi ia apoi chielea de pa mine, ca rau ma arde la bozonar!:))))

ca tot vorbim, ca intre fete, zau ca-mi vine sa strig: "nah, mucoaselor, arza-v-ar focu', ce bucatica ultra-superba sunt si culmea nimicniciei: nu-s deloc blonda!" sau, de la caz (la caz)" salivati, salivati, visaaaati!".

mai, fata mè, lasa revistele pentru fimei in pace, ca-si au locul lor.
habar n-ai tu cate vieti salveza.
stiu ca-i trist, dar asta e.

aaah, ma imaginez psiholog ... si vine la mine o grasuta sedusa si abandonata, cu suncile atarnandu-i lasciv, cu curu' cat banitza (ah, de la stress, mananc din cauza stress-ului, doctore, az' insa am rezistat - trei farfurii de bors cu samantana, 15 sarmale si am refuzat doua portii de inghetata la desert!)...asaaa ... si vine, cum spuneam, grasuta complet inlacramata si io n-o trimit la coiffeur la Adrian (vai, iar am uitat "hair stylist"!), ci la Goethe...daaa ... ii dau sa ceteasca "suferintele tanarului werther" ...si-o slavez de sine-insasi.

huooo, alice, sadico!

#18441 (raspuns la: #18414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dintre sute de catarge..... - de cosmacpan la: 23/09/2004 19:14:52
(la: Roman despre diaspora?)
Indiferent daca s-a scris sau nu, prapastia este inca destul de adanca si mai trebuiesc sute de « cadavre » ca s-o umple. De ce incep asa de abrupt ? Pentru ca toti romanii din diaspora au fost priviti prin lentilele acelui « salam cu soia » mancat sau nu alaturi de neamuri. Pe cine din valea Jiului ar interesa povestea Regelui Mihai si a Reginei lui Ana ? Ar face vanzari spectaculoase la Apaca memoriile sau jurnalui Monicai Lovinescu ? Cati dintre ciobanii filozofi ar avea timp si rabdare sa-ti explice cum sta treaba cu religiile lui Eliade ? dar cine isi mai aduce aminte de printii, printesele, generalii de armata, comandantii de marina care au scapat si nu au construit cu oasele lor memoria si identitatea romanilor de pretudindeni ? Ar fi importanta o carte a destinului sasilor si svabilor vanduti pentru a-si castiga dreptul la libertate ? Pe cine ar mai misca drama si lacrimile vietii de adaptabili in toate statele lumii ? dar oare in Siberia se poate vorbi tot despre diaspora ? Sau in stepele uitate si fara de nume ? Romani au fost, romani sunt inca si-or fi in …..in sufletul si in mintea cui ? Stie cineva cat adevar este in « dezbinarea » ce este presarata ca sarea in bucatele sufletului de emigrant ? Ne este greu sa ne acceptam unii pe altii aici in tara, traitori printre blocuri (BUG Mafia) sau mancatori de salam. Daca pe noi insine de-abia ne suportam cum oare ii vom privi pe cei de afara ? Durerea este ca preceptul « iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti » s-a sters din mintea, inima si sufletul nostru. Va naste oare neamul nostru « o piatra din tampla » care sa fie o piedica si care sa ia asupra sa toate pacatele acestui neam redandu-ne linistea, pacea si unirea ?
Denysa, - de DESTIN la: 25/09/2004 04:07:03
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Exact,la aceasta premonitie asteptam si mai astept mai multe detalii...

Se stie ,Eminescu a fost lovit in tampla cu piatra...versul din poezia Rugaciunea unui dac era scris cu 10 ani in urma...

Thanks!

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23333 (raspuns la: #23232) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai intai promisiunea - de carapiscum la: 08/01/2005 05:24:29
(la: FILOSOFUL)
Stii ca o promisiune facuta e datorie de onoare... Recunosc faptul ca nu m-am straduit f. mult in construirea versurilor mele, a fost pur si simplu vorba de insiruirea celor simtite de mine. Si sper sa nu te supere ca am luat la modul personal ce ai scris acolo :} .

DE-AS FI IUBIREA

Tocmai singuratatea ma sperie de moarte,
Nu suferinta cruda pe care capu-mi plec
In fiecare clipa, din noapte pana-n noapte;

Iar suferinta asta nu voi ca sa o trec
Ci vreau cu drag s-o mangai- poate
Intr-un sfarsit voi reusi s-o-nduplec.

Mi-e frica sa-mi arat obrazul
Ce l-am lasat ades nepalmuit
Si mi-e rusine sa-mi arat extazul;

Chiar dorul meu l-am zugravit
Cand peste mine da necazul
Ca mi-a parut mult mai cinstit.

Drept sa iti spun, prieten de departe,
La cei ca tine vreau s-ajung
Macar cat ochii-mi pot sa cate;

Si fie drumul cat de lung,
De oi cadea in praf, pe coate,
Singuratatea voi voi s-alung.

Nu cred in mine, ca nu-s zeu,
Desi spre toti intorc privirea
Cea lacoma, de unic semizeu;

Dara dreptatea si iubirea
Raman de-a pururi telul meu
Pe cand ceilalti voiesc doar fericirea.

Mi-e mila sau mi-e sila uneori
De toti acei manati orbeste
A caror cizma neagra calca flori;

Si chiar de vad ca stratul se goleste
De ma cuprind in brate reci fiori,
Ii iert, caci viata lor boleste.

Oh, de-as fi eu acel ce umple lumea
M-as infunda in cea mai rece stanca
Si-as pravali pe mine culmea,

Apoi lumina ce soarele-o arunca
Mi-ar lacrima in ochi doar lunea
Pana ce m-as sfarsi in vis ca o naluca.

E-adevarat, aici sunt totul si nimic,
Unii ma vor aproape si altii ma gonesc,
Pot fi chiar mare si puternic, pot fi pitic,

Cu cei fara de lege nu voi sa ma-nvoiesc,
Am suflet tanar dar parul de bunic
Si asta e cosmarul pe care il traiesc.

Un singur loc mi-a mai ramas
Unde sa-mi odihnesc tampla straina
Si pot sa fac un ultim, lung popas:

Oh, scumpa mama, cu fata ta blajina
Inrourata-ades de plans si de necaz,
Mai lasa-ma odat la sanul tau cu smirna!…

Lumestii oameni cata placerile de-o zi
Si parca dinadins alunga nemurirea
Ce zace in uitare, la antici si in vis;

Se invoiesc cu totii sa afle lamurirea
Si cearca fara noima, ca un fugar proscris,
Sa-si uite fardelegea ce i-a adus pieirea.

Am invatat demult ce-nseamna sa iubesti
Dar cand credeam ca-i sorb suflarea minunata
Ascunsa intre file de mituri si povesti

Mi-a tras o palma grea ce-mi stinse verva toata
Si mi-a racnit severa: -Acestia nu-s onesti!
Atunci mi s-a strivit tot sufletul pe roata.

Dar ce sa fac cu firea-mi pacatoasa,
Ca am iubit din nou, cu patima nebuna,
Pana ce vocea ei tuna din nou geloasa

Si fara ca macar acum sa mai imi spuna
Imi prefacu iubita in harca cea gheboasa
Si ma lasa sa urlu ca lupul inspre luna.

Insa acum sunt prins in chingi si in robie:
Cu cat mai mult ma chinui sa uit de dorul ei,
Cu cat mai mult imi spun ca asta-i o prostie,

Cu toate ca respinge cu cruzi-i ochi de lei,
Nu pot uita argintul sclipind in pirostrie
Si gandul nu se-mpaca cu pumnii sai cei grei.

Probabil am sa mor visand de dor si jale,
Poate deja sunt mort si inca nu-mi dau seama,
De-as fi iubirea insasi, atunci de ce ma doare?

Pot trece peste toate, pot umili si teama
Dar sa nu-mi ceara nimeni sa calc la fel pe floare
Caci n-as mai fi eu insumi, cum poti sa iti dai seama.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#32961 (raspuns la: #32907) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT. VOI TOTI, DAR IN SPECIAL SOTIEI MELE!!!!!!! - de carapiscum la: 10/01/2005 05:00:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33058 (raspuns la: #31644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ciocolate - de maan la: 28/02/2005 23:16:54
(la: Dragoste prin Internet)
Am intalnit multi oameni pe care i-am cunoscut pe net, cand am considerat eu necesar. Toti au fost asa cum ii stiam, cum ii mirosisem: simpatiile au sporit, antipatiile mi-au fost confirmate. Cativa mi-au devenit prieteni intimi.

Internetul e ca un bar la care poti avea sansa sa intlanesti un narcoman, un escroc un politzai, o muiere beata, o naiva-n cautare de-aventuri nerostite. Se-ntampla ca oamenii sa se desfaca mai usor in spatele unei porecle, uitand ca nickul e doar un val iar nu un scut – protectia e virtuala. Mincinosii vor ramane mincinosi, trufasii se vor bate-n orgolii, narcisistii se vor iubi mai mult, palavragii vor fi ca-n paradis.
Poti juca orice rol pe net, smekeria e ca in final ajungi sa te joci pe tine, mai real decat ai crezut ca esti dincoace de tastaura.

Iubirea, pe net?
Iubirea se poate isca din orice si-n oricine … locul e ultima categorie de dicutat.
Zicea rembrand mai jos ca proiectam in celalat toate fanteziile si dorintele noastre … pai si-n real life, nu-i identic, man?
Nu-i, asa-i, ii oarecum in oglinda si mult mai fain si periculos.

o cunosti pe strada … mmmm …cu fustita aia a ei mica si popou obraznic …hm, tarfulitza, ce-ai mai ofili-o cu ne-satz intr-o sara, poate asta, chiar in sara asta, daca te gandesti … si-o iei catinel in urma-i salivand, mustacind ganduri porcesti, le stii tu … si-o vezi cum intra-n casa fugutza, tremurand de vant rece si pasi de-ai tai in urma-i.
Si te frige amintirea fustei toata noaptea si te munceste doru, pana maine, cand te gaseste spanzurand ca prostu’n usa ei …si cand va catadicsi sa te remarce, sirena si cand gura ei ti-o lichefia propriile-ti soapte-n ureche, iar fusta va zace-n amintire si-aiurea pe covor, tu ai sa te gandesti ca n-are decat zece clase, ca fumeaza prostii, si e fan britney spiiirs???
Aiurea, mosule, la shtrasse, daca te fura fustita, nu te-alegi decat c-o penicilina, in caz de nesansa minora. Pe net ii caz de soapte, de creieri fierbinti si-asta produce mai mult decat mancarimi.

Csa cascam ochii, nu tot ce zboara-i de mancat: nu locul de-amplasare-a tastaturii face diferenta dintre lumi, ci omul insusi.

… ma pot indragosti pe net ca si pe plaja: ramane sa vaz cat ma duce capu si pana unde.
Acu’ ma veti vedea pe plaja defiland semetz in slip, ma veti putea citi focos la cafenea.
Intre mine si duduitza asta cu fustita precum focu’, ce s-o-ntampla, de s-o-tampla, dea domnu’ sa nu stie nimeni: nici macar nurii ei, ogoindu-mi trufia.

ma refeream - de DONNA la: 21/03/2005 17:41:29
(la: PENTRU TINE)
da Mihail
chiar la asta...nu imi vine sa cred...k esti singurul care a "vazut"...ce era dincolo de cuvintele mele...
e vorba de aceasta stranie senzatie...pe care o simt..oare de ce???:) mai mult primavara...
merg pe strada si o fericire perfecta ma inunda...
e drept ca apare si intr-o statie de metro ..pe fuugaa...zambetul..
ce se adauga la toate acestea...in versurile mele..e strangerea de inima..regretul...de a nu putea opri..TIMPUL..
azi am vazut un fir alb pe tample..
Oana
#40149 (raspuns la: #39695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
expo foto Bucuresti - de Dragos Bora la: 10/05/2005 21:28:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutari!
Intr-adevar, o expozitie de Dan Dinescu ar trebui sa fie si un eveniment mediatic, nu doar unul in sine.
Din pacate, desi am vazut afisul cu "Zilele diversitatii" cu vreo 2 saptamani in urma n-am gasit un program.
Stiam de o expozitie foto acolo dar atat. Iar stirea am aflat-o de la cineva de incredere, altfel nici
n-o puneam. Ce sa zic, m-am uitat la Jurnalul de pe TVR Cultural si, cu toate ca au tot zis de ce in-
tampla la MTR, n-au pomenit nimic de expozitia foto. :-(
#47947 (raspuns la: #47479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sora mea - Eugen Jebeleanu - de Intruder la: 18/05/2005 07:58:47
(la: Cele mai frumoase poezii)
vaca are ochi atat de blanzi
si ma intelege mai bine
decat voi, frati ai mei, pe mine

Pentru ca voi nu m-ati mai vrea
si m-ati goni departe
mult mai aproape de moarte
decat vaca, prietena mea

care spre mine priveste
cu ochii intelegatori
de margarite si nouri usori

cu gandul la abatorul ce ni se pregateste
si ei si mie deopotriva
de nevazuta forta nemilostiva.

si fruntea sa e de zapada blanda
si nu poarta ochelari
si tampla ei de luna si ma pazeste
si nu sta la panda.

labis - de maan la: 10/06/2005 22:58:48
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.
Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.
Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce 'nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!
hihihihi - de Belle la: 15/06/2005 15:01:43
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
s-si m-m-mie mi se mai in-n-tampla ;)
am zile cand nici macar romaneste nu pot vorbi darmite engleza... mai ales cand am inchidere de trimestru. le-am si spus "azi vorbesc romaneste, daca pricepeti atunci bine, daca nu, e problema voastra nu a mea"
#54996 (raspuns la: #54995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"chiar daca" - de maan la: 23/07/2005 11:36:49
(la: Versuri din melodiile voastre preferate...)
sa te feresc de visurile tale
sa te ascund de clipa care moare
nici n-am sa-ncerc
puterea asta trebuie s-o AI tu
e pentru tine...

sa te feresc de ochii din oglinda
lumina lor pe tample ar sa-mi ninga
nici n-am sa-ncerc
puterea asta trebuie s-o AI tu
e pentru tine...

sa-ti deslusesc mirajul implinirii
sa te ascund de focul amintirii
nici n-am sa-ncerc
puterea asta trebuie s-o AI tu
e pentru tine...

sa pot pasi pe pasii umbrei tale
sa ma zidesc in coltul gurii tale
nici n-am sa-ncerc
puterea asta trebuie s-o DAI tu
e pentru tine...

chilian, florin - "so why"

*****************************
chiar daca n-o mai vezi zambind
chiar daca
chiar daca n-o mai simti venind
chiar daca
chiar daca nu-ntelegi cum s-a-ntamplat

chiar daca n-o mai poti suna
chiar daca
chiar daca n-o mai poti chema
chiar daca doar amintirile-au ramas de-atunci cu voi

chiar daca nu-i mai poti vorbi
chiar daca,
chiar daca n-o poti intalni
chiar daca
chiar daca toata lumea e-ntre voi

chiar daca el nu-i vinovat
chiar daca stii si n-ai uitat
chiar daca lumea s-a-mpartit stupid la doi ...

chiar daca viata v-a speriat
chiar daca stii, el n-a uitat
si telefonul suna, suna mereu ...

ce mult te-a iubit ...
ce mult te-a iubit ...
ce mult te-a iubit ...
cat te-a iubit de mult ...
ce mult te-a iubit ...
ce mul te-a iubit ...
ce mult te-a iubit ...
cat te-a iubit de mult ...

chiar daca ...nu te vede
chiar daca
chiar daca nu mai crede
chiar daca ...
chiar daca nu mai stie unde esti

chiar daca ...o mai vezi trecand
chiar daca... la brat cu sotul ei mergand
chiar daca ...din cand in cand priveste inapoi
ce mult te-a iubit
ce mult te-a iubiiiit
ce mult te-a iubit
cat te-a iubit de mult
ce mult te-a iubiiiiit
ce mult te-a iubiiit,
ce mult te-a iubit
cat Te-a iubit de muuult
ce muuult te-a iubit .....................

franturi de banal, puse pe muzica si tanguite-n stil aparte.
chiar daca nu le-ai trait,le simiti, prin muzica.
chiar daca...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...