comentarii

tanasescu nicolae constantin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
INVITATIE - de Dinu Lazar la: 25/02/2004 15:33:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
INVITATIE LA PRIMUL SALON INTERNATIONAL AL ARTISTILOR FOTOGRAFI ROMANI DE PRETUTINDENI


REGULAMENTUL PRIMULUI SALON INTERNATIONAL AL ARTISTILOR FOTOGRAFI ROMANI DE PRETUTINDENI



Clubul Fotografic " NUFARUL " din Oradea organizeaza in colaborare cu Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National al Judetului Bihor, prima editie a Salonului International de arta fotografica al artistilor fotografi romani de pretutindeni.

Salonul isi propune sa prezinte publicului vizitator ultimele creatii ale artistilor fotografi romani aflati atat in Romania, cat si in diefrite parti ale lumii.

Pentru Salon fiecare artist de peste hotarele tarii poate trimite cel mult 5 fotografii alb- negru sau color de format 20 x 30 cm , respective 30 x 40 cm. Din Romania vor participa, doar artisti fotografi invitati special de organizatori.



Tematica concursului este libera



Un juriu format din : - prof. Viorel Horj, directorul Directiei Judetene pentru Cultura , Culte si Patrimoniul Cultural National Bihor,

- poetul Ioan Moldovan, redactorul sef al Revistei " Familia " Oradea,

- critic de arta Ramona Novicov,

- artistul fotograf Stefan Toth A. FIAP, directorul Clubului Fotografic " Nufarul " Oradea,

- artistul fotograf Constantin Dancoglu A. FIAP, cons. General al Clubului Fotografic " Nufarul " Oradea.

Vor selectiona pentru Salon cele mai representative lucrari si vor premia cele mai valoroase fotografii.



Cu aceasta ocazie se va edita un catalog color



Coletele cu fotografii, bine ambalate, vor fi expediate pe adresa :

Stefan Toth

Clubul Fotografic Nufarul

P. O. Box 269

ORADEA 1 - ROMANIA

Pana la data de 20 aprilie 2004 ( data sosirii in Oradea ).



Organizatorii isi rezerva dreptul de a reproduce fotografiile in intersul Salonului, in mass - media, fara nici o pretentie din partea autorilor.

Organizatorii vor trata cu grija lucrarile trimise, dar isi declina orice responsabilitate pentru eventualele deteriorari produse cu ocazia transportului

Prin trimiterea lucrarilor se considera acceptate toate prevederile regulamentului.

Deciziile juriului sunt incontestabile .



C A L E N D A R :

- ultimul termen de primire a lucrarilor ( in Oradea ) : 20 aprilie 2004,

- Jurizarea : 23 aprilie 2004,

- Anuntarea rezultatelor : 27 aprilie 2004,

- Vernisajul expozitiei in Galeria Foto Art Oradea : 21 mai 2004,

- Expozitia : 21 mai - 16 iunie 2004,

- Returnarea fotografiilor : 10 iulie 2004-02-05



Directorul Salonului :

Stefan Toth A. FIAP

Telefon contact + 40/ 259/ 434831

+ 722/ 665292

Tel- fax : + 40/ 259/ 441 978
#10606 (raspuns la: #10578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alta invitatie - de Dinu Lazar la: 26/02/2004 06:03:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Vernisajul expozitiei: 150 de ani de fotografie în Spania

Miercuri, 3 martie, orele 13:00
Galeria Etaj 3/4 de la Teatrul National (Bd. Nicolae Balcescu nr. 2)
Prezinta: Mihai Oroveanu, director al Muzeului de Arta Contemporana al României.
Eveniment organizat de Institutul Cervantes în colaborare cu Editura Lunwerg si Muzeul National de Arta Contemporana al României.

#10666 (raspuns la: #10606) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"De ce femeia concurent, insa - de SB_one la: 07/03/2004 15:13:32
(la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
"De ce femeia concurent, insa, devine o rivala atit de dispretuita de barbati?"
..............

Ema, nu ca sint de acord cu el dar...e "simpatic" ce spune Noica. Pe urma, ignorarea e o arma de aparare ca oricare alta. Nu crezi?

"-Între o femeie care gospodăreşte mai mult sau mai puţin bine şi o femeie care face minuni lucrând la un birou, să nu credeţi că cea din urmă impune mai mult. Când a încetat de a mai face lucrurile acelea femeieşti, pe care nu ştie în nici un caz să le facă bărbatul, femeia şi-a pierdut dintr-o dată toate înţelesurile ei. A devenit bărbat, un fel de bărbat muncitor, dar cam agitat, conştiincios, dar cu prea mulţi nervi, practic, dar mult prea limbut. Ce prestigiu mai putea avea pentru un bărbat o fiinţă care se silea aşa de mult să fie după chipul şi asemănarea lui?"
Constantin Noica




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
Lista răniţilor publicată de MAE - de Filip Antonio la: 12/03/2004 10:12:12
(la: Atentatul din Madrid)
1. ANDRADE VIRGINIA - spitalul Gregorio Maranon
2. ANDRONE VERGINIA - spitalul Gregorio Maranon - externat
3. ANGHEL MEGA (MELA) - spitalul Gregorio Maranon - externat
4. BABEA DANIELA - spitalul Gregorio Maranon
5. BATULA FLORIAN - spitalul Gregorio Maranon
6. BERBERCANU MARIN - spitalul Gregorio Maranon
7. BONTEAN RODICA - spitalul Gregorio Maranon
8. CAPRA LIVIA - spitalul Gregorio Maranon - externat
9. CAPRI LUMINITA DANIELA - spitalul Gregorio Maranon - externat
10. CIUREA DANIELA - spitalul Gregorio Maranon -externat
11. DANALACHE ILIE - spitalul Gregorio Maranon
12. DRAGOS ANGEL - spitalul Gregorio Maranon
13. DUHAIN BUTOI IB LIAN - spitalul Gregorio Maranon
14. GEORGIE KRISTIAN - spitalul Gregorio Maranon
15. GULDAC ILIE - spitalul Gregorio Maranon
16. GEANA ALEXANDRA - spitalul Gregorio Maranon
17. GLANA ALEXANDRA - spitalul Gregorio Maranon
18. IORDACHE MIHAELA -spitalul Gregorio Maranon - externat
19. LAZIE IULIAN - spitalul Gregorio Maranon - externat
20. LORIN ROMANA CIUHAT - spitalul Gregorio Maranon
21. LEON BENJAMIN - spitalul Gregorio Maranon
22. MONTRAN RODICA - spitalul Gregorio Maranon
23. MIRON OCTAVIAN - spitalul Gregorio Maranon
24. MILOS RADU CIPRIAN - spitalul Gregorio Maranon
25. NEDELSOIU IULIAN - spitalul Gregorio Maranon
26. PALAGHIN PETRU EUGEN - spitalul Gregorio Maranon
27. POPESCU AURELIA - spitalul Gregorio Maranon -externat
28. PATRU VICTORIA - spitalul Gregorio Maranon
29. POPOVICI VIRGIL - spitalul Gregorio Maranon
30. SOCRANO IRIMEL DAVID - spitalul Gregorio Maranon
31. STAN RODICA EMINA - spitalul Gregorio Maranon
32. SULDAC ILIE - spitalul Gregorio Maranon - mutat Princesa
33. TANASE GABRIEL - spitalul Gregorio Maranon - externat
34. PADUREANU SORIN - spitalul Gregorio Maranon
35. ARO ADRIANA CECILIA - spitalul Clinico San Carlos
36. FATU VALENTIN - spitalul Clinico San Carlos
37. MIHALEA ZOTESON DORINA - spitalul Clinico San Carlos
38. BLANDU MITICA - spitalul Doce De Octubre - externat
39. CALAPOT VICTORIA - spitalul Doce De Octubre -externat
40. CATEANU COSTIN RAZVAN - spitalul Doce De Octubre
41. MARINICA ZACARIAS - spitalul Doce De Octubre
42. PLENA DANI (PLESA) - spitalul Doce De Octubre
43. POPA MIHAELA - spitalul Doce De Octubre
44. SECADURAS MANUEL - spitalul Doce De Octubre - externat
45. SELENA CLAUDIA - spitalul Doce De Octubre -externat
46. STIRBEI GABRIEL - spitalul Doce De Octubre - externat
47. TEACA LONEL - spitalul Doce De Octubre - externat
48. TODEA VALENTIN - spitalul Doce De Octubre
49. ZAMORA DANIEL - spitalul Doce De Octubre - externat
50. BERECIK NICOLAE - spitalul Ramon Y Cajal
51. CRANTEA FLORINA - spitalul Ramon Y Cajal
52. BIZAU GHEORGHE - spitalul Gomez Ulla
53. DOMNICA IONESCU - spitalul Gomez Ulla
54. IONESCO DOMINICA - spitalul Gomez Ulla
55. KITSU MARIA - spitalul Gomez Ulla
56. LEONTIN BIZO - spitalul Gomez Ulla
57. MARIN DESCONOSIDO ANA - spitalul Gomez Ulla
58. SENTEA MIHAI - spitalul Gomey Ulla
59. BUDAI DANIELA - spitalul Princesa - externat
60. DOINA ROSCA - spitalul Princesa - externat
61. SOFRONICIN VASILE - spitalul Princesa
62. CURCAN MARCEL - spitalul La Paz
63. ILIE ZORORDEINM EUGEN - spitalul La Paz
64. ENEDUMBA SIBITA CHISTIAN - spitalul Alcorcon
65. NDUMBA SIBITA CRISTIAN - spitalul Alcorcon
66. FAGADAR ION - spitalul Principe De Asturias - externat
67. LUCA DIONITA VIOLETA - spitalul Principe De Asturias - externat
68. SANDU PETRU - spitalul Principe De Asturias - externat
69. SISU VASILE - spitalul Principe De Asturias - externat
70. VINTE KISS ALEXANDRU - spitalul Principe De Asturias - externat
71. MAZUR ANA - Hospital Getafe
72. PREBA CORNELIA - Hospital Getafe
73. PURAMO COSTEL - Hospital Getafe
74. PUSCASO DANA - spitalul San Carlos
75. SCHWARZ MANUELA - spitalul Nino Jesus
#11904 (raspuns la: #11889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre Ortodoxie - de Hypatia la: 15/03/2004 10:57:05
(la: Dificultăţile democratizării, premisele procesului in Romania)
Iata si comentariul meu: ceea ce ai scris despre Ortodoxie e ceea ce ai aflat de la cercetatori care nu cunosc valorile Ortodoxiei si nici macar istoria Bizantului, asa cum ar trebui. Nici macar d-na Pippidi. Bizantul a avut epoca lui de gratii, cand avea Universitate in Constantinopol, mai inaintea universitatilor din Occident, iar imparatul Constantin al VIII-lea Porfirogenetul, scria lucrari enciclopedice. Daca lucrurile ar fi stat asa cum le descrii, atunci ar fi terebuit sa numim Bizantul un stat teocratic, ceea ce cu siguranta n-a fost! Carol cel Mare este cel dintai imparat incoronat de un episcop, in cazul lui de papa, or in Bizant pana atunci nu a fost nici un imparat care sa fie incoronat de episcop.
Da, sunt de acord, crestinismul cunoaste forme diferite, parca asortate pentru cate un tip sau altul de societate. Totusi, Ortodoxia isi pastreaza valorile ei din sclavagism, cand apare in istorie, pana in capitalism si comunism. Ortodoxia supravietuieste ca Biserica a lui Hristos, nu ca institutie pur umana, asa cum o intelege Tertulian.
Iar despre caracterul comunitar al Ortodoxiei, ce sa spun decat ca asta ar trebui sa fie la modul ideal? Singura legatura comunitara pe care o pot remarca in mod clar, este comuniunea cu stramosii.
Hypatia
Cetatean, drept, cultura - de Dinu Lazar la: 16/03/2004 08:41:40
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Primim de la Institutul Cervantes:

Conferinta va fi sustinuta de juristul spaniol Beltrán Gambier, directorul revistei Intramuros (dedicata biografiei, autobiografiei si memoriilor), profesor de drept administrativ la diferite universitati argentiniene, presedintele Comitetului de Drept Administrativ al Federatiei Interamericane de Avocati. De asemenea, Beltrán Gambier este fondatorul Asociatiei pentru Autobiografie si Protectia Patrimoniului Autobiografic din Spania.
Conferinta va fi urmata de o masa rotunda cu acelasi titlu moderata de arh. Mariana Celac la care vor participa: Nicolae Lascu (arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti) si Elisabeta Stanciulescu, sociolog, profesor la Universitatea din Cluj.

În aceeasi seara, la Laptaria lui Enache (ora 21.00) va avea loc un Concert de jazz

Interpreteaza: Irina Sârbu (voce) si Andrei Tudor (pian), cu participarea speciala a Dlui. Miguel Jorge Nougues (pian), Însarcinat cu afaceri a.i.. al Ambasadei Argentina la Bucuresti.

Pentru informatii suplimentare si dosare de presa, va rugam sa contactati Biroul de Presa al Institutului Cervantes la tel. 230 13 54 sau vizitati pagina noastra web http: //bucarest.cervantes.es.
#12170 (raspuns la: #12164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografie romana la Paris - de Dragos Bora la: 19/03/2004 02:53:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Asociatia "-esco art contemporain",
http://www.esco-art.com
in cadrul proiectului "Atterissage" prezinta pe
Alexandra Croitoru, Maria Stan si Nicolae Ilfoveanu la
Institutul Cultural Roman de la Paris (1, Rue de l'Exposition
75007) intre 24 martie si 3 aprilie.
raspuns catre Monsieur Andre Morariu (avec accent aigu sur e) - de (anonim) la: 20/03/2004 02:02:30
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Stimate Domnule Andre Morariu,

Ma surprinde in mod neplacut suficienta Domniei Voastre in a emite judecati de valoare asupra literaturii romane luind in considerare si ca punct de referinta numai un...almanah literar din 1985 sau 1986 ce poarta fotografia impuscatului in frunte, deci provine din galeria literaturii ideologice de partid si de stat din epoca, neconcludenta in ceea ce priveste o reprezentativitate chiar si numai teoretica a fenomenului literar romanesc. Acest fenomen literar include, daca este sa doriti a fi obiectiv si a face o cercetare stiintifica a chestiunii, si literatura oficiala a propagandei, si literatura de rezistenta (rezistenta prin cultura, evident), si literatura disidentei, si literatura carcerala, si literatura exilului, si literatura de sertar...si citeva inca alte sectiuni (de care ar fi fost bine macar sa fi auzit si Domnia Voastra, pentru a face un dialog in cunostinta de cauza aici, iara nu o runda de pugilism). Oricum, va admir pentru curajul de a emite pareri atit de categorice intr/o chestiune pe care se vede ca nu o stapiniti (dar asta imi dovedeste o data in plus ca sinteti intr/adevar roman, ca va pricepeti desigur la fel de bine la politica, la fotbal, la agricultura si la meteo, ca aveti o profunda aversiune fata de toata familia de concepte ce insoteste familia de cuvinte "roman"- episod masochist pe care il traverseaza astazi toti conationalii nostri, pe buna dreptate, doar de la noi a plecat la Paris si marele Emil Cioran, care de citeva ori se jurase ca nu va mai vorbi niciodata romaneste, atit de suparat si ingretosat era de Romania, sau daca mergem cu memoria si mai in urma, insusi Caragiale s/a autoexilat la Berlin catre sfirsitul vietii lui, cuprins de sila fata de ratarea si inutilitatea eforturilor de a construi in spatiul romanesc idei coerente, democrate si progresiste... ).
Pentru a va ajuta sa deveniti insa un pic mai sceptic in agresivitatea aroganta a sentintelor...globalizatoare, eu va recomand cu caldura sa achizitionati, bunaoara, volumele din seria "Unde scurte" ale Doamnei Monica Lovinescu(una dintre marile noastre scriitoare si femeie critic de literatura si cultura, stabilita la Paris in anii 40 si care a tinut timp de decenii cel mai important, consistent si consecvent jurnal critic al evolutiei literaturii romane, pe care l/a difuzat cu acribie prin Radio Europa Libera, care devenise practic o adevarata Academia de Cultura Libera a Romaniei sub totalitarism), sa mai achizitionati cele trei volume ale Jurnalului ei, precum si lucrarea cu caracter autobiografic "La apa Vavilonului", primele carti fiind scoase la prestigioasa editura Humanitas. Veti gasi acolo opera celei mai importante constiinte critice a literaturii noastre dintotdeauna, care a consemnat, in ordinea aparitiei lor dintre anii 40 si 90, tot ce , fenomenologic, aparea si se manifesta in tara sau in exil, ma refer la carti, curente literare, curente ideologice, atitudini politice, atitudini personale sau de grup ale scriitorilor s.a. Ar fi bine sa mai cititi opera critica asupra literaturii romane a lui Nicolae Manolescu, sau lucrari asemanatoare semnate de Mircea Martin, Al. Cistelecan, Ion Simut, Mircea A. Diaconu, Marin Mincu etc...Am senzatia ca va lipsesc lecturile fundamentale in aceasta chestiune, si tocmai de aceea veniti cu o atitudine ostila atit de evidenta, incit pentru o clipa mi se parea ca sinteti chiar importiva dialogului.
Mais, non, mi/am spus in sinea mea. Trebuie sa/i dam acestui Monsieur sansa de a deveni ceea ce se doreste, in cheie socratica, maieutica, ori pentru aceasta dialogul nu trebuie intrerupt, caci Domnia Sa, traitor la Paris fiind, este, sau macar se straduieste sa fie un bun european, adica un coseur desavirsit si un partener de dialog intelept.
Alors, e bine sa stam de vorba, si e bine sa va informati neincetat, dar nu din almanahuri(care sint producte de divertisment si subcultura), ci din operele fundamentale, cele teoretice, cele critice, cele beletristice. Nu conteniti sa sperati ca veti atinge cindva conditia de gratie a intelectualului, or aceasta este : nu conteni sa te informezi, nu conteni sa te indoiesti.
Va iert, in consecinta, si pentru graba de a ridica primul piatra si de a condamna in bloc toata literatura romana: banuiesc ca nici nu v-ati dat seama ca, procedind astfel, nu faceti decit sa reiterati experienta de tip totalitarist-cine nu e cu noi, e importiva noastra.
Eu, una, intorc si celalalt obraz, va intind mina si va invit sa nu conteniti a exersa dialogul de pe pozitiile polemicii cordiale...
#12448 (raspuns la: #12414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca e caracteristic al du - de dorrina la: 24/03/2004 17:06:05
(la: “Omul nou” ceausist si integrarea europeana)
Cred ca e caracteristic al dualitatii unor persoane. Faptul ca au ajuns sus calcand peste cadavre nu le provoaca mustrari de constiinta ci mai degaba satisfactia ca "se descurca", ca nu stau ca prostii la coada.
Ei sunt jmecheri, fac invarteli, "au relatii, pile, cunostinte", la ce bun sa respecte legile, sa studieze, sa munceasca pe un salariu de doi lei?
Daca pe vremea lui Nicolae Filimon astfel de persoane se numeau "parveniti", acum preferam sa le spunem "corupti". Sunt in esenta anti-sociali si foarte daunatori, mai ales pentru ca servesc de modele generatiei tinere. Si este al naibii de greu sa scapam de ei de vreme ce paraziteaza toate paturile societatii si toate institutiile statului.
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N.CEAUSESCU - de (anonim) la: 26/03/2004 00:15:29
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"A FOST UN STÂLP AL PATRIOTISMULUI ROMÂNESC. ŞI - A IUBIT PATRIA PÂNĂ LA SACRIFICIUL SUPREM;A CĂZUT ÎN GENUNCHI LOVIT DE GLOANŢELE UCIGAŞE, PURTÂND ÎN SUFLET ICOANA ROMÂNIEI SUVERANE ŞI INDEPENDENTE, ACOPERIT CA DE UN GIULGIU DE IUBIREA FAŢĂ DE POPORUL SĂU , PE CARE L - A DORIT LIBER ŞI INDEPENDENT, NEAPLECAT ÎN FAŢA URIAŞILOR LUMII, LIBER ŞI STĂPÂN PE SOARTA SA , FERICIT.
NICOLAE CEAUŞESCU A FOST ŞI A RĂMAS UN MIT. CÂŢI DINTRE NOI SUNTEM DEMNI A - I ROSTI NUMELE?.."
MOTTO -UL MEU DIN "DEDICAŢII TRICOLORE, VĂPĂI"
Timpul smochinelor - parintele Nicolae Steinhardt - de pr Iulian Nistea la: 19/04/2004 06:00:41
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Hristos a inviat! , Catalin.

Eu nu am cartea aici. Nu ai putea transcrie textul si sa'l publicam pe net, ca sa profite mai multi ?

pr_iulian
#14101 (raspuns la: #14014) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DESPARTIREA DE COMUNISM - de AlterMedia la: 21/04/2004 01:58:17
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
Uite ca eu am pornit subiectul si l-am si abandonat vreo doua zile, din lipsa de timp. Acum revin cu materialul promis. Pozitia mea este evident partizana, dar sper sa nu vi se para ca am sarit calul.

Imi cer scuze pentru lungimea textului.
Astept comentariile voastre.


CONSTRUIREA CATEDRALEI – TRIUMF ASUPA INCERCARILOR VEACURILOR

Desi au trecut 15 ani de la eliberarea de comunism, asistam cu mahnire la un scandal, la prima vedere absurd, declansat pe marginea a ceea ce ar trebui sa fie un motiv de armonie si infratire intre romani: inaltarea Catedralei Mantuirii Neamului.

Ideea Catedralei, aparuta dupa Razboiul de Independenta, a fost reluata in anii `20, dar greutatile, razboiul si apoi comunismul au impiedicat finalizarea proiectului. In ianuarie 1990 el a fost actualizat, crezandu-se - in sfarsit! - ca se poate materializa. Dupa ce initial a fost desemnat ca loc de amplasament (in bataie de joc) o intersectie din Piata Unirii, mai apoi (in 1997), pe considerente liturgice, istorice si culturale, o comisie a stabilit inaltarea Catedralei pe un fost teren al Patriarhiei. In Parcul Carol, acolo unde este acum (inca) Mausoleul eroilor comunisti.

In esenta, hotararea comisiei a fost motivata de faptul ca: se puteau respecta vechile randuieli canonice care cer asezarea bisericii pe loc inalt, ca simbol al aspiratiei de desavarsire; este locul cel mai apropiat de vatra seculara a Patriarhiei, putandu-se organiza lesne procesiuni; se va putea aduce pomenire asa cum se cuvine Eroului necunoscut (cinstit de inaintasi aici) prin Sfanta Liturghie si rugaciunile zilnice.

Mausoleul comunist a fost ridicat incepand din 1958, in perioada in care elita neamului romanesc putrezea in inchisori. Acest monument marcheaza de fapt, triumful - vremelnic din fericire -, al unei ideologii care a produs peste tot unde si-a intins aripile, moarte si nenorocire. De aceea, construirea Catedralei Neamului pe locul Mausoleului ar avea mai mult decat valoarea unui locas de cult nou. Aceasta Catedrala s-a dorit, in fapt, sa semnifice izbavirea neamului romanesc de incercarile veacurilor, trainicia si biruinta credintei crestine. Si daca asa a fost gandita ea atunci cand inca nu cunoscusem „binefacerile” comunismului, cu atat mai mult ridicarea sa azi, in 2004, i-ar spori valoarea de simbol.

Decizia de amplasare in parcul Carol – repetam, pe un fost teren al Patriarhiei! - starneste, din pacate, controverse si scandal, iar numeroase elemente ne fac sa ne indoim ca miza este spatiul verde - a carui distrugere se invoca.


Rezistenta „de constiinta”

In centrul „rezistentei civice” fata de construirea Catedralei se afla vechi dusmani ai Bisericii, precum Gabriel Andreescu, si asociatii civice necunoscute pana acum, infiintate probabil tocmai pentru acest scop, vezi „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta”, condusa de dl Remus Cernea, asociata pe internet cu site-ul humanism.ro.

Aici firele incep sa se lege. Stim ce este cu adevarat umanismul, fara sa avem nevoie de definitiile ambalate in tipla de pe site-ul numit. Marele nostru ganditor Petre Tutea il definea astfel: „Umanismul e o ratacire a omului in Univers, care il inlocuieste - crede el - pe Dumnezeu”. E inlocuirea lui Dumnezeu cu omul, o auto-inchinare pe care si-o atribuie siesi, impotriva Creatorului sau. Dar care sunt comandamentele de capatai si roadele umanismului? Non-teismul, adica ateismul (traducerea libera a expresiei „libertate de constiinta”) si internationalismul. Roada internationalismului - comunismul insusi, regim odios care a facut zeci de milioane de victime si a mutilat spiritul atator popoare.

De aceea, nu e deloc de mirare aceasta atitudine a respectivei grupari umaniste galagioase, deoarece se inscrie in mod organic in mentalitatea, dar mai ales in ideologia sa. Desigur ca salvarea - pasami-te - a unui parc nu este decat un pretext ieftin.

Mergand mai departe, trebuie sa spunem ca noua constructie va inlocui simbolurile masonice care se gasesc din plin in constructia Mausoleului. Iata ce scria apreciatul jurnalist George Roncea in ziarul Ziua, in ianuarie 1999:

„Planul masonic al Bucurestilor

Proiectul de amplasare a bisericii in Parcul Carol a starnit o indarjita opozitie, mai ales din partea MLPAT, dar si din partea unor cercuri ostile in general fata de biserica si credinta. Parcul Carol are o semnificatie aparte, constituind un loc drag masoneriei. O serie de simboluri specifice sunt cuprinse in ansamblul arhitectonic al parcului Carol, dintre care cel mai pregnant este asa-zisul obelisc, creat pe profilul pentagramei si ridicat de guvernul comunist alaturi de osuarul in hemiciclu, care trebuia sa adaposteasca elita bolsevica. In mod cert nu s-a dorit (si nu se doreste nici acum, n. a.) ca aceste marci si simboluri ale comunismului sa fie aneantizate, sterse din memorie, prin ridicarea in locul lor a unei biserici. Confruntarea pe tema ridicarii Catedralei Mantuirii Neamului contine si un substrat de nivel simbolic, care exprima conflictul ireconciliabil dintre ocultele anticrestine, inca prezente in institutiile Romaniei, si Biserica, principalul inamic al acestora.”

Mai adaugam ca Biserica Ortodoxa Romana, prin Hotararea sa din 1937, adoptata in urma realizarii „Studiului asupra Francmasoneriei” al I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae Balan, s-a pronuntat clar impotriva masoneriei pentru ca: „propaga necredinta prin conceptia panteist-naturalista", „vrea sa se substituie crestinismului" si „submineaza ordinea sociala ". (A se citi / descarca integral de pe internet la http://odaia.go.ro/francmasoneria.html, a se vedea si articolul „Holocaustul culturii crestine” revista „Rost” nr. 1, http://www.romfest.org/rost/mar2003/holocaust.shtml )

Nu este greu sa intelegem, astfel, ca scopul SLC si al „umanistilor” nu este impotrivirea fata de constructia Catedralei IN Parcul Carol, ci fata de IDEEA inaltarii catedralei, indiferent in ce loc. „Protejarea parcului” este doar un pretext. Daca locul va fi schimbat, ei – sau altii – vor gasi motiv diferit de protest.

Cei care se opun proiectului au adus in discutie felurite argumente. Au cerut „crutarea” Mausoleului si transformarea lui in monument al...eroilor anti-comunisti, eventual stramutarea acolo a ramasitelor pamantesti ale unor „mari reprezentanti ai neamului”. E ca si cum militarii romani ar participa la execitiile NATO imbracati in uniformele de factura sovietica de dinainte de 1989. Sau, la Piata Presei, sa fi lasat statuia lui Lenin alaturi de steagul UE. Nu putem, in nici un fel, sa facem abstractie de simbolistica bolsevica cu care este impanat ansamblul arhitectural din Parcul Carol. N-avem cum sa-i inversam in minte semnificatia, si oricum ne indoim ca lui Iuliu Maniu ori Elisabetei Rizea – de exemplu - le-ar fi placut ideea sa se odihneasca pentru vesnicie intr-un asemenea loc.

In vremea construirii Mausoleului, se murea la Aiud, Gherla, Jilava, Pitesti, in chinuri, fara cruce si fara lumanare, iar de cele mai multe ori cei condamnatii savarsisera „crima” de a nu-si lepada credinta in Dumnezeu. Caruia din cei martirizati astfel, i-ar placea sa fie ingropat ACOLO?

S-a adus in discutie distrugerea parcului, a spatiilor verzi si a ambientului. Totusi, terenul afectat constructiei are o suprafata de 5,3 hectare, in vreme ce parcul intreg ocupa peste 35 hectare.

S-a incercat abordarea subiectului „banii nostri”. Spre ghinionul contestatarilor, aceasta a cazut din start, intrucat catedrala nu utilizeaza bani de la buget, ci din donatii. Ocazie, oricum, pentru ca donatorii sa fie luati in batjocura in anumite cercuri „progresiste” ca fiind prosti si inapoiati. Varful de lance al acestui curent, dl. Gabriel Andreescu (anticomunist convins, devenit peste noapte aparator al unui simbol al acestei perioade), a scris de curand in ziarul Ziua ca „investitia in Biserica nu este o investitie in civilizatie”. Asa este, domnule Andreescu, propunem sa nu se mai construiasca biserici niciodata, ci doar case de toleranta, carciumi si clinici de planning familial si avort, ca si asa s-au inmultit peste masura prostii de romani care nu va inteleg vizionarismul.

S-au facut si „sondaje” pe internet, ale caror rezultate sunt prezentate cu insistenta, desi nu trebuie sa fii sociolog ca sa stii ca asemenea metode dau rezultate eronate si de aceea sunt nule din punct de vedere al credibilitatii.


In loc de concluzie

„Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta” organizeaza manifestari „artistice” (ma rog, poate nu inteleg eu arta moderna) si lanturi umane in jurul Mausoleului. In regula, este DREPTUL lor. La randul nostru va invitam, pe toti cei care sunteti in acord cu cele scrise mai sus, in parcul Carol, peste trei luni, pentru a asista la punerea pietrei de temelie a Catedralei Mantuirii Neamului. Este OBLIGATIA noastra, a crestinilor dreptmaritori.

Sa nu ne lasam prada necazului si indoielii. Sa nu uitam ca Domnul vegheaza, si sa ne indreptam speranta catre El, care ne-a spus in Sfanta Sa Scriptura: „voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” (Mt. 16:18)

In decembrie 1989, romanii iesiti pe strada au strigat „Dumnezeu este cu noi”. Nu Buddha, nu Allah, nu Krishna, nu Omul, ci Dumnezeul parintilor si stramosilor nostri, la care ne rugam in biserici si pe care balaurul comunist a incercat – in van – sa il inghita. Acum, ne aflam in Anul Domnului 2004. Haideti sa punem punct epocii comuniste si sa sarbatorim triumful credintei si al Sfintei Cruci, luandu-ne la revedere de la Mausoleu si inaltand Catedrala: „adio, la groapa de gunoi a istoriei, calatorie sprancenata!”



Bogdan I. Stanciu
AlterMedia
http://ro.altermedia.info
http://www.altermedia.ro
obsedanta "latinitatii" a inc - de AlexM la: 22/04/2004 01:07:58
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
obsedanta "latinitatii" a inceput demult, tare demult. De pe vremea cand boierii valahi ajunsi pe tronul Ungariei visau coroana Imperiului Roman de apus pe motive de descendenta Latina. Apud Nicolae Olahus & Matei Corvinus.

Romanitatea nu a fost niciodata sustinuta de Asanesti, chit ca al mare papã de la Roma in corespondenta cu Asanesti a insinuat de mai multe ori acest lucru. Spun insinuat si nu afirmat pentru ca nici al mare papã nu spune clar " voi sinteti descendenti ai Romei" ci o da putin cotito-dipolomatico á la "am auzit ca se zice ca ati fi..." si ca ar fi mare pacat sa se verse sânge intre frati.... welll funny policy:-)
#14279 (raspuns la: #5983) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salonul national de arta fotografica "Mihai Dan-Calinescu" - de Dragos Bora la: 22/04/2004 12:38:36
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In perioada 26 iunie - 18 iulie 2004 la Craiova se va desfasura Salonul national de arta fotografica "Mihai Dan-Calinescu", orgnaizat de AAFR (patronaj 84/2004), Cercul Militar din Craiova si Fotoclubul "Mihai Dan-Calinescu". Juruiul salonului va fi compus din: Constantin Ciri Maier (presedinte), Victor Boldar (EFIAP), Florin Rogneanu, Dinu Lazar (AFIAP) si Mircea Anghel (AAFR). Sunt invitati sa participe toti fografii amatori sau profesionisti, la cele doua teme: Portret si Tema libera. Fotografiile (alb/negru sau color, maximum 4 lucrari pentru fiecare tema de participant) vor avea latura mare cuprinsa intre 30 si 40 cm si vor fi acceptate pana la data de 30 aprilie 2004. Taxa de participare: 100.000 lei/participant. Fiecare fotografie va avea inscris pe verso: titlul lucrarii, numele si prenumele, titluri onorifice si adresa autorului. Calendarul salonului: - ultimul termen de primire al lucrarilor: 30 aprilie 2004, pe adresa: Fotoclubul "Mihai Dan-Calinescu", str. Tabaci nr 2, Craiova, cod 200642. - jurizarea lucrarilor: 8 - 9 mai 2004 - comunicarea rezultatelor: 24 mai 2004 - vernisajul salonului: 26 iunie 2004 - perioada de expunere a lucrarilor: 26 iunie - 18 iulie 2004 - restituirea lucrarilor: 20 august 2004 Lucrarile vor fi insotite de doua borderouri de participare, dupa modelul: BORDEROU DE PARTICIPARE FOTOCLUBUL: . . . . . ADRESA . . . .. . . . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Nr. Autor Titlul lucrarii Sectiunea AN Color Rezultatul inreg. a b jurizarii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .... ( )DA ( )NU doresc sa achizitionez si 1 CD contra sumei de 75.000 lei Semnatura . . . . . . Relatii suplimentare la Presedintele Fotoclubului "Mihai Dan-Calinescu", Col. Anghel Mircea, tel.: 0251.560.752 sau 0723.189.746.
Parerile voastre conteaza pentru mine - de crissr la: 03/05/2004 08:59:40
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Sunt intru totul de acord. Oamenii sa aleaga . Fiecare om are dreptul la o parere. Eu acum cer o parere referitoare la posibilii candidati de afara. Atat Lia Roberts cat si Constantin Timoc candideaza pentru presedintie. Pe cine sa aleg? Am vazut pagina lui Timoc www.timoc-presedinte.com, dar nu am putut sa ma decid.
#14914 (raspuns la: #14853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
predica "Timpul smochienlor" - de pr Iulian Nistea la: 03/05/2004 14:16:26
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Hristos a inviat !

Catalin, multumesc si multumim.

Am pus pe net textul pe care mi l'ai trimis, la adresa http://www.nistea.com/steinhardt.htm , pagina Parintelui Nicolae Steinhardt, si de'acum multi pot sa'l citeasca.

Doamne ajuta.

pr_iulian
#14927 (raspuns la: #14014) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nicolae Steinhardt...nu poate fi subiect - de cosmacpan la: 03/05/2004 15:32:12
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Sunt oameni despre care este greu sa vorbesti. Sunt oameni despre care nu trebuie sa vorbesti. Sunt oameni despre care nu ai ce sa vorbesti. Ca sa vorbesti despre Nicu Steinhardt este ca si cum ai vrea sa vorbesti despre norii ce se calatoresc printre anotimpuri, sau despre firele de iarba ce acopera goliciunea neagra a pamantului sau ca aerul ce suporta nastrusniciile vantului de primavara. Jurnalul fericirii este temelia, trebuie doar ca fiecare sa cladim ceva deasupra. Cu siguranta, pe aceasta temelie va aparea fie un palat, fie o vila, fie o casa modesta dar curata si ingrijita sau de ce nu o cocioaba sau un bordei. Si asa cum spunea cineva cat de apriga este "nevoia de modele". Ele exista. sunt pentru fiecare. Depinde daca si cat se regaseste fiecare in aceste modele si depinde daca si cat are nevoie de aceste modele.
Mac
trebuie ? - de desdemona la: 13/05/2004 09:16:56
(la: Existenta divinului?!)
1. Spui "de ce trebuie [...] sa credem intr-o fiinta divina, superioara". Eu spun ca nu e obligatoriu, dar este intuitia multor oameni, din prezent si din trecut, ca 'trebuie sa fie ceva mai presus de toate acestea, ceva dincolo de ele, si care le contine'. E perceptia unei unitati asupra 'intregului'. Adica eu Icsulescu, nu sunt cel mai important lucru din lume (acela e de fapt stomacul meu cand mi-e foame!) ci pe langa mine si ce-i in jurul meu exista multe alte lucruri care fac parte dintr-un 'ceva' mare si necunoscut (fiind prea mare pentru ca eu s-l cunosc). Oricine cu un intelect sanatos poate avea o perceptie asupra universului ce-l inconjoara, ca fiind multimea a tot ceea ce el cunoaste/vede. Unii dintre oameni insa au vazut acest univers ca fiind locuit de-o fortza subtila si constienta, inteligenta, pe care unii au numit-o Spirit sau Dumnezeu. Credinta nu e obligatorie, ea e rezultatul perceptiei cuiva asupra lumii inconjuratoare.
2. 'De ce oamenii cand sunt slabi si au probleme se roaga la divinitati?' De-obicei cel care nu are o nevoie nu face un efort. Cand esti fericit esti egoist. Cand te indoiesti de tine, te indrepti spre ceea ce crezi ca e mai puternic, mai inalt decat tine. Deci revin la punctul 1 (ceri ajutorul 'intregului', care in mod sigur va fi mai puternic decat tu singur).
3. 'Cum poti sa explici aceasta divinitate'?
Nu poti sa explici divinitatea. Ori ai perceptia ei ori n-o ai. Ca si in cazul perceptiei culorilor, sunt unii care nu percep rosul ca fiind diferit de verde. Cum sa le 'explici' rosul? Totusi, in legatura cu divinitatea sunt nuante de perceptie. Poti sa percepi existenta unei 'forte universale' ("may the force be with you") dar sa nu crezi ca ea e inteligenta si are cunoasterea a tot si toate. In treacat fie spus, pentru a 'explica' trebuie sa folosesti un rationament si o teorie, care automat impune limitari asupra rezultatului (valabil in cadrul acelei teorii). Dar nu poti aplica acest lucru unei multimi universale (care contine atat elemente din teoria ta cat si complementarele lor). Cu alte cuvinte nu poti acoperi ceva nemarginit cu ceva marginit.

Multimea de zei este o alta expresie a perceptiei umane, care identificand un aspect al divinului, i-a dat un chip si o forma, personificand acel aspect. Din cauza aceasta, avem mai multi zei (al apei, al fulgerelor, al pamantului, al iubirii, etc). Dar in realitate acestea sunt doar aspecte, divinul fiind unic. De fapt exista o teorie universala a religiilor, in care toate personalitatile remarcabile ale religiilor (Avraam, Moise, Isus, Mahomed, Zoroastru, Rama, Krishna, Buddha, Lao Tse, etc) sunt incarnari (fiecare) ale unui aspect divin, si trebuie cu totii cunoscuti, respectati si apreciati, pentru a-ti face o idee corecta despre divin.

Trecerea de la o credinta la alta nu are in ea nimic spectaculos. Cel putin in cazul religiilor politeiste, cel mai evident caz fiind al 'romanizarii' zeilor popoarelor cucerite de romani. Romanii permiteau celor cuceriti sa-si venereze inca proprii zei, daca ei capatau si un nume al unui zeu roman cu atribute similare (de exemplu Bendix-Diana). Credinta era 'democratica' in sensul ca unde era loc pentru zece zei, incapea inca unul. 'Convertirea' (la crestinism) era ceva mai spectaculoasa, mai ales daca dupa ea urma persecutia si 'aruncatul la lei'. Totusi e ceva curios ca tocmai marele imparat Constantin - care a dat legi si statut bisericii crestine, transformand-o (din nefericire) din forta spirituala in forta de dominare politica - pana in ceasul mortii a practicat inca religia romana, cu toti zeii ei (Jupiter, Hera, Atena, Diana, etc).
Credinta in zei nu a fost intotdeauna 'sangeroasa' si 'cu sacrificii umane', cum dealtfel nici crestinismul nu a fost 'bland', mai ales dupa sus-numitele masuri de institutionalizare ale lui Constantin, cand au inceput persecutiile celor ne-crestini (ca sa nu uitam, mai tarziu, de Jeanne D'Arc, de cruciade si de inchizitie).
Trecerea nu a fost rapida, si nici completa. Sute de ani au trebuit pentru ca religia crestina sa se impuna, si in multe colturi din lume (nu in ultimul rand si in Europa) se mai practica si alte elemente ale religiei traditionale pre-crestine (superstitii, obiceiuri), iar pe unele meleaguri, politeismul si crestinismul se practica impreuna de catre devoti inocenti si sinceri.
Nu sunt o autoritate in domeniul religiei, dar am participat la sesiuni de comunicari de etno-arheologie, unde multe dintre aceste aspecte au fost prezentate, si cum subiectul m-a interesat, am studiat si eu putin prin cateva carti.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
din (ne)fericire ... - de raduku la: 13/05/2004 11:12:31
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
...n'au nici o şansa (nici lia, nici constantin); n'or fi (toate) jocurile facute deja, dar e riscul mult prea mare pentru actuala putere de a vedea/suporta pe cineva din afara "şleahtei" (e urât cuvântul, da'i la locul lui) ajuns la cotroceni (deşi lia se pare că n'ar fi chiar străină de ei); "actualii" deţin toate hăţurile... alegătorii sunt uşor de manipulat...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...