te fuți

hai spune cu brotheru' cum fu!

o minune! Tare bun!

Ca fu tare, io te cred
si in gustul tau ma-ncred
dar asa o premiere
gala, globuri, somnifere
somitati am vrut a spune
dar cea rima face glume.
spui de scene arzatoare?
muscaturi? ori dezolare?
pai sa vezi un eruptiv
trupuri prinse-n portativ,
(apparato vulcanico esterno)
Actiune! sau motor,
si-o sa vezi ca "they want more"
(cam ca la aspirtator)
in triunghi, trei unghiuri sunt
asta numai pe pamant,
ca-n alta dimensiune
or fi "n" dar nu se pune.
noapte glume.

un exemplu doar. era invitat la Nasu' acu' vro 3-4 ani. ala ii citea mesajele de la telespectatori, printre care si astea de gen, dar si multumescuri, est-un-adevarat-artist etc.
asta fu replica lui.
io topita dupa chilian la vremea, m-am uitat cap-coada la emisiune.
mi-o lasat un gust amar de n-ai vazut.
acu' omu n-o fi zis mot-a-mot ce zisei io c-a zis. dar cu certitudine a spus intr-un mod foarte brutal ca nu da doi bani pe opiniile exprimate de ai de se extaziau dupa muzica lui.
iar bleacs.

...y'a pas de quoi!...

se semeti-n streine graiuri buruiana, cand gadilat ii fu amoru' propriu

Ce faci, Batrane?
Unde-mi fusasi?
Ziceam ca nu-ti mai scriu, ca prostu', deh, copil! Ci sa ma scuzi, te rog, fu la manie...pe vremea aia chiar te luam in serios!!
Ce dor mi-a fost de tine, de fapt!
Si zi asa, a' dracului dusmani da clasa, citea-n frantzuzeste, ai?...tu-le muma lor da beizadele!

Sa ierti, ca nu pentru urechi de cap select mesaju-mi fu!
Si fruntea-mi umilita se apleaca!
Nicand n-as cuteza, visand, ca eu si tu ne-om "tolani" prin sensuri crude de urzici!
M-oi pitula daca-mi permiti, si eu p-aici, si de ma tolerezi te voi cinsti, asa cum proferam mai sus - macar de-ai fi citit!

Ma onora imbielshugata-ti comparatie cu "restul" comesenilor. Si el te place!Multumesc!:)

eu nu facui decat cele mai apropiate "trimiteri bibliografice", sa nu pun omu’ pe drum lung!
Adicatalea: "ia de citeste literele lui papadie67, ca-i un fel de Rimbaud si-ti faci idee despre simbolism, daca n-ai deja!"
Alice se scuza - deci, cunoastea bine sensul!!!:)
NU fu coup bas...je t’en supplie, regarde encore... deux fois!

Ce crezi, n-as fi aruncat pan-acu’ cu plagiatu’-n ochii tai? Daca asa gandeam?
Ce-ti veni, zau?

atunci uite cum fu ucis inca un mit("urban legend")! ...pacat, asta era unul frumos, cel putin asa mi s-a parut mie.

Oricum, jos palaria pt. Sinead si muzica ei!

Traiesc in Franta de patru ani .Am plecat din Romania in 99 cind , dupa ce mi-am terminat studiile , am realizat ca daca voi ramine in tara,pensiile parintilor mei nu imi vor ajunge sa platesc chiria unei garsoniere , undeva la marginea Bucuresti-ului ! Asa ca decizia a fost urgenta si clara ! PLEC !!!! Chiar daca inainte nu m-am gindit niciodata la aceasta varianta ! Cind m-am vazut cu diploma in mina am inceput sa imi caut un loc de munca ..... dar nu am gasit nimic ! Nici macar sperante nu erau !Nu mai era nimic roz ...ca pe vremea studentiei ...Nu am avut de ales ! Nu am plecat pentru ca am vrut ci pentru ca am fost obligata ...obligata de tot ce se intimpla in jurul meu . Si nu imi pare deloc rau ca am luat la momentul respectiv acea hotarire ! Daca as da timpul inapoi alegerea ar fu aceeasi!
Tot in Franta as ramine ....chiar cu un milion de euro in banca nu m-as intoarce in Romania !!!! De ce ???? Sint atitea de spus ....aici ma simt respectata , ma simt protejata ....toate sint altfel aici ...
Pacat ....mare pacat ....au plecat atit de multi din tara pentru ca nu au avut nici o speranta ca in Romania pot duce o viata decenta !!!!
Cine stie ?! Poate intr-o zi ....eeei, ...dar eu n-o sa mai apuc ziua aia !
Din cauza asta nu m-as mai intoarce in Romania chiar daca as avea muuuuulti bani.....prefer sa ii cheltuiesc aici !
Imi pare rau dar asta este realitatea !!!!

ce m-a uimit la inceput si m-a inspaimantat in egala masura fu coama de par rosh. Dar spaima s-a transformat iute-n iubire la glasul bun ca mirosul de paine calda proaspat franta-n maini!
Femeia aia, oameni buni, a sadit in fiecare dintre copiii ei seminte de bunatate, de cinste si de-ambitie.
In inima mea si in alte inimi, de-acum imprastiate prin lume, e macar un gand comun - "tovarasa" Virginia Batraneanu, Dumnezeu s-o tina inca si sa-i dea putere!

N-am asa amintiri urate (una, doua, trei, cu ore de PTAP si tablouri cu poza lu’ Ceasca de carat la parade)...dar astea-s in acelasi timp amuzante, desi pe vremea aia nu erau, cand iti cam scadeau nota la purtare!

te-ai prins in ce-am intins...ca recunosc ca mesaju pentru tine fu...:))
De ce n-ai citit tot ce-am zis?...pe undeva plasat-am o dorinta de-a citi neshte studii comparative...din punct de vedere al moralei crestine sau/si nu numai! Ai ceva titluri?

...astept acuma...sa vedem ce-or zice unii, stim noi cine, tzipand fix in urechea-mi surda (dar iar, si nu s-o-nvatza minte!) cum ca "am priceput-o, draga", si astia doi, Alice si Gotka iar, shi-o, scuze-n rime!

Acuma, ca ordinea fu restabilita (si nu din vina mea i-acuma pace! O fi, chiar?) serios ma bucur ca te-ai hotarat sa vorbesti iar cu noi, papadio!

PS.
Stii, initial am vrut sa-ti trimit o poezioara plina de simtire pe care mi-a trimis-o cineva drept pedeapsa ca vad mai multe decat trebe! Si cum nu pot rabda, iat-o:

"pe un camp cu viorele
creshtea numa’ ghiocei
sh-a venit mandrele mele
si le-a cules ei pe totzi."
Ce doare versurile astea in context, mai draga!

Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.

bun cantecul...mai stiu fo doua ...sa (ne)mai (in)canti!
ali.ce


...si sa nu-l judecam,pe Freddy, ca fu... om, caci ce-am primit e mult mai mult decat i-am dat!

opream uneori, in drum spre 'casa' (Antony) pt shtrudele, la 'nea bulanjeru' pomenit aci.

Opream pen' ca "se merita": erau exceptional de bune.

Voila! ...daca era 'nouveau'-moncheru' ori 'de x-pe generatii'...who gives a fu.k? ...opream deoarece-si facea 'produsul', la momentu' ala, omu' bine...
PERIOD.

Cristi,
cred ca tocmai asta e problema multora ( dintre noi): ca ne plingem.

Eu iti spun un lucru, insa: e fara rost! pe cine intereseaza plinsul nostru? Fiecare-si are viata si problemele lui.

Sa schimbam ceva in RO?( scuze ca eu sint in GE acum si ai putea spune ca-mi vine usor)Schimbarea incepe cu noi.

cu ani in urma ( vreo 16) a trebuit sa uit tot ce stiam(?) si s-o iau de la zero.ZERO. au fost perioade cind mi-era teama sa spun ca am invatzat ceva in viatza mea. Nu e gluma. prietenii si fostii colegi ma invidiau ca sint in GE, eu ii invidiam ca sint in RO. Mie - aici in GE- mi-au trebuit 10 ani ca sa scap de "catuse". Intre timp copii din RO cresteau si aveau nevoie de tot mai multe. Mi-as fi dorit "vremurile bune" cind puteam da spaga ca sa-mi pot rezolva una sau alta!

Trebuia sa merg inainte. Nu aveam la cine ma plinge; ...si cine m-ar fi crezut? si pe cine ar fi interesat? Nimeni nu ma putea ajuta. Eram eu singur. De fapt sintem mai tot timpul singuri cind e vorba de luat hotariri importante. Si e bine asa.

-Un prieten m-a intrebat- o data- ce parere am: sa plece? ...si cum e? are o situatzie buna acolo, dar "nu mai poate".
-Raspunsul meu : e ca peste tot! daca vrei sa pleci si n-o faci, te va framinta toata viatza gindul. Dute si te vei linisti.
Va fi bine sau rau; nimeni nu poate spune. Sigur e, insa, daca te vei astepta la tot ce-i mai rau...poate nu-tzi va fi asa de greu; daca crezi ca va fi cineva sa-tzi spuna uite ..."asta si ailalta", te potzi gindi de-a doua zi sa pleci inapoi.

Eu cred ca nici in RO nu-i asa de rau( stiu multzi care sint de acord cu mine si sint si mai multzi ce ma vor injura...) si nici aici nu-i asa de bine. De le-am putea combina , ar fi perfect. Asa e omul; "cind fu Tica, nu fu Tache; cind fu Tica si fu Tache, nu fu tush la primarie!"
Tot asa, cred ca nici-o data omul nu face destul ptr. familia lui( sau ptr. tzara lui...multzam ptr. injuraturi...). Si cind fiecaruia ii va fi bine , ii va fi bine si tzarii. Chiar daca esti "afara" si-tzi merge bine...e bine ptr. tzara. Esti afara ptr. ca tzara nu poate avea grija de tine...Dar tzara sintem noi, nu-s vorbe mari.
Oricum , "trebuie ( am citit eu o data un banc) sa ne tzinem gura si sa murim ca niste barbatzi!"

PS
cineva scria pe undeva: "nu voi uita nici-odata de unde am plecat; dar nici nu ma voi intoarce vreo-data!".Chestia asta mi-a placut.
Vreau sa spun ca fiecare isi gaseste drumul sau. Important e sa "nu ne uitam cu minie inapoi"; sa ramanem noi. NOI. Cei de aici si cei de acolo!

Cu prietenie
SB
...................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

-Mama, mama, de unde vin copii?
-Ii aduce barza!
-Si cine fu*e berze?..



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

...fi atenta ca te trec la plagiat. de aici nu pleaca nimic.:)))

ps
bine'ntzeles; dar care fu ala maica?

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

Draga mea Desdemona,
Cit am timp liber scriu.De luni nu sint comenzi dar asa se intimpla si deodata apar de inebunesc.Expresia este:"in the eye of the storm".

Mi-a placut povestirea ta cu catelul.De fapt bunicul lui Vern ...a stiut de vulturul mic...fara sa-i fi spus eu....cam spooky nu???
Nu m-am gindit sa folosesc numele de botez indian,il consider sacru si e pt. sufletul meu doar,l-am mentionat in text si nu-l voi mai mentiona.
Si Vern de ex. are un alt nume de botez in afara de cel oficial si nu-l foloseste
deloc,pt. ca aceste nume apartin spiritelor,adica este al spiritului tau doar.
Asa este in traditia chipawah(navajo-hopi),ei cred mult in spirite si stafii,mai mult ca orice alte triburi din tara.
Alte triburi si-au dat si purtat numele de botez(de ex. Black Elk,Sitting Bull,Crazy horse,Red Cloud ,Lame Deer etc.)in trecut,azi au un nume oficial,dar intre ei se numesc pe cel de botez,cel al lor adevarat.
Deci nu folosesc numele de botez indian deloc.

Aseara pe la 10 am vorbit cu Vern la telefon.Sotia lui e-n Japonia pt. o luna.
Sint casatoriti de 10 ani,o cheama Deborah,nu este indianca ci f. americana.
Un lucru interesant despre ea e faptul ca de la 8 ani(are 40,Vern 44)practica artele martiale si azi este great master,are centura neagra de 8 dani si experta in Kendo,in judo,karate,kung fu.
La fel este experta in arta dansului japonez si desigur,experta in lupte cu sabie de samurai,sulite etc.etc
A studiat cu un f. mare maestru japonez si care a pus-o cu ani in urma sa fie in charge la clubul lor de arte martiale din Manhattan,unde ea preda lectii.la fel Deborah calatoreste prin tara invitata sa dea demonstratii si desigur chiar si in Japonia,cunoaste limba japoneza la perfectie.
Cu ani in urma acolo i s-a inminat in semn de onoare pt. talentul si maestria ei,o sabie de samurai originala din anul 1200.
Vern mereu face misto si imi zice ca are cine sa-l apere la o adica,si este adevarat,nu m-as apropia cu intentii negative nici la 5 metri de ea.Ha!
Ea poarta mereu un chimono negru la cursuri si demonstratii.Poate invinge 10 atacanti inarmati ea fiind cu miinile goale!!!!
I-am zis sa joace in filme,dar nu vrea.la fel este si editorul sef al unei reviste de arte martiale.
Ce zici de fata asta?Si fetele sint in stare de a fi Bruce Lee sau Jet Li.
Am fost odata cu Vern s-o vedem in demonstratii la Madison Squre Garden cu ani in urma si mi-a cazut gura in podea!!!!!
Ce...Uma Thurman(in Kill Bill)...caca!Fata asta e un geniu al luptei cu sabia de samurai si Kicks ass!!!
E o fata f. modesta si spirituala la fel.
Au 3 pisici,nu au copii si nu vor sa aiba.Ca si mine si Marilyn.

hai sa-ti zic una buna:
Stii ca rezervatiile de indieni sint in supravegherea directa a FBI-ului.Cind Vern a plecat de acolo a furat un pick up truck ce apartinea FBI-ului.Ha!
A vopsit usa unde era scris FBI si dus a fost pina in NY.
Cind ne-am mutat in NJ,el a facut multe drumuri dus intors cu mine in truck sa aducem mobila din Brooklyn in NJ,e departe distanta,70 miles...one way!!!
Foarte saritor si un real prieten.
Si stii cum se ghideaza cind conduce si NU se rataceste niciodata?Dupa pozitia soarelui!!!!Se uita la el si stie unde sa mearga!!!Ceva ce doar indienii stiu.Daca e inorat,...se uita in ..nori si isi afla drumul,ori dupa cum bate vintul.
De la 5 ani a fost calare pe cal(e destul de cracanat la picioare),si niciodata nu a calarit pe sa,ci direct pe cal si rareori doar cu un friu,de multe ori se tine de coama calului....
Are un fel anume de a vorbi cu animalele,il asculta de parca vorbeste pe limba lor!Nu exagerez!
Vern are parul f. negru,de fapt in soare are reflectii...albastrui si potrivit traditiei Hopi il poarta f. lung,este pina la briu de lung dar il tine in coada strins.
Asa ca ti-am scris si despre el acum.El preda lectii de pictura la scoli publice din Bronx,este platit de primarie.Simbata o sa mai vorbim iar la telefon,in rest
prin emails,dar ne vom vedea curind la un bbq la noi in gradina cu Deborah.
am invatat multe de la el si bunicii lui si acum imi aduc aminte ce azis bunicul
cind m-a vazut plingind in hohote,ceva in genul:"e bine sa plingi din suflet.
Curata pacatele vechi ce ai facut."Ce zici de asta?
Sa stii un lucru:indienii sint de 1000 ori mai spirituali decit orice popa din lume!
Stii ce mi-a zis odata Vern?Un prieten de virsta bunicului sau,dar din tribul Lakota,un chief,pe nume Mathew King...dar numele lui de botez cel real este
Noble Red Man,cu multi ani in urma avea diabet si lua insulina.Intr-o noapte a avut un vision,in care Buffalo Cow Woman(in credinta lor reprezinta Creatia si Universul,sujb forma unei indience extrem de frumoasa)i-a dat in miini niste
fructe salbatice(gen black berries)si i-a spus sa faca un sirop din ele si sa-l bea.
Mathew a mers a doua zi in padure si cules astfel de fructe,a facut sirop,erau f. amare la gust,a baut1 sapt. din el si a scapat de diabet!!!
Nu a vrut sa spuna omului alb ce fel de fructe sint!!!!Pt. ca nu a vrut sa se faca profit din asta pt. corporatiile farmaceutice si interesele ingrate.
A ajutat pe oricine bolnav pe gratis cu siropul lui,daca real vrei sa te vindeci de o boala mergi intr-o rezervatie indiana la inteleptul tribului!!!!Nu ii dai bani caci nu va primi,da-i tobacco,dar din cel f. bun,iti va multumi din suflet.
La fel mai este numit si Medicine Man,si nu-l poti cumpara nici cu 1 milion $!!!!
El este persoana cea mai independenta din lume si doar daca el VREA,te va lecui de orice boala!!!Sa stii ca ei nu au voie sa spuna secretele lor de leacuri si cum le prepara si din ce anume.Daca fac asta sint ca si blestemati de soarta!
Un medicine man trebuie sa primeasca un semn de la Great Spirit pt. a lecui.
Pe curind Desdemona,
Love&peace,
Ozzy

..........................................................................................................................
"Curind,wasitchu va invata cea mai mare lectie:ca Marele Spirit este cea mai puternica forta din creatie.Noi indienilor,nu ne este frica de moarte,avem un loc unde ne vom duce,un loc mai bun si de aceea nu ne pasa de moarte.
Mereu sintem pregatiti sa murim,vrem sa stiti asta.
Poate va veti schimba ori poate nu,ori poate veti incerca sa opriti dezastrele ce vor veni peste voi,caci nu mai e mult timp,se vor petrece,stiu asta!"

Rolling Thunder(lakota medicine man)
...........................................................................................................................

Un tanar se temea tare de armata si-ar fi fost in stare de orice numai sa nu treaca prin asa o experienta care, auzise el de nenumarate ori, e traumatizanta. Asa ca atunci cand i-a venit ordinul de prezentare pt. examenul medical s-a dus in graba la cel mai bun prienten al sau si l-a intrebat: -Ce sa ma fac, aia o sa-mi puna pielea in bat! Prietenul lui se gandi un pic si dupa un timp ii zise: -De ce nu te duci tu mai intai la un stomatolog sa-l rogi sa-ti scoata toti dintii?! In felul asta la examenul medical o sa fii declarat inapt din motive medicale si o sa scapi de armata pt. totdeauna. [...] Dupa cateva saptamani cei doi se intalnesc din nou. De data asta tanarul abia mai putea deschide gura si vorbea stalcit intr-un fel de pasareasca. -Ei, ce e nou, cum a fost pana la urma, fu intrebat. -Totul a fost bine. Am fost declarat inapt pt. ca am platfus(o deformatie la talpile picioarelor)!!!
just me