comentarii

teatrul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Scandal la teatrul National - de (anonim) la: 01/01/2005 20:19:29
(la: Scandal la Teatrul National)
Din pacate nu am vazut acea emisiune a postului OTV.
Este adevarat privind dinafara pare foarte ciudat. Nu stiu ce a spus doamna Florina Cercel deci nu ma pot pronuntza.
Pot comenta opinia domnului Dinica insa.Am vazut din articolul dumneavastra cum a vazut cineva dinafara.
Povestea este cam asa. Pe data de 28 au fost sunati mai multi actori printre care si Domnul Dinica si invitati la teatru pe data 29 la o intalnire de ramas bun cu Domnul Dinu Sararu.Mai multi actori din respect nu neaparat pentru Domnul Sararu din respect pentru un fost director al Teatrului National s-au prezentat pe data de 29 la Teatru. In timpul asa zisei ceremonii cu pupaturi si sampanie o doamna din teatru, nu are importanta cine le baga sub nas actorilor o foaie in care ii ruga pe actori sa semneze.Ce a explicat ea fiecaruia in parte nu va pot spune, cert este ca foarte multi nu au inteles pe moment despre ce este vorba. Cei care si-au dat seama au refuzat sa semneze.Unora li s-a bagat foaia in fata in secunda in care Sararu se afla in fata lor......sincer nu as fi vrut sa fiu in pielea nimanui. La urma urmei toti suntem oameni.
Situatia cu acesta lista a fost intradevar penibila ....si inutila dupa parerea mea.Cine a crezut in utilitatea acestui memoriu de fapt s-a inselat amarnic.
Parerea mea este ca Domnul Dinica va primi roluri indiferent de directia teatrului pentru ca unui mare actor meseria nu i-o poate lua nimeni.
Problema teatrului romanesc e - de Honey in the Sunshine la: 20/04/2006 18:53:51
(la: Merge lumea la teatru?)
Problema teatrului romanesc e ca e centralist... In Bucuresti exista teatre relativ importante si multe sanse sa vezi o piesa buna. Dar cei cca 20.000.000 de romani din provincie au parte de .... si aici complectati voi, ca prea-mi vin invective grele la gura.

Eu, de pilda, am stat 16 ani in Resita si am vazut majoritatea pieselor teatrului nostru (G.A. Petculescu) plus odata pe an cate una a teatrului Nottara. Nivelul mi s-a parut de fiecare data unul subteran, de la scenariu la calitatea actoriilor. Continuam sa ma duc, din masochism, accceptand ca sunt una dintre nefericitii care traiesc intr-un "oras industrial"... dar Romania e plina de ele, va dati seama cati nefericiti se aduna?
Nimeni nu poate "salva" teatrul, culturalizand doar Bucurestiul... Comunismul a distrus pur si simplu gustul pentru arta si frumos. Dar nu numai al spectatorilor ci si al artistilor!

Asta ma face bucuroasa ca traiesc intr-o tara care stie ca fara cultura nu poate supravietui, incercand sa uit cosmarul Casei de Cultura de la Resita...
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
Copilul crescut doar de mama - de (anonim) la: 30/10/2003 02:06:46
(la: Casatorie sau concubinaj?)
Un copil crescut doar de mama nu cred ca este un handicap pentru copil. Mai mare este handicapul daca copilul creste de ambi parinti intr-un mediu cu certuri, batai si atmosfera incarcata.
Eu imi cresc sigura copilul de la varsta de 6 luni. Acum are 11 ani, este un copil educat cum ar fi face sport, picura mergem impreuna la teatre , concerte si la noi in casa este numai veselie si o atmosfera foarte placuta. Copilul meu este constient ca trebuie sa lupte in viata, sa invete sa demonstreze ca poate si singura. L a scoala la fetita, in casa sunt cam 8 copii din 20 care traiscu numai cu mama, ei discuta foarte mult pe aceasta teme, intre ei prieteniile sunt mai puternice si chiar ii compatimesc pe copii la care tatal lor este un betiv sau un puturos care nu munceste.
#2643 (raspuns la: #2530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mineriade - de Dinu Lazar la: 16/11/2003 15:37:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Despre mineriade sau despre alte momente interesante ale istoriei recente de la noi cred ca abia in 2-3 generatii se va putea vorbi deschis...
Deci in cazuri de genul asta eu m-am descurcat asa si asa; la mineriada din iunie `90 nu eram in tzara, si daca as fi fost cred ca poate nu mai stateam de vorba aici; la un foarte bun prieten de al meu, fotograf in acea vreme la Romania Libera - si anume Mihai Popescu Stoenesti, au venit minerii drept acasa cu ecsiva sa caute negative de la mineriada si de la revolutie... omul s-a suit batut in masina si drept in Belgia a ajuns, fara escala, unde e si acum.
Cum au aflat cei din abatajul 345 din Lupeni unde statea conu` Stoienesti, mister pina acum...
La celelalte mineriade am incercat ori sa ma amestec ca un cameleon printre trecatori, ori chiar printre mineri, nebarbierit si imbracat cu o salopeta si un aparat Zorki pe care nu- duceam la ochi... sau cind nu mergea asa ma dadeam si eu fotograf de presa in spatele cordonului de jandarmi... dupa caz. Am scapat ieftin, nu am luat decit un baston pe spate, si nu am avut decit o rollcaseta de film disparuta din buzunar - ca de, trebuia sa vada ce poze fac cine trebuie.
Dar nu problema securitatii personale e importanta, ci efortul de a incerca sa vezi ce se intimpla de fapt, dincolo de ce vezi la prima impresie.
In astfel de cazuri un fotograf trebuie sa se gindeasca intii la ce asista; cine trage sforile; ce se intimpla si cine pierde si cine cistiga; cine sunt jucatorii din fata si cine cei din umbra.
In afara de asta, multimea reactioneaza absolut imprevizibil si e de ajuns un mic catalizator ca sa sara pe tine la distractie o gashca si sa vada daca se poate juca fotbal cu aparatul ala de 3000$; asta nu numai la mineriadele din Ro, dar la evenimentele de acum o decada din Los Angeles sau la orice manifestatie din lume s-au vazut lucruri cumplite, nu mai zic de iesirile de la meciuri de oriunde sau de momentul Tirgu Mures, ca sa nu dau decit citeva exemple. Apropo de acesta din urma, operatorii si fotografii se suisera la hotel la caldurica si filmau fara sa stie ce, ceea ce mie mi se pare o blasfemie, o lipsa de profesionalism totala; cel care a dat stirea cu ungurul batut care era roman de fapt ar fi trebuit sa se lase de meserie, si cind colo cred ca a fost premiat.
Asa ca e mult de discutat pe tema asta... esential insa este pentru un fotograf sa vada ce se intimpla pe ansamblu, lucru mai greu decit ar parea. Cele mai bune fotoreportaje din Vietnam sau de pe toate teatrele de razboi sau de la orice manifestatii le-au facut in general oameni care au inteles ce se intimpla si care si-au redat creativ parerea si starea si povestea cu aparatul foto...
In astfel de cazuri, este din pacate extrem de usor sa manipulezi. Sa transformi victima in erou si invers. Nu ma refer desigur la reportajele de la noi din presa, care reportaje nu prea au existat, si in continuare nu exista si care atunci cind sunt nu se pot compara cu ce se face in lume.
aaa...ca sa fie clar... numesc reportaj o poveste, o descriere facuta in imagini, cu inceput, cuprins si sfirsit.
La un eveniment e relativ simplu de facut o poza de exceptie, dar e infinit de greu sa povestesti ce este de fapt acolo.
Si se mai si poate ca ce faci sa nu convina sau sa nu placa sefilor si deci nu apare in veci... cam asa merg lucrurile de fapt...
Eu imaginile cu mineri de pe situl meu le-am facut ca un eseu de imagine; recunosc ca nu stiu ce s-a intimplat de fapt nici acum si ca nu aveam o parere clara despre ce se intimpla. Dar am cautat sa fac citeva poze care sa descrie pentru timp cite ceva...
#4448 (raspuns la: #4402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Alice la #4605 - de RSI la: 19/11/2003 04:40:17
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Ca nu-i plac cuiva poeziile lui Sorescu e treaba lui, dar sa-i asasinezi caracterul, sa-l faci de "comunist inrait" asta-i minciuna si calomnie. De aceea am comentat cum am comentat. Presupun ca respectivul prieten e relativ tinar si nu a trait in anii 60-70 in Romania. In orice caz o astfel de afirmatie e injuriosa si nefondata.
Da, si mie mi-a placut "La lilieci".
Pentru o foarte scurta vreme Iona s-a jucat la teatrul Nottara (interpret George Constantin,D-zeu sa-l odihneasca, bun actor a fost).
Numai bine si lecturi placute!
#4693 (raspuns la: #4605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ada milea si marin sorescu - de pr Iulian Nistea la: 21/11/2003 16:30:37
(la: Ada Milea "Plai & Manea")
eu am ascultat 2 din albumele ei (intre care "africa de sub unghii", cred ca e ultimul sau printre ultimele), si, desi unele piese sunt foarte obositoare, are totusi lucruri speciale, de luat in seama. poate ca primele albune erau mai "frivole". acum a reusit sa'si faca o trupa de oameni de un spirit cu ea, cred ca si ei de prin tg-mures (ea e, cred, la teatrul din tg-mures).

"africa de sub unghii" e in fapt o suma de parodii (reusite in genul parodic) dupa mai multi interpreti, care'mi aduce aminte de o anumita epoca a lui marin sorescu (am vazut ca si el discutat aci).

cred ca o sa mai auzim de ea.

iulian n.

p.s. cred ca va fi inteleasa bine macar de inca o semintie: maghiarii; in albumul de care vorbesc are si vreo 2 piese intr'o ungureasca impecabila (dupa cate mi s'a spus, ca eu nu cunosc ungureste).
#4868 (raspuns la: #4851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
stima domnule RADU HERJEU - de anonimus la: 27/11/2003 09:04:12
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
va rog sa-mi raspundeti la urmatoarele intrebari:

cum vedeti evolutia televiziunii
dupa 1989.

care credeti ca ar trebui sa fie ponderea emisiunilor culturale
in programele de televiziune.

pe ce posturi
de radio si televiziune
mai avem posibilitatea sa ne bucuram
de TEATRUL ROMANESC.
si de filmele romanesti
de mare valoare
de care ne este DOR?
nu credeti - de anonimus la: 27/11/2003 09:45:36
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
ca un post de televiziune
care ar promova cu adevarat valoarea
ar avea sanse de reusita in ziua de astazi?

credeti ca tinerii
nu ar fi coplesiti de
TAMARA BUCIUCEANU BOTEZ
MARIN MORARU
TOMA CARAGIU
nea MARIN
HORATIU MALAIELE

nu credeti ca promovarea teatrului romanesc de valoare
va fi mana intinsa generatiilor viitoare?
Pt anonimus - de Radu Herjeu la: 27/11/2003 10:00:36
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
N-ar avea posibilitatea sa supravietuiasca financiar. De aceea rolul ar trebui asumat de televiziunile publice. Iar televiziunile particulare ar putea sa aiba macar cate o emisiune de tinuta. Teatrul romanesc de valoare... ? Eu am o mica problema cu stoarcerea lui Caragiale pana nu mai curge nimic. Sunt o multime de tineri dramaturgi care n-au nici o sansa pentru ca nimeni n-are curaj sa investeasca in producerea unei piese de-a lor. Ei au mult de spus celor din generatia lor. Dar n-au ei sanse pe scene adevarate, cum ar putea avea vreuna pe micul ecran ? Da, eu am crescut cu teatrul de televiziune, de exemplu. Si eram de fiecare data fascinat de ce se-ntampla pe scena electronica.
#5377 (raspuns la: #5374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu trebuie sa ne blocam - de anonimus la: 27/11/2003 10:06:45
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
ce solutii credeti ca exista

pentru a reda demnitatea teatrului romanesc
si demnitatea acestor oameni minunati
care sunt actorii.

nu-mi spuneti ca nu se poate.
supunem la vot.

suntem 9 oameni acum pe forum.
si 52 de vizitatori
total 61
60 ca eu cred ca se poate.
daca cineva dintre noi
nu crede in ideea relansarii teatrului romanesc
sa spuna.

cu argumente.

Stimate domnule Radu Herjeu, - de Ingrid la: 27/11/2003 10:34:08
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Stimate domnule Radu Herjeu,
locuiesc in Israel de o buna bucata de vreme si as minti, daca nu as recunoaste ca receptarea de catre societatile de televiziune pe cablu , a postului romanesc PROTV International mi-a (si ne-a) produs o mare bucurie.
Sunt insa contrariata de instaurarea unei limbi romane ciudate, ce-i drept nu la toti oamenii de televiziune, dar la multi. Multi dintre cei ce apar pe ecran par ca nu ar fi trecut pe la orele de romana din scoala.
Un alt fapt ce ma contrariaza este prezenta emisiunilor de tipul "Vacantei mari" pe un post ce se transmite in lumea larga.
Oare nimeni nu intelege acolo ca aceste emisiuni dauneaza imaginii Romaniei?
Emisiunile posturilor internationale le vad cei, care asa cum pomenea cineva inainte, ar dori sa revada un film drag, ar dori sa vada un spectacol televizat al Teatrului National sau Odeon, sau selectiuni de la festivalul Enescu, sau atatea lucruri minunate pe care televiziunea romana le-ar putea oferi.
Ce credeti d.voastra, ca om de televiziune, despre nedumeririle mele?
Va multumesc anticipat.
eu imi imaginez - de (anonim) la: 01/12/2003 03:50:39
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
un nou sistem de invatamant mixt

in care matematica, fizica si chimia
sa fie predate de maestrii

in care pictura, sculptura si teatrul
sa fie materii de baza
predate de maestrii.

in care NATURA
sa fie CLASA in care se desfasoara CURSURILE
in care orice elev
sa DEVINA MAESTRU.

Cata
Brasov - de (anonim) la: 18/12/2003 07:09:20
(la: 14 ani de la Revolutie)
vuietul marelui oras
trezit din somn

seara se lasa repede peste noi

in fata Teatrului Dramatic
oameni si oameni
ridicati sufleteste de un vis:

a murit dictatorul!

bucurie si eliberare de frica.

ceva de nedescris:
frunti descretite, strangeri de mana
si oameni.

in noaptea neagra
centrul orasului
era scena de lumina
de suflete.

pana a tras prima mitraliera.
in OAMENI.
in ZIDURI DE SUFLETE.

Doamne.
de ce ne-ai lasat?

razboi in familie:
copilul striga la tatal sau: de ce tragi perdeua, tata!

eu vreau sa ies in strada!
prietenul meu e acolo
si fratele meu e acolo
si sora mea e acolo.

tatal spune: unde te duci tu, copile
in bataie de glont nemilos?

ce vrei sa faci cu viata mea?
te intorci maine acasa in sicriu?

si copilul nu mai aude...
fuge de acasa
spre moartea care il va elibera.

Asa a fost.
Doamne.

Catalina Bader
Intoarcerea ''acasa'' - de yana la: 04/01/2004 11:15:10
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
35 de ani ma despart de Bucurestiul pe care l-am iubit enorm.Am iubit strazile,casele,teiul de la geam,oamenii...Ca sa pot supravietui strainatatii,am sters cu buretele imagini,sentimente,amintiri...Am facut gresala sa ma intorc in urma cu un an,in speranta de-a regasi ceva din ce-am lasat.
Paragina,alta limba,alt popor,imposibil de crezut ca totul a disparut sau ca a coborat la un nivel la care nu se mai poate percepe nimic din ceea ce era.Pana si saracia arata altfel de cum era.Limba vorbita la posturile TV,teatrul,care pe vremuri era o mandrie a oricarui intelectual,constructiile care erau adevarate opere de arta,toate darapanate si mizere...35 de ani ma despart de Bucurestiul pe care l-am iubit enorm si care nu mai exista
despre poezia sa nu prea stiu - de mapopescu la: 05/01/2004 16:48:13
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
dar "Trei dinti din fata" este un excelent roman. l-am descoperit intr-un dulap de studentie al unui unchi si l-am adus cu mine la Cluj. de vreo 4 ani il vad in biblioteca de cind sint in Franta si imi tot promit ca il citesc.

prima data l-am digerat greu. mi se parea bizar ca se putea scrie asa pe vremea lui Ceausescu. a doua oara l-am devorat. e excelent.

vazusem inainte piesa Iona la Teatrul din Cluj, interpretata de Teatrul din Craiova (cred ca este vorba de acelasi spectacol cu George Constantin, insa nu mai tin minte numele actorului :( scuze) si mai citisem "Unde fugim de acasa". dar cei "Trei dinti" sint in topul meu personal.

PS poeziile de mai sus (mersi SB_one si sanjuro) sint extraordinare
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Patriotism??????????????? - de cenusareasa la: 05/02/2004 20:36:50
(la: Romani in strainatate)
Se poate o definitie pentru Patriotism?????????

Daca patriotism inseamna sa ai un salar cu care sa nu-tzi poti plati intretinerea unui apartament cu 2 camere in timpul iernii, daca patriotism inseamna sa muncesti intr-o fabrica in 3 schimburi si sa nu ai spor de noapte sau de toxicitate, daca patriotism inseamna ca, copiii sa invete sa scrie la scoala cu manusi pe maini (in timpul iernii), daca patriotism inseamana sa nu poti sa mergi la spital nici macar atunci cand ajunge cutitul la os din cauza ca nu ai bani, daca patriotism inseamna sa lesini in mijloacele de transport cand te intorci de la munca din cauza ca este insuportabil de cald si cand calatorii incearca sa vorbeasca cu soferul sa deschida un pic usile sau sa opreasca, acesta nu aude deoarece asculta manele la maximum, atunci va rog sa nu va suparati daca o sa afirm ca nu sufar de boala numita "Patriotism".

Nu am inclus intentionat: concediul, teatrul, muzica, filmul, cartile, calatoriile...............si toate cate or mai fi.
#8974 - cenusareasa - de SB_one la: 06/02/2004 13:20:04
(la: Romani in strainatate)

"Patriotism???????????????

Se poate o definitie pentru Patriotism?????????

Daca patriotism inseamna sa ai un salar cu care sa nu-tzi poti plati intretinerea unui apartament cu 2 camere in timpul iernii, daca patriotism inseamna sa muncesti intr-o fabrica in 3 schimburi si sa nu ai spor de noapte sau de toxicitate, daca patriotism inseamna ca, copiii sa invete sa scrie la scoala cu manusi pe maini (in timpul iernii), daca patriotism inseamana sa nu poti sa mergi la spital nici macar atunci cand ajunge cutitul la os din cauza ca nu ai bani, daca patriotism inseamna sa lesini in mijloacele de transport cand te intorci de la munca din cauza ca este insuportabil de cald si cand calatorii incearca sa vorbeasca cu soferul sa deschida un pic usile sau sa opreasca, acesta nu aude deoarece asculta manele la maximum, atunci va rog sa nu va suparati daca o sa afirm ca nu sufar de boala numita "Patriotism".

Nu am inclus intentionat: concediul, teatrul, muzica, filmul, cartile, calatoriile...............si toate cate or mai fi."

.................................................................

Cenusareas-o, daca esti in RO, dovada ta de patriotism e sa gindesti ce sa faci sa scapi de coate cel de mai sus.
Indiferent ce; mersul la serviciu nu e suficient!




SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9048 (raspuns la: #8974) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cea mai mare comunitate de romani, Oare in Cleveland - de (anonim) la: 24/02/2004 09:21:42
(la: Romani in Ohio, SUA)
Nu stiu daca matale cunosti orasul Cleveland. In primul rind comunitatile de Romani din Detroit, Chicago sau New York, sint cu mult mai mari decit cel din Cleveland.
Sa trecem la oras.
Este un oras foarte frumos, cu nimica nu este mai urit decit alte orase Americane. Are o asezare fantastica pe malul lacului Erie, cu 10 de mile de Metro Parcuri, cu Suburbi care pot fi invidiate nu numai de orasele din America dar si de orasele din Europa, sa mentionez citeva suburbi cunoscute in toata lumea: Shaker Heights, Cleveland Heights, Brathenal, Pepper Pike, Rocky-River etc. Aceste suburbi se eau la intrecere cu oricare cartier de Ambasde din lume.
Arhitectura centrului este foarte contemporan si la nivel ridicat estetic, printre Arhitecti care s-au lasat amprentele in oras merita de amintit: Marcel Breuer, Frank Ghery, Vasarely, Pei etc.
Sa trecem la viata culturala.
Orasul , are o viata culturala foarte veche cu traditi bine inradacinate in Oras, multe orase din lume ar vrea sa aibe ce are Clevelandul, si anume:
Opera, Ballet, Orchestra Symphonica,multe orchestre de camera, peste 30 de jazz cluburi, multe teatre de drama, doua Universitati de renume mondial ca: John Carrol, Case Western U., Ohio si Cleveland State University, Kent University, Baldwin Wallace University si sa nu uitam Oberlin University.
Are nenumarate Muzee de renume Mondial ca: Cleveland Art Museum, Cleveland Natural Science museum, Western Reserve Museum, Cleveland Automobil Museum etc. Are doua Gradini Botanice ( Cleveland Botanical Garden si Rockeffeler Gardens), si este singurul oras din lume unde fiecare etnicitate din oras are gradina ei, inclus si Romanii, intrun Parc imense de 5 km lungime. Orasul mai are si Cleveland Clinic si University Hospital, unicati in lume.
Ca sa nu mai vorbim de viata sportiva din oras, Cleveland Browns, CAVS, si Cleveland Indians.Nu departe de Cleveland este unul din cele mai mari Arboretumuri din Lume, The Holden Arboretum.
Toate astea ce am amintit mai sus nu da semn ca orasul este sarac sau mizerabil. Ca este mizerie, da este ca in or ce Metropola, dar asta nu se generalizeaza la intregul oras si nici cartierul de mizerie in care ai trait probabil. Crezi ca in Paris sau Londra sau Bucuresti, nu sint cartiere de mizerie, numai de Lux, nu cred.

Steven

"TO LIVE ITS ONLY HUMAN, TO KNOW HOW TO LIVE ITS ART"
"REMEMBER, LIFE IS EPHEMERAL"
#10454 (raspuns la: #10319) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alta invitatie - de Dinu Lazar la: 26/02/2004 06:03:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Vernisajul expozitiei: 150 de ani de fotografie în Spania

Miercuri, 3 martie, orele 13:00
Galeria Etaj 3/4 de la Teatrul National (Bd. Nicolae Balcescu nr. 2)
Prezinta: Mihai Oroveanu, director al Muzeului de Arta Contemporana al României.
Eveniment organizat de Institutul Cervantes în colaborare cu Editura Lunwerg si Muzeul National de Arta Contemporana al României.

#10666 (raspuns la: #10606) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...