comentarii

telecomanda conjugarea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ia telecomanda... - de ampop la: 21/03/2005 13:43:09
(la: hai sa luam masuri impotriva inculturii de la tv)
Din pacate nu se pot lua "masuri" impotriva incluturii sau vulgarizarii programelor TV. Asa cum este populatia, asa este si audienta, asa este si ratingul anumitor emisiuni. Daca nu ne place , nimeni nu ne obliga, avem telecomanda la indemana si putem sa schimbam programul. Mai mult decat atat, fenomenul exista si la alte televiziuni, nu doar la cele din Romania, showul lui "monica" fiind similar lui 'Jerry Springer show' etc.
A introduce cultura cu de-a sila incepe sa semene a comunism si cu cenzura. De exemplu, la televiziunea prin cablu la care sunt abonat are in pachetul suplimentar ce contine si alte Discovery chanel si un canal pornografic. Am refuzat categoric sa ma abonez, nedand nici macar un cent pentru a subventiona canale pronografice! Am pierdut insa celelalte canale...dar a fost alegerea mea!
Manelele, subcultura sunt comerciale si nu pot fi cenzurate. Schimba canalul!
Mario
Telecomanda cazuse cu zgomot - de Honey in the Sunshine la: 26/11/2005 22:17:39
(la: Nea Grigore are televizor (2))
Telecomanda cazuse cu zgomot pe mocheta cu romburi si in dormitorul conjugal se instala lent si lipicios, frica...
M-a pufnit rasul la faza asta :).. Mocheta cu romburi.. :)
In rest, doar de bine... Pana acum asta mi-a placut cel mai mult.
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
pe sufletul meu s-a conjugat - de cactus la: 18/02/2006 12:00:11
(la: De ce ucidem?)
pe sufletul meu s-a conjugat " a ucide" in toate felurile posibile...dar exista viata dupa fiecare moarte in noi, chiar simt asta.....iar Soarele....ne salutam zilnic....el imi intra in ochi cand conduc, eu il bomban usor....dar nu pun ochelarii de soare, imi este draga lumina lui.....



...non bis in idem...
#106781 (raspuns la: #106726) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Televiziunea - prezent si viitor? - de Ulise la: 27/11/2003 16:03:56
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)

Mai jos reproduc un fragment din volumul "Tentatia Inocentei" de Pascal Bruckner. Domnule Radu Herjeu, considerati opinia autorului o reflectare cat de cat autentica a realitatii? Iar daca raspunsul este afirmativ, credeti ca televiziunea are vreo sansa de a rascumpara deceniile de imbuibare mediatica, mai ales acum in era consumismului debordant si a bucuriilor facile si imediate? Poate deveni un instrument de cultura?


"Este posibil ca noi toti inca sa fim copilandrii televiziunii, ca relativa ei noutate tehnica sa explice stangaciile si proasta folosinta pe care le facem in ceea ce o priveste? Nu este interzis sa visam la o televiziune care sa fie si un instrument de creatie spirituala si care sa conjuge imensa ei putere de atractie cu o autentica intentie pedagogica. Nu e mai putin adevarat ca astazi, cu rare si remarcabile exceptii, televiziunea ramane in cea mai mare parte o chestiune de divertisment. Totdeauna acolo se petrece ceva mai grozav decat in viata. Acaesta este hipnoza televizuala la a carei lumina ardem ca niste fluturi de lampa: ea produce in jet continuu valuri de culori si impresii pe care noi le sorbim fara incetare. televizorul este o mobila insufletita si vorbitoare, el are rolul de a face platitudinea suportabila. Nu ne smulge din impovararea noastra, din obiceiuri, dar le converteste intr-o tihna calduta, este prelungirea apatiei cu alte mijloace si se integreaza ca element fundamental in imensa panoplie a banalitatii. Televizorul nu cere din partea spectatorului decat un act de curaj - care este insa supraomenesc - acela de a-l inchide."

Pascal Bruckner




#5440 (raspuns la: #5401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"E usor sa mergi la servici s - de Daniel Racovitan la: 19/02/2004 06:52:43
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
"E usor sa mergi la servici si sa dai indicatii, mai ales despre copiii altora."

Madam, aici vorbesti pentru aflare in treaba. De unde stii matale cat m-am implicat eu in cresterea copilului, cate scutece i-am schimbat, cate biberoane i-am spalat, de cate ori i-am dat de mancare, i-am facut baie ori l-am adormit? Afla ca stiu despre copii cel putin la fel de multe cate stii si tu. Aici vorbim de pe pozitii egale.

Ce si-or fi zis mamicile oripilate, "individul asta e ca, pardon de expresie, onor burtosii nostri huzbanzi care stau toata ziua cu telecomanda in mana, si auzi tupeu la el: vine sa ne spuna cum se cresc copiii..."


..................................................................................
"nobody is perfect; I'm nobody"
#10017 (raspuns la: #10008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#11031, de schitroc - de anita47 la: 01/03/2004 12:31:12
(la: Preoti homosexuali?)
(1)

"În prefaţa redactată de Nae Ionescu romanului lui Mihail Sebastian De două mii de ani, ilustrul magistru îşi propunea să demonstreze fără putinţă de tăgadă că evreul trebuie să sufere pentru că este… evreu. Ca să nu păcătuiască printr-o obscenă dialelă, corifeul trăirismului ortodox se vede dator să-şi întindă alocuţiunea până acolo unde cititorului să-i fie limpede ce se înţelege prin a fi evreu. Iehuda patet nu pentru că anume sumbre circumstanţe l-au adus în situaţia să sufere, ci pentru că, esenţialmente, substanţial, evreul este bolnav. Calitatea de a fi evreu, evreitatea adică, ar fi idestructibil, din illo tempore - eventual, împreunată cu cel mai costisitor dintre beteşuguri: trufia. Trufia de a se fi înscris în istorie drept popor ales conjugată cu trufia nerecunoaşterii unui mântuitor pe care el însuşi îl anunţă şi îl aşteaptă face din acest neam unul care este îndreptăţit să agonizeze până la sfârşitul lumii. Iată şi judecata reputatului maître: dacă poporul ales l-ar recunoaşte pe Mesia, atunci riscă să înceteze a mai fi poporul ales, întrucât mesajul christic este universal, el nu se adresează unei anume pepiniere. Ca atare, poporul în discuţie se mai poate considera pe el însuşi ales numai în măsura în care îşi aşteaptă mai departe şi cu încăpăţânare mântuitorul anticipat de scrierile sfinte. Dar Mesia a sosit, continuă Nae Ionescu, însă evreul nu-l poate vedea, căci trufia mai sus amintită i-a tulburat privirea.

“Mesia a venit, Iosef Hechter, şi tu nu L-ai cunoscut.” “Îl cunoşteau vecinii toţi/ tu nu l-ai cunoscut” - pare a parafraza sacerdotul filosofiei interbelice, după care adaugă în forţă (şi patetic): “Iosef Hechter, nu simţi că te cuprinde frigul şi întunericul?” Dincolo de acest opulent material didactic pentru un Freud dispus să-şi verifice teza paricidului pe teoriile resentimentare ale unei ideologii religioase ce parazitează vechile scrieri evreieşti, avem în discursul lui Nae Ionescu câteva năstruşnice presupoziţii de ordin general.

Mona Mamulea

Revista RESPIRO

======

Iosef Hecter = Mihail Sebastian

anita47

=====

(2)

"Nu am citit deloc senin prefaţa lui Nae Ionescu la romanul lui M. Sebastian De două mii de ani. Dar aceasta nu pentru că sunt evreu de origine ci pentru că această prefaţă sfidează spiritul de toleranţă democratică din raţiuni ideologice ortodoxiste. Şi am fost la fel de indignat când am întâlnit într-un articol al aceluiaşi Nae Ionescu din "Cuvântul" injurii împotriva lui Samuil Micu, considerat doar "un călugăr papistaş", negându-i, deşi a fost cofondator al Şcolii Ardelene, chiar calitatea de român numai pentru că a fost de confesiune greco-catolică. Şi nu l-a declarat acelaşi Nae Ionescu neromân pe I.C. Brătianu ("dar român n-a fost"), totuşi unul dintre fondatorii României moderne, numai pentru faptul că a adaptat, la noi, modelul civilizaţiei occidentale?"

Cele de mai sus au fost declarate de catre Zigu Ornea intr-un interviu acordat lui Daniel Cristea-Enache ,aparut pe:
atelier.liternet.ro
=====



#11043 (raspuns la: #11031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lamurire pt 13339 - de Andrei B la: 08/04/2004 06:32:40
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
CUM SA FACI O MANEA DE SUCCES IN 10 PASI SIMPLI

PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decat numarul de la pantofi. Castigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine

I. Bijuterii - Lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de ½ din greutatea corporala

II. Freza - 2 parti gel, o parte par

III. Hainele - Cat mai stralucitoare si de prost gust
a. Camasa (alba sau neagra)
b. Pantaloni (preferabil negri)
c. Pantofi de lac
d. Vesta, manta sau capa

PASUL 7
Versuri

I. Vocabular obligatoriu: "bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare".
Interjectii: "oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha" etc

II. Sunt admise
a. greseli gramaticale
b. verbe - conjugare si acord
c. substantive - plural la alegere
d. greseli de tipul "la toti", "lu' copilu' meu" si din seria "casa" - "as vrea ca sa te regasesc"
e. versuri albe
f. rime cu acelasi cuvant
g. metafore duse la extrem ("floarea florilor", "sugativa-n portofel")
h. cuvinte straine ("bambina", "ragazza", etc)

PASUL 8
Subiecte:

I. iubirea
a. relatiile:
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul / alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte

II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele - bunastare, parasire sau lauda

III. banii
a. detinerea lor in cantitati mult exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti

IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia

I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator, cu generozitate

II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus

III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip

I. miscari necesare (pt. manelist)
a. stanga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zambet cuceritor

II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul

III. decor prost (sau inexistent)

IV. lumini cat mai colorate

V. cateva masini decapotabile in care sa cante barosanu'
poate te-am lamurit:)))
sursa net.
#13499 (raspuns la: #13339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului

Multumesc pentru invitatie.

Solutia pentru combaterea coruptiei nu poate fi decit una institutionala. Nu credem in campaniile anticoruptie declansate, controlate si avortate de prim ministru. Ele nu au, de altfel, nici un rezultat.
Coruptia nu va scadea decit atunci cind Politia si Justitia vor functiona, adica atunci cind nu vor mai controlate strict de politic.
Bineinteles, e nevoie si de o alta atitudine decit acceptarea coruptiei ca pe ceva normal. Exemplul pe care il dati este cumva atipic, nu e vorba de coruptia politica, cea mai importanta. Dar el arata clar cum se conjuga multi factori pentru a genera coruptia: mentalitatea celor care accepta sa dea mita, un sistem de invatamint prost conceput, inertia instituiilor statului.
#14090 (raspuns la: #13922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Sibipot - de Paianjenul la: 25/04/2004 00:20:36
(la: 11 Septembrie 2001)
"Avand un precedent cu Pearl Harbor, iar gemenele tot trebuiau demolate, si asta costa, asa ca i-a lasat pe besmeticii aia de talibani (care erau majoritatea sauditi) sa le demoleze si ce daca aici erau sacrificati si cativa nevinovati."

- Pe vremea Pearl Harbor-ului aveau nevoie de japonezi: nu se stia inca de TELECOMANDA... [...Varianta cu "besmeticii de talibani" PUTE: chiar DACA(?!) acestia au existat, prezenta lor la bord era egala cu ZERO!...]...


"Ei cu ale lor noi sa ne vedem de ale noastre si fara patima si acuze domnilor... nu serveste bine nimanui."

- "A le lor" PREA sint amestecate cu "ale noastre"...
#14474 (raspuns la: #14461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alta nelamurire gramaticala - de Paianjenul la: 07/05/2004 10:34:54
(la: Nelamurire gramaticala)
Cum va conjuga gaina verbul A OUA la persoana a II-a, singular, diateza reflexiva?...
Problema este ca ne-am inselt - de Gheorghe Doja la: 21/05/2004 00:21:35
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
Problema este ca ne-am inselt in privinta a ceea ce aveam si am jucat cartea pasului in neant. Probabil cea mai mare greseala a lui Nicolae Ceausescu si a comunismului romanesc a fost aceea de a ne fi mentinut izolati, slab informati si deci vulnerabili la dezinformarea si manipularea venite din exterior. Ma refer la CIA si deci la "Europa Libera". Asa se face ca ne-am facut tot felul de iluzii despre asa-zisa "democratie" si despre capitalism. Asa se face ca n-am inteles meritele fundamentale ale sistemului comunist in care traiam si, dimpotriva, l-am demonizat si socotit demn de lada de gunoi a istoriei.

Acum nu ca sistemul comunist ar fi fost cu totul apa de trandafiri. Fara indoiala avea neajunsurile lui care mai erau si conjugate cu extravagantele si erorile lui Nicolae Ceausescu. Faptul ca Nicolae Ceausescu a exportat alimentele si alte bunuri de stricta necesitate in detrimentul aprovizionarii populatiei, privatiunile impuse prin masurile agresive de economisire a energiei.

Totusi nu putem sa nu recunoastem ca sistemul a avut merite fundamentale si chiar si Nicolae Ceausescu, cu toate pacatele lui reale si imaginare, a facut si foarte multe lucruri bune. Sistemul comunist ne-a ingaduit sa construim infrastructura economica si sociala a tarii, milioanele de apartamente, miile de scoli, spitale, fabrici si uzine, intr-un cuvint Romania moderna. Inainte de '45 Romania fusese o tara la sapa de lemn, dupa '89 capitalismul a impins-o inapoi la ruina.
#15686 (raspuns la: #15655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bãrnicova scrise: - de AlexM la: 21/05/2004 23:55:01
(la: Gramatica si butélia)
Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane.

Verbul se conjuga:-)
"ma dor, te doare, il doare, ne doare, va doare, ii doare)
cuvintele= ii -> cuvintele doare
Ambiguitatea vine de la hipercorectie si de la transmiterea unor verbe a desinentei de la pers. I sg la pers III pl care nu este justificata decat prin ca "asa vrura anumiti gramatici":-)
Conj I -terminatie in "a":
eu cant(u), tu canti , el canta, noi cantam, voi cantati, ei canta
Obs: niciodata nu o sa fie "ei cant(u)" ci ei cânta. Adica III sg= III pl.
Conj II - terminatie in "-ea"
eu vad, tu vezi , el vede, noi vedem, ei vad,
Obs: popular este inca "ei vede"; gramaticii au facut aici un "ei vad" care corespunde lui I sg ceea ce este nejustificat.
Conj III -terminatie in "-e"
eu cer, tu ceri, el cere, noi cerem, voi cereti, ei cer
Obs: dito ca pentru conj II
COnj IV -terminatie in "-i"
eu fug, tu fugi, el fuge, noi fugim, voi fugiti, ei fug
Obs: dito ca pentru II, III

Opinia mea este ca desinenta pentru pers. III pl este un hipercorectionsm impus si cerut de clasa culta . Omul din popor foloseste obisnuit desinenta pentru pers. I sg ca in conj I ( cea mai veche conjugare in opinia mea) .
Corect popular:Fugea aia maicã de li se rupea oasele.
Corect literar:Fugeau aia maica de li se rupeau oasele.
Corect popular:M-am intins ca ma doare oasele
Corect literar:M-am intins ca ma dor oasele.
Voila! ( un anumit spital de nebuni poarta acelasi nume, pronuntia in româna fiind totusi nu "voaila" ci "voila":-)

Alex



Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.
#15732 (raspuns la: #12557) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SB_one si gramatica - de AlexM la: 21/05/2004 23:59:54
(la: Gramatica si butélia)
1- accentul se pune pe penultima vocala, deci: bute'lie

ca regula generala sau in acest caz particular?

2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!

serios? mai mai mai.. verbul se "acorda"? lol; de ce nu "se acordeaza" pentru ca "acorda" inseamna parca si "a da":-))
Verbul se conjuga si se conjuga dupa numarul persoanei reprezentate si nu dupa substantiv. Fata canta si baiatul canta, fetele canta si baietii canta. Cum spuneau strabunii:
"limba noastra'i limba sfanta, limba vechilor cazanii, care-o plang si care-o canta, pe la vatra lor tsaranii..."

Alex
#15734 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iluminare - de Dinu Lazar la: 24/05/2004 15:04:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In principiu iluminarea ar trebui sa fie un subiect important pentru cine face fotografie.

Zic in principiu, pentru ca asa cum compozitia nu mai e importanta pe aici sau cum limbajul plastic e deseori cam inutil, si iluminarea a devenit o necunoscuta - vedem asta mai ales cind ne uitam la un chiosc de reviste romanesti la publicatiile pentru dame, la coperti.

Daca pe coperta se pune si vedem una dintre cele mai bune poze, atunci fotografii romani ar trebui sa dea acatiste de trei ori pe zi la cel care a inventat iluminarea cu lumina difuza si umbrela... arta iluminarii se reduce acolo la o descriere cit mai rapida si mai ieftina a subiectului... ce atmosfera, ce stare, ce pictura cu lumina, astea sunt bancuri azi.

Daca vorbim de lumina in imagine - si s-ar putea scrie multe carti pe linga miile deja scrise pe aceasta tema - ar trebui sa vedem si sa memoram multa pictura, si sa analizam chiar si in fuga principiile de baza ale iluminarii cadrului.

De regula, exista o lumina principala, careia ii sunt subordonate celelalte lumini: lumina de umplere, adica de modelare a umbrelor, lumina de fundal, lumina de contur, lumina apicala ( cea care se vede in ochi) si accentele de lumina.

Din modelarea si raportul acestor lumini, din alegerea modalitatilor de iluminare ( concentrata sau difuza) si din alte citeva ingrediente, se poate orchestra un subiect si se poate modifica fundamental o atmosfera.

Acelasi subiect, cu un tip de lumina poate parea optimist, cu alta lumina poate parea dramatic; se pot schimba stari, forme, atmosfere si concepte, cu o folosire judicioasa a luminii.

In afara de folosirea artistica a luminii, treuie sa tinem seama de necesitatile obiective de expunere si de inscriere a tuturor elementelor din cadru in gama de straluciri pe care captorul digital sau filmul folosit le poate incasa.

Daca ar fi sa dau ca exemplu fotografiile mele, eu incerc pe cit posibil sa folosesc lumina existenta, si daca nu o am, sa creez cheia de lumini ca si cum ar fi lumina naturala; in exterior de obicei folosesc un blit pe aparat cu un softbox gonflabil, cu masurare a luminii intotdeauna TTL si deseori setez lumina blitului la -2 diafrgme fata de lumina principala; in interior de obicei la imaginile de reportaj folosesc mai multe blituri cu softboxuri, telecomandate de o unitate de comanda de pe aparat, care imi permite sa setez luminile intr-o gama de plus sau minus 4 diafragme fata de lumina principala; la imaginile unde nu timpul este esential, folosesc niste blituri de studio portabile ca lumina principala si bliturile TTL le folosesc cind fac o atmosfera mai complicata.

De mare folos este la fotografia digitala vizionarea pe loc a imaginii si analiza histogramei; partea dificila este ca modalitatile artistice de exprimare cu ajutorul luminii trebuie sa se combine cu necesitatile de expunere, astfel incit, daca se poate, sa nu avem zone mari in supra sau subexpunere fara detalii, mai ales daca imaginea urmeaza a fi tiparita...

Acum, fiecare fotograf a incercat mai multe solutii si se regaseste intr-o experienta si intr-o modalitate de exprimare sau alta; pentru mine, perfectiunea o constituie tipul de imagine gen Yousuf Karsh sau Irving Penn, Philippe Halsman, si chiar Nadar!

Asta nu inseamna ca atunci cind vreau sa vad ce se face in domeniul iluminarii, sa nu ma uit cu invidie infinita la filmarile de reportaj de la Discovery, unde vedem deseori la portrete chei de lumina tip cleste de lumina, cu lumini dure si colorate, cu contururi pregnante, cu o lumina pe fata si o lumina colorata extrem de diferit pe fundal, genul cald/rece...

Cit de diferita este o imagine cu o lumina plata si inexpresiva de o imagine unde lumina este nu numai un catalizator al limbajului plastic, ci si o parte vitala a imaginii insasi.

...dar, retina nu doare ca timpanul; o vioara care scirtiie ingrozitor mai greu va gasi aplaudaci, pe cind o imagine proasta... asa ca traiasca umbrela si softboxu`...

Ca sa revenim la intrebarea initiala , eu blende nu prea folosesc...
#15814 (raspuns la: #15793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
interesant - de desdemona la: 05/07/2004 16:12:50
(la: O femeie de succes)
Interesanta idee, si mi-a placut stilul. Dar sfarsitul e cam prea brutal, socant. In loc sa-l omoare ii punea telecomanda de la TV in mâna, si e ca si cum l-ai di 'deconectat'.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
Lumina portret - de Dinu Lazar la: 25/09/2004 18:05:47
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Am citit ce am gasit pe net despre iluminarea pentru portrete dar de obicei se vorbeste, pe langa lumina principala, de altele pentru umplerea umbrelor si asa mai departe (lucru despre care ati spus si dumneavoastra). Este necesar softbox-ul pentru a folosi toate luminile ? Sau mai bine, este NEAPARAT necesara folosirea tuturor luminilor de care se vorbeste (la realizarea unui portret clasic) ?"

Problema nu e simpla.
Fiecare are teoria lui si nu exista o singura cale, celelalte fiind gresite.
Cred ca iluminarea nu e o chestie scolastica; trebuie asa si/sau asa pentru ca sa obtii asta sau asta.
Exista trenduri, fiecare an sau decada are modele de lumina ideala care in citiva ani se schimba fundamental.
Lumina nu e decit o parte din evantaiul de mijloace de expresie... si lumina, impreuna cu cadrajul, cu starea, cu atmosfera, cu perspectiva, trebuie sa constituie un tot unitar.
Pentru fiecare exista modele, genii care folosesc iluminarea in mod divin; pentru mine virfurile absolute sunt portretele clasice din pictura europeana a sec 16-18, si ca fotografi, Yousouf Karsh, Halsman, Newton, Pawelec, Strand...printre multi altii, desigur.
Lumina nu este un scop in sine, ci un mijloc de a face o stare, de a descrie, de a impresiona si filmul sau captorul, dar si audienta...
Asa ca, dintr-un punct de vedere, nu exista retete universale.
Pe de alta parte, judecind dupa avalansa de poze plate facute de fotografii romani actuali, pe care le vedem la chioscurile de ziare, as interzice si umbrela, si softboxul. Este desigur o gluma, dar folosirea fara discernamint a acestora creeaza imagini plate si fara relief, corecte tehnic, usor de printat sau imprimat, dar mizerabile din punctul meu de vedere - toate fiind asemanatoare. O data la citeva luni ce poate fi vazuta o imagine cu relief, cu atmosfera, cu stare si care sa semene cu ce se face in lume la ora asta.
Bun, revenind la retete, pot sa va spun cum folosesc eu lumina artificiala.
Pe un aparat digital pun un declansator cu infrarosii care comanda bliturile; lucrez numai in TTL si am citeva mici blituri pe care pun niste soft boxuri mici; din telecomanda de pe aparat setez care sa fie lumina principala si care de umplere, care sa fie contur si cit de mare sa fie fiecare lumina in raportul total. Dar in mare folosesc mult si lumina existenta, atit cit este ea, si ca principiu, incerc sa dau volum imaginii, intr-un fel sau altul, nu numai sa am o imagine descriptiva.
Folosesc diafragme destul de deschise, obiective luminoase, timpi de expunere lungi, deci deseori lumina pusa de mine e intr-un raport subunitar fata de lumina existenta. Asta la fotografia in location, desigur - eu nu am studio.
Cam la 10 sedinte de fotografie, in 9 folosesc blituri mici TTL, puse prin camere sau unde se face fotografierea ( si in exterior, desigur) si intr-un caz doar folosesc blituri mari de studio, cu umbrele si softboxuri.
Prefer sa prind starea cu minimum de mijloace tehnice, in principiu.
In general, captorul digital se simte bine daca avem o lumina, slaba, care vine si dinspre aparat - sa zicem la -3 diafragme fata de lumina principala.
Sigur ca ideal ar fi sa avem o lumina principala, una de umplere, una de contur, una apicala (lumina din ochi), si o lumina de fundal; dar opere de arta furibunde se pot face si numai cu un singur blit inelar pe aparat sau cu doua becuri chioare sau cu o lanterna.
Personal trec acum printr-o faza care nu se simte bine cu lumina difuza in clipa asta, o consider prea facila, dar asta nu inseamna ca cineva nu poate sa faca opere de arta folosind numai umbrele... si nu inseamna ca nu pot sa imi calc chiar eu principiul dintr-un moment sau altul.
La imaginile de la www.fotografu.ro/perswork/barositu/pages/1baroce050.htm
mi se terminase bateria cu litiu de la comanda bliturilor - si am folosit numai becurile de control ale bliturilor, adica 2 becuri de 150W mate, cu 2 umbrele difuze. Deci ce vedem acolo e facut la lumina existenta intr-o camera cu luminari plus doua becuri mai mult sau mai putin difuzate.
Fiecare poate sa vada orice altfel si sa realizeze intr-o mie de feluri o cheie de lumini sau alta.
Fiecare realizeaza o imagine care se apropie mai mult sau mai putin de ceea ce stie si poate sa interpreteze.
Solutiile "asa da" si "asa nu" in mod sigur sunt cele care ne indeparteaza de cararea artei... in rest trebuie mult studiu, experiment, noroc si desigur multi bani ca sa poti sa ai conditii si timp de studiu si experimente...
#23366 (raspuns la: #23299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bellllllle !!! - de desdemona la: 29/09/2004 17:22:35
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Curat mersi si Aferim ! Nu numai ca sunt canale straine da in plus le auzi in graiul lor natural, si mai invata omu' limbi straine.
Aici in franta unde totul e dublat (ca subtitrarile nu e la moda ca nu toti stie sa citeasca la ei saracii francezi) iti dai seama cat de mult pierzi. Mor de dor sa mai auz un grai englez, si cand il aud (pierdut in cate un film) stau ca prostul si ma uit indiferent daca imi place sau nu. In Franta televizorul e de rahat (fapt constatat si prin sondaje) si nici macar nu te invata limbi straine. Cu atat mai mult o pierdere de vreme. Pacatosul asta de TV, ca mult ne mai asupreste. De-aia regret ca nu mai e 'rationalizat'. Si eu am un sot, care vesnic intr-o mana tine telecomanda.

Desdemonovici
#23695 (raspuns la: #23690) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi iau libertatea - de souris la: 02/11/2004 13:32:20
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
de a face niste observatii la cele ce ati scris aici desi intrebarile nu imi sunt adresate

"Ar fi pacat sa pierzi timpul pretios, cautand confirmarea sau infirmarea unor fapte putin importante, atunci cand cele cu adevarat importante isi asteapta rezolvarea."

-asa cum am scris intr-un mesaj anterior ,care insa nu a fost ,din cate observ,publicat,religia sau preocuparile religioase nu impieteaza cu nimic ,cred eu,cercetarea stiintifica,progresul omenirii pe aceasta cale.unii continua sa pedaleze pe ideea unui fals conflict intre religie si stiinta,sa sustina cu tarie ca cele doua se exclud"Stiinta merge inainte, iar religia ne indeamna sa mergem inapoi, la izvoarele intelepciunii pastorale de acum 2000 de ani."

-foarte adevarat ca religia ne indeamna sa mergem la "izvoarele intelepciunii pastorale de acum 2mii de ani" dar nu ne indeamna sau nu ne impune sa nu fierbem mielul in laptele mameisale ori sa incercam a scapa de leucemie inspirand fum de vitzel ars ori sa scriem in continuare la lumina candelei cu seu de oaie.religia este conservatoare numai in privintza aspectelor care tin de etica, si pe buna dreptate.

-daca a existat o vreme cand Biserica a refuzat sa accepte unele adevaruri stiintifice ,astazi puntile s-au refacut(iata de pilda cazul lui Galileo Galilei in care ea si-a recunoscut greseala).

-avantajele pe care le aduce progresul stiintei ,nimeni nu le contesta.ca uneori religia RECOMANDA renuntzarea la unele dintre acestea e un lucru cu totul deosebit.si sa vedem de ce recomanda aceasta "abstinenta".de ce oare? pentru a fi liberi.pentru a nu deveni sclavii comfortului intr-o lume in care totul se face din telecomanda.sa te abtii de la a beneficia de unele avantaje ale modernitatii nu este o obligatie ci o alegere a fiecarui individ in parte. si ceea ce este mai important: nu este o conditie pentru a castiga nemurirea sufletului.

-intr-un mesaj care imi era adresat de catre utilizatorul care semneaza "ueit",la care nu am avut vreme sa raspund atunci,acesta scria ceva de genul religia presupune unele obligatii aproape imposibil de dus la indeplinire ,iar ,in alt loc:religia cere ca barbatul sa nu atinga femeia. or fara doar si poate ca potrivitinvataturii crestine barbatul casatorit sau femeia casatorita isi pot asigura nemurirea sufletului.la fel si cel care conduce un imperiu financiar ;are aceleasi sanse cu cel care nu are decat haina de pe el.asadar se poate foarte bine sa te bucuri de toate atuurile progresului si sa fii un om religios.

-pentru ca cele 2 nu se exclud .

ps. multumesc lui "ueit " ca a raspuns acelui comentariu al meu ,cu intentiile cele mai bune, sunt sigura si initiatorului temei de discutie care mi-a incurajat modesta participare.





#27309 (raspuns la: #27074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
articolul din Atlanta Constitution - de L la: 05/11/2004 06:46:00
(la: Alegerile in USA)
Tipul asta de-a publicat articolul maninca stim-noi-ce cu lingura. Sa ne uitam.

"Democrats offered no solution that was either believable or acceptable to vast regions of America. Tax increases to grow the economy are not a solution that is believable or acceptable."

Trec peste faptul ca ce masele considera acceptabil nu e intotdeauna bun pentru economie. Daca economia nu se imbunatateste, inflatia care urmeaza poate usor sa nege avantajul temporar dat de nemodificarea taxelor, prin reducerea puterii de cumparare. Deci afirmatia de mai sus nu e universal valabila. Si daca ne uitam la alternativa propusa, cum sa se imbunatateasca economia daca guvernul continua sa creasca deficitul si sa cheltuiasca sume enorme de bani (80 de miliarde pentru Irak e ultima cifra pe care am auzit-o azi). De unde ? Daca nu crestem taxele, ceva, pe undeva, trebuie sa scada ca sa mentina totalul. Eu votez pentru educatie.

Si in orice caz: http://yubanet.com/artman/publish/article_14283.shtml (scrisoare deschisa/admonestare catre Bush privind planul sau economic, semnata de profesori de economie si business din US).

"Democratic promises of fiscal responsibility are unbelievable in the face of massive new spending promises."

Mai masive decit miliardele de mai sus ?

" A foreign policy based on the strength of "allies" such as France is unacceptable."

Don't forget Poland !

(explicatie pentru cei ce n-au urmarit dezbaterile: pe scurt, Bush aduce vorba de Polonia de fiecare data cind se mentioneaza ca putine tari au sustinut invazia in Irak, lucru descris mai colorat decit pot eu in "The Daily Show").

"A strong national defense policy is just not believable coming from a candidate who built a career as an anti-war veteran, an anti-military candidate and an anti-action senator"

Din cite inteleg eu, razboiul din Vietnam a fost un razboi in care America nu ar fi trebuit sa se bage. Cam ca asta din Irak. Nu mi se pare nepatriotic sa sustina cineva asta, mai ales cind el a fost acolo si lumea intreaga oricum stie adevarul. Ca nu e convenabil sa stie lumea ca soldatilor americani li s-a dat mina libera sa traga in tot ce misca prin anumite zone, nu schimba faptul cu nimica.

Plus ca eu prefer unul care a vazut ororile razboiului sa faca razboi numai cind e nevoie, in loc de unul care sau s-a eschivat, sau in orice caz n-a ajuns pe front dintr-un motiv sau altul, si acuma face razboi cu telecomanda.

#27743 (raspuns la: #27724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...