comentarii

tema poieziei moartea captioarei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Viata dupa moarte.... - de Bozzy la: 08/01/2006 19:01:18
(la: Viata dupa moarte)
Privire goala in monitor inert. Subiectul emisiunii "Mos Craciun". Vedete, persoane impotante, istorii din copilarie. Pe retina, imi derulez jocul parintilor mei. Mos Craciun.

El exista, el vine si aduce daruri copiilor. Ce zi frumosa, pina in clipa in care am aflat adevarul.
Tropait bezmetic, de copil rasfatat, plinsete si urlete. Intr-adevar, ceva se rupe din tine, ca si prima iubire pierduta.

Si cind ma gindesc, ca si copii mei la rindul lor, vor avea aceeasi suferinta: Mos Craciun, Prima Iubire, si asa mai departe.

Dar sa dea Domnul, sa aiba parte de ele. Probabil este destinul, probabil este suferinta, deceptia, si poate intrebarea de geniu finala :"Care este alchimia de ma doare atunci ...cind sufar ?".

Nu este alchimie, este starea care-i ii asociem cuvintul "suferinta".

Si cu asta basta. Ea exista, deci rebuie avuta...prin toti porii. No ?! Este de aici.

Alt program de TV, imagini anoste, muzica noastra si scalimbaieturile tipice, ale unei societati fara valori.

Alt program, si altul, toate in cird cu multa suferinta; inundatii, incendii, crime, lovituri de stat.

Ah, Doamne, cum ar fi, ca in fiecare dimineata, stirile la un oarecari TWC. Par example ProWC:
Astazi in spitalul Caritas s-au nascut alti 10 copii. Toti sunt sanatosi, au cel putin 2.50 Kg, si sunt plini de viata.

In spitalul Municipal, au fost operati 2 oameni de inima. Sunt in regula, si asteapta cele n zile de refacere.

Nimic din toate astea. Probabil sunt un idealist, si stim cu totii unde duc aceste ...idealuri.

Generic de film ce pare interesant:

"Face-ti asa cum Va spun, si ve-ti avea parte de viata vesnica alaturi de Mine "

Doar o invatatura a lui Isus catre noi pamintenii.

Hmm. Dau din cap. Este clar. Nu ne mai intoarcem. Este povestea cu Mos Craciun.

L-ai vazut pe Isus ca s-a intors ?
Nu. Nici eu.

Viata vesnica linga...El. Este clar si limpede.

Boon. Este insa la fel clar ca aceea Biblie, cine a scris-o nu a facut rau. Este cartea noastra de capatii, si am dovezi foarte clare ca are tot, absolut tot .... Hai sa nu mai vorbesc despre asta.

Sicer, ca multi altii, nu am citit-o. Am citit insa despre ceva minuni, care se intimpla alaturi de ...noi oamenii.

Hm. Tema de moarte ? Tema de viermi ? Tema de gindaci ?
Dar asta insemna viata. Oricare din simturile care imi sunt amintite, insemna traire.

Ceea ce-mi blocheaza gindirea este lipsa simturilor. Evaporarea fluidului ce-mi da suflare, gindire, miscare, si sa nu uitam Descartes; cuget.

Ma intorc la nimicurile invatate din clasa a V-a. Gimnaziul. Hm. In alta era, cu aceste cunostinte, eram considerat eretic. Puteam sa devin, cine stie, poate erou.

Esti redus la o reactie de simplu sau dublu schimb, apar reactiile de reducere, si oxido-reducere.

Si uite ce simplu este, si imediat dam in fizica.
Plecam iarasi de la cinetica, aceea a particulei mici, ne indreptam spre Newton, mai ajungem si la Volta, si ce vreti voi, dar hopaaaa. Ne intilnim cu D-nul Einstein, si discutam despre nivele energetice, si salturi, ca de slatimbanci de pe un strat pe altul.

Hm, oare domniile voastre, a vazut vreun salt de pe nivelul energetic Gindac, pe nivelul energetic OM ?

Nu. Nici eu. Ce pacat. Mai aveam o sansa.
Asa sunt precum copilul care a fost pacalit ceva vreme cu Mos Craciun, si care a descoperit ca totul a fost inutil. Si totusi UTIL.

A fost ceva frumos si idilic, cind stiam ca exista un Mos Craciu. Era ca un desen animat de WaltDisney. Apoi, am devenit eu MosCraciun, pentru copii mei.

Dumnezeu.

Invatatura orientala spune "este ceea ce vezi, si ceea ce nu vezi. Este ceea ce simti, si ceea ce nu simti. Este totul si nimic".

Daca as fii Dumnezeu, cred ca as fii foarte impovarat, si girbovit, de toate problemele; pretul apei calde, locul parcarilor, vecinul de alaturi care asculta manele, s.a.m.d.

"Baiatule ", imi spune tatal ,care cu o luciditate si demnitate si-a acceptat sfirsitul: "Pe Dumnezeu, nu-l intereseaza daca esti bun, sau daca esti rau. Procreezi, esti bun, nu procreezi, nu mai esti bun. Punct".

Asa este. Este legea vietii, si restul este nimic.

"'neata Doamne-Doamne !"
...................
"Stii, tot ce pot sa zic, privind prin prostia mea, este ca-Ti multumesc pentru ceea ce Mi-ai dat. Ma uit cu uimire, la miini, la picioare, la fata. Nu am cuvinte. Daca mi-ai da plastilina, si indeminare.....si nu as putea sa fac asa ceva frumos. "
.....................
"Da, este adevarat, M-ai facut un pic narcisiac, si indr-adevar senzualitatea care am descoperit-o, in dar de la Tine, a fost de exceptie. Dar pot sa Te intreb ceva ?"
.......................

"OK, eu ca eu.....dar Mozart ?"
..................................


"Ce pacat ! A fost asa de putin. Prea putin Doamne !"
#99039 (raspuns la: #31469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata, moarte, splendoare mizerabila, zi si noapte, crepuscul - de Radina la: 25/08/2006 20:12:38
(la: moarte timpurie-astazi am mai murit putin.)
Cred ca moartea zilnica ni se trage de la "ochiul inchis", cu siguranta bygot stie din punct de vedere al misticii crestine ce inseamna ochiul inchis. Ochii inchisi. Cred ca murim doar cand trece pe langa noi o zi in care nu vedem. Nu/i vedem pe ceilalti. Inchidem ochii la splendoarea mizerabila. Fie din hipersensibilitate si atunci mizeria e cea care ne inchide ochii, (nu putem vedea zilnic debilitati de orice fel fara sa ne doara, iar durerea ne omoara cate putin), fie din abrutizare(adica lipsa oricarui sentiment).
Un prieten imi zicea ca dupa amnezia noptii se trezeste vesel si ca poate ar trebui sa se trezeasca gata trist pt ca se intristeaza inevitabil ulterior. Nu cred ca e posibil. Orice am face veselia unei noi zile, indiferent ce ar putea contine ea e inevitabila. A te trezi inseamna a avea brusc flashul faptului ca traiesti si pt o fractiune de secunda moartea e invinsa, nu se strecoara in nici un gand. In amnezia noptii, in intuneric, uitam de ea pentru ca ea e sora somnului. Suntem cred regenerativi atunci cand ne odihnim putin pentru ca am fost in vecinatatea mortii si nu ne/a paralizat gandul la ea. Asa reusim ca fiecare zi sa o nastem prin noi, prin amnezie nocturna si o speranta.
Daca insa stam prea mult cu ochii inchisi intervine abrutizarea. Suntem dependenti de vaz si de restul simturilor. Murim cate putin atunci cand nu iubim omul chiar si pe cel diform sufleteste. Indiferenta duce la abrutizare. Irosirea iubirii duce la abrutizare. Si abrutizarea e moarte. Intunericul e moarte. Abrutizarea e intuneric. Cred ca fiecare din noi ne temem de moarte. Restul e teribilism. Unii iubesc intunericul pentru ca sunt coplesiti de ce vad. Nu trebuie sa ne lasam coplesiti niciodata. Cred ca trebuie sa ne temem si de mortile lente de fiecare zi si de moartea propriuzisa. E grea orice despartire in moarte si asta nu intamplator. E greu sa nu mai simti sa nu mai vezi sa nu mai iubesti sa/ti iei ramas bun.
Cand eram in plina criza de tanatofobie si simteam ca ma inunda dragostea de viata, de tot ce fiinteaza, nu exista nici un fel de consolare. Traiam avid orice apropiere, fiecare secunda, ca si cum ar fi fost ultima. Ulterior am decis ca daca in fiecare zi ma uit la ceva din viata asta pe care nu o sa/l regret orice s/ar intampla poate ma vindec. N/a fost asa. De viata nu te vindeci in viata oricat de mult ai muri zilnic. De moarte nu te vindeci in viata pentru ca inevitabilul ei e in fiecare secunda. Asa ca trebuie sa/ti pese si esti oarecum salvat.
Ii ador pe oamenii cu foarte multa credinta, pe cei impacati, pe cei senini, pe cautatorii in credinta, pentru ca ei sunt cei care au invins frica. Eu ma tem in fiecare zi, fie ca am o revelatie luminoasa, fie ca am una intunecata. Cei ce cauta dincolo, calatorii in lumea de dincolo, cei ce cauta in viata, sa patrunda taina mortii, sa nu se teama de ea, printr/o credinta sau alta, sunt meritosi. Fie ca au decretat, ca si ateii, ca dincolo nu mai e nimic fie ca s/au ales cu credinta ca dincolo ii asteapta viata, sunt cautatorii fericiti.
Si moartea si viata, la cei cu credinta sunt in armonie,pentru ca au credinta ca in moarte e de fapt viata. De cele mai multe ori credinta lor ii racoreste, ii insenineaza. Si asta e bine.Ei nu mor in fiecare zi pentru ca stiu ca fiecare "zi din moarte" e tot viata.
Ce facem insa pe parcurs, intre cele doua mari evenimente "trezia" si "somnul" e foarte important pentru ca eu cred ca sufletul e de fapt amprental, o traire intensa, o atingere revelatorie, un extaz cu ochii deschisi spre cer, amprenteaza sufletul. Poate ca asta ramane dupa moarte amprentele splendide sau mizerabile pe care sufletul le culege pe parcurs. Sa/ti pese e cautare de amprentare.
#141287 (raspuns la: #141133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La tema - de latu la: 26/05/2010 12:45:45 Modificat la: 26/05/2010 13:00:18
(la: Puzzle - cafenea )
Nemaigasind eu link-ul propus in lista cu "cautari recente", am folosit masina de cautare a cafenelei, cu cuvintele cheie din tema.
Cuvinte cheie: sa vedem cum se dezvirgineaza
Propunerile masinii de cautare:
  • Cum se intocmeste un plan de afaceri?
  • Cum se vede lumea de sus?
  • cum se mai imbraca lumea, prin lume
  • ...
  • Se cauta beta-testeri pentru un sit nou, pe tema fotografiei
In afara de ultimul dintre titluri, pe care l-as fi deschis, daca nu era de la admin si deci n-avea cum sa trateze problema pierderii virginitatii, celelalte rezultate mi s-au parut oarecum "pe langa", chiar daca un plan de afaceri poate fi privit ca nedezvirginat inaintea punerii lui in aplicare, chiar daca - fiind barbat - as putea eventual sa-mi aduc aminte de perspectiva de deasupra, si cu toate ca prin lume, exista cu siguranta si lume care se-mbraca inainte de a fi dezvirginata.
Si totusi: A construi analogii e palpitant si interesant, insa a dezvirgina "planuri de afaceri", doar pentru a vedea "Cum se vede lumea de sus?" si asta doar pentru a trage concluzii despre "cum se mai imbraca lumea, prin lume", mi s-a parut destul de steril, chiar si in timpuri in care "Se cauta beta-testeri pentru un sit nou, pe tema fotografiei".

Dupa insuccesul primei propuneri, am trecut la a doua, cautand dupa cuvintele cheie: "compunere pe tema: la odihna"
Am dat click pe linkul din "cautari recente" (asta mai era in lista).
Cele mai apropiate - adica pe primele locuri conform listei de cautari a cafenelei, au fost:
  • Subiecte pe tema "evrei, holocausturi, arabi, Palestina, etc".
  • Ganduri pe tema "barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus"
  • subiectele pe tema 'arabi, evrei, teroristi arabi'

  • ...
  • Nu ma tem de moarte...

"Nu ma tem de moarte", dar ma tem ca "Ganduri pe tema "barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus"" nu-mi par a constitui o baza sanatoasa pentru "subiectele e tema 'arabi, evrei, teroristi arabi'", avand in vedere ca celelalte rezultate ale cautarii sunt mai degraba de natura sa disocieze elementul "odihna" de starea de dupa perceptie.

In final, a treia propunere:
Cuvinte cheie: "opreste nae vaporul"
Propunerile masinii de cautare:
  • Vlad Mirita si Simona Nae se iubesc
  • Concursurile si jurizarea lor. Un mister sau ???
  • Pentru monumentul unei femei monumentale
  • ...
  • Automobile si soferi

Aici m-am gandit intrigat, ca poate intr-adevar "Vlad Mirita si Simona Nae se iubesc" in ciuda problemelor cu "Concursurile si jurizarea lor. Un mister sau ???"
Din acest motiv, probabil Vlad s-a decis "Pentru monumentul unei femei monumentale", motiv pentru care a inceput sa caute "Automobile si soferi".

Acuma, nu ca vreau sa fiu carcotas, da' lista aia cu "cautarile recente" pare sa fie de mult "dezvirginata" daca ma iau dupa titlurile care apar uneori acolo, ceea ce, cuplat cu masina de cautare aflata mai degraba "la odihna", m-ar face in mod normal sa strig: "Opreste Nae vaporul!!" ca sa ma dau jos.
Tot asa insa, as putea referi despre autori de teme, care in loc sa-si iubeasca semenii, ii trimit sa prinda pureci in arhiva, din razbunare pentru ca ei insisi s-au dus cu undita dupa zarzare in livada de corcodusi, cand sezonul cireselor de mai abia incepuse...
#544164 (raspuns la: #544138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Medicii lui Zalmoxis", - de DESTIN la: 24/07/2004 04:53:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
" Potidea, anul 432 BC,aici a avut loc o intalnire "neformala" dintre Socrate si unul din " medicii lui Zalmoxis"... intalnirea l-a coplesit atat de tare pe Socrate, care era inca la virsta cautarilor sale filosofice, incat intorcandu-se la Athena, s-a indreptat "bucuros" spre palestra Taurului, poate cea mai vestita la acel timp, ca sa relateze atenienilor anume aceasta intalnire (si mai putin stirile de ultima ora de la razboi);
Medicul trac ii relateaza lui Socrate ca regele lor, Zalmoxis, care este si zeu (pe noi ne intereseaza aici si micul amanunt al timpului la care se face relatarea - "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu", adica este vorba, probabil, de un Zalmoxis care e rege si zeu chiar atunci cind avea loc intalnirea; ii invata pe ei (pe geto-daci?) ca "nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, ori capul fara sa tinem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet";
Nimeni nu poate fi, insa, lecuit cu aceasta metoda, mai spunea medicul lui Zalmoxis, pina nu-si infatiseaza sufletul, fie el "bogat, frumos, ori de neam ales";
Socrate chiar i-a jurat medicului lui Zalmoxis (textual: "...i-am jurat si sint dator sa-i dau ascultare.") sa nu lecuiasca pe nimeni cu acele descintece (deci ele i-au fost transmise lui Socrate!!! - impreuna cu iarba de leac) pana bolnavul nu-si infatiseaza, adica deschide, sufletul.
Socrate a fost motivat pentru a ajunge la acea intalnire si pentru a afla de la cei care cunosteau cu certititudine "mestesugul de a te face nemuritor" taina vietii si a mortii, taina fiintarii omului pe Pamint, taina adevarului cu care zeii l-au "insarcinat" pe om. Cele aflate l-au influentat atat de categoric pe Socrate incat de aici, adica de la Potidea (si sa remarcam un amanunt de exceptie, Platon la acea vreme inca nu se nascuse!), incolo, adica pina la anul 399 BC (adica aprox. 33 de ani, Platon avea atunci 28 de ani), el nu se mai teme categoric de moarte, lucru pe care l-a si repetat tot timpul, surazand, in luna de dupa condamnare, imbarbatandu-si prietenii in acea luna intr-un mod cum n-a mai vazut Athena. Ba chiar mai mult: felul cum s-a purtat la proces, cum a provocat procesul, cum a refuzat sa evadeze (desi chiar si cei care i-au cerut moartea ar fi inchis ochii) demonstreaza ca el nu se mai temea de moarte.

Bibliography:
Platon, Opere, vol. I, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1977, p. 155-233
Platon, Dialoghi, 1986
Platon, Opere , vol VII, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1993, p. 257-262

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

ozzy - de enigmescu la: 08/08/2004 12:29:03
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
nu stiu ce-ai sa crezi dupa ce vei citi acestea dar trebuie sa ti le fac cunoscute: Sf. Nicolae, un mare invatator si binefacator al bisericii crestine, desi era f. bland din fire, cand a venit in fata lui Arie, vestit pt. tendinta lui sectara (dealtfel curentul caruia i-a dat nastere si-a luat numele tot de la el- arianismul), asadar Sf. Nicolae vazand ca nu vrea sa se lepede de erezie si ca atrage pe altii dupa el sfasiind biserica, i-a tras o palma de a rasunat intreaga incapere sinodala in care se adunasera episcopii intregii lumi. si asta nu din rautate sau din invidie (sau mai stiu eu ce), ci din parerea de rau pt. crestinii care se lasau ademeniti de invataturile ariene si nu mai ascultau de biserica. iar Nicolae e unul dintre cei mai mari sfinti praznuiti de ortodoxie. daca el a facut asta intru apararea credintei, iar Petru a taiat urechea slujitorului in apararea lui Hristos, atunci eu de ce sa nu ma revolt si sa nu iau atitudine? nu ma aseman pe mine cu ei si nici nu vreau sa creada cineva ca am tendinte inchizitorii, dar adevarul de credinta se pastreaza si prin lupta.
daca vrei exemple de oameni sfinti care au trait dupa modelul lui Hristos, atunci trebuie sa iei un calendar crestin si sa citesti numele celor inscrisi acolo. ei sunt doar un infim procent din totalul celor care si-au dat viata martiric sau si-au inchinat-o prin infranare caii crestine. multi dintre acestia ne amintesc pana in ziua de azi de viata lor desavarsita prin trupurile lor care au fost daruite de la Dumnezeu cu: neputrezire, savarsire de minuni, curgere de mir s.a. spre deosebire de alte credinte care se inchina la zei de tot felul si-si aroga legaturi cu divinitatea, crestinismul autentic practica pana in ziua de azi cultul sfintilor, exact asa cum l-au practicat primii crestini. dar aceasta credinta se bizuie in primul rand pe un fapt fara precedent in istoria omenirii: HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! acesta este temeiul credintei crestine si tot acesta e temeiul pt. care nu ne inchinam lui Budha, Zoroastru, Mahomed... Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu intrupat iar trupul Sau, ca o pilda despre ce va fi la sfarsitul veacurilor cu trupurile oamenilor, s-a aratat inviat la f. multi dintre ucenicii Sai. asta spre deosebire de ceilalti fauritori de sisteme filosofice sau de asa-zise credinte care zac cu trupurile in aceleasi morminte in care au fost pusi.
un Sf. Parinte zicea ca "nu ma tem de moarte, ci de vesnicia ei". tot asa si eu, ma tem mai mult de moartea sufletului decat de moartea trupului- ca in fond la asta se refera. moartea sufletului inseamna trecerea intr-o stare de vesnica neodihna, unde "viermele cel neadormit" (constiinta proprie) nu inceteaza sa te mustre pt. faptele rele savarsite in viata si unde te chinuie gandul trairii departe de comuniunea cu Dumnezeu si Sfintii Sai. si fiindca atunci (in rai, dupa judecata universala) vom fi "ca ingerii in ceruri", deci fara placeri trecatoare si "nevoi pamantesti" (cum ar fi de pilda sexul), faptul ca multi din cei dragi ai nostri vor fi in iad nu va avea de ce sa ne mustre, fiindca la fel ca si noi au avut putinta de a savarsi preceptele Scripturii si libertatea de alegere intre bine si rau. iar "rai" inseamna starea de deplina pace si bucurie alaturi de ceata sfintilor, bucurie manifestata in mod obiectiv prin savarsirea Liturghiei Ceresti.
sa citim pilda bogatului si a saracului Lazar... cata profunzime, cata dreptate si acuratete in exprimarea celor ce vor fi!... un lucru e cert: odata trecut dincolo nu mai poti face nimic, atat pt. salvarea sufletului tau cat si pt. a celor ramasi in viata. aici e pilda. trebuie sa te ostenesti sa faci totul ca sa-ti castigi o inviere buna la venirea lui Hristos. altfel trupul tau va invia doar pt. a merge la chinuri. cam cum zice romanul: dupa fapta, si rasplata! si apropo de trup, spune cineva dintre Sfinti ca "trupul e o buna sluga dar un rau stapan"... asta este in totala concordanta cu ce scrie in Biblie: trupul slujeste acum pt. desavarsirea sufletului, nimic mai mult. iar daca va reusi aceasta, atunci amandoua, si trupul si sufletul, se vor indumnezei (atentie ca nu am spus "vor fi dumnezei" sau "ca Dumnezeu"- asta a fost greseala primordiala!). fara trup, dealtfel, sufletul nici nu s-ar putea manifesta intr-o lume fizica cum e pamantul. de aceea zice ca "va fi un cer nou si un pamant nou", ca toate vor corespunde noilor cerinte ale trupurilor spirituaizate. prin trup spiritualizat intelegem "patruns de spirit", asa cum a fost trupul lui Hristos care putea trece prin usile incuiate.
si ca un ultim aspect, cine pacatuieste in trup acela pacatuieste si in sufletul sau, dupa cum cine pacatuieste in sufletul sau nu poate pacatui in afara trupului. pt. ca in asa fel sunt alcatuite toate acestea ca nimeni sa nu aiba motiv de impotrivire la judecata zicand ca ori numai sufletul, ori numai trupul e pacatos.
multam pt. rabdare.
ca o paranteza, mesajul este adresat si celorlalti.
just me
#19368 (raspuns la: #19146) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adela - de carapiscum la: 27/09/2004 09:32:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Cel mai forte “argument” în favoarea oricărei religii [...] este convingerea adânc înrădăcinată în Eul fiecăruia, că el este centrul Universului."

Nu e adevarat, draga duduie, argumentul de baza pe care se sprijina intreg edificiul crestinismului este jertfa lui Hristos pe cruce si implicit invierea Sa din morti. Ap. Pavel spune ca "daca Hristos n-ar fi inviat, atunci zadarnica ar fi propovaduirea noastra, zadarnica ar fi si credinta noastra; dar cum Hristos a inviat, S-a facut pe sine incepatura celor adormiti." De aceea si-au dat viata pt. El milioane de oameni, incepand cu primul martir crestin amintit inca din biblie, Sf Arhidiacon Stefan, pt. ca au crezut in Cel inviat. Nu orbeste, cum ti se pare domniei tale, ci pe marturia celor care L-au vazut inviat. Intr-una din aceste aratari de dupa inviere l-au vazut peste 500 de frati. Iar biserica se constituie "de facto" la coborarea Duhului Sfant peste casa in care se aflau toti ucenicii, Maica Domnului si oamenii stransi acolo. Si tot ce s-a scris sau s-a spus despre Hristos, a fost adeverit prin semne si minuni care au clintit cerbicia oponentilor. Insusi Pavel este un exemplu concludent in aceasta privinta.

"Odată ce toată existenţa se reflectă în conştiinţa sa, cum poate exista ceva, dacă el moare?"

Spune-ne si noua, pt. informarea exacta, ce este constiinta si ce forma materiala are ea. Daca nu exista ca materie, atunci cum poti tu dovedi ca exista in realitate, caci de vazut nu o vezi, nu o poti pipai cu degetele necredintei; prin urmare atributul carei parti umane crezi tu ca este constiinta? La fel e si cu simtirea, sau sentimentele, iti determina starea interioara si exterioara dar nimeni nu se poate jura ca le vede. Dar poate crezi ca materia din care e alcatuit corpul omenesc e vie de la sine? Ar insemna atunci ca insusi pamantul pe care calcam noi este viu. Si tot logic, de ce te increzi in constiinta ta mai mult decat in constiinta lumii intregi, cine si ce iti dicteaza tie dupa nastere, ca om, sa scancesti si sa ceri lapte de la sanul mamei sau sa faci criza ca nu esti schimbat/a la timp? De unde exista aceasta constiinta in om inca dinainte ca macar sa fim cumva constienti de lumea inconjuratoare? Dintr-o reincarnare, poate? Dar atunci ar fi firesc sa ma intreb: unde si cand s-a produs prima "transbordare" catre o alta lume, adica unde in timp se gaseste acel "primum movens" al constiintei umane?

"Instinctul isteric al autoconservării, iubirea de sine şi orgoliul se îmbină perfect pentru a susţine această rătăcire."

Tocmai, ca instinctul crestinului autentic nu este de autoconservare, de iubire de sine si de orgoliu, ci unul de daruire totala lui Dumnezeu si lumii intregi. El nu doreste autoconservare ci dobandirea unirii cu Dumnezeu. Fac o paranteza: ar fi de discutat si etimologia cuvantului "autoconservare"! Daca am interpreta ad-literam aceasta expresie, am putea sa zicem ca suna cam asa: sa ne punem noi insine la conserva ca sa stam mai mult si sa nu ne stricam. Ori, vezi tu, cei mai multi sfinti, luand exemplul lui Hristos, nu si-au conservat nimic, nici energia, nici chiar viata de aici, asta de dragul EU-lui cum admiti tu. In fapt te contrazici singura pana la urma, fiindca urmatoarea afirmatie pe care o faci cum ca "omul e în stare să se umilească atât, cât pentru o minte trează este de inimaginat: să îngenuncheze, să se roage cu lacrimi în ochi, să respecte nişte reguli pe 90% absurde, inutile şi adesea dăunătoare", admite ca omul (crestinul) se roaga si urmeaza anumite reguli prescrise, deci nu viseaza si se roaga si lasa deoparte lucrul sau. Cine ti-a spus asa are mare pacat, iar daca tu ai vazut asa asta nu inseamna ca este si adevarat. Regulile de care vorbesti nu sunt absurde si inutile pt. crestini, ci doar pt. necrestini. "Adesea daunatoare"...? De unde stii tu ce dauneaza cand nici macar nu urmezi aceasta cale a credintei? Dai exemplu Impartasania? Ar fi atat de multe de zis numai la acest capitol incat te-as putea inmormanta la figurat in multimea noutatilor- pt. tine, desigur. Ce stii tu despre Impartasanie in afara de faptul ca se da cu lingurita mai multora deodata? Insinuezi ca se pot transmite boli pe aceasta cale? Te inseli amarnic, asa cum Aghiazma Mare sfintita la Boboteaza nu se strica nici daca sta o mie de ani, nici n-am auzit si nici n-am vazut in experienta mea oameni care sa se fi imbolnavit dupa Impartasanie. Stii de ce? Iti spun secretul: cuminecatura este "sfintita, preacurata si nemuritoare" (spre viata de veci). In plus nu e vorba de ceea ce zici tu acolo, "turta răzmuiată într-un lichid cu slabe aluzii de băutură alcoolică", noua ni se da material Trupul Domnului spre mancare si Sangele Sau spre bautura. De aceea chiar si unii pagani, ascunsi printre crestini atunci cand ii cautau sa-i prinda, nu vedeau paine si vin in potir, ci sange si carne in mod real- astfel ca i-au si numit canibali.

"Imi imaginez ce indignare vor încerca fanaticii religioşi, citind aceste rânduri." NU e vorba de nici o indignare, crede-ma ca mai mult decat mila nu-mi poti trezi. Si in opinia ta cam ce ar insemna sa fii fanatic religios?

"Oamenii, care ridică în slăvi smerenia creştinească, se consideră demni să dăinuie în eternitate!" Crestinii nu se considera pe ei insisi demni de eternitate, ci nedemni- din smerenia de care vorbesti (si iar te contrazici). Pt. mine demnitatea nu consta in a sta ca magarul cu barba ridicata in sus si impungand cu nasul pe toti, de fudul ce sunt. Nu. Pt. ca cel putin deocamdata nu se invarte soarele in jurul meu si nu sprijin pamantul pe umerii mei!

"Să aibă un destin programat din timp de o fiinţă supranaturală, să fie vegheaţi în permanenţă şi conduşi de această fiinţă, pe care au impertinenţa să o numească “tată”"

Crestinii nu sunt roboti programati "din timp", crestinii sunt liberi, constienti de ceea ce fac si stapani pe destinul lor. Iar a numi TATA pe fiinta care le-a daruit viata nu este impertinenta, ci exprimarea adevarului ca toti suntem fiii Lui. Impertinenta ar fi fost daca L-am fi numit strain.

"încât de dragul lor, pentru salvarea lor, pentru nemurirea lor se va dezlănţui un război universal!"

Nu de dragul crestinilor se va dezlantui mania divina, nici pt. nemurirea lor, ci pt. ca omenirea moderna nu asculta de glasul lui Dumnezeu si-si ingramadeste invatatori dupa capul ei. Razboiul nu este indreptat decat impotriva faradelegii, iar asta s-o mai stii ca insisi crestinii (cei care vor ajunge zilele din urma ale apocalipsei) vor trece prin acest razboi la scara planetara din cauza paganilor, de aceea la judecata vor avea circumstante atenuante lor scurtandu-li-se zilele inainte de vreme.

"Nu este util şi necesar să cunoaştem lumea în care trăim?"

Nici nu-ti poti inchipui ce vede un crestin in lumea asta, cum o percepe si cum o simte. Realitatile acestea ar fi ca niste minuni pt. cineva ca tine!

"Nu e mai bine să avem o minte sănătoasă şi trează, decât una turmentată de frica morţii ?"

Am impresia ca nu realizezi contrariul celor spuse de tine. In fond crestinii nu se tem de moarte, ci de vesnicia ei! De aceea ei au intotdeauna o minte treaza, care vegheaza la propasirea spirituala. Bautura ametitoare care vad ca te-a cuprins pe tine este a SF-urilor lansate ca un atac in ultima vreme pe toate canalele media, SF-uri ce incearca sa convinga lumea ca ne tragem din maimute si ca Dumnezeu nu exista. N-ai decat sa ramai beata si din aburii astia de alcool sa-i vezi pe ceilalti beti, desi stau drepti in picioare.

"“Fericiţi sunt acei săraci cu duhul, căci a lor va fi împărăţia cerurilor”. Să le fie de bine, celor săraci cu duhul!"

Lor o sa le fie bine, dar unora ca tine nu prea. Oricum nu intelegi sensul din context, Hristos nu se referea la nebuni sau handicapati, asa cum banuiesti tu.

"de ce credincioşilor li se permite să-i învinuiască pe atei de lipsă de educaţie şi instruire, lacune de “documentare”, iar noi, ateii, trebuie neapărat să fim foarte delicaţi şi toleranţi când ne expunem punctul de vedere"?

Te-a invinuit cineva de ceva pe tine personal sau ce, ca n-am inteles!? Te rog sa te gandesti mai bine si eventual sa te intrebi de unde a venit aceasta pornire a ta. Eu cunosc raspunsul, daca tu nu-l stii am sa ti-l zic mai pe urma.

In fine, sa stii ca prin ceea ce am scris nu caut sa te convertesc, chiar nu-mi doresc asta. Fiindca nu eu te pot converti, ci Dumnezeul pe care Il combati cu inversunare. Dar sa stii ca nu esti nici prima si nici ultima in istoria omenirii, au fost capete incoronate (unii le-au zis incornorate) care au strigat din adancul deznadejdii lor: "M-ai invins, Galileene!"
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23451 (raspuns la: #23426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mya - de anisia la: 25/01/2005 20:28:56
(la: Trancaneala Aristocrata)
sa stii ca m-ai pus pe ganduri de prima data cand mi-ai recomandat-o si chiar vreau sa o citesc. sunt multe de discutat pe tema viata/moarte. mai nou ma tot gandesc la cate vieti avem si chestiuni dintr-astea...
#34522 (raspuns la: #34521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre mila - de Shtevia la: 02/12/2005 10:54:44
(la: Mila: Am nevoie de definitie!)
<Ai mila de cei care conduc si de cei care muncesc ore in sir munca grea si se sacrifica in schimbul unei duminici, cand totul este inchis si nu ai unde sa te duci. Dar ai mila si de cei care-si sfintesc opera si merg dincolo de propria nebunie si ajung invidiati sau crucificati de propriii frati. Pentru ca acestia nu au stiut legea Ta care spune: „Fii prudent ca sarpele si naiv ca porumbelul”.
Ai mila de cei care mananca, beau, se ghiftuiesc, dar sunt nefericiti si singuri in ghiftuiala lor. Dar ai mila si de aceia care postesc, se infraneaza de la tot, isi interzic orice si se simt sfinti si-ti vor striga numele in piete publice. Pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „Daca marturisesc referindu-ma la mine insumi, marturia mea nu e adevarata”.
Ai mila de cei ce se tem de Moarte si nu cunosc multele imparatii prin care au trecut si multele morti pe care le-au murit, si sunt nefericiti fiindca se gandesc ca totul se va sfarsi intr-o zi. Dar ai si mai multa mila de cei care au cunoscut deja mai multe morti si azi se cred nemuritori, pentru ca nu cunosc legea Ta care spune: „Cine nu s-a nascut din nou nu va putea vedea imparatia lui Dumnezeu”.
Ai mila de cei ce nu cred in nimic, pentru ca acestia niciodata nu vor auzi muzica sferelor. Dar si mai multa mila ai de cei care au o credinta oarba, si-n laboratoare preschimba mercur in aur, inconjurati de terfeloage despre secretele Tarotului si puterea piramidelor. Pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „A copiilor e imparatia cerurilor”.
Ai mila de aceia care nu vad nimic in afara de ei insisi, ferecati in limuzinele lor, care se incuie in birouri inghetate la ultimul etaj si sufera in tacere solitudinea puterii. Dar ai mila si de cei care si-au dat si haina de pe ei, si sunt iubitori si incearca sa invinga raul cu iubire, pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „Cine nu are spada sa-si vanda mantia si sa-si cumpere una”.
Si ai mila si de noi, Doamne. Pentru ca de multe ori credem ca suntem imbracati si de fapt suntem goi, credem ca am comis o crima si de fapt am salvat pe cineva. Nu uita, in mila Ta, ca am scos spada din teaca cu mana ingerului, dar tinem spada si cu mana demonului, cu a amandurora. Pentru ca ne aflam pe lume, dainuim pe lume si avem nevoie de Tine. Avem nevoie de legea Ta care spune: „Cand v-am trimis fara punga, fara sac si fara sandale, nimic nu v-a lipsit”.>>
(Paulo Coelho)

daca zici tu, maan... - de Shtevia la: 09/12/2005 19:54:36
(la: Mila: Am nevoie de definitie!)
Reiau textul despre mila:

"Ai mila de cei care au mila de ei insisi si se cred buni si nedreptatiti de viata, pentru ca n-au meritat lucrurile care li s-au intamplat - ai mila, fiindca acestia niciodata nu vor reusi sa lupte in Lupta Dreapta. Si ai mila si de cei care sunt cruzi cu ei insisi, si vad numai rele in propriile fapte, si se considera vinovati de nedreptatile lumii. Fiindca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „Pana si firele de par din capul tau sunt numarate”.
Ai mila de cei care conduc si de cei care muncesc ore in sir munca grea si se sacrifica in schimbul unei duminici, cand totul este inchis si nu ai unde sa te duci. Dar ai mila si de cei care-si sfintesc opera si merg dincolo de propria nebunie si ajung invidiati sau crucificati de propriii frati. Pentru ca acestia nu au stiut legea Ta care spune: „Fii prudent ca sarpele si naiv ca porumbelul”.
Ai mila de cei care mananca, beau, se ghiftuiesc, dar sunt nefericiti si singuri in ghiftuiala lor. Dar ai mila si de aceia care postesc, se infraneaza de la tot, isi interzic orice si se simt sfinti si-ti vor striga numele in piete publice. Pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „Daca marturisesc referindu-ma la mine insumi, marturia mea nu e adevarata”.
Ai mila de cei ce se tem de Moarte si nu cunosc multele imparatii prin care au trecut si multele morti pe care le-au murit, si sunt nefericiti fiindca se gandesc ca totul se va sfarsi intr-o zi. Dar ai si mai multa mila de cei care au cunoscut deja mai multe morti si azi se cred nemuritori, pentru ca nu cunosc legea Ta care spune: „Cine nu s-a nascut din nou nu va putea vedea imparatia lui Dumnezeu”.
Ai mila de cei ce nu cred in nimic, pentru ca acestia niciodata nu vor auzi muzica sferelor. Dar si mai multa mila ai de cei care au o credinta oarba, si-n laboratoare preschimba mercur in aur, inconjurati de terfeloage despre secretele Tarotului si puterea piramidelor. Pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „A copiilor e imparatia cerurilor”.
Ai mila de aceia care nu vad nimic in afara de ei insisi, ferecati in limuzinele lor, care se incuie in birouri inghetate la ultimul etaj si sufera in tacere solitudinea puterii. Dar ai mila si de cei care si-au dat si haina de pe ei, si sunt iubitori si incearca sa invinga raul cu iubire, pentru ca acestia nu cunosc legea Ta care spune: „Cine nu are spada sa-si vanda mantia si sa-si cumpere una”.
Si ai mila si de noi, Doamne. Pentru ca de multe ori credem ca suntem imbracati si de fapt suntem goi, credem ca am comis o crima si de fapt am salvat pe cineva. Nu uita, in mila Ta, ca am scos spada din teaca cu mana ingerului, dar tinem spada si cu mana demonului, cu a amandurora. Pentru ca ne aflam pe lume, dainuim pe lume si avem nevoie de Tine. Avem nevoie de legea Ta care spune: „Cand v-am trimis fara punga, fara sac si fara sandale, nimic nu v-a lipsit”."

#94076 (raspuns la: #93349) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de picky la: 10/02/2007 18:38:35
(la: Momente triste... vis amar.)
Adrian Fuchs :

Pana si un kilogram de carne tocata are mai multa poezie incorporata.

Proliferarea poieziei, moartea inceata, dar sigura, a unui popor nascut poet.
altu' rand - de cosmacpan la: 30/07/2007 20:09:05
(la: de ce furi ma?)
In prima zi de scoala, profesorul ni s-a prezentat si ne-a dat drept sarcina sa facem cunostinta cu cineva necunoscut. M-am ridicat sa ma uit in jur si atunci o mana fragila imi atinse umarul. Cand m-am intors, am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta. Spuse:
- Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?
Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
- Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta? am intrebat.
- Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii, raspunse ea zambind.
- Hai sa lasam gluma, am reluat.
Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.
- Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul, imi spuse.
Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata. Ne-am imprietenit pe loc.Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult cestei "masinarii a timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
De-a lungul anului, Rose a devenit "mascota" campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa. La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei. A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
- Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, Lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu. Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:
- Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam. Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes. Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile. Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori. Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama. E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani. Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88. Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere.
Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii. Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut. Numai cei care au regrete se tem de moarte. Si-a incheiat discursul cantand cu avant "Trandafirul". Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.
Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani. La o saptamana dupa absolvire, Rose s-a stins pe tacute in somn. Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca nu e niciodata prea tarziu sa fii ceea ce vrei sa fii.
NU POTI ALEGE SA IMBATRANESTI SAU NU;
DAR POTI ALEGE SA EVOLUEZI!


om - de Paianjenul la: 02/05/2008 17:38:44 Modificat la: 02/05/2008 17:41:18
(la: Curajul fricii)
(...Ca sa nu profanam subiectul gazdei, te invit la parloarul de la... "pompe funebre":

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/3581/nu-ma-tem-de-moarte/1

#307349 (raspuns la: #307347) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vorbitor cu zeii - de cosmacpan la: 06/07/2008 21:59:16
(la: de unul singur........)


De ce să te mai temi de moarte
Cand pasu-ţi trece dincolo de prag ?
Costumul de o viata îl dezbraci
Laşi carnea ce-ai purtat-o şi te-nalţi
Simt trecerea-ţi prin foc, prin aer şi pământ
Alături sunt. Eternul legământ.

Te lupţi să treci povara vieţii, altuia
Şi celor ce te-aseamănă le spui secrete
Cu ochii mari, înspăimântaţi, rămâi în prag
Ecou de grotă naşti prin suflet drag,
Ai fost, vor fi şi moartea ne va măsura
Dar datoria ta-i să urmezi Calea.

Din peşte, carte şi secrete am clădit o viaţă,
Cuvântul mă va răzbuna, o ştii mărite zeu
De dragul libertăţii mi-aş eviscera credinţa
Căci Tu îmi ceri ca să renunţ la ce-i al meu:
Să nu mai văd, să nu aud, să nu mai simt
Şi-astfel să uit că am trăit pe-acest pământ.
Niciodata nu este prea tarziu......... - de Areal la: 12/09/2008 09:46:49
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
În prima zi a anului universitar, profesorul ne-a dat sarcina sa facem cunoştiinţă cu cineva necunoscut. M-am uitat în jur, şi atunci o mână fragilă îmi atinsese umărul. Când m-am întors, am văzut o bătrânică privindu-mă cu un zâmbet luminos.
- Bună, drăguţule! Sunt Rose. Am 86 de ani. Pot să te îmbrăţişez?
Am izbucnit în râs şi, după acceptul meu, m-a strâns în braţe cu putere.
- Ce cauţi la facultate la o vârsta asta „fragedă”? am întrebat-o.
- Vreau să găsesc un bărbat bogat, să fac nişte copii, răspunse ea.
- Să lăsăm gluma, am reluat, încercând să aflu ce o motivase să vină la şcoală.
- Mi-am dorit mereu să merg la universitate şi acum am venit, îmi spuse.
După curs ne-am dus la un bufet pentru un suc. Ne-am împrietenit pe loc. Trei luni, zi de zi, după ore, plecam împreună şi vorbeam necontenit. Eram fascinat să îi ascult confesiunile înţelepte. În timp, Rose a devenit "mascota" campusului. La banchetul de sfârşit de semestru, Rose a ţinut un discurs.
- Nu încetăm să ne jucăm pentru că îmbătrânim. Îmbătrânim pentru că încetăm să ne jucăm. Există doar câteva secrete pentru a te menţine tânăr, a fi fericit şi a deveni un om de succes. Trebuie să râzi şi să guşti umorul fiecărei zile. Trebuie să ai un vis. Atunci când rămâi fără visuri, mori. E diferenţă între a îmbătrâni şi a evolua. Dacă ai 19 ani şi stai în pat inert un an, fără să faci un lucru productiv, vei împlini 20 de ani. Dacă am 87 de ani şi zac un an, voi împlini 88. Toată lumea îmbătrâneşte. Ideea e să evoluezi şi să nu regreţi nimic. Cei care sunt bâtrâni nu regretă ceeea ce au făcut, ci ce n-au făcut. Numai cei care au regrete se tem de moarte.
Rose şi-a luat diploma pe care o dorise ani şi ani.
La o saptamană după absolvire, s-a stins.
Toţi studenţii au fost alături de cea care le-a demonstrat că nu e niciodată prea târziu să fii ceea ce vrei să fii.

De fapt, nu poţi să alegi decât să îmbătrâneşti sau nu, dar poţi alege să evoluezi.
#341622 (raspuns la: #341321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Drumul eternitatii - de Areal la: 11/11/2008 17:44:19
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
Toti ne punem intrebari despre ce va fi dincolo si ne intrebam daca suntem pregatiti... Nu, niciodata nu suntem pregatiti si, indiferent de varsta, intotdeauna e prea devreme. Mi-a placut eseul de mai jos si cred ca multi dintre noi ar avea ceva de adaugat...

De multe ori, omul isi pune multe intrebari despre eternitate, despre lumea de dincolo, si se teme de moarte. Ar putea fi existenta pe pamant numai un vis lung, in timp ce sfarsitul nostru, o trezire intr-o lume mai buna?

Sub anumite aspecte, existenta noastra este o viziune onirica. Chiar daca evanescenta in structura ei, ne face constienti in privinta lumii de dincolo, a eternitatii. Cu puterea imaginatiei creative, omul crede ca a construit mecanisme stiintifice splendite. Inventiile nu sunt altceva decat materializari ale gandului. In timpul acestei calatorii terestre, omul trebuie sa descopere sensul vietii, care este acela de a-L servi pe Dumnezeu, de a crede in EL, in mila Lui, in marea Lui dragoste. Noi suntem fiii Lui, suntem parte din El. Perspectiva mortii, suferinta, neplacerile trezesc mari temeri in om. Acestea pot fi invinse numai daca ne refugiem in bratele Lui invizibile. Trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu si sa ne ancoram in El. Cand va veni momentul sa lasam acest pamant, El va fi acolo sa ne astepte, pentru a ne indruma pe drumul eternitatii, tinandu-ne de mana. Nimeni nu s-a intors vreodata de pe lumea cealalta. Sufletele noastre, spiritele noastre sunt nemuritoare, valuresc precum un fir de-a lungul broderiei vietii pentru a se raspandi in eternitate, in spatiul fara timp, fara durere, fara mahnire, unde totul este liniste si pace.

Sursa: Romano BATTAGLIA – O inima curata
#361331 (raspuns la: #359507) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si continua.......(V) - de Areal la: 25/03/2009 09:56:00
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
CURAJUL
Victoria vine atunci cind curajul conduce. Sir Samuel Garth
Adevaratul eroism este remarcabil de sobru si foarte lipsit de dramatism. Nu este dorinta arzatoare sa-i depasesti pe altii cu orice pret, ci dorinta arzatoare sa-i slujesti pe altii cu orice pret. Arthur Ashe - campion de tenis
Mi-am aratat curajul de ani de zile; crezi ca-l voi parasii acum cind suferintele mele sint pe sfirsite. Maria Antoaneta - cuvintele dinaintea mortii
Curaj este sa fii speriat de moarte si totus sa incaleci pe cal. John Wayne
A fi curajos, nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarit sa fi intotdeauna de partea adevarului. Plutarch
Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti. Winston Churchill
A avea curaj este deosebit de important. Poti pierde banii - e rau. Poti pierde un prieten - e si mai rau. Dar daca ti-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul. Winston Churchill
Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos. Abraham Lincoln
Da-i copilului tot ce cere atunci cind vrea el, asa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea cind va fi mare. J. Edgar Hoover
Omul care stie ca are asigurata viata vesnica nu se mai teme de moarte. William Penn

#420527 (raspuns la: #420192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de MOGECRI la: 01/06/2009 10:36:01
(la: cele zece porunci)




Nu mai este nici o indolaia ca mare parte din foametea din lume poate fi eliminata cu o anumita cantitate de grane, prin eliminarea totala a animalelor (din procesul de producere a hranei). Aproximativ 1000 de kg de cereale trebuie consumate pentru hranirea vitelor si pentru a produce destula carne si alte produse derivate pentru sustinerea unui om timp de un an, pe cand aproximativ 200 kg de cereale consumate direct ar sustine o persoana timp de un an. Deci, aceeasi cantitate de cereale consumata direct ar hrani de 5 ori mai multi oameni decat daca ar fi consumate indirect de catre oameni in forma carnii sau a altor produse de origine animala. Neal D. Barnard, Comitetul Medicilor pentru o Medicina Reponsabila

In viziunea mea stilul de viata vegetarian, prin efectul sau asupra temperamentului uman, ar influienta in mod benefic omenirea. Albert Einstein

Se consuma mai putina apa pentru a produce hrana unui vegetarian strict (vegan) decat pentru a produce hrana pe o luna a unui consumator de carne. John Robbins, Diet for a New America

De nimic nu va beneficia mai mult sanatatea omului si nu ii va creste sansele de supravietuire pe pamant decat trecerea la o dieta vegetariana. Albert Einstein

Cand omoram animalele pentru a le manaca, ele sfarsesc prin a ne omori pe noi, deoarece carnea, care contine cholesterol si grasimi saturate, nu a fost nicioadata destinata omului, care este un ierbivor. William C. Roberts, editor, Jurnalul American de Cardiologie

Animalele sunt creaturi ale lui Dumnezeu, nu proprietatea omului, nici unelte sau resurse sau marfuri, ci creaturi valoroase in ochii lui Dumnezeu. Rev. Dr Andrew Linzey

Viata ii este draga unei fiinte care nu stie sa vorbeasca, asa cum ii este si omului. Asa cum unul vrea fericire si se teme de durere, asa cum unul vrea sa traiasca si nu sa moara, asa vor toate fiintele. Dalai Lama

Toate fiintele tremura in fata violentei. Toate se tem de moarte, toate iubesc viata. Trebuie sa te vezi in altii. Atunci pe cine ai mai putea rani? Ce rau ai mai putea face? Buddha

Nu exista religie fara dragoste, iar oamenii pot vorbi oricat vor despre religia lor, dar daca aceasta nu ii invata sa fie buni cu animalele precum si cu oamenii, atunci este toata o prefacatorie. Anna Sewell
lucid - de sami_paris74 la: 01/07/2010 21:42:01
(la: Am doar o viaţă)
este perfecta,asa este natura noastra frate! Se naste omul mititel si moare zbircit ca o pruna uscata.
Imi place nespus poezia,are ceva din farmecul unui om care se teme de moarte! are farmecul unei vieti care are diametrul unei ate de cusut.
atza cind se repe'n doua, faci un nod si zici ca ploua,ori naiba stie cum e cinte- cul ala vechi.
Poezia nu este mititica,are o dimensiune mare ,pentru ca este nascuta din gindurile tale sinistre,din iubirea ta profunda pentru....scuze,nu stiu cum o chiama! da ce mai conteaza ?
Verde ca la semafor.

Haloviu frend.

nu te lua dupa astia cu gaura mare!
*** - de amoruscat la: 05/07/2010 11:34:53
(la: Extemporal la viata)
Nu ma fascineaza nimic ce are legatura cu moartea, pentru ca e nimic, doar ceva necesar. Cum trebuie sa mananc, asa trebuie si sa mor. Nu cred in pedeapsa, in pacate, in virtuti sau in cainta. Nu cred in schimbare, nu cred in curaj, nu cred in puterea de a lupta, nu cred in patriotism, in eroism, nu cred in vise, nu cred in stele, nu mai cred in nimic. POATE doar in dragoste, dar acum nu mai cred nici in ea. Nu cred in oameni si a lor suferinta, nu cred in fericire si a ei existenta, nu cred in lacrimi de fericire, cred ca e egala cu zero a mea menire. Nu mai cred nici in credinta, nici in Dumnezeu sau sfinti. Nu mai cred nici in mine, nici in ceea ce as putea sa fiu sau ceea ce mi-am dorit. Nu mai cred in ce putea sa-mi ofere viata. Si sunt atatea in care nu mai cred... Cu toate ca sunt foarte tanar. Pnetru ca nimeni, absolut nimeni nu-ti poate garanta un "castig", nici macar in iubire. In schimb imi este mila de cei care se tem de moarte sau cred in ea cu teama, cu parere de rau. Pentru cei lipsiti de soarta, moartea e singura scapare.
Viata noastra este un lung lant de sanse si luminata de stele. Tot ce ti se intampla reprezinta sansa, n-ai facut nimic si n-ai pierdut nimic.
La confa asta, o povestire cu talc, ce vine ca o manusa! - de Tot Areal la: 10/09/2010 13:26:28
(la: bueiiii, nu sunt pensionar)
EVOLUTIE

In prima zi de scoala, profesorul ni s-a prezentat si ne-a dat drept sarcina sa facem cunostinta cu cineva necunoscut. M-am ridicat sa ma uit in jur si atunci o mana fragila imi atinse umarul. Cand m-am intors, am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta.
Spuse: "Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?"
Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
"Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta?" am intrebat.
"Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii", raspunse ea zambind.
"Hai sa lasam gluma", am reluat.
Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.
"Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul", imi spuse.
Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata. Ne-am imprietenit pe loc. Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
De-a lungul anului, Rose a devenit " mascota " campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.
La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei. A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
"Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, Lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu."
Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:
"Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam. Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes. Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile. Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori. Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama. E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani. Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88. Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere. Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii. Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut. Numai cei care au regrete se tem de moarte."
Si-a incheiat discursul cantand cu avant "Trandafirul ". Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.
Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani. La o saptamana dupa absolvire, Rose s-a stins pe tacute in somn. Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca nu e niciodata prea tarziu sa fii ceea ce vrei sa fii. Aceste randuri au fost compuse in memoria lui Rose.

SI NU UITA: nu poti alege sa imbatranesti sau nu; dar poti alege sa evoluezi.
#567530 (raspuns la: #567524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...