comentarii

test la limba engleza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
limba engleza - de (anonim) la: 10/01/2004 14:29:11
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Cinste lui Faramita ca a reusit sa invete engleza de pe cutiile de cereale! Mie mi-au trebuit ceva ani, sa am curajul sa spun ca ``stiu`` limba engleza, mai ales ca una este sa intelegi ce spune lumea sau la TV, alta sa porti o conversatie, dar oricare e un punct de pornire foarte bun, daca ai ambitie.
Sa reusesti ca artist intr-o tara straina, asta e alta mancare de peste, care cu adevarat merita felicitari!
Daca citesti in limba engleza - de (anonim) la: 01/03/2005 13:29:06
(la: Cartea rasului si a uitarii - Milan Kundera)
Daca citesti in limba engleza, cartea se poate cumpara in Amazon (de exemplu Amazon.uk). Caut-o in Google, citeodata gasesti carti uzate dar in perfecta stare la un pret foarte bun. Acolo gasesti toate cartile lui Kundera. Sper sa-ti fie de folos.
Daca citesti in limba engleza - de Cassandra la: 03/03/2005 15:18:58
(la: Cartea rasului si a uitarii - Milan Kundera)
Daca citesti in limba engleza o poti gasi in Amazon (de exemplu Amazon.uk) impreuna cu alte multe carti de Kundera.
daca asa-i pe la 35 ce faci la 44 ? - de Michaela la: 23/09/2004 18:23:03
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Ah ce as dori sa mai am 35... dar nu se mai poate, timpul din pacate nu-l putem intoarce, ceasul il putem da inapoi dar timpul nu ... asta este

Uite, eu pe la 30 de ani ( adivca in '90-'91) am vrut sa emigrez dar sotul meu nu a fost de acord asa ca am ramas in Romania...
De profesie sunt inginer... si pe deasupra chimist, cu o specializare pentru care in orasul meu cu greu gasesti un alt job ( poate numai daca as fi facut cu totul altceva)...In perioada anilor 90-95 ( adica inainte de a implini fatidicii "35") joburi nu se prea gaseau pe la noi ( oras de provinicie (de !!! nu ca in capitala ). Si in '95 ( inainte cu doua -trei luni de "35" ) o mare companie americana a organizat un mare concurs pentru ocuparea a cinci posturi de manageri si supervisori ... Ce sansa mi-am spus, "asta e rapidul vietii tale, vine o singura data" si am trimis CV in limba engleza (pentru o companie ce urma sa functioneze in oraselul nostru de provincie) pentru supervisor ( la manager nici nu indrazneam sa visez!!!)... Am fost selectata totusi pentru concursul de manager, am dat 4 teste in limba engleza, aduse cu avionul din Irlanda, si din patru sute de candidati am fost selecata intre cei 40, am fost la interviu si apoi pauza... Marea companie nici macar nu ne-a trimis un raspuns ( ceva de genul " Sunteti in baza de date, etc"

Au trecut anii, lucrez tot in acelasi job, sunt multumita caci imi place ce fac si in rest ... sentimentul ratarii?
Stiti care este ultimul banc despre ingineri care circula pe la noi ?

Ala cu "Lasati-l saracu ca n-are de unde. Are parinti ingineri"

Acu' va las ca mai am de facut si ceva de mancare ( cartofii aia la cuptor de la meniuri culinare).
Sa auzim numai de bine.
Michaela
ca arhitect si medic, ati ave - de nasi la: 06/10/2004 02:29:53
(la: arhitect si medic)
ca arhitect si medic, ati avea mari sanse in australia si noua zeelanda. in partea asta de lume in primul rind se construieste intr-o veselie. din cauza asta este un mare shortage in constructii - ca arhitect ar fi destul de usor sa gasesti job, si inca bine platit. un alt mare shortage este la capitolul medic. as spune chiar ca e imposibil sa nu gasesti de lucru. cu 2 conditii insa:

1) musai trebuie sa vorbesti limba engleza bine. nu ma refer la accent sau la greseli de gramatica - sunt multi emigranti in partea asta de lume si nu se mai uita nimeni crucis la tine daca ai accent sau daca nu te-ai exprimat corect. important e sa te faci pe deplin inteles si sa intelegi exact ce ti se spune - termeni de specialitate, chestii din astea.
2) musai sa va echivalati diplomele. pt asta puteti intra pe site de immigration si gasiti acolo care sunt institutiile guvernamentale la care va puteti trimite diplomele ca sa vi le echivaleze, ce taxe trebuiesc platite pt asta si eventual daca mai trebuie sa dati niste examene suplimentare (valabil si pt medic si pt arhitect). este posibil sa trebuiasca sa dati un test de limba engleza (IELTS) si sa trebuiasca sa indepliniti un anume punctaj, in functie de profesie.
Cred ca testul cu bancul engl - de (anonim) la: 23/10/2003 06:48:53
(la: Test de limba engleza.)
Cred ca testul cu bancul englez nu e asa de relevant:
multi engleji nu rad cind aud un banc bun ( in engleza) !!
Elevi romani, premiati de NASA - de SB_one la: 08/05/2004 05:30:21
(la: Jos palaria!)
Elevi romani, premiati de NASA


Flaviu Birsan si Andrei Costea, doi dintre constantenii care i-au uimit pe americani




Maria Petrean
Leila Florescu
Sambata, 08 Mai 2004


Flaviu Birsan si Andrei Costea, de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, sint cistigatorii marelui premiu pentru crearea unei statii orbitale independente, oferit de NASA. In concursul initiat de Agentia Spatiala Americana s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala, printre care SUA, Japonia, Germania si Rusia.
La inceputul anului, Agentia Spatiala Americana (NASA) lansa un concurs pentru tinerii cu virste intre 11 si 18 ani, din toata lumea, al carui subiect era proiectul unei statii orbitale. Absolut din intimplare, trei elevi din Constanta, olimpici la fizica si matematica, inscrisi la Centrul de Excelenta, navigau pe Internet in cautarea unor concursuri care sa le testeze cunostintele si l-au descoperit pe cel lansat de NASA. Cei interesati aveau la dispozitie trei luni sa elaboreze proiectul unei statii orbitale. Flaviu Birsan si Andrei Costea, ambii de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, au inceput atunci activitatea de cercetare pentru participarea la competitie. Timp de doua luni au consultat peste 60 de surse de informare, de la literatura de specialitate la paginile web, apoi a urmat o luna de concepere a proiectului, cu munca asidua, cite 12 ore zilnic. Coordonati de profesorul Ion Bararu, directorul Centrului de Excelenta Constanta, cei trei tineri - toti elevi in clasa a XI-a - au reusit sa imagineze o statie orbitala care sa se sustina independent de Pamint. Ei au numit proiectul LEDA, dupa nimfa din mitologie care lua forma unei lebede, dar si ca o prescurtare a numelui statiei, Life sustaining Environment Designed for Artificial habitats si plecind de la premisa ca statia imaginata de ei are forma unei lebede. Copiii spun ca partile cele mai complicate au fost imaginarea modelului matematic dupa care sa functioneze statia si redactarea proiectului in limba engleza, in termeni de specialitate.
Dupa ce au trimis proiectul LEDA, constantenii au asteptat raspunsul, dar, dupa cum sustin chiar ei, nu se asteptau la marele premiu deoarece in concurs s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala: SUA, Canada, Japonia, Germania, Franta si Rusia. Dintre toate proiectele inscrise in concurs, LEDA a fost apreciat drept cel mai bun si recompensat cu marele premiu. Flaviu, Andrei si Carmen vor fi invitati la sediul NASA, unde vor petrece zece zile la Centrul de Cercetari AMES. Acolo isi vor prezenta si proiectul, in cadrul unor sesiuni stiintifice. Pentru a ajunge in Statele Unite le trebuie insa bani de drum, NASA asigurindu-le doar sumele necesare cheltuielilor de cazare, masa si transport intern.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.





SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15134 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tineretul roman - de miraz la: 16/06/2004 12:11:36
(la: Test de limba engleza.)
am ocazia sa lucrez cu copii de liceu si pot sa spun ca in marea lor majoritate cunosc limba engleza. anul acesta am avut vizita unui grup de liceeni din italia si eu una am fost pe de o parte surpinsa de inabilitatea lor de a vorbi in alta limba decat italiana. cand copiii nostri au fost in italia au stat la familii italiene (la fel cum au stat italienii aici) si s-au descurcat foarte bine in limba italiana. italienii nici macar nu faceau efortul de a intelege ceva in lima romana iar engleza - ioc.
nu spun ca toti tinerii din romania vorbesc o lima straina. din pacate sunt din ce in ce mai multi care nu sunt in stare sa vorbeasca limba romana corect (in special cei din spatiul rural a caror ortografie si gramatica in general te aduce la disperare). dar cred totusi ca cel putin in ceea ce priveste tinerii de la oras, majoritatea cunosc o limba straina (mai ales engleza).
cat despre testul de lima engleza propus de tine: sunt de acord cu ce au spus ceilalti; intelegerea unui banc nu depinde de cunoasterea limbii straine.
si in plus ce intelegi prin cunoasterea unei limbi straine? eu consider ca stiu limba engleza destul de bine, dar daca ma ia cineva cu chestii de motoare si altele ma uit pe pereti.
engleza si Engleza - de homeless la: 05/10/2004 07:25:30
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Nu stiu cit de bine se pot descurca in rogleza cei care traiesc intr-un mediu in care limba oficiala/curenta este engleza, nu am nici o experienta in acest sens, insa am trait, de multe ori, o experienta interesanta apropo de limba engleza si stalcirea/adaptarea ei la posibilitatile vorbitorilor.
Participand la niste targuri internationale, am descoperit ca, vorbind engleza mea rudimentara, mai ales ca pronuntie, reuseam sa ma inteleg foarte bine cu un expozant din alta tara, mai putin cu unul care vorbea nativ engleza. Culmea am atins-o cand, la un seminar, toti vorbeam in aceasta engleza, ne intelegeam foarte bine, mai putin participantul britanic care se uita uimit la noi cum vorbim pre limba lui si el este singurul care nu intelege!
De altfel, cred ca aceasta engleza, "a noastra", este acea lingua universalis pe care o asteptam. Nu stiu cand o sa o invete si britanicii...
20D... si altele :) - de renatoa la: 28/11/2004 13:57:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cred ca cel de pe Imaging Resources este mai bogat informativ, are teste mai riguroase, iar testele imatest sunt de-a dreptul coplesitoare...

http://www.imaging-resource.com/PRODS/E20D/E20DA.HTM

Apropo de test facut in Romania: cine, de ce, cui prodest?
Cine: aparatul nu prea sta pe rafturi la noi, daca intrebi la putinele site-uri care il au afisat pe net iti raspund ca se aduce la comanda. A incercat cineva, vreo revista din care ziceati saptamina trecuta :D sa sune la Canon Romania sa le ceara un sample ca sa ii faca un articol? Cam asa cum face Mr.Reichmann :)
De ce: deja exista destula informatie pentru ca un vorbitor de limba engleza sa poata compila suficienta informatie ca sa isi justifice cumparearea sau nu a unui aparat, oarecare, nu numai acesta.
Cui ar folosi: ei... aici e aici... cred ca nu scriam toate astea, daca nu as fi avut ieri un chat interesant cu un colistas de pe ftm. Am discutat de 300D si D70, de care s-a scris mult mai mult decit de 20D. Si totusi, multe nu se stiau... partial limba engleza, partial insuficienta informare... Deci se pare ca astfel de materiale, in limba romana, si care sa concentreze esenta a ceeace este pe net in citeva locuri, ar ajuta pe unii la o decizie de cumparare. Caci magazinelor si firmelor producatoare se pare ca li se... "lasa, ca citesc ei in Chasseurs d'images si e de ajuns"...
O problema ar fi: e nevoie ca aceste materiale sa fie neaparat originale, sa exprime parerea autorului, chiar daca totul s-a scris? Sau ar fi mai utila o traducere si o compilare (inteligenta)?
Alta problema ar fi: cita credibilitate ar avea... daca eu zic undeva ca Phil Askey nu are dreptate, ma ia cineva in seama? caici daca nu vor fi bagate in seama, inseamna ca s-a muncit degeaba...
Mai sunt multe: echilibristica pe care ar trebui sa o faca autorul printre fanii diverselor tabere, rezistenta la "mijloace de convingere" cind aceste scripturi ar avea succes si o firma va incerca sa il faca sa scrie de bine, etc... dar astea cred ca intra tot la credibilitate.

Si in fine, apropo de "si altele", astazi a aparut pe dpreview un puncte de vedere pe care il consider cea mai echilibrata si realistica comparatie 20D - D70 citita pina acum. A se citi: corespunde cel mai mult cu experienta personala si parerea mea de pina acum despre ambele camere.
http://forums.dpreview.com/forums/read.asp?forum=1034&message=11230197
#30059 (raspuns la: #29985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul doi - de Dinu Lazar la: 02/08/2005 01:34:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm
#62924 (raspuns la: #62871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi invat copilul romaneste, dar si engleza - de loredana tudor la: 17/11/2005 13:04:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
eu ii vorbesc copilului romaneste, in engleza insist doar pe "comenzile" care sunt f utilizate in dialogul de la gradinita, educator/copil (ex: wash your hands, pick it up, go sit down, plese, thank you, we have to share, take turns etc). In casa , eu si sotul meu vorbim, evident, romaneste. Dar il invat cuvinte noi si-n engleza, spunandu-i intotdeauna (si insistand) si pe echivalentul in limba romana. Pt ca e intr-o faza de dezv f puternica a limbajului (are 2 ani si 10 luni), achizitioneaza zilnic cuvinte din limba engleza(de la gradinita si de la emisiunile tv pt copii, pe care i le selectez f atent), asta l-a facut sa renunte la a mai folosi cele cateva cuinte romanesti pe care le stie. Dar intelege cand ii vorbim romaneste si voi gasi si o metoda sa-l motivez/co-interesez sa invete/vorbeasca limba romana.De exemplu, ori de cate ori va face ceva f bun, frumos, il voi lauda in limba romana, toate recompensele i le voi insoti de comentarii in limba romana, tot ceea ce ii voi vorbi de bine, va fi in limba romana, chiar daca asta inseamna ca va trebui sa intensific, pe de alta parte folosirea lb engleze in casa(ca sa aiba efect strategia compensatorie cu limba romana).Sper ca ti-e de folos comm-ule meu, daca nu, e bine fie si numai pt ca mi-ai dat prilejul sa spun si eu 2 vorbe aici:-)
engleza e deja cunoscuta de m - de Mik la: 30/11/2005 15:23:22
(la: O limba preferata ce vi se pare necesara in zilele noastre)
engleza e deja cunoscuta de muuulta lume, si nu zic ca rau - si eu am crescut cu limba engleza dar cred ca o limba mai putin vorbita ar ajuta in mai multe sensuri, de la avantajul de a avea acces la un job mai special pana la cresterea respectlui de sine, ceva de genul "mai, eu stiu ce nu stiu multi" :) Pentru cunostintele generale ar fi de preferat sa stim o limba germanica, una romanica, una orientala... (cam multe pretentii, nu?)
Limba română - de Kon Stantin la: 17/04/2006 11:50:52
(la: Limba romana e un organism viu)
La „Limba şi literatura română” întotdeauna un elev de nivel mediu spre slab. La „Muzică” un elev de 10 (zece) doar pentru că eram cuminte şi ştiam poziţia notelor muzicale pe portativ. Cu toate acestea deseori privesc la televizor şi mă îngrozesc de ce aud sau citesc.

Întrebare: Mai există liniuţa de dialog? Dar aliniatul?

Fără câteva luni nu sunt douăzeci de ani de când am absolvit clasa a VIII-a. Sunt douăzeci de ani de când am primit, de la doamna Trandafir (numele este real), o notă de 2 (doi) pe o lucrare pe care eu consideram ca fiind una de nivel mediu din punct de vedere al conţinutului. Motivul: „ ... soacra, împreună cu cele 3 nurori ... ” în loc de „...soacra, împreună cu cele trei nurori ...” . Astăzi cred că m-ar lăsa repetent. „Nici un ...” sau „niciun ...”, „Mergînd la ...” sau „mergând la ...”?

Aproximativ un an mai târziu un inginer (atât de blamaţi de unii filologi) îmi acorda nota 1 (unu) pe o lucrare perfectă din punct de vedere al continutului ştiinţific deoarece am scris „ştinţa care .... ” în loc de „ştiinţa care ...”. Această lucrare mai avea şi o „NOTĂ:” a profesorului: „Analfabeţii nu au ce căuta la liceu”.

Acum trei ani un profesor din judeţul Iaşi a fost lovit de un coleg pentru că a refuzat să „ajute” elevii dintr-o sală de examen să ia 5 (a se citi ciniu salvator) la una din probele examenului de Capacitate (un elev din respectiva sală a un absolvit clasa a VIII-a cu media generală 9,90 şi cu această medie nejustificată de cunoştinţe, la care s-a adăugat 6 (şasele) de la capacitate obţinut cu mult, foarte mult ajutor , a ocupat un loc la unul dintre cele mai bune licee ieşene). Să ne mai mire oare modificările aduse limbii române de Academicieni? Să ne mai mirăm oare că un renumit profesor de Limba Română de la Universitatea ieseană îi răspunde reporterului la întrebarea „Da di ci v-aţi pensionat domn profesor, că doar sînteţi încă tânăr?” cu „M-am săturat ... termină un liceu şi nu ştiu să se exprime corect în limba română. Şi tot eu sunt vinovat că i-am respins la examen. M-am săturat!”

Dar pentru că „vorba multă-i sărăcia omului” şi cu speranţa că am trecut de cenzură şi de testul de limba română vă urez tuturor: „Vii polemici” şi un „Paşte fericit!”
Ori la bal ori la spital - de Dinu Lazar la: 15/12/2006 02:34:39
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
oamenii se pregatira la o adica pentru orice eventualitate, care este:
http://www.revistafoto.ro/
Adica daca taie martzafoiu` tzeava sa aiba continuare treaba.
Ceea ce e foarte bine, prevederea e mama intzelepciunii, ca chestie.
La rubrica "contact" la faza cu "Datorita entuziasmului redactorilor si a
dedicatiei pentru promovarea fotografiei in Romania" as scoate faza cu
dedicatia, ca macane, si aia cu promovarea, ca guitza;
as lasa numai entuziasmul, care corespunde realitatii mie-n suta...
In alta ordine de idei domnul Puzdreac mi-a scris si mie; i-am spus ca nu
am timp sa ma inham la ideea domniei sale, si ca oricum
ce plateste e cam putin.
Dar spre deosebire de altii, el macar da un ban, cit de mic, ceea ce
nu m-ar mira sa vedem nume sonore de la ailalta redactie migrind
la o chestie care poate ca va prinde cu timpul.
Caci cascavalu` reclamelor nu e inca taiat si fiind in limba engleza
treaba poate avea un viitor bunicel.
E interesant ca in Bucuresti mai sunt unii de la un mare trust de presa
care vor sa puna de o revista
foto tiparita si cu site barosan, in franchiza, sub un mare nume european;
e vorba de bani multi si personal le urez noroc, poate, adica stiu, ca
in sfirsit nu vom mai citi acolo teste foto de rahat si traduceri de
doi bani sau puneri la punctu` lu` peshte in care redactia, vai,
e curata si nu raspunde, ca in presa de profil care exista acum
tiparita ori, respectiv, e pe net.
O sa fie o primavara interesanta cu mari surprize pentru viata fotografica locala...
... ceea ce nu e rau.
SI ca sa trecem la ale noastre pe acilea, ca sa nu mai deschid un nou topic, desi asta era normal sa citim in reviste foto
care se si ne respecta si nu aici:

There have been recent rumours in the last week that Adobe
were planning to announce a public beta of Photoshop CS3,
and today Adobe have confirmed that a public beta of the
latest Photoshop CS3 and Bridge 2.0 software will be made
available for download within the next 24 hours for Mac and PC.
The beta software download will only be available to
registered Photoshop CS2 customers.
You can find out more by following the links below.

Photoshop CS3 public Beta announcement:
http://photoshopnews.com/2006/12/14/adobe-releases-beta-version-of-
photoshop-cs3/

Photoshop CS3 public Beta Q&A:
http://photoshopnews.com/2006/12/14/photoshop-cs3-beta-qa/
#163449 (raspuns la: #163379) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
interesant!! - de justusername la: 29/01/2013 21:08:38
(la: Cum sa faci liceul in buricul Londrei)
am o intrebare..!! cand ai ajuns acolo ai zis ca ai dat tot felul de teste..la istorie engleza fizica si mate ..mi se pare ca ai zis....nu te-or intrebat niciodata daca ai testele cambridge?? ce vreau sa spun ..ai nevoie de ele?? si inca ceva...cum te-ai acomodat cu limba...cat de greu ii sa te acomodezi daca esti la un nivel putin peste medium..??
Sa mai studieze si altii - de Alexandrescul la: 03/05/2014 04:50:33
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Acelasi lucru mi l-a spus un german:
Alexandrescule,mai studiaza chestiunea.
Bineinteles,stiind ca denumirea de tigan
este un '' exonim'' (denumire data de altii,din exterior),l-am rugat frumos
sa-mi explice etimologia cuvantului zigeuner. Bineinteles,acesta mi-a spus
ca nemtescul '' zigeuner'' insemna tigan. I-am spus acestuia ca el trebuie sa studieze,nu eu,pentru ca nemtescul zigeuner nu insemna tigan,ci insemna
escroc. Pentru ca zigeuner ( vine de la
''gauner'' - escroc''. I-am amintit ca germanii le spuneau''sinti'' und ''roma''.


''Sinti,, este o denumire regionala (asa
cum este denumirea regionala moldovean).
''Sinti,,sunt locuitorii orasului
Karachi. Iar Karachi este un oras din
provincia Sindh,Pakistan. Germanii le spuneau '' sinti'' pentru ca locuitorii
Pakistanului au un set de dispozitii care genereaza practici si perceptii individuale sau colective ale caror limite sunt constituite istoric,cultural
si social. Aceeasi marie,cu palarie ca
si in cazul grupurilor de romi (kale,
manoushe sau kale). Insa,se utilizeaza termenul rom ca un termen umbrela pentru a insuma intreaga.

Dupa ce i-am explicat germanului cum
sta treaba cu etimologia si sensul
corect al cuvantului sinti,l-am intrebat
daca stie etimologia si sensul corect
al cuvantului ,,gipsy''. El mi-a spus
ca este un termen preluat si adaptat in limba engleza. I-am spus ca gipsy nu insemna tigan,ci insemna egiptean.
Pentru ca in greaca egiptean se pronunta
'' agiptianos'',denumirea s-a raspandit ca atare luang forma de '' gypsy'' in engleza,''gitan'' in franceza si
'' gitano'' in spaniola. Mult timp s-a
crezut ca romii provin din Egipt - fiind confundati cu egiptenii din cauza culorii pielii. Insa,testele ADN avea sa
confirme originea lor indica.




Cat despre denumirea valah: va pot aduce
zeci de dovezi incontestabile ca, sensul
corect al cuvantului '' valah'' este acela de '' strain''.

Etimologia cuvantului valah spune clar: etimologia denumirii valahi este legata de lingvistica germanica: cuvantul germanic walh sau walah,insemnand
'' strain'',''ne-german''.

In acelasi context era utilizat cuvantul
valahi de catre romani latini si alte popoare ( cu sensul de '' strain'',
'' non-latin'' : valahi ).

Valahi ( denumire data populatiilor
romanizate si asimilate). Romanizate insemna '' asimilate''.

Nu va contest denumirea si originile,ci explic sensul corect si etimologia cuvantului tigan si valah.

Problema este ca ambele denumiri 'rom'
si'roman' sunt entonime. Iar daca ambele
denumiri sunt entonime,de ce ar fi impropriu doar etnonimul rom?
#651789 (raspuns la: #651787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvintul dor - de (anonim) la: 16/09/2003 15:31:46
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
In limba engleza exista si termenul 'to miss" pentru a exprima dorul. "I miss you" este chiar mai des folosit si mai exact decit "I long for you". Am avut ocazia sa invat limba ebraica, unde exista un termen exact pentru "dor" - ga'agu'a sau la plural ga'agu'im.
In limba romana "dor" vine din latinescul "dolor" - durere. Si oare nu este adevarat ca te dor fizic "a pieptului coarde" atunci cind iti este dor de cineva?
Da chiar asa.... - de (anonim) la: 09/10/2003 09:28:09
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Ura de rasa este o poveste veche a noastra de care se pare ca nu ne-am dezvatat.
Vezi ce gafe face conducatorul nostru PCR Tov Ilici Iliescu cu holocostul evreiesc.
Exemplu concret:
Florida si anume sudul ei Miami.
70% din populatie sint cubani si haitieni (mafia rusa n-o pun la socoteala) si nu anglo-saxoni.
Se vorbeste in majoritate spaniola (putin si franceza) iar totul este afisat in doua limbi engleza si spaniola.Si nu se supara nimeni desi
engleza este limba nationala.
California la fel ,Texasul la fel. New Mexico-ul la fel.
De ce nu ar avea maghiarii din Romania , sasii si nemtii dreptul sa vorbeasca limbile lor in afara de romana ?
Cu ce te deranjeaza asta?

#955 (raspuns la: #916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...