teste grila procedura penala

cica sint optimista cu o fire pozitiva
sint directa, nu evit discutiile si nu prea mi-e frica de nimic
trec printr-o perioada de schimbari majore
sint destul de buna ascultatoare (urechile au iesit afara de pe pagina)
si coada este destul de maricica ;)

La testul grila am gresit una singura care nici daca ma taiai nu stiam
ce vrea sa intrebe. Language barrier. Nu inteleg unele cuvinte in romaneste. :)

Modul de actiune al procurorilor reflecta opinia generala din scoala de drept romaneasca care considera criminalistica o disciplina auxiliara. Crime Scene Investigation si/sau Forensic Sciences atat de "spectaculoase" sunt ceva care se digera repede, tranzitul intelectualo-intestinal al studentilor de la facultatile de drept este rapid iar criminalistica se elimina la fel de usor. Raman pentru procuror doar procedura penala si dreptul penal, care se vor discipline "serioase". Vezi si politisti imbracati la costum si cravata la o cercetare la fata locului...ciudata este lumea mioritica. Mai mult, lipsa de respect fata de ramasitele victimelor...cum zice romanul "Dumnezeu sa-i ierte" si trece la cele obisnuite, numai sa nu se oboseasca. Pana la compatibilizarea sistemului de gandire romanesc (ca cel de drept, de voie , de nevoie se poate compatibiliza) cu cel european sau american mai trebuie sa treaca nitica vreme...
Mario

zau mai ondine, chiar nu ai priceput ca aici este test grila si nu literatura ;))
Asadar cum zice conu' Cico : ORDINE si DISCIPLINA, lasati vrajeala literara ;))
Oricum felicitari de mesaj si nu-ti uita cultura generala, cu siguranta foloseste!

vorba lunga saracia...mea;
masculi care au confirmat:rac, intruder, horia,lascar! propuneri: D.Racovitan, popix, rsi...lista ramane deschisa!
fete care au confirmat ...aici este mai greu pen'ca ele spun un DA tipic feminin si eu nu inteleg :((. Banuiesc o sa punem intrebarile si o sa asteptam max 48h raspunsuri de la cine se "indura" de ...noi :((
regula de baza: sa fie frumos si pentru unii si pentru ... "altele" :))
propuneri de organizare (spre aprobare/modificare):
1-facem o noua conf sau trolam in continuare aici?
2-intrebarile una cate una sau toate odata?
3-in functie de nr de masculi de la 1 la 5 intrebari de caciula ca sa nu faca fetele test grila la 1001 de .."nopti"?
4-premii: toate participatele tre' sa castige un titlu, chiar daca premiul suprem este cel mai ravnit. Ex de premii: cafeluta zambitoare, cafeluta cea mai dulce, etc
5-premiul sa fie...hmmm...hai sa zicem un post card/fotografie/imagine pe care cei din juriu sa semneze/scrie ceva/puna mici poze si sa fie trimis electronic fetelor. Cel mai rapid ar fi un montaj in power point (sper ca toti au acces la pp?) pentru ca se pot insera imagini animate si muzica.
6-nu ar fi bine sa fie fete in juriu pentru ele sunt rele si in plus nu pot fi corupte ;)
Bineinteles ca si regulile (i) to (vi) sunt supuse analizei.
Decideti !

Cei care vor sa se convinga daca yoga/MISA este buna sau nu pot sa citeasca site-ul: http://www.yogaesoteric .org

Nimeni nu poate fi convins prin vorbarie mai mult sau mai putin sterila.
Discutia a luat o turnura extrem de interesanta si de elevata dar cred ca se pierde esentialul din vedere.
Articolul initial al acestui tread, cel care este vizibil intotdeauna, pentru orice nou venit, contine minciuni grosolane si este discriminator fata de practicantii de yoga, autorul sau intrand sub incidenta legii. Acest lucru trebuia amintit la fiecare postare.

O.G. nr.137/2000 - privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
Dreptul la demnitatea personalã

Art. 19. - Constituie contravenþie, conform prezentei ordonanþe, dacã fapta nu intrã sub incidenþa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandã naþionalist-ºovinã, de instigare la urã rasialã sau naþionalã, ori acel comportament care are ca scop sau vizeazã atingerea demnitãþii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitãþi ºi legat de apartenenþa acestora la o anumitã rasã, naþionalitate, etnie, religie, categorie socialã sau la o categorie defavorizatã ori de convingerile, sexul sau orientarea sexualã a acestuia.

.....

Art. 20. - (1) Contravenþiile prevãzute la art. 5-8, art. 10, art. 15 alin. (1), (3) ºi (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 ºi 19 se sancþioneazã cu amendã de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacã discriminarea vizeazã o persoanã fizicã, respectiv cu amendã de la 4.000.000 lei la 40.000.000 lei, dacã discriminarea vizeazã un grup de persoane sau o comunitate.@
(2) Sancþiunile se aplicã ºi persoanelor juridice.

Ca MISA si yoghinii sunt discriminati o dovedesc Raportul Amnesty International pe 2004:
http://web.amnesty.org/report2005/rom-summary-eng
...
"Some people were deliberately intimidated by police at the behest of local authorities. For example, in February police raided a student dormitory in Bucharest after protests about the lack of hot water. In March, police searched the homes of members of a socially stigmatized yoga movement, MISA, and ill-treated some of them, capturing this inhuman and degrading treatment on film and broadcasting it on television. "

si APADOR-CH in raportul sau anual: http://www.apador.org/rapoarte/anuale/raport2004.htm

CAMPANIA ÎMPOTRIVA MIŞCĂRII PENTRU INTEGRARE SPIRITUALĂ ÎN ABSOLUT ŞI ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR MEMBRILOR ORI SIMPATIZANŢILOR MISA


I. MISA ŞI CAMPANIILE ÎMPOTRIVA EI

Ce este MISA ?

Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut a fost înfiinţată ca asociaţie non-profit prin Hotărârea judecătorească din 23 ianuarie 1990 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti. Ea are caracter socio-profesional, filosofic, experimental-educativ, avînd drept scop ridicarea nivelului spiritual prin popularizarea cunoştinţelor si practicilor yoga.

Cel care este considerat mentorul spiritual al Mişcării, Gregorian Bivolaru, a fost controlat permanent de Securitate, pentru astfel de activităţi, până în 1989. El a fost închis de două ori, apoi internat într-un spital psihiatric destinat oponenţilor politici ai regimului comunist, pentru acelaşi gen de practici ca şi cele de astăzi.

MISA a deschis cursuri de yoga şi de informare asupra unor tratamente naturiste. Liderii organizaţiei evaluează la circa 45.000 numărul celor care au practicat yoga în cadrul pregătit de MISA. Instructorii care predau yoga sunt membri MISA ori au înţelegere cu MISA să facă cursuri sub egida asociaţiei.

MISA a publicat cărţi şi scoate un buletin lunar.

Campanii anterioare vizând MISA şi membrii ori simpatizanţii acesteia şi investigaţiile făcute pentru verificarea acuzaţiilor

APADOR-CH a avut două investigaţii privind campaniile anterioare împotriva MISA şi a membrilor ori simpatizanţilor săi. Ele au fost publicate în rapoartele anuale ale APADOR-CH – pe anul 1996 şi anul 1997. Reprezentanţilor APADOR-CH li s-au adus la cunoştinţă şi alte violări ale drepturilor şi libertăţilor membrilor ori simpatizanţilor MISA, după 1997. Cum în timp, situaţiile care au generat plângeri au fost considerate rezolvate de către conducerea MISA, APADOR-CH a renunţat să facă investigaţii fără cererea reprezentanţilor Mişcării.



II. CAMPANIA VIOLENTĂ DIN ANUL 2004

Precedentul campaniei din Târgu Mureş, septembrie - octombrie 2003

În luna septembrie 2003, presa din Târgu Mureş, televiziunea locală Antena 1, ediţia locală a Jurnalului Naţional şi apoi alte mijloace de presă au lansat o campanie împotriva instructorilor şi simpatizanţilor yoga din oraş şi a MISA, organizaţia care deschisese aceste cursuri. Aceştia au fost acuzaţi de consum de droguri, orgii sexuale, evaziune fiscală, fără prezentarea nici unor probe. Doi dintre instructori au fost chemaţi la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog. Aici au fost jigniţi şi intimidaţi pentru a da declaraţii compromiţătoare la adresa MISA şi a mentorului spiritual al Mişcării, Gregorian Bivolaru. Conform declaraţiilor celor în cauză, inspectorul anchetator Beldeanu a afirmat că îi va ucide pe ei şi pe Gregorian Bivolaru “în afara orelor de serviciu“.

Emisiunile “Actualitatea mureşană“ din 2 octombrie 2003 şi apoi emisiunea “Observator“ din 3 octombrie 2003, au prezentat în direct o listă de persoane care au practicat yoga dându-le numele şi locul de muncă. Prin acuzarea lor pentru “acte de ilegalitate“, “spălare de creiere“, “folosirea de substanţe halucinogene“, acţiunea reprezenta o incitare a opiniei publice împotriva practicanţilor yoga. Efectele au apărut imediat : unii dintre cei numiţi au fost chemaţi de către conducătorii unităţilor şi ameninţaţi că vor fi daţi afară din serviciu, dacă vor continua să urmeze cursurile de yoga. Alţii au avut probleme în familie.

Având în vedere felul în care au decurs acţiunile din Târgu Mureş, atitudinea anchetatorilor faţă de cei chemaţi la Centrul Regional, campania din toamna anului 2003 pare să fi pregătit amplele desfăşurări de forţe contra membrilor şi simpatizanţilor MISA începute în luna martie 2004, în Bucureşti.

Descinderea jandarmilor din 18 martie 2004

La data de 18 martie 2004, peste 300 sute de jandarmi, procurori, poliţişti şi lucrători SRI, folosind cagule, au forţat simultan 16 imobile în care se aflau membri MISA. Au fost sparte uşile şi geamurile deşi intrarea în clădiri se putea face fără obstacole. Cei găsiţi au fost maltrataţi, trântiţi şi ţintuiţi la pământ sub ameninţarea armelor, unora li s-au pus cătuşe. Au fost persoane care au fost ţinute sub ameninţarea armelor ore întregi. În unele clădiri s-a tras cu armele în aer.

Obţinerea semnăturilor pe declaraţiile dictate de procuror s-a făcut prin ameninţare. Au fost ridicate bunuri personale fără consemnarea în procesul verbal de percheziţie a tot ce s-a luat. Reţinuţii au fost împiedicaţi să ia legătura cu apărătorii lor.

Aceste acţiuni au fost filmate şi date la posturile de televiziune. Ulterior, în presa electronică au ajuns şi alte imagini luate cu ocazia descinderilor, menite să discrediteze pe cei reţinuţi şi să sugereze opiniei publice vinovăţia lor. Nimeni însă nu a fost arestat preventiv sau reţinut în urma descinderilor.

În zilele următoare au continuat percheziţiile - peste 20. Din imobile în care s-a intrat şi din cele 15 locuri de depozitare a bunurilor MISA s-au ridicat abuziv camioane de materiale.

Campania de presă

Prezentări incitator-calomniatoare

Următoarele citate din ziare (la fel s-a vorbit şi la posturile de televiziune) imediat după intervenţia unităţilor de jandarmi demonstrează prin ele înseşi caracterul incitator-calomnios al prezentărilor: “În timpul descinderilor au fost găsite diferite substanţe, despre care nu se poate spune, deocamdată dacă sunt stupefiante” (Cotidianul, 22 martie); “…acţiunea a fost declanşată şi ca urmare a sesizărilor formulate de mai mulţi cetăţeni cu privire la activităţi de prostituţie şi trafic de droguri în mai multe cartiere mărginaşe ale Bucureştiului”; “autorităţile statului au acţionat în imobile unde se desfăşurau activităţi de video-chat-uri pornografice şi erotice neautorizate” (Ziua, 20 martie); “Material porno în casa unui cadru didactic universitar” (Evenimentul zilei, 22 martie); “în acest camion au fost descoperite materiale compromiţătoare, printre care reviste pornografice şi cărţi ale cultului MISA” (Adevărul, 22 martie) ş.a.m.d. S-a folosit în mod deliberat, la adresa MISA, termenul “sectă”.

Presa a susţinut deci, pe parcursul primelor zile de la evenimente, acţiunile forţelor de ordine încercând să inducă în opinia publică ideea vinovăţiei celor perchezionaţi şi reţinuţi în data de 18 martie 2004. Este puţin probabil ca ziariştii să nu ştie că poliţia nu are dreptul să intre într-o casă privată pe motiv că “există delicte în cartier”. Deţinerea materialelor porno nu este ilegală şi nici dialogul erotic prin Internet nu are nevoie de aprobare. Acuzele care au pus accentul pe elementele gândite drept scandaloase - sex, urinoterapie - au fost cu atât mai gratuite cu cât aceleaşi mijloace de presă folosesc în mod curent imagini cu caracter erotic şi un limbaj ce poate fi considerat, în raport cu atitudinea pudibondă arătată în acest caz, scandalos.

Practic, majoritatea mijloacelor de presă au încercat să “asmută” populaţia împotriva membrilor şi simpatizanţilor MISA, să determine o vânătoare de vrăjitoare. Este relevant, în acest sens, anunţul dovedit fals, că Gregorian Bivolaru a fost dus la Poliţie de către un grup de persoane. Felul în care era făcut anunţul constituia o invitaţie adresată populaţiei să hăituiască membrii MISA.

Intoxicarea presei de către autorităţi

Informaţiile din presă au fost preluate de către ziarişti de la autorităţi, care au lansat în opinia publică o lungă serie de acuzaţii: folosirea drogurilor, trafic de persoane, etc. După cum s-a demonstrat la sfârşit, aceste acuzaţii au fost gratuite. Filmările din timpul percheziţiilor au fost făcute pentru a induce în opinia publică ideea de vinovăţie. Violându-se complet dreptul la propria imagine, imaginile filmate au fost transmise de către organele de anchetă presei şi prezentate pe posturile de televiziune. Astfel, una din seringele aflate în posesia unei doctoriţe a fost prezentată ca fiind folosită pentru injectarea drogurilor. Situaţia a obligat mai mulţi membri MISA să ceară Institutului Naţional Medico-Legal să constate că nu aveau droguri în sânge.

Imaginea Petrachei Natalia Elenacare a fost luată din toaletă cu chiloţii în vine şi aşezată sub ameninţarea armei lângă portarul clădirii în care se afla, a fost prezentată ca arătând promiscuitatea în care trăiesc membrii MISA. Mai multe fotografii ale practicanţilor yoga, în costum de baie, găsite la percheziţie, au fost prezentate pe posturile TV. Uneori, succesiunea de imagini reale era amestecată cu imagini preluate din alte surse, pentru a realiza un montaj convingător.

Punctul maxim al încălcării intolerabile a vieţii private a fost trimiterea Jurnalului personal al minorei Mădălina Dumitru la ziare şi publicarea lui. Autoarea a declarat că acestea reprezintă fanteziile sale erotice. Totuşi, Jurnalul a stat la baza arestării ulterioare a lui Gregorian Bivolaru.

Autosesizarea presei
Că instituţiile implicate în hăituirea MISA au fost principala sursă de intoxicare o arată faptul ca presa a luat de la un moment dat distanţă faţă de intervenţia autorităţilor. Acestea au început să observe că datele oferite de autorităţi nu se susţin: “Amploarea dată cazului Bivolaru ... este cu greu justificată de dovezile prezentate, ieri, de reprezentanţii instituţiilor implicate în această anchetă: Parchetul, Poliţia, Procuratura” (Cotidianul, 25 martie 2004).

Şi alte ziare au acuzat autorităţile, ulterior, de a fi încercat o manipulare politică. Una dintre explicaţiile cele mai vehiculate a fost aceea că întreaga campanie împotriva MISA şi a mentorului spiritual Gregorian Bivolaru s-a desfăşurat pentru a acoperi fuga unui apropiat al partidului de guvernământ închis pentru fraudă, Gabriel Bivolaru – uşor de confundat cu “Gregorian”.

Pentru manifestarea cu mai multă circumspecţie a presei a contat, într-o anumită măsură, şi un prim comunicat de protest al APADOR-CH dat publicităţii la 15 aprilie 2004.În analiza sa, APADOR-CH a subliniat că dacă unii membri sau simpatizanţi ai MISA au comis fapte penale, pentru care există dovezi certe, aceştia vor răspunde în faţa instanţelor de judecată cu titlu individual, conform unor proceduri şi judecăţi echitabile.

Violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

Măsurile luate de autorităţi împotriva unor membri ori simpatizanţi ai MISA şi împotriva Mişcării ca atare au fost ilegale, disproporţionate, combinând intimidarea, incitarea şi hărţuirea cu acuzarea şi reţinerea abuzivă. Au fost încălcate în aceste evenimente libertatea persoanei, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, respectarea vieţii private, dreptul de a manifesta paşnic ş.a.:

Pe durata percheziţiilor derulate mai multe zile - începute pe 18 martie 2004, procurorii, jandarmii, poliţiştii şi cadrele din SRI, cei mai mulţi purtând cagule, au acţionat brutal, folosind nemotivat/excesiv forţa şi încalcând procedurile:

- au spart uşi şi geamuri pentru a pătrunde în locuinţe fără ca vreunul din ei să fi întâmpinat vreun obstacol;

- locatarii au fost loviţi, trântiţi la pământ şi ameninţaţi cu arma. Peste 80 dintre ei au fost duşi la parchet unde au fost obligaţi să dea declaraţii sub ameninţare;

- au ridicat mari cantităţi de obiecte şi înscrisuri fără o raţiune palpabilă: încheierea şi conţinutul proceselor verbale de percheziţie au fost viciate;

- mandatele de percheziţie nu au fost prezentate întotdeauna la intrarea în imobile;

- în multe descinderi nu a fost lăsată vreo copie a Procesului Verbal de percheziţie;

- au filmat membri ori simpatizanţi MISA îmbrăcaţi sumar sau aflaţi în posturi umilitoare;

- au împiedicat membrii sau simpatizanţii MISA să ia legătura cu apărătorii lor.

Încălcarea drepturilor şi libertăţilor din timpul acţiunilor începute de “organele de ordine” pe 18 aprilie 2004 au continuat prin violarea vieţii private şi a dreptului la propria imagine. Fotografiile şi filmările făcute în timpul descinderilor au fost utlizate în scopul discreditării victimelor. Autorităţile au trimis la posturile de televiziune imagini însoţite de comentarii falsificatoare.

Acţiunile în forţă ale procurorilor, jandarmilor, poliţiştilor şi cadrelor SRI au încălcat normele garantate de Constituţie, de legislaţia internă (în particular, de Codul de procedură penală) şi de documentele internaţionale ratificate de România.

Victimele au depus numeroase plângeri în care au reclamat încălcarea drepturilor şi libertăţilor lor. Caracterul flagrant al acestor încălcări obligă Ministerul public să se autosesizeze, iar conducătorii Ministerelor ori a altor instituţii implicate au datoria să ia încă din acest moment măsuri administrative împotriva vinovaţilor. Cercetarea şi sancţionarea lucrătorilor SRI, a poliţiştilor, jandarmilor şi procurorilor care au încălcat drepturile omului şi libertăţile fundamentale înainte, în timpul şi după descinderile şi investigaţiile în cazul MISA sunt indispensabile pentru salvarea principiilor statului democratic.

Violarea dreptului la asociere

Dreptul de asociere include asigurarea personalităţii juridice, iar acest drept i-a fost acordat MISA în 1990 şi nu i-a fost retras după această dată. Totuşi, dreptul de asociere înseamnă şi că nimeni nu va fi afectat prin participarea la activităţile organizaţiei în cauză. De asemenea, nimeni nu va fi intimidat dacă doreşte să adere la organizaţie; dacă doreşte să colaboreze cu ea sau să-şi exprime simpatia; dacă vrea să participe la acţiunile ei. În caz contrar, asocierea formală sau subiectivă a persoanei în cauză nu este liberă.

De ani de zile, membrii MISA şi simpatizanţii ei sunt supuşi discreditării şi hărţuirii publice, cu incitarea şi participarea directă a unor instituţii româneşti - Parchetul, Jandarmeria, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Admnistraţiei şi Internelor ş.a.

În mod particular, sunt preocupante:

- percheziţionarea şi reţinerea nejustificată a unor membri şi simpatizanţi MISA;

- calomnierea lor;

- ameninţarea membrilor şi simpatizanţilor MISA de a fi daţi afară din serviciu datorită afilierii lor;

- investigarea MISA şi a simpatizanţilor de către Serviciul Român de Informaţii.

Urmare a acţiunilor de denigrare şi hărţuire, mai multe persoane au fost nevoite să renunţe la frecventarea cursurilor de Yoga organizate de MISA iar relaţiile unor membri ori simpatizanţi MISA cu colectivul de lucru sau cu familia au avut de suferit.

8. Implicarea Serviciului Român de Informaţii în hărţuirea MIS

Serviciul Român de Informaţii s-a implicat direct în acţiunile de supraveghere şi hărţuire cu justificarea că MISA ar fi o formaţiune paramilitară şi că ar reprezenta un pericol pentru siguranţa naţională. Persoana juridică MISA a fost vizată ca atare, deşi acuzaţiile curente: încălcarea legii drepturilor de autor, răspândirea de materiale pornografice ş.a. nu au legătură cu siguranţa naţională. În ceea ce priveşte alte acuzaţii, mai grave - crearea unor formaţiuni paramilitare, trafic de droguri, trafic de persoane - ele s-au dovedit fără absolut nici un temei.

Acţiunile SRI au încălcat dreptul fundamental la viaţă privată şi la libertatea de asociere. Decizia de supraveghere a MISA de către instituţia care protejează siguranţa naţională a României a fost cu totuldisproporţionată.

9. Tratamentul minorei Mădălina Dumitru

Între abuzurile comise de autorităţi în cazul MISA, una impresionează prin gravitate: tratamentul inuman şi degradant la care a fost supusă Mădălina Dumitru, minoră în vârstă de 17 ani. Deşi nu avea decât calitatea de martoră în procesul intentat lui Gregorian Bivolaru, minora, reţinută la 18 martie 2004 în timpul descinderilor în locuinţa unde locuia, a fost tratată ca o infractoare. Ea a fost privată de libertate, supusă unor presiuni şi violenţe pentru că a revenit asupra unei declaraţii iniţiale, smulse pentru a-l incrimina pe mentorul MISA. Pe 1 aprilie 2004, Mădălina Dumitru a fost dusă cu forţa la INML unde urma să fie examinată ginecologic, în ciuda refuzului categoric al victimei. Minora a fost permanent înconjurată de poliţişti şi jandarmi, la INML a fost despărţită de apărătoarea ei, fără ca ulterior să mai ia legătura cu ea. A fost izolată de colegii şi logodnicul ei. Tratamentul inuman la care a fost supusă a făcut-o să treacă prin momente de criză.

Comisia pentru Protecţia Copilului a hotărât la 7 aprilie 2004 să o plaseze pe Mădălina Dumitru în familia surorii mamei sale. Această măsură a fost luată împotriva voinţei ei. Minora este ţinută în familia surorii, neavând voie să se deplaseze singură şi fără să se poată întâlni cu nimeni. Minora este împiedicată:

- să urmeze şcoala;

- să ia legătura cu apărătorii ei;

- să facă plângeri împotriva celor care îi încălcă drepturile şi libertăţile;

- să se căsătorească cu logodnicul ei, cerere adusă la cunoştinţa opiniei publice de către cei doi.

Faptul că regimul la care a fost supusă Mădălina Dumitru de către autorităţi nu a avut motive umanitare şi educaţionale s-a probat prin actul lor scandalos de a da presei jurnalul ei privat. Presa a publicat copios citate din fanteziile erotice ale minorei. Acţiunea de discreditare publică la care au cooperat cei care au confiscat jurnalul privat şi presa intră în conflict flagrant cu invocarea responsabilităţilor faţă de minoră.

III. Concluzii
(a) Descinderile brutale, nemotivate, efectuate la data de 18 martie 2004, la Bucureşti, la care au luat parte peste 300 sute de jandarmi, procurori, poliţişti şi lucrători SRI, sunt un eveniment dintr-o lungă serie de acţiuni care au avut ca ţintă MISA şi mişcarea yoga din România. Acţiuni represive şi campanii calomniatoare contra MISA şi simpatizanţilor yoga au avut loc şi anterior, şi în alte locuri din ţară. Dar intervenţia parchetului, jandarmilor şi Servicului Român de Informaţii în evenimentele din martie 2004 nu a atins totuşi niciodată asemenea proporţii. Este vorba despre cea mai gravă încălcare a democraţiei de la mineriade încoace.

(b) Presa a fost implicată în campaniile calomniatoare împotriva MISA, folosind fără discriminare “datele” puse la dispoziţie de autorităţile publice. A fost grav încălcat codul deontologic al presei: obligaţia de a informa corect opinia publică, prezumţia de nevinovăţie, verificarea informaţiilor, respectul demnităţii umane. De o gravitate deosebită trebuie considerată difuzarea prin presă a jurnalului minorei Mădălina Dumitru, conţinând fanteziile sale erotice. De la un punct încolo, unii ziarişti au luat distanţă faţă de abuzul autorităţilor. Mulţi dintre ei au acuzat autorităţile de folosirea cazului MISA în scopuri politice.

(c) În timpul descinderilor şi în timpul investigaţiilor ulterioare, autorităţile statului au încălcat grav drepturile şi libertăţile fundamentale, printre care : intimidarea, incitarea şi hărţuirea, reţinerea abuzivă, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, respectarea vieţii private, dreptul de a manifesta paşnic, dreptul la propria imagine ş.a.

Chickenita, de unde pana unde ai dedus ca sunt suparat...te rog lasa acest "sentiment" in seama mea...si fi fara grija ca ti-l spun cand este cazul :)) Te-am citit si v-am citit (Zahir, indirect Feb5 ;)...hmmm...ce sa zic ca sa nu va supar...;)). Hai sa va supar un pic si apoi va imbunez eu cumva ;)
-suparare: mi s-a parut ca insistati asupra unor modele -Zahir- (idei preconcepute sau uniformitate) sau pasivitate -chickenita- ("imi spunea ce vroiam sa aud"). Clar ca voi aveti un test grila in care bifati ce va convine si nu sunteti pe test de compozitie in care sa LUCRATI voi insiva la "subiect".
-imbunare: felicitari, sunteti printre minoritatile (este termen la moda prin cafenea ;) care fac viata mai romantica si care,dupa parerea mea, sunteti cu un pas mai sus decat majoritatea care mai intai trebuie sa lucreze ca sa aiba ce simti ;))

alex andra, ca sa fi confirmata trebuie sa completezi o cerere pe care o gasesti la urmatoarea adreasa: http://www.amuzant.ro/poze/83.html
Nu te fac eu turc = tu esti!

:))) :)))

........ce nu te omoara , te intareste......
Bine ca nu te-am suparat.Gresesti cu testul grila. A trebuit sa inghit multe si multi pana mi-am gasit idealul si nu vad de ce as accepta pe cineva mai neevoluat decat "omul" meu. Da, am prieteni pt ca am nevoie de ei ! Tu nenumesti "cu un pas mai sus decat majoritatea care mai intai trebuie sa lucreze ca sa aiba ce simti ;))" si ma bucur". Iti spun asta pentru ca de multe ori mi se pare ca sunt ciudata! Vreau sa iti spun cand m-ai sfatuit sa mai cer si eu din cand in cand, chiar am fost putin socata ca sa spun asha.....
Citesc raspunsurile voastre si ma simt de pe alta planeta, adica sfaturile voastre sunt atat de simple si reale! Ale mele, in mintea mea sunt foarte complicate si obositoare! Nu ma intelege gresit, sunteti o gura de aer proaspat pentru mine si ma faceti sa ma intreb " unde naiba am trait pana acum?" Pentru ca desi la primele raspunsuri am vrut sa iti spun ca tu niciodata nu ai putea fi "omul" meu, ma surprinzi.... Deci nu am grila, chiar sunt deschisa la provocari!Sa nu ti se urce acu la cap ca inca nu m-am indragostit de tine:))

Ce te faci, mama, daca te trezesti cu vreo 10 candidate pe cap? Le dai test grila? :))

Minimul va fi fost şasele, nu mă zbăteam pentru nota de trecere, încercam să scot un punctaj cât mai mare ca să nu-mi strice nota la admitere. Într-adevăr, o parte din sală s-a agitat pentru notă mare. Tremurau şi stresau pe toată lumea din jurul lor: „N-ai gătat? Arată-mi ce ai scris pân-acuma!”, „Ai promis că mă ajuţi!”, „Dă-mi foaia repede, că nu se uită la noi”, „La Luci i-o dat altfel la punctu’ ăsta, acuma care-o scris bine? ”.

Dar pe lângă ăştia erau ceilalţi, relaxaţii, care declaraseră de la bun început că nu vor decât să-şi ia bacul. Ei, probabil îşi făcuseră mai serios calculele pentru minim. După ce au estimat că au scris cât să scape au stat cu toţii foarte calmi de la fiul de patron care ştia că banii n-au tangenţă cu integralele şi derivatele până la viitorii căpşunari proaspăt scăpaţi din cozile de la paşapoarte.


Când sunt prea multe locuri în facultăţi faţă de solicitanţi, atunci normal că se ajunge la situaţii gen admitere pe bază de dosar unde orice e bun: bacul, note din liceu, media la desen dintr-a doua sau buna purtare din grădiniţă.

Facultăţile solicitate, cu concurenţă mare, nu fac asta. Nu spun că-i o deplină egalitate a şanselor, să dau exemplul de la noi: în fiecare an se scoate o culegere de teste-grilă – cele de la examen vor fi asemănătoare -, dar oricum o cumpără toţi cei ce se gândesc la admitere. Şi nu poţi s-o faci pe toată, dacă nu ştii serios materia. Apoi că profii de la facultă sunt foarte solicitaţi pe piaţa meditaţiilor. Părinţii grijulii sunt în stare să-şi trimită copiii şi din alte judeţe. Dar nu se fac mânăreli, profii nu vor să-şi dea foc la valiză, securitatea subiectelor e foarte luată în serios. Se cer mai multe propuneri de la fiecare, subiectele sunt trase la sorţi, dar nu se acceptă mai mult de o problemă de la un prof. Selecţia se face în noaptea dinainte, profii n-au voie cu telefon, nu sunt „eliberaţi” decât după începerea examenelor. Sunt şi alte măsuri prin care facultatea se stresează să elimine orice „contaminare”, dar le-am mai uitat de pe vremea admiterii când mă fascinau şi încercam să mă gândesc la o breşă. N-am auzit însă, să se răsufle ceva, sancţiunile ar fi dure şi imediate, nimeni nu-şi riscă postul de prof la o facultate bună ca să ajute un candidat mai „slăbuţ”. Iarăşi, examenul e serios, nu se poate colabora, plus că nu se vrea.

A se compara situaţia descrisă înainte cu egalitatea şanselor, pe care ar promova-o bacul. Dincolo de subiectivitatea să-i zicem naturală, neinfracţională care ar rezulta din sute de corectori la examenele ne-grilă, trebuie totuşi, o mare doză de inocenţă ca să presupui în orice colţ de ţară toţi supraveghetorii vor fi la fel de duri.


„nu conteaza unde fixezi reperul, important este ca unitatea de masura sa fie aceeasi, pentru ca rezultatele clasamentului sa fie corecte ”
Adică materiile la bac sunt la alegere sau la fel? Dacă-s la alegere înseamnă că pe aceleaşi locuri pot să concureze cei ce au excelat fie la săritura în lungime, fie în enumerarea oaselor scheletului, fie au atribuit corect Gânditorul de la Hamangia. Dacă sunt la fel pentru toţi, atunci metabolismul ficatului îţi poate bara drumul spre o universitate tehnică sau f la minus unu totul derivat îţi interzice accesul la filo.

Facultăţile care-şi permit să organizeze admiteri dure îşi selectează studenţii în funcţie de cum au încărcat cunoştinţe specifice şi tind să puncteze mai puţin identificarea corectă a clasei sociale a lui Ion.

Şi iarăşi nu toţi absolvenţii de liceu îşi caută o facultate, oricare, numai să poată să intre, să poată spune că au diplomă bună de pus pe perete. Selecţia „relaxată” nu-i chiar un indice de prestigiu pentru o facultate.


În fine toată discuţia pro şi anti-bac rezultă din tendinţa actuală: cultura generală nu se poate prelungi cu succes până intri în facultă. Şi asta fiindcă specializarea tinde să înceapă cu mult înainte de bac, liceul e anticamera facultăţii, nu ceva de sine stătător (vorbesc de cei ce merg mai departe). Asta-i tendinţa, o poate vedea oricine, chiar şi cei care plâng la căpătâiul bacului.

Idee n-am cum e şcoala dincolo, în restul Europei. Dar mă gândesc dacă-s la fel de încărcaţi ca noi? Soră-mea a fost în Italia la ceva schimb de experienţă între licee şi ei făceau într-a doişpea ecuaţiile de gradul doi pe care noi le avem într-a noua.

„finalitate studiilor de cultura generala si, pe de alta parte, de a oferi o clasificare din punctul de vedere al pregatirii si al cunostintelor acumulate”
Sună frumos, dar care patron, în fine angajator, te-ar plăti în funcţie de asta? Şi până la urmă la bani se reduce totul.

Tratezi pe oricare cum doresti. Eu faceam propriile mele observatii, nu am impus nimanui nimic. Nu am luat apararea nimanui si nici nu am pus pe nimeni la zid. Pana la urma nu cunosc nici o persoana de aici. Dezideratul meu este sa fie pace.
Nu stii in ce domeniu al dreptului lucrez, totusi ai nimerit-o la fix, felicitari.
Codul Caragea nu mai e valabil, cat despre cei arzatori de manifestari, ii anunt ca insulta si calomnia prevazute de art. 205 respectiv 206 Cod Penal au fost dezincriminate prin Legea 278/2006, art. I pct. 56. Asa ca orice potential proces avand acest obiect s-ar termina cu achitare, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin 1 lit. b Cod procedura penala, adica fapta nu e prevazuta de legea penala.
Ideea era a aplanarii conflictelor, ca tot sunt o pierdere de vreme. Nici o problema, daca sunt persoane care vor sa se certe, sa atace, sa ia in zeflemea, sa vorbeasca urat sau orice altceva sunt libere sa o faca, dar nu cu mine :)
Nu stiu cum se face, dar cand cineva critica pe altul intotdeauna pare sa uite ca nici el nu este perfect.

Am avut de suferit de-a lungul timpului pentru că am primit în Masonerie şi oameni care nu au avut cea mai fericită prestaţie”
*De vorbă cu Marele Maestru al Masoneriei Române, Eugen Ovidiu Chirovoci
De la alegerea sa ca Mare Maestru al Masoneriei Române, Eugen Ovidiu Chirovici, a pus în aplicare promisiunile din campania premergătoare alegerilor, respectiv reformarea Ordinului. Inovatoare a fost iniţiativa lui Chirovici de a crea un "corp" de Asistenţi ai Marelui Maestru, care "să permită fiecărui Orient reprezentativ să aibă o reflectare corespunzătoare în Marele Consiliu". Ei vor trebui să dea socoteală în cazul în care în regiunea lor apar "probleme". Dacă aflu, de exemplu, că a fost primit în masonerie vreun baron local, cu dosare penale, va fi tras la răspundere Asistentul zonal", a explicat Chirovici. Asistenţii vor răspunde numai în faţa Marelui Maestru, evitându-se astfel eventualele "presiuni" exercitate de vreun alt demnitar al Ordinului.

------------------------------------------
Eugen Ovidiu Chirovici s-a născut în judeţul Braşov în anul 1964. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ (1988) şi al unui curs de Management de Presă la Universitatea din Glasgow, Scoţia (1995).
După o scurtă activitate în domeniul economic, in 1991 Chirovici a debutat in presă. În numai câţiva ani, a devenit un nume respectat în gazetăria românească, ajungând, in 1999, redactor-şef la Curierul Naţional. În 2000 a devenit director executiv al postului de televiziune B1 TV. În anul 2002 a fost numit Consilier de stat pe probleme economice al primului-ministru. Actualmente este preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii.
Chirovici a fost iniţiat în masonerie în anul 1996 în cadrul Marii Loji Naţionale Unite din România (MLNUR). În anul 1999 a devenit Membru în Marele Consiliu (Mare Acoperitor), iar în anul 2000, în cadrul Conventului de la Vulcan, a devenit Mare Maestru. În această calitate a pus în aplicare Protocolul de Unificare semnat între MLNR şi MLNUR la Orientul Bucureşti în 15 iulie 2000. În urma Unificării, începând din ianuarie 2001 a devenit Pro Mare Maestru al MLNR.
La numai 39 de ani, Eugen Ovidiu Chirovici a devenit cel mai tânăr Mare Maestru din Europa şi, poate, chiar din lume. "Nu cred că vârsta este, în sine, un atu sau un handicap", a declarat, după alegeri, conducătorul al MLNR. El a explicat: "În masoneriile mai tinere, media de vârstă este sensibil mai scăzută decât în cele tradiţionale. Înţelepciunea nu se confundă neapărat cu vârsta profană."
-----------------------------------------------

În sfârşit, la Petroşani şi Deva

“Am venit să-mi lansez cartea la Petroşani şi Deva pentru că face parte dintr-o suită de lansări, cred că sunt planificate vreo 15. Mi-am propus de un an şi jumătate să ajung în Petroşani şi nu am reuşit. Am profitat acum să împart un moment frumos şi nu să mă limitez la o vizită formală. Încerc să ajung în zone, nu neapărat oraşe foarte mari, unde chiar dacă lucrurile, din punct de vedere economic, nu merg foarte bine, cred că e important ca măcar din punct de vedere cultural să se întâmple ceva. Ce le lipseşte cel mai mult oamenilor în România, este speranţa, speranţa în viitor”- a declarat la Petroşani, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale Române, Eugen Ovidiu Chirovici.
„Derapajul” Marelui Maestru

Cerându-i amănunte despre „Ordinul Hunedoara”, al doilea înfiinţat în judeţ, pe lângă cel ce funcţionează la Petrila, şi despre o posibilă „rupere” a fraţilor din judeţul Hunedoara în două tabere, Eugen Ovidiu Chirovici a derapat elegant de la un răspuns limpezitor spre confuziile, alimentate chiar de presă, dintre masoneria recunoscută şi aşa zisele loji sălbatice. Conducătorul MLNR a vorbit şi despre deschiderea, cu măsură, către publicul larg.

„Nu cunosc speţa. Noi avem circa 200 de ateliere în obedienţa MLNR, care este singura obedienţă regulară. Mai sunt cîteva obedienţe nerecunoscute. Loja din Hunedoara probabil va primi aprobarea. În general procedurile sunt statutare, de constituire şi regulament, şi nu există nici un motiv pentru a nu primi acestă aprobare.
Există o confuzie... Există ceea ce numim masoneria regulară şi există ceea ce se numeşte masonerie iregulară şi care nu este recunoscută internaţional. Aceasta, profitând de dreptul constituţional de liberă asociere, funcţionează. Acest lucru se întâmplă în toate ţările. Există o lojă regulară, care întreţine echivalentul relaţiilor diplomatice şi există asociaţii sau mari loji care se numesc sălbatice sau iregulare, care nu sunt recunoscute ca atare, dar a căror existenţă este valabilă din punct de vedere juridic şi funcţionează. Nu reprezintă o adevărată problemă din punctul nostru de vedere. Problema apare atunci când opinia publică ne confundă. Îmi aduc aminte o întâmplare, chir de prin zonă, de la Herculane, unde era vorba de o adunare a unora care nu erau masoni, şi care au apărut în ziare ca fiind masoni. Aici avem o problemă. E ca şi când am avea un guvern legal recunoscut şi alţi miniştrii care ar bântui printre oameni. Nu neapărat ne strică imaginea. ESTE o confuzie şi e foarte complicat fiind vorba de lucruri relativ sofisticate. Este relativ greu să explici opiniei publice. Toate marile loji din lume, începând cu marea Lojă Unită a Angliei, are această componentă de deschidere publică. Noi, anul trecut am sărbătorit 125 de ani de la înfiinţarea MLNR şi am făcut o sărbătoare oarecum publică la care am invitat şi personalităţi din lumea „profană”.



„Masoneria nu este o asociaţie secretă”

La imaginea confuză a masoneriei române au contribuit chiar unii masoni, afişând o secretomanie cu tentă conspirativă. În judeţul Hunedoara, chiar la Petroşani, a fost mare mirare că „am îndrăznit” să punem întrebări despre Ordin, despre problemele sale, despre baroni şi despre valori. Marele Maestru, s-a arătat deschis, cu precizarea că orice membru poate comunica, în limite rezonabile, cu lumea profană, dar cu un mesaj clar.

„Nu este o componentă ascunsă, ci una discretă. După 40 de ani de comunism, în care masoneria a fost demonizată de mişcarea de propagandă a timpului, plus această confuzie a tranziţiei de 16 ani, plus, de ce să nu recunoaştem, în anumite momente prestaţia deloc lăudabilă a unor masoni, care, între timp, mulţi nu mai sunt membri, sigur că imaginea pe care o avem e oarecum confuză acum. Foarte puţini ştiu de pildă că noi, ca asociaţie, am dat anul trecut 30 de miliarde lei unor şcoli, unor orfelinate... Acum am reabilitat, la Timişoara, o şcoală de copii asistaţi, care era prăpădită de inundaţie, printr-o donaţie de circa 60-70 mii de euro. Dar noi nu facem aceste acţiuni cu ostentaţie. Şi să ştiţi că nu suntem deloc bogaţi. Într-o ţară săracă, masoneria n-are cum să fie bogată. Dar pentru că, aşa cum se spune, nu batem toba, „uite ce am făcut noi”, atuci se vede mai mult partea speculativă în care suntem conspiraţia mondială, în care ne propunem tot soiul de lucruri, globalizări, chestiuni care n-au fundament. Noi avem o prescripţie foarte clară, că nu avem voie să discutăm politică şi religie pentru că sunt socotite motive de dezbinare, ori noi punem laolaltă oameni cu convingeri foarte diverse”.

Cel puţin 100 de masoni au trebuit să plece din Ordin

Am expus succint şefului MLNR că, în Valea Jiului şi în restul judeţului Hunedoara, au fost destule scandaluri media cu oameni de afaceri din masonerie, persoane extrem de controversate, chiar dacă nu au fost dovediţi de justiţie ca vinovaţi, dar care au pătat imaginea societăţii în care trăiau şi implicit şi a Ordinului din care făceau parte. Chirovici şi-a îndreptat spatele, vocea i-a devenit aspră şi a răspuns destul de tăios.

„La jurământul depus la gradul unul - şi nu numai la noi, ci în toată lumea - se jură pentru respectarea constituţiei ţării. Trebuie făcută o distincţie. Noi nu suntem nici procurori, nici judecători. În momentul în care există o sentinţă definitivă, în mod automat eşti exclus din Ordin. În momentul în care se declanşează o procedură juridică, care poate să aibă un final fericit, în acel moment ai două variante: sau rămâi membru sau îţi iei „concediu” pentru a nu prejudicia imaginea pe perioada respectivă. Orice faptă penală duce automat la excluderea din ordin. „Adormirea” în limbajul nostru înseamnă radierea din Ordin, adică eşti dat afară. Doar că o procedură penală poate dura ani, şi ce se întâmplă dacă acel frate se dovedeşte nevinovat? Deci nu ne putem substitui legilor profane. Noi am avut de suferit de-a lungul timpului pentru că am primit în Masonerie şi oameni care nu au avut cea mai fericită prestaţie - nici profesională, nici morală. Fără îndoială, există tendinţa să remarci stridenţa. Valoarea este întotdeauna discretă, îşi vede de drumul ei. Puţini ştiu că noi avem şi fraţi de o excepţională valoare profesională - fie că vorbim despre artă, medicină, literatură, ştiinţe exacte etc.
În ultimii doi-trei ani, am trecut de la o dimesiune cantitativă, la una calitativă şi primim cu mult mai multă circumspecţie, am strâns ochiurile plasei mult mai mult, tocmai pentru că am avut exemple mai nefericite. Orientativ, cel puţin 100 de membri au fost nevoiţi să părăsească Ordinul. Să intri în masonerie înseamnă să ai o minte deschisă şi un bagaj de cunoştinţe pe care le-ai acumulat în viaţa ta profană care să te facă apt să asimilezi învăţăturile spirituale ale franc-masoneriei. Cei care-şi imaginează că vin în Ordin pentru a găsi pile, relaţii, prosperitate în afaceri, se înşeală. Pentru oricare membru, masoneria înseamnă până la urmă o cheltuială: o cheltuială de timp, o cheltuială de energie, o cheltuială de bani, şi nu poţi să faci acest lucru dacă nu crezi cu adevărat în această idee. Până la urmă este un voluntariat pe care îl faci, căutând înăuntrul masoneriei ceea ce viaţa profană, cu tot tumultul ei şi cu toată căderea în materialitate pe care o presupune lumea de azi, nu poate să îţi ofere. Duşmanii noştri dintotdeauna au fost şi sunt răutatea, intoleranţa, cruzimea, prostia, totalitarismul şi atunci când îşi scot capul undeva, masoneria a avut probleme”.

Judeţul Hunedoara are circa 100 de membri ai MLNR, din care fac parte persoane publice, politicieni, oameni de afaceri, avocaţi, doctori, profesori etc. Faptul că restul judeţului s-a rupt de sediul din Valea Jiului denotă că lucrurile nu stau tocmai bine. Snobismul celor din Deva este recunoscut, pe lângă orgoliile existente de fiecare parte. Dovada vie stă chiar această lansare de carte a scriitoruli Eugen Ovidiu Chirovici - care nu poate fi disjuns, orice ar face, de masonerie. Cei din Valea Jiului nu au fost prezenţi la Petroşani, în schimb s-au afişat la lansarea de la Deva. Înţelepciunea nu pare a caracteriza pe o parte a membrilor. Dar cum masoneria se află în plină reformă, aşteptăm să devină cu adevărat ceea ce se doreşte: o castă a elitelor. Chiar dacă jumătate din membrii acesteia sunt oameni de reală valoare, nu este suficient. Se pare că mai este necesar destul timp pentru a elimina sechelele educaţiei totalitare.

Maniu şi în genere elita politică – cei ce n-au reuşit să fugă sau să-şi schimbe culoarea – au luat-o rapid pe urmele lui Antonescu. O dată cu victoria ruşilor soarta României era stabilită – acelaşi învingător a fost împroprietărit la Yalta şi cu ţări aliate şi cu ţări duşmane nemţilor. Clarvăzător politic în acele momente ar fost individul ce şi-ar fi făcut bagajele. Nu mai era nimic de făcut sau de salvat – nu genii diplomatice au salvat Grecia de comunism şi nici o politică proastă nu a depus România în labele ursului rus. Ci poziţia pe hartă sau, cum spune cronicarul: „în calea tuturor răotăţilor”.

Dacă mergem un pic înapoi în timp vedem un exemplu de luciditate inutilă şi de inconştienţă recompensată. Brătianu sau Brătianu & Ferdinand au pregătit catastrofic intrarea în război – escrocherii, incompetenţă – de unde şi poziţia noastră minunată din noiembrie 1918. Dar picaseră şi imperiile din zonă şi aşa s-a obţinut aproape o Românie completă în ciuda tuturor tâmpeniilor comise de conducătorii de-atunci. Înainte de intrarea în război Petre Carp a insistat cât a putut să luăm partea Puterilor Centrale, argumentând că o Rusie victorioasă va fi fatală pentru România. N-a mai trăit treizeci de ani să vadă câtă dreptate a avut, dar a prins sfârşitul primului război pe care l-a comentat astfel: „când o ţară are atâta noroc nu mai are nevoie de oameni politici”.


Istoria nu-i aşa de corectă ca un test grilă din mate la admiterea în facultă. Dacă pierzi n-ai unde să faci contestaţie de genul „eu am raţionat corect”; şi, invers, poţi să te trezeşti admis chiar dac-ai greşit tot. În contextul ăsta comentariile de genul „politică mediocră”, „politică justă” referitoare la Antonescu nu le văd decât ca probă a antipatiei / simpatiei faţă de mareşal.


La partea militară nu mă pot pronunţa, n-am nici o competenţă în domeniu, generaţia mea numai bine a scăpat de armată. Dar am citit cartea unui englez, Bevin Alexander - „Cum ar fi putut câştiga Hitler …” – şi m-am îngrozit un pic. Una-i să ştii că n-am avut nici o şansă atunci şi alta-i să vezi o demonstraţie conform căreia România ar fi fost atât de aproape de o evoluţie normală, de o istorie mai bună. În fine România minus nordul Transilvaniei, întinsă până la Bug, fără Cadrilater, cu Banatul întregit, eventual cu o Macedonie autonomă alipită. Dar, cum ziceam, era o lucrare părtinitoare, iar războiul nu-i o ştiinţă exactă. „După” e uşor să faci demonstraţii.

„Crime de război” – în primul rând termenul e stupid, se presupune că la război se duce lumea să se omoare, nu să se beţivească. Dar hai să ne menţinem la terminologia consacrată. Atunci crimele de război se datorează exclusiv părţii învinse, iar pierderile colaterale sunt generate doar de învingători. Moartea celor buni rezultă din răutatea nativă a părţii adverse, moartea celor răi e justă sau măcar neapărat necesară. Care-s cei buni şi ăia răii se va vedea la sfârşitul războiului. În acest context şi scufundarea lui Wilhelm Gustloff şi refugiaţii din Basarabia şi Bucovina împrăştiaţi de bombele americane pe peronul gării de nord au fost acţiuni absolut ok d.p.d.v. moral. Cel puţin în varianta oficială.

DAR NU DESPRE ASTA ERA VORBA ÎN SUBIECTUL ĂSTA!!!

Nu puteţi găsi unul numai despre Antonescu unde să vă convorbiţi în linişte?
Ce-a fost nu se mai poate schimba, mai interesant mi se pare să discutăm brambureala de top a TVR. În presa de azi sunt cel puţin două articole (e drept că în aria financiară a lui SOV şi Voiculescu) care se iau de topul în cauză.

http://www.jurnalul.ro/articol_64746/mari_romani__strict_secret_.html
http://www.gandul.info/articol_18388/tvr__luata_la_intrebari_de_cna_despre__quot_marii_romani_quot_.html

exact, numai ca am evitat vorbirea despre cuci, deoarece ei, cucii, au fost confiscati in testul grila de pe alta conferinta ;))
iar cu bocancul te inteleg, nici pe mine nu ma asculta, al meu....

_________________________________________________
"All battles are first won or lost, in the mind" (Joan of Arch)

credeam ca se subintelege ca nu-i un test-grila cu
1. da
2. nu
3. poate

dezvolta! :)

andra,

despre mine nu se poate spune ca sint nici ateu nici credincios. parintii mi-au spus ca m-au botezat crestin ortodox dar eu nu prea am fost intrebat de chestia asta.

statutul asta imi permite sa gindesc liber si ai vazut ce a iesit prin analiza logica ("prefer iadul...")

daca tu preferi raiul, fara sa ai o garantie absoluta de nicaieri, e treaba ta.

ca nu poate fi garantie ce spun preotii iar biblia nu spune precis care sint conditiile de admitere in rai. de exemplu daca ar zice ca de la 10% pacate in sus nu mai poti fi admis, ti-ai face un test grila si ai sti unde esti.

asa ca eu iti doresc mult succes desi, pe lumea asta, nimeni si nimic nu poate sa ne spuna cum va fi "dincolo".

oricum, eu discut aici de dragul discutiei pentru ca in rest, "dincolo" nu exista si nu poate sa existe. asa ca imi traiesc viata, nu neaparat in pacat dar dupa criteriile mele de cinste, si nu mi-e rusine sa vin in fata nimanui de pe aceasta lume cu modul meu de viata....dorinteodor

da! prin testul grila si un raspuns catre beatleM :)) Pana si Yuki a facut testul grile, dar nu l-a bifat pe confa...oare de ce? ;))

pt cei care ati luat o atitudine vehementa pe aceasta confa (opusul atitudinii avute pe prima ei confa italiana), de ce ati facut-o?

(i) faptul ca v-a pacalit (sau v-ati lasat pacaliti)?
(ii) atitudine de principiu', asa faceti cu oricine minte ?

cred ca era mai simplu... saltimbancia disparea daca formulam asa ca un test grila cu da si nu:
Credeti ca este o dereglare psihica homosexualitatea?

Extraordinarul picky bogat in cultura... devorator de litere, transant, cu o luciditate taioasa. Avea scapari mari, pentru marea majoritate invizibile. Exact! ca un ceas elvetian. Probabil se trage din fo'n popor Germanic... (glumesc)
...o divagatie despre Germania:
fara acel licar launtric, fara lumina calauzitoare, unde a ajuns Germania cu progresismul ei? 1940-1945. Toata lumea se face lapte praf cand aude "Germania"... sa nu uitam ca sunt patati.Pornirile lor perfectioniste sunt ca un vulcan adormit. Dintr-un scepticism motivat de interese materiale, avem tupeul sa condamnam Romania care nu a avut niciodata dorinta aceea acerba a dominatiei.
Probabil Intruder ar fi preferat sa raspund mecanic intrebarilor adresate de el... ca un test grila... din pacate pt multi, eu nu cochetez cu genul acela de intelectualitate... nu intodeauna.

poti sa faci ce vrei pe confa mea, inclusiv o "placintuta" pe deal!

Toata lumea se face lapte praf cand aude "Germania"... sa nu uitam ca sunt patati.

unui user neconfirmat nu i-as fi moderat mizeria asta...dar presupun ca ai scris fara sa te gandesti!
deci sa te lamuresc:
intrebarile mele nu sunt un test-grila!
poti sa raspunzi la ele sau sa te scarpini in ureche, poti sa pui alte intrebari, poti sa canti si Marseilleza.
daca mai "divaghezi" despre Germania sau alte nationalitati...ti-o iei!
...si nu de la mine, de la admin!
...si sa mor io daca vreau sa ti-o iei de la admin!

deci nu incaleca pe caii mari...circula cu Rosinanta! hai, ca s-a pus verde!!