comentarii

text Toate familiile fericite se aseamănă între ele Fiecare familie nefericită însă este nefericită în felul ei"


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de zaraza la: 25/05/2007 21:14:52
(la: ziua 4.)
citind textul asta, realizez ca e inutil sa scrii despre oameni fericiti. pur si simplu nu e interesant. trebuie sa scrii despre drame, angoase, sfasieri. bine zicea tolstoi " toate famiile fericite sunt la fel, fiecare familie nefericita e nefericita in felul ei". cred ca se poate extrapola la cupluri nemaritale :).

zaraza
vezi tu ozzy eu cred ca fieca - de cresida la: 14/05/2004 08:09:53
(la: Viata in doi!)
vezi tu ozzy eu cred ca fiecare om intelege diferit viata si mai ales iubirea .iubirea trebuie sa te elibereze nu sa te incatuseza sa transforme barbatul sau femeia iubita intr-un sclav .si de ce vorbesc toti de d-zeu cind chiar el ne-a daruit iubirea ? fiul sau s-a sacrificat pt pacatele noastre.si de ce s-a sacrificat ?pt ca iubim ?nu cred !!poti sa iubesti pe cine vrei chiar isus a spus asta nu? .stii ce usor e sa vorbesti despre iubire ,mai greu e sa o simti .si cum iubim noi oamenii?ne-ndragostim de cineva si vrem ca acea fiinta sa ne apartina in totalitate, sa nu se mai uite nici in stinga si nici in dreapta sa se uite doar la noi,sa uite de nevoile ei, sa uite chiar cine este, ce vrea , si nu ne dam seama ca noi de fapt ucidem iubirea .nu am sperante sa ma inteleaga prea multa lume poate e mult prea greu si eu am crezut in familie dar nu stiu ce s-a intimplat cu mine ,acum citeva luni s-a produs o transformare in mine ,m-am trezit intr-o buna zi complet schimbata si daca ma crezi,nici eu nu ma mai recunosc ,in tot ceea ce am crezut pina acum ,azi mi se pare strain si deformat. si eu traiesc in strainatate ca si tine si nu stiu poate si stresul a fost de vina poate faptul ca sunt singura si nimeni nu ma intelege ,nu stiu ceva s-a intimplat cu mine .eu am 31 de ani si cred ca inca nu mi-am trait" legenda personala "intelegi?si cred ca m-am grabit ,nu trebuia sa ma marit ,poate ca nu sunt facuta pt casatorie ,poate imi place prea mult libertatea si adevarul e ca nu sunt fericita si mai cred ca, cu fiecare experienta din viata noastra evoluam .tu ai ajuns in stadiul asta dupa o indelungata experienta si sotia ta le fel si nu ma refer numai la cea sexuala de aceea si intelegi viata atit de bine si daca n-ai fi avut aceasta experienta acum n-ai fi putut sa scrii o carte nu?si nici sa spui atitea pt ca nu te-a invatat nimeni, ai invatat singur din propria ta viata .si ceea ce ti-am scris sorry ,dar atunci eram intr-o pasa proasta si cred ca m-am razbunat pe tine dar sa stii ca eu te apreciez esti un om inteligent si nu ai trait de geaba ,ai gustat din tot ceea ce ti-a oferit viata si mai ales esti un om deosebit ,tu privesti viata din alt unghi si cred ca oamenii ar avea ce invata de la tine cei care vor nu toti .si iti multumesc pt ca m-ai inteles nu ma asteptam tocmai de la tine.si eu nu cer aprobarea nimanui cum spun unii eu doar vroiam sa scriu ceva si asta mi-a venit in cap.eu nu traiesc de dragul lumii sau de ochii lumii eu traiesc pt mine si cu mine .si eu cred ca e mare lucru sa poti trai cu tine insuti ,sa te iubesti si sa fi fericit pt ca existi .pt ca oamenii in general fug chiar de ei insasi ,isi fac n prieteni tocmai pt a nu fi singuri ies din casa pt a vedea alti oameni si a se simti in siguranta ,multimea le da singuranta ,si asta pt ca inca nu s-au descoperit ,nici macar nu stiu ce minunatii zac in ei .cit despre cei care stiu numai sa judece sa nu uite asta : pt a gasi aur mai intii iti murdaresti miinile cu noroi si inca ceva "fiinta ta este insasi eternitatea ;de aceea este posibil ca un om ,care pina in acest moment a fost un pacatos ,in clipa urmatoare sa devina un sfint.nu judeca niciodata o persoana dupa faptele ei ,ci dupa fiinta sa .adeseori pacatosii s-au transformat in adevarati sfinti si sfintii au cazut in capcaca pacatelor.fiecare sfint are un trecut si fiecare pacatos are un viitor". un banal firisor de nisip e transformat intr-o pretioasa perla de o scoica si asta numai pt ca nisipul care a patruns in ea o deranjeaza .si se produce o evolutie .si poate o sa mai vorbim acum sunt cam obosita ,ok?see you!!!god love you!!!
#15392 (raspuns la: #15111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omul este activ sexual 365 de - de Cassandra la: 16/05/2005 16:39:37
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Omul este activ sexual 365 de zile pe an, si este la fel de gresit sa privim sexualitatea umana ca avind scopul unic cel al perpetuarii speciei, cum este gresit sa privim sexul ca un simplu act a carui finalitate este obtinerea de placere senzoriala imediata. Cine gindeste asa, nu vrea sa inteleaga natura umana dupa parerea mea. Sexul trebuie privit ca o parte importanta a vietii omului, o forma de exprimare a emotiilor si sentimentelor, a stimei de sine, de a ne bucura de viata si de propria existenta si de a fi fericiti. Si bineinteles este o forma de exprimare a iubirii. Din toate cele de mai sus, sexul este moral iar acceptarea propriei sexualitati in spiritul naturii fiecaruia, este o decizie morala.

Este evident faptul ca atractia pentru persoane de acelasi sex nu este o decizie proprie, nimeni nu alege sa fie homosexual de bunavoie. Ca urmare pentru un homosexual decizia de a accepta propria sexualitate in concordanta cu natura sa, este o decizie morala. Toti avem dreptul sa ne bucuram de viata si sa ne manifestam emotiile si sentimentele, in fond sa fim fericiti, atita timp cit nu facem rau nimanui in jurul nostru. Este mult mai imorala impunerea relatiilor heterosexuale acelor indivizi care sint atrasi de persoane de acelasi sex, ceea ce se practica si se practica inca cu consecinte nefaste.

V-ati gindit vreodata care este esenta normelor morale? Este aceea de a putea exista si convietui ca specie, in armonie sociala. Orice este considerat imoral – minciuna, crima, furtul etc. trebuie evitat pentru ca pune in pericol convietuirea si existenta societatii umane. Este insa moral sa fii fericit atita timp cit fericirea personala nu se obtine in detrimentul fericirii celor din jur. Cine intelege aceste principii si nu urmeaza doar normele morale pentru ca asa sint dictate de oricine le-ar putea dicta, intelege necesitatea flexibilitatii si relativitatea normelor morale sociale. Unii inteleg , altii au nevoie ca moralitatea sa le fie impusa prin frica pedepsei divine. Rien 2 Loin ascunde familiei sale realitatea cu privire la propria sexualitate (ceea ce poate fi privit ca imoral) dar o face cred cu buna intentie de a mentine si proteja relatiile cu familia sa, de a le proteja fericirea ceea ce schimba aspectul problemei.Fiecare ne cunoastem familia si luam deciziile pe care le consideram potrivite. Este o realitate ca multi homosexuali au fost respinsi si declarati "decedati" de propria familie din momentul in care au considerat moral sa le impartaseasca "secretul". Profit de ocazie sa salut interventia ta, Rien 2 Loin si sa-ti spun ca o consider binevenita. Eu cred ca cei care nu trecem prin ceea ce treci tu, nu putem intelege decit partial situatia. Si iti doresc sa fii fericit si impacat cu tine insuti.

Homosexualitatea poate fi imorala in aceleasi situatii in care heterosexualitatea poate fi imorala, dar homosexualitatea per se nu are nimic imoral, este doar o alta forma de convietuire.

Fericire - de doctors la: 07/01/2006 14:36:45
(la: Despre fericire)
Cred ca fericirea este asa cum o privim fiecare dintre noi,cum stim sa ne-o construim.
varza! - de proletaru la: 06/03/2006 13:54:56
(la: Dragostea)
... am plecat! cheia e sub prag!

da... ma bucur ca putem comenta.... daca mai e loc si de comentariu.
"Marea majoritate a oamenilor nu stiu pt ce traiesc. Se spune ca "fericiti sant cei saraci cu duhul". Daca fericire inseamna prostie si nestiinta prefer sa fiu nefericit." .... nu proiecta neputintele tale in vietile altora. nu vreau sa fiu rautacios... dar simt, citind textul tau (felicitari pentru curaj) ca sunt in unul din trenurile acelea vechi care merg incet si te arunca dintr-o parte in alta.
"Nebunia din dragoste ia cele mai nebanuite forme; de la cele mai blande si frumoase, pana la cele mai hiduase si agresive. Transforma pe cei mai dragastosi iubiti in calaii iubitelor sau rivalilor" ... ori am eu o zi proasta, ori tu amesteci lucrurile rau de tot.
succes in continuare!
Asa e, Alex andra - de zaraza sc la: 31/05/2006 19:33:01
(la: fericire/nefericire)
Incerc sa nu merg pe prejudecati, nu ii dau fericirii doar o clipa...am bagat la cap citeva "reguli" de pastrat fericirea...Ca o avem daca stim sa o vedem. Nu trebuie sa ai nu stiu ce bogatii, ce viata super, trebuie sa te multumesti cu ce ai, altfel fericirea vine pentru o clipa, daca vine...iar nefericirea poti sa o ai oricind, nu vreau sa o vad...ca ma viziteaza si greu o alung...Stateam cu putini ani in urma si ma consiliam psihologic...ca' ce imi trebuie...familia e unita, linistiti, sanatosi...ca n-am eu servici de multa vreme?...lasa ca in rest e bine...si asa fac din cind in cind...De multe ori daca ne-am privi din afara, sa ne vedem cu ochii vecinilor, ne-am vedea ca avem de toate...

Ce asteptam de la viata? Eroare de punere a problemei...VIATA e darul de care trebuie sa ne bucuram! Am citit asta undeva, sub forma de povestire...

cere si ti se va da
#125365 (raspuns la: #125359) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
guinevere - de zaraza la: 19/06/2006 19:55:36
(la: Urasc)
cred ca avem perceptii si impresii foarte diferite in legatura cu acest text. sincer, nu mi se pare injurios, dar asta e poate din cauza ca nu l-am prins cu acel "mori" din final? mi se pare un text din care razbate in fiecare cuvant nefericirea si ura pe cei fericiti si nepasatori. ciudat, inteleg foarte bine starea in care tu suferi ca un caine si totul in jur e stralucitor, voios, insorit. mai ca-ti vine sa pui o bomba atomica. in textele cu pretentii de literatura nici eu nu apreciez exhibarile, dar citind comentariile am avut senzatia ca nu se vrea literatura ci jelanie. de-asta nu intelegeam de ce insistati sa-i spuneti fetei ca scrie prost si ca-i penibila, cand de fapt ea va spunea in mod repetat ca doar are nevoie sa se descarce, sa tipe, sa fie auzita. iar moartea apare in primul mesaj explicativ al lui star. poate sunt eu acum intr-o faza mai sensibila, dar mi se pare atat de ingrozitor sa treci prin ce trece ea, ca pot scuza patetismul (si sincer, am vazut texte cu mult mai patetice ca asta, care au avut mare succes la public. au fost chiar ingropate in aplauze :) )

zaraza


Pt. tatiku - de Paianjenul la: 29/08/2006 14:39:37
(la: Cele mai traznite ganduri :O)
"Cand am sa fiu Dumnezeu pentru o zi, prima masura ar fi sa desfiintez absolut toate butoanele. Tot ce tine de butoane sa dispara. Sa terminam cu epoca asta electronica, electrotehnica si electrocasnica pentru ca ea nu ne lasa libertatea sa ne bucuram."


- Dă-ţi peste gură, tătikule... Eu tocmai de-aia am optat pt. eternul celibat... tocmai pt. că nevestele, soacrele şi copiii nu sînt dotaţi şi cu întrerupător... (...Şi doamne ce fericit mă mai simt între electronicele de care sînt înconjurat... şi pe care le pot "amuţi" cînd mă satur de gălăgia pe care o fac...)...
#142007 (raspuns la: #141662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
budism - de cattallin2002 la: 09/10/2006 16:00:10
(la: Budism, forme de meditatie)
S-a facut referire la subiectul acesta la o carte scrisa de Heinrich Harrer. Cum se stie nazismul s-a inspirat si din ideile orientale.
Probabil link-ul nu va fi citit, fac un rezumat.
" Germanul Heinrich Harrer a plecat în Tibet însotit de un prieten în jurul anului 1940. După multe peripetii, au ajuns în Lhassa, capitala statului teocratic buddhist, unde au fost bine primiti de membrii clasei conducătoare si au trăit sapte ani întregi. Harrer a devenit chiar profesor al lui Dalai Lama, care este socotit încarnarea lui Buddha si este liderul religios si politic absolut al statului buddhist. Textul de mai jos este un fragment extras din cartea lui Harrer intitulată Sapte ani în Tibet."
"Oracolul statului

„Precum poporul de rând le cere lamaitilor sfat si ajutor pentru problemele zilnice, tot astfel si conducătorii se sfătuiesc cu oracolul statului înainte de marile hotărâri. L-am rugat la un moment dat pe prietenul meu Vandghila să mă ia împreună cu el la o ceremonie oficială de consultare a oracolului. Asa se face că, în dimineata următoare, porneam în mare viteză spre mănăstirea Netsung. Vrednicia de oracol al statului era detinută de un monah în vârstă de 19 ani. Provenea dintr-o familie simplă, însă produsese deja o vie impresie prin capacitătile sale spirituale. Desi experienta sa nu era atât de vastă ca a predecesorului său (care contribuise la descoperirea lui Dalai Lama), totusi se investiseră în el multe asteptări.

Pentru ca acest monah să-si manifeste calitatea de oracol, trebuie să-si despartă spiritul de corp, astfel încât zeul templului să-1 ia în stăpânire si să vorbească prin gura lui. Aceasta este convingerea tuturor tibetanilor, precum mi-a explicat Vandghila pe parcursul celor 8 kilometri pe care i-am străbătut până la mănăstirea Netsung. O dată ajunsi, ne atrag atentia acordurile unei muzici răsunând stins din interiorul templului. Intrăm înăuntru. Privelistea este lugubră! De pe pereti se strâmbă la noi măsti fioroase si capete de mort; aerul greu, impregnat de fumul de tămâie, ne apasă pieptul. Chiar în clipa aceea, monahul este adus din camera sa în sumbra sală a templului. La pieptul său atârnă o oglindă metalică rotundă; slujitorii îl înfăsoară în mantii colorate de mătase si îl conduc pe tronul său, apoi se îndepărtează cu totii. în afară de muzica înăbusită, nu se mai aude nimic altceva. Mediumul îsi începe autoconcentrarea. îl urmăresc cu atentie, fără a-mi dezlipi ochii de pe el. Nu-mi scapă nici cea mai fină modificare a trăsăturilor sale. Putin câte putin, viata pare că îl părăseste. Acum rămâne împietrit, chipul lui devine o mască inexpresivă. Brusc, corpul îi este zgâltâit ca de un trăsnet. Un murmur străbate locul: zeul 1-a luat în stăpânire. Mediumul tremură din ce în ce mai tare, sudoarea îi picură de pe frunte. Slujitorii se apropie de el si îi pun o diademă imensă. Este atât de grea încât trebuie să i-o aseze pe cap doi bărbati, iar trupul descărnat al monahului se afundă si mai adânc în tron sub greutatea coroanei.

Spasmele cresc în intensitate, capul se clatină încoace si încolo, ochii sar din orbite. Fata i se umflă si devine de un rosu nefiresc. Suierături stranii îi ies printre dinti. Deodată, mediumul se ridică; slujitorii aleargă să-1 ajute, dar el le scapă din mâini si începe un dans extatic în acordurile oboiului. Suspinele si scrâsnetele tânărului monah sunt singurele sunete umane din templu. Acum începe să izbească plăcuta lucioasă de la pieptul său cu un inel mare; zgomotul acoperă sunetul înăbusit al instrumentelor de percutie. In această clipă se învârte într-un picior, sub povara coroanei pe care mai devreme o căraseră cu mare greutate doi bărbati. Slujitorii îi umplu mâinile cu boabe de orz pe care el le aruncă multimii înfiorate a privitorilor. Toti se pleacă cu smerenie.

Acum se linisteste întrucâtva. Slujitorii îl tin zdravăn si un ministru se postează în fata lui. Aruncă o cordelută de mătase în jurul capului încovoiat de greutate si începe să pună întrebările. încheierea unui portofoliu ministerial, identificarea unei încarnări superioare, iminenta războiului sau prelungirea stării de pace - pe toate acestea le va hotărî oracolul. Deseori este nevoie ca o întrebare să fie repetată insistent, până când oracolul începe să vorbească. Mă străduiesc să extrag un sens din acele succesiuni de murmure. Cu neputintă! în vreme ce reprezentantul guvernului se pleacă smerit, încercând să înteleagă ceva, un monah bătrân transcrie rapid răspunsurile. Este o sarcină care i-a revenit de sute de ori în viata sa, fiind si secretar al oracolului precedent. Răspunsurile transcrise sunt întotdeauna orientative si ambigue, dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de responsabilitatea decizională. Dacă un medium furniza numai răspunsuri gresite, procedura era simplă: îl destituiau din această calitate. Niciodată n-am putut întelege logica unei asemenea măsuri. Nu era zeul cel care vorbea prin medium?

Cu toate acestea, pozitia oracolului statului este extrem de invidiată, întrucât el posedă rangul de Dalama si se bucură de statutul cel mai privilegiat din mănăstire."


cattallin2002@yahoo.com
#150441 (raspuns la: #150365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Italia la: 18/02/2008 08:54:15
(la: nu sunt yoghina,dar totusi ce stiti despre yoga?)
Draga Anitza,buon giorno!
Cu ochii pe ceas(pentru ca am abonament internet pana la 9,si apoi dupa 5 dupa amiaza),si cu sufletul tremurand,incep si incerc sa scriu pe foarte scurt cate ceva din ceea ce mi s a "intamplat".Povestea e mai grea pentru ca omul respectiv era foarte violent si pentru ca s au nascut doi copii.Iti crut sensibilitatea si nu dezvolt capitolul "violenta".Casnicia(trebuia sa scriu intre ghilimele)a durat intre 1984-1994,fix zece ani deci.Eram studenti amandoi si foarte tineri.Mi s a prezentat ca o fiinta sensibila,inteligenta si indragostita.Copiii au venit repede.Aveam 21 respectiv 23 ani.Nu m a dat fericirea afara din casa niciodata,dar atat de nefericita si de speriata si de paralizata nu am fost,ca in acei zece ani.Divortul a fost deosebit de greu si de urat datorita lui,familiei lui si banilor.Eu eram singura si saraca.Am pierdut copiii.Mi am pierdut sufletul deci.Cel mic a fugit mai apoi dintre ei,l am crescut singura.Pe baiatul meu cel mare l am putut revedea abia peste ani,l am revazut cand am implinit 40 ani.Astea ar fi in mare cicatricile mele cele profunde.
Nu a fost o persoana echilibrata.Atunci credeam ca e calaul meu,acum il vad clar ca victima.Dupa revolutie a inceput o falsa revolutie spirituala in famile.A inceput cu Yoga,a continuat cu Elta.S au citit munti de carti.Paranormal,astrologie,new age,graal,spiritualitati de tot felul.Cu cat se straduia mai mult sa "evolueze spiritual",cu atat era mai furios pe mine si mai violent.Experienta oculta a fost incununata cu "succes" de descoperirea calitatilor de vindecatoare prin bionergie ale soacrei.A avut dealtfel cabinet in centrul orasului.Sala de asteptare era arhiplina de dimineata pana seara.Era secondata de un medic.Deci lucra in spiritul legii.
Nu mai am nici o informatie din tot ceea ce am citit atunci.Yoga nu am practicat niciodata.La intalnirile Elta am mers uneori.De acel om nu mai stiu nimic de multa vreme.Nu a reusit sa fie nici tata propriilor copii.Baietii mei sunt bine,eu incep sa fiu bine.Construim o noua familie:eu,ei si sotul meu de acum care e un om bun.
Ma uit foarte des la urmele pasilor de pe nisip.Ale mele nu se vad demult...E CEL DE SUS cel care m a purtat cam toata viata in brate...
E 9.....
*** - de cuminte la: 27/11/2009 15:35:12
(la: Nu seman nimanui ...)
Da, fiecare oaie-i unică (behăie cu o octavă mai sus decât surata ei, are lâna mai miţoasă etc), numai turmele se aseamănă între ele.
Un cioban le mână, un câine le mârâie, un lup le pândeşte, un scalpator le beleşte.
nyx - de zaraza la: 13/09/2010 21:20:46
(la: K2)
si de-aia-i victor fericit.

reiese din text ca-i fericit? mie-mi reiese plictisit. da´exista fericire si-n plictiseala, de-acord.
#568118 (raspuns la: #568098) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trei blonde intra intr-un bar - de SB_one la: 22/02/2004 14:31:43
(la: Femeia)
Trei blonde intra intr-un bar. Sunt fericite, danseaza si canta. Tot comanda fiecare cate ceva de baut.
Barmanul pana la urma, le intreaba ce sarbatoresc. Una dintre ele ii explica:
- Tocmai am terminat un puzzle si ne-a luat numai 3 luni sa terminam.
- Si ? Intreba barmanul.
- Pe cutie scria 2-4 ani !




SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10295 (raspuns la: #10294) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Degajare - de Simeon Dascalul la: 07/10/2004 11:36:50
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)


Degajare sună aproape acuzator. Nu, în nici un caz nu-i vorba de degajare, mai degrabă de mascare a diferenţei în faţa celorlalţi, vezi desenele animate cu Oblio. Chiar dacă în forul interior mi se pare că am dreptate, nu are nici un rost să contrazici pe toata lumea. Lăpuşneanu ştia el ce ştia.

Cred că-i vorba de o diferenţă pur genetică. Cei mai mulţi au gena asta a adaptării, resemnării, acceptării sau cum s-o fi numind şi datorită ei trăiesc bine-mersi, chiar fericiţi. Noi n-o avem şi din nefericire nu dispunem nici vreun talent de afacerist, fotbalist, sau de manechin, în cazul tău, care să ne scoată din cloaca asta.

Am avut de-a face cu binevoitori, din tabăra cealaltă bineînţeles, care mă priveau cu milă şi-mi spuneau că trebuie să-mi schimb felul de a gândi, să ajung ca ei adică şi totul va fi bine. Un asemenea exemplu reuşit de schimbare n-am văzut decât în Odiseea, când tovarăşii lui Ulise deveneau porci. Cum trăim în vremuri moderne şi demitizate îmi pare imposibil să-ţi schimbi conexiunile din cortex fără vreo intervenţie chirurgicală.

Noi înşine nu ne putem schimba, e de preferat să ne schimbăm felul de viaţă. Mă duc la interviuri mai mult ca să-mi dau iluzia că mă zbat decât dintr-o speranţă reală. Într-un fel e şi distractiv să debitezi toate inepţiile gen dragoste şi putere de muncă, spirit de echipă ş.a.m.d. pe care le pretind angajatorii pentru două sute cincizeci pe lună. Înainte încercam şi eu ca tine un fel de spaimă în faţa interviurilor de parcă ar fi fost Judecata de Apoi şi mă străduiam să răspund cât mai corect. Acum merg cu nonşalanţă, zâmbesc, le spun toate prostiile cuvenite. Aşa am avut succes, din punctul ˝lor˝ de vedere, al celor care privesc o sumă atâta de jegoasă cu o admiraţie demnă de salariul lui Mutu.
N-are nici un rost să te sfătuiesc să-ţi schimbi ˝tactica˝ de la interviuri. Probabil o să reuşeşti să obţii un post de trei-patru sute, dar de plăcut n-o să-ţi placă acolo.

Spui că durează de câtva de timp. Din experienţă proprie îţi spun că senzaţia devine tot mai acută pe măsură ce speranţa se erodează. Cărţile, activităţile de orice fel nu-s decât nişte paleative şi-i firesc să fie aşa, suntem nişte peşti pe uscat şi avem nevoie de un iaz, nu de lecturi şi de bine-intenţionaţi care ne sfătuiesc să ne crească pene. Păstrând speranţa că vom ajunge cumva în apă, n-am totuşi ce încurajări să-ţi dau. Absolut aleatoriu poate nimerim totuşi vreo ocazie salvatoare, tu cred ai mai multe şanse, îmi păstrez iluziile despre capitală.
#24386 (raspuns la: #24137) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum alegem? - de Anca Tudor la: 11/11/2004 18:15:37
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Nu ştiu cum ne alegem perechea... Personal, nu cred că alegerea se face în urma unor analize. Cred că ne bazăm mai mult pe instinct, că "mirosim" dacă cineva ni se potriveşte sau nu. Asta, evident, la început. Atracţia e importantă, eu, cel puţin, n-am ieşit a doua oară cu un bărbat dacă m-a sărutat şi nu mi-a plăcut. Dar, dincolo de atracţie, care e suficientă pentu o aventură plăcută (sau chiar una superbă!), pentru căsnicie sau convieţuire e nevoie de încredere. E nevoie să-l fi văzut sau să te fi văzut bolnavă, nefardată, ieşind din duş, cu picioarele umflate de mers pe jos o zi întreagă, cu manicura stricată de spălatul vaselor... Vedeţi imaginea... E nevoie să ştii că te iubeşte şi îl iubeşti şi când sforăie şi când e prea obosit să facă dragoste cu tine azi, acum şi aici sau viceversa... Pentru asta e nevoie, în general, de timp, dar nu înseamnă că doi oameni care s-au cunoscut şi căsătorit după câteva luni (sau chiar săptămâni ori zile) nu pot fi fericiţi! Totul depinde de steaua fiecăruia, de noroc, de cât de buni judecători de caractere suntem. Criterii? Onestitatea, dăruirea de care este capabil, generozitatea (în toate, nu neapărat financiară), puterea de sacrificiu, iată câteva repere. Dar nu vă gândiţi la lucruri bătute în cuie, dragostea nu funcţionează aşa... Credeţi că actriţa Anca Sigartău, când s-a căsătorit cu soţul ei, arabul, ştia că o va bate şi o va umili şi-i va trebui mult să-şi revină? O poate cineva condamna fiindcă a iubit şi a crezut în dragostea ei? Cam asta ar fi ce voiam să spun. Ah, şi încă ceva: un francez deştept a spus că o căsnicie bună este un exerciţiu zilnic de voinţă! Concluziile le trageţi singuri .
Nu toti merita sa fie iubiti, - de romina la: 09/05/2005 23:06:49
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Paperea mea personala este ca iubirea nu este pentru toti sau mai bine zis nu toti merita sa fie iubiti,sau si mai bine zis, sint persoane care nu stiu sa demonstreze iubirea,chiar daca iubesc cu adevarat.
Exista persoane care nu stiu sa iubeasca (sau sa demonstreze dragostea) si in felul asta fac nefericirea femeilor/barbatilor.
Decit sa-si construiasca familii nefericite mai bine sa ramina "single convinsi".
Apreciez pe cei care isi dau seama de asta si nu "distrug" viata altor persoane.

superstitia for dummies - de pseudolacan la: 17/01/2006 10:23:49
(la: Superstitiile sant reale sau fabulari ale mintii?)
cred ca mai degraba superstitiile devin adevarate pentru ca sunt reale si pentru ca semnifica o realitate ajungem sa credem in ele. una la mana, fiecare are superstitiile lui. pentru faptul ca stii ca unii considera pisica neagra aducatoare de ghinion nu inseamna ca si tu chiar crezi ca asa e. de fapt o superstitie "reala" nu e niciodata atat de simpla. superstitia de care te temi cu adevarat tinde sa-ti organizeze raportarea la realitate. poate atinge complexitati care ajung sa fie aproape simptome de psihoza. ca sa vezi cat de prost inteles e sindromul psihotic gandeste-te ca si ultima teorie a fizicii cuantice, cea despre a unshpea dimensiune nu e departe de superstitie. ce sa mai zic de astrologie etc...o superstitie suficient de complexa devine stiinta cu conditia sa fie suficient impartasita. revenind la problema realului si simbolicului, o superstitie e reala pentru ca e tocmai urma aparitiei in real (in ceea ce efectiv traiesti) a unei imposibilitati de a simboliza, de a-ti explica ceea ce se esti. de fapt doar retrospectiv realizezi de exemplu :) ca faptul ca ti-a taiat calea o matza neagra are legatura cu ghinionul pe care dupa aceea l-ai avut. Adevarul e ceea ce are efect, deci o superstitie e adevarata daca e reala, adica daca iti organizeaza raportarea la realitate. Nu crezi intr-o superstitie inainte ca aceasta pentru tine sa fie in cel mai serios sens al cuvantului reala. In ceea ce priveste miturile urbane, maruntele superstitii de zi cu zi, cele decare razi, te feresti dar cu care te si impaci, acestea fuctioneaza la nivelul comunitatii dupa acelasi principiu. ele sunt adevarate pentru ca au fost si inca mai sunt reale. pisica neagra e urma persecutiilor religioase din evul mediu dar care nu au fost de fapt niciodata cu adevarat renegate. desi unii pot spune ca era o tampenie sa arzi matza impreuna cu vrajitoarea inconstientul colectiv inca crede ca avea dreptate. o fi stiind el ce stie. inconstientul e ceea ce nu stim ca stim. numarul 13 la fel...daca te gandesti bine oricum au macar o parodie de efect,aminteste-ti de 11 si 11bis al lui caragiale. 11bis trebuia sa fie 13 si tot incurca lumea:). pana la urma o supertitie nu e niciodata nefondata. ele nu devin realitate pentru ca sunt adevarate ci tocmai pe dos. adevarul e cel care devine, nu realul. adevarul e ceea ce credem despre realitate. adevarul e restul nesimbolizat din real. de aceea el e totdeauna unul imaginar. in acest sens superstitiile sunt mai reale decat stiinta sau realitatea convenita aproape universal ca atare. in fizica newtoniana nici nu trebuie sa mai crezi. ea e deja stapanul imaginar al simbolicului. superstitiile sunt urme de absenta in cadrele imaginarului instapanit peste realitate. de aceea daca ai o superstitie esti automat sanctionat. superstitiile sunt simbolice si de aceea nemotivabile dupa canoanele imaginarului stiintei. Insa in acelasi timp sunt si reale. Traiesti cu adevarat in real si nu in imaginar doar atunci cand totul ti se pare ireal. Daca mai ai si tupeul sa sustii ca tu ai dreptate sigur te trezesti cu un shut simbolic si esti catalogat in cel mai bun caz ca dus cu pluta, in cel mai rau...ti s-a si pregatit o camera cu pereti moi :). totusi e bine pentru ca mai demult ti se pregatea un foc de tabara. in concluzie si in opinia mea oamenii fara superstitii sunt cei nmai fericiti dar si cei mai orbi. fiecare cum poate :)


==================
mai rau fara tine decat cu tine
#100739 (raspuns la: #100558) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ondine, Luiza... - de cosmina la: 20/01/2006 20:09:58
(la: Tehnici de resemnare)
Probabil ca starile despre care s-a vorbit au fost traite si retraite de multi dintre noi. Poate ca difera personajele, circumstantele, dar, sub anumite aspecte, povestea este intotdeauna aceeasi. S-au spus aici povesti triste, e-adevarat, nu stiu care sunt cele mai potrivite metode, dar nu poti ramane suspendat intr-o clipa demult traita. Cineva mult mai intelept spunea ca daca traiesti in trecut, in fiecare zi mai mori cate putin. Si-i la fel de adevarat ca fiecare dintre cei dragi care la un moment dat pleaca de langa noi, fiecare ia cu sine o parte din sufletul tau, apare sentimentul golului, te simti pustiu si pare ca niciodata nu va mai fi bine. Cumva insa, se pare ca cel mai vechi "leac" din lume ramane tot timpul - care actioneaza uneori prea lent, dar care pana la urma ia cu sine durerea aceea intensa ce nu te lasa sa traiesti.
Povestea mea...am trecut prin aceasta perioada despre care vorbesti, Luiza, am depasit-o, acum insa mi-e teama ca eu voi fi "calaul"..si asta doare la fel de tare. Pe neasteptate-a aparut in calea mea un "el", totul a fost bine pana cand am aflat ca el este..bolnav si ca-i vorba despre ceva ce ne-ar putea afecta pe amandoi pe viitor, ceva de care nu va scapa niciodata. E-un fel de loterie.. ar putea fi bine, ar putea fi rau,suntem la-nceput, si cu siguranta daca il voi indeparta, trebuie s-o fac cat mai repede. Dar nu pot. Lupta asta continua intre ratiune si suflet este chinuitoare. Si iata ca daca-n trecut aveam senzatia ca nimic nu te marcheaza mai puternic decat ca cel iubit sa plece de langa tine, ma regasesc astazi la o rascruce..nu stiu care-i drumul potrivit si mi-e teama ca, desi constientizez ca unul dintre drumuri ar putea fi gresit, il voi alege pe acesta din urma pentru ca sufletul va infrange ratiunea. Si totusi, dupa cele povestite mai sus, ma detasez de tristete, ma regasesc zambind din pricina acelor lucruri marunte pe care de multe ori nu le observam...o pasare s-a asezat pe pervazul ferestrei, ochii mei curiosi o urmaresc, colegul de la celalalt birou spune ceva amuzant..si chiar daca uneori zilele seamana-ntre ele, fiecare-i altfel..E pur si simplu..Viata..
abc111 - de cattallin2002 la: 22/06/2006 11:41:35
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
"" Nu ma mai surprinde faptul ca Cattalin are alt sistem logic decat restul lumii ""
Nu stiu de cind te-au ales pe tine restul lumii reprezentant, dar stiu ca fata de tine sint destul de diferit, inclusiv in sistemul logic.
Iei citate mici de la mine, le scoti din context si le interpretezi cum doresti tu, in sistemul propriu de gindire.
Jumatate din mesajul tau e neelocvent. Ziceam in principal din perspectiva atee cum e cu viata asta si dupa moarte. Si ca a venit vorba de gay, l-am bagat pe el personaj. Uite, sa luam un ateu care nu e gay ca sa nu mai interpretezi. Un om la un moment dat moare, nu se stie la citi ani. Din perspectiva lui, de om mort, sa zicem dupa 20 de ani dupa ce a murit, cu ce il mai afecteaza pe el daca a fost fericit, trist, a avut de toate, a stat nefericit ca nu a fost linga prietenul lui, etc.? Asta numai din perspectiva atee, nu crestina. Acum ne-am inteles? Dupa moarte era ideea.
Cum am mai spus, la tine adevarul relativ legat de homosexualitate. Daca crestinismul considera pacat homosexualitatea, acela iese din sfera adevarului tau.
Legat de parada, tu ai pus cu litere mari noua dreapta, eu nu. Am auzit la tv (si vazut) ca ar fi fost zeci de mii de oameni care huiduiau pe margine, unii din ei mai tineri voiau sa le puna si intrebari personale (:)) de aceea au fost batuti de politisti. conducatorul unei organizatii pe profil, niste travestiti au fost alergati dupa ce s-a terminat demonstratia. Nu stiu daca au si fost ajunsi.
Cum s-au exprimat si alti oameni, aceste parade sint facute si din dorinta de a iesi in evidenta, de a fi diferiti a unora din ei. Ca sint si unii de aceasta orientare mai normali, ca orice om, nu se afiseaza cu ce a mai facut el in viata intima.
Dar nu mai vreau sa vorbesc despre subiectul asta decit ocazional, pe mine nu prea ma intereseaza ce face fiecare om in parte.


cattallin2002@yahoo.com
#129249 (raspuns la: #129190) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nimeni nu isi da seama ca e f - de din umbra la: 05/07/2006 21:15:28
(la: Despre fericire)
nimeni nu isi da seama ca e fericit, lumea isi da seama doar ca e nefericita.Dupa parerea mea fericirea e starea pe care o dobandesti odata ce iti dai seama ca nimic pe lumea asta nu conteaza cu adevarat.Fericirea e simtita doar de suflet si poate fi sau nu trecatoare...asta depinde doar de forta sufletului si de puterea cu care sufletul "tine" de fericire



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: