comentarii

text argumentativ despre cunoasterea de sine


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Eu Stiu ca Sufletul nu exista si orice argument ma lasa rece, - de DESTIN la: 11/12/2004 06:57:18
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear giocondel,

Afirmatia ta :

"Eu Stiu ca Sufletul nu exista si orice argument ma lasa rece, pentru ca nu are o baza reala."

ma surprinde,cu atat mai mult cu cat am citit comentariile tale in cadrul acestei conferinte!!!

In cele ce iti apartin afirmi:

"Rugaciunea este ca o scara, catre Dumnezeu.Nicidecum o pierdere de timp.Ea conduce sufletul omului spre Sursa tuturor lucrurilor si ii ofera acces la lumi necunoscute si la cunoastere de sine.combinand-o, bineinteles, cu meditatie."

"7.daca intr-adevar nu ar fi nici un Creator si sufletul nu ar exista sau ar inceta sa existe odata cu degradarea corpului fizic, atunci intreaga istorie a umanitatii nu ar fi decat un circ,iar marile minti si spirite ale diferitelor epoci, niste clovni!ca s anu mai vorbim de toti profetii: moise, krishna, Buddha, Zoroastru, Cristos, toti "sfintii" si oamenii spirituali( nu neaparat in sensul de apartenenta la o religie anume)...

(sublinierea imi apartine - bold)


O afirmatie gratuita:

"destin, nimic din ceea ce spuneti dumneavoastra nu este adevarat!va inselati amarnic, si sunteti atat de departe de adevar.Nu imi cereti sa imi sustin afirmatia, e inutil."

Nu iti voi cere sa "sustii"afirmatia...sa pot astfel a indeplini cerinta ta.


PS"am uitat ingredientul cheie din mesajul anterior.Un milion de fete zambitoare..:)::):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):)"

Ok zambeste !!!

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#31403 (raspuns la: #31401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cunoasterea de sine? - de Adrian Marchidann la: 05/09/2004 09:11:40
(la: Cum gandim?)
Ma intreb cum ne putem cunoaste pe noi. Este ca si cum ne-am taia abdomenul cu un cutit de bucatarie fara anestezie (daca vrem sa ramanem treji) ca sa vedem ce se ascunde acolo. Doar ca operatia asta trebuie facuta de catre creier asupra sa fara cutit.

Cu toate astea durerea nu este mai mica. Adevarul doare, iar neputinta de a afla adevarul e si mai dureroasa. De aceea, cred ca creierul isi administreaza propriul anestezic sub forma unor "aparari psihologice". Asta ii limiteaza acuitatea si capacitatea de autocunoastere.

Am mari indoieli ca zaruruile pot intelege rostul jocului la care iau parte.
ultilizatorului Ueit - de giocondel la: 07/12/2004 17:49:48
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
“Si Homer sau Shakespeare au facut acest lucru si nu cred ca esti convinsa de veridicitatea istorisirilor din cartile lor.”

Veridicitatea scrierilor se sustrage din fructele pe care acele cuvinte le dau.Shakespeare imi bucura inima si ma face sa apreciez arta si frumusetea cuvantului scris, pe cand Cuvantul Divin deshide noi porti de patrundere sufletului meu, imi ofera raspunsuri la intrebarile esentiale, imi inspira inima sa aduc lauda Creatorului si creatiei, ma ajuta sa ma cunosc pe mine insami si sa descopar in tot ce ma inconjoara acea esenta despre care va vorbeam( ce nu poate fi explicata sau demonstrata ci este intim legata de puterea de perceptia si profunzimea fiecarui om)

“Fluctuatiile cuantice sunt impredictibile, nu stiu la ce ordine te referi. Ordinea pe care noi o observam este o medie statistica a evenimentelor cuantice.”

Fluctuatiile cuantice explica numai faptul ca legile fizice au o anume limita.asta nu inseamna ca aceste fluctuatii in sine stau la baza universului sau ca prin ele putem nega existenta unei anumite ordini.In orice haos exista o ordine prestabilita.

“Poti sa detaliezi cine erau "cei ce radeau"? Si ce argumente aveau ambele parti? Metoda stiintifica nu este perfecta insa este cea mai buna pe care o avem. Daca acceptam teorii lipsite de argumente este aproape sigur ca o vom lua pe o cale gresita. Adevarul este unul dar falsuri sunt o infinitate. Daca ai tu o idee mai buna de discernere a adevarului decat metoda stiintifca as fi curios sa o vad.”

Mda..leonardo da vinci a fost parintele multor din stiintele de acum.Oamenii timpului lui, chiar oamenii de stiinta I-au ras in fata si din aceasta cauza nu si-a putut pune in practica teoriile( ex elicopterul), pentru ca papalitatea sau patronii artelor si stiintelor preferau sa plateasca pentru mari chefuri mai degraba decat pentru incurajarea teoriilor unui om care” evident habar nu are despre ce vorbeste”.Orice om de viziune si mare descoperitor sau teoretician a intalnit prejudecati din partea chiar colegilor de breasla.Exemplele sunt nenumarate.Intrebati orice laureat al premiului Nobel despre cati I-au ras in fata in timpul ceercetarilor ,care erau menite sa aduca o viziune noua, nemaiauzita pana atunci.


“Ce te face sa crezi ca este vorba de o "creatie" a unei entitati constiente si nu doar o evolutie guvernata de legile fizicii?”

Pentru ca omul poate subjuga legile fizicii prin simpla exercitare a facultatilor sale intelectuale, prin urma exercitarii unei anume vointe: daca natura si legile ei ar fi tot ceea ce guverneaza aceasta existenta atunci ar insemna ca animalul este un exponent superior omului, pentru ca este intruchiparea acestor legi.Comform legilor fizice, omul nu ar trebui sa se desprinda de pamant si totusi el zboara, subjugand si folosind chiar aceste legi in favoarea sa.exista o vointa superioara ce guverneaza atat legile fizice cat si vointa umana.

“Atat talibanii cat si catolicismului evului mediu "practicau o anume credinta" si nu au reprezentat extreme, ci regula. Inchizitia s-a intins pe 500 de ani facand sute de mii de victime. Practic toata istoria a fost semanata cu violenta religioasa, aceasta incetand odata cu pierderea puterii de catre biserica. Daca ai citit exemplele de mai sus poti constata ca intoleranta si cruzimea religioasa au o baza ferma in biblie.”


Profetii Divini sunt ca niste profesori pentru umanitate.Timpurile despre care vorbiti dumneavoastra erau timpuri sangeroase iar triburile si circumstantele intunecate si inconjurate de ignoranta.cele zece porunci pe care el le-a revelat omului, sunt dovada a ceea ce spun.La fel cu celellate religii.orice religie are doua parti: una sociala si fizica si una strict spirituala, imuabila, intotdeauna aceeasi.in schimb legile sociale si fizice se schimba de la epoca la epoca, in functie de necesitati si de capacitatea oimenirii de a percepe.este un porces de crestere si evoluare.Unui elev de clasa intai nu ii poti vorbi despre fizica cuantica.Asta nu insemna ca profesorul ce ii preda literele alfabetului, el insussi nu stie citi deja sau nu cunoaste mai mult decat preda la acel nivel.Asta e diferenta.De fiecare data cand un profet reveleaza o noua religie( ma refer la 9 mari si esentiale religii ce au existat pana acum), intreaga existenta este regenerata, o inspiratie proaspata este insuflata intregii creatii, totul revine la viata si artele si stiinta avanseaza de asemena in acest proces.

“Moralitatea este creata de om ca o adaptare la viata sociala. Pur si simplu o societate in care, sa spunem, crima este permisa nu poate fi stabila si este eliminata. Care sunt argumentele tale ca morala vine de la Dumnezeu?”

Cele zece porunci, legile spirituale ale tuturor marilor religii.Niciodata societatea nu a stabilit legi morale esentiale de la sine.tocmai de aici necesitatea unui Educator divin.ochi pt ochi,…etc..in vremea aceea era o lege morala venita de la dumnezeu pentru ca oamenii luau 10 ochi pt un ochi, si 1000 de dinti pentru un dinte…apoi Isus a venit si a spus : lasa, numai lua tu ochi pt ochi, ca este Unul drept , acolo sus si are grija de tine, nu e cazul sa iti faci drepotate singur, asa ca mai bine fii iertator si intoarce si celalat obraz.Tot el a pus bazele insitutiei casatoriei, ca si insitutie divina in care partile au drepturi si responsabilitati.Mohammad , comform porejudecatii raspandite ca a instigat la poligamie, dimpotriva a spus triburilor care aveau zeci de neveste, ca daca nu le poti trata pe toate egal, mai bine sa aI numai una ,ca sa fii drept.tot el revine si spune clar ca nici un barbat nu poate trata egal mai multe femei…Tot el a oferit femeii un rang de fiinta umana, pt ca momentul si locul in care si-a revelat misiunea a fost unul din cele mai crude si pline de atrocitati( fetele nou nascute erau ingropate de vii iar o femeie valora numai cateva camile etc etc).Apoi, in religia baha’I, femeia este egala cu barbatul si este mai bine sa preferi pe vecinul tau decat pe tine insauti si mai de graba sa fii ucis decat sa ucizi..etc etc…dovada ca religia a ridicat de fiecare data standardele morale ale umanitatii sta in studierea cu atentie a istoriei omenirii cat si a istoriei religiilor.

“Ma intreb la ce-si mai bat capul toti oamnii de stiinta sau teologii. Ar trebui sa te intrebe pe tine.”

Ironia poate fi si amuzanta adresantului…nu-I bai
“Matematica lucreaza cu concepte abstracte insa are un corespondent in realitate, de-aia suntem in stare sa calculam traiectoria unei nave spatiale sau sa construim un pod. In ce sens vorbesti de unitatea creatiei?”

Spiritualitatea lucreaza cu concepte abstracte insa are si ea corespondente in realitate.Milostenia, genrozitatea,dragostea, detasarea,iertarea,..le vedeti, le mirositi, le puteti atinge ??si totusi exista si se manifesta, devenind vizibile in lumea fenomenala prin intermediul actiunilor noastre.

“Cel care face afirmatia trebuie sa o sustina, nu cel care o neaga. Ai afirmat ca martirii sunt norocosi, prezinta evidenta pe care o ai. Eu pot doar sa spun ca dupa toate indiciile oferite de stiinta acestia sunt deplin si iremediabil morti.”

HA!!ma tem ca si cel ce neaga o afirmatie trebuie sa isi sustina negatia, pentru ca altfel tot ce ar trebui eu sa fac e sa neg tot ce spuneti dumneavoastra, indiferent de ceea ce spuneti si asta m-ar face sa am dreptate.

“Este absolut fals. Teroristii islamici, sectele sinucigase, conform teoriei tale detin adevarul.”

Trage concluzii pripite si fara legatura cu ceea ce spun eu.M-am referit clar la cei ce isi jertfesc viata ca si martiri, preferand moartea, negarii propriilor lor credinte, nu la cei ce ucid in numele credintelor lor, mare diferenta intre ce am spus eu si ce scoateti dumneavoastra in evidenta.

“Prin urmare nu am nici un motiv de a crede ca rugaciunea ar aduce ceva bun. De ce sa pierdem timpul?”

Faptul ca eu nu detin statistici nu insemna ca ele nu exista sau ca puterea rugaciunii este devalidata.Rugaciunea este ca o scara, catre Dumnezeu.Nicidecum o pierdere de timp.Ea conduce sufletul omului spre Sursa tuturor lucrurilor si ii ofera acces la lumi necunoscute si la cunoastere de sine.combinand-o, bineinteles, cu meditatie.

“ Si ai gasit in ele vreun argument ca ar avea la baza o origine divina?”

DA, multe argumente, explicatii la intrebarile mele materialiste,viziuni profunde asupra multor probleme existentiale, puncte de vedere cu totul superioare modului de a rationa pur uman , trecand dincolo de limitarile existentei materiale si materialiste.

Urari de bine!!

When the fire of love is ablaze, it burneth to ashes the harvest of reason… And when the fire of love is become ablaze, the harvest of reason will be wholly consumed.” -Seven Valleys
Regasim ceva ce n-am pierdut. - de priestige la: 30/06/2005 10:47:52
(la: adolescenta....)
Scuze ca iti scriu asa tardiv,dar...am fost imprastiat in ultima vreme.
E demn de retinut...Adolescenta desemneaza o perioada incarcata de procese ample si controversate.(incepe pe la 14 si dureaza pana la 25)
Deci...Un eseu compus ca sa-mi explic multe...
CINE SUNT EU?
Traim intr-o perioada in care societatea,prin toate mijloacele aferente ei,exercita o influenta si un impact puternic asupra fiecarui individ.Multi ar putea spune,la o privire superficiala, ca suntem produsul socialului,dar inlauntru(in perioada adolescentei)incepe sa se concretizeze subiectiv ceva latent,ceva existent in noi inca de la nastere.
Adolescenta presupune astfel asumarea de catre fiecare dintre noi a propriului "ego",a propriei constiinte.Incepem astfel sa ne identificam in plan material cu cele mai ascunse(intime)ganduri,plasandu-ne propria personalitate in realitatea obiectiva.Stabilim astfel noi coordonate subiective si obiective redimensionand astfel sfera realitatii sociale.
Mi-am dat seama ca pot sa ma trezesc ca si constiinta de sine.Incet incet incep sa renunt la ritualurile de joc,ele incepand sa capete conotatii de competitie.Simt astfel nevoia sa pun simt critic si originalitate in fiecare gest,tanjind launtric dupa afectivitate in amplitudinea aspectelor ei.Incep sa ma descopar constient-Eu-am devenit o structura care-si permite sa aiba idei si lupt pentru a-mi argumenta existenta.Experienta mea calitativa imi spune ca am inceput sa percep realitatea.Si totusi ma simt atat de vulnerabil,desi-mi impun sa am incredere in mine si in mediul care ma inconjoara.
Imi dau seama ca am ajuns sa fiu dependent de atentia celor din jurul meu.Este perioada in care simt ca am nevoie de modele pt a inmuguri.
Din cauza nevoii de a ma afirma si de a fi unic in felul meu incep sa fiu tradat de conduite ale revoltei(prin care refuz ostentativ ceea ce am invatat,adopt atitudini negativiste,contrazicand pe altii fara temei),ale inchiderii in sine(cenzura a sentimentelor,atitudinilor si actiunilor,introspectie pentru cunoasterea de sine)si ale exaltarii(confruntarea cu altii pentru verificarea propriilor capacitati-fizice,intelectuale si afective)
Observ ca am inceput sa am atitudini extreme fata de tot ceea ce dispretuiesc sau nu intra in sfera preocuparilor mele si cu dificultate imi dau seama si recunosc ca am devenit ignorant.
Candva,in copilarie credeam ca stiu ce vreau si ca jocul este singurul in masura sa-mi provoace imaginatia.Acum,odata cu nuantarea limbajului si cu imbogatirea perceptiilor,emotiilor si cunostintelor imi dau seama ca am devenit mai nesigur si mai inchis desi tind spre comunicare si spre protectia propriei mele personalitati.
mananc tot.Mananc pana si firimiturile cazute in farfurie,pe fata de masa si chiar pe cele cazute pe servetul grosolan.Si asta nu pentru ca mancarea pe care o mananc zilnic nu mi-ar satisface necesarul de hrana de zi cu zi.Mananc tot pt ca nu vreau sa pierd nimic din ceea ce mi se ofera.(=>adolescentul avid de cunostinte,actiune si de a experimenta).Asta ar exprima cel mai bine felul in care ma simt acum..."
Te regasesti?Ciprian(adolescent pe sfarsite,sper vesnic copil)
%%% :) - de Cri Cri la: 14/12/2006 00:33:54
(la: o cutie de chibrite)
Presupun ca trebuia sa scriu "frumos" si sa trec mai departe. Fiindca intr-adevar mi-a placut textul, si fiindca e postat la "texte personale" si nu la conferinte.
L-am gasit, insa, oportunitate de a-mi clarifica mie niste lucuri. Dar ai un mod prea general de a aborda lucrurile, pentru nelinistea mea. Deci, nu te contrazic, cu-atat mai putin sunt in postura de a face parada de niste filosofie care mi-e straina, tot ce-am trancanit eu fiind la nivel de observatie empirica. La fel si ce voi trancani in continuare. Cand te saturi de hazul meu, spune-mi si-am plecat, ok? :)
Bun.
Acum, zici tu: In aceasta situatie nu cred ca mai are importanta prea mare "deschiderea" celuilalt. Eu pot avea o relatie persoanala cu el in sensul ca "datul meu ontologic" se oglindeste din el ca "respins" si asta este o relatie, o relatie semiratata...relatie totusi. Nu poti avea numai relatii autentic tintind spre perfectiune cu toti (desi asta este obiectivul).
N-am vorbit nici o clipa de "deschiderea celuilalt", c-am porni o discutie de genul a "ce-a fost intai?" :) (inviti la deschidere, propria deschidere e o invitatie, sau astepti?). Neesential. Deschidere si pace, a ta. Daca ai fi tu, pentru oricine, receptionat in intregul tau, crezi ca ar fi posibil esecul comunicarii? Avem o esenta care ne identifica in umanitate, avem posibilitatea de a crea legatura, doar sa stim unde sa punem picioarele podului. Cu alte cuvinte, cu fiecare persoana putem gasi un limbaj comun. Nu e acelasi pentru toti cei cu care venim in contact, insa undeva e un punct comun de unde putem incepe sa construim, totul e sa-l descoperim. E infatuare "ia-ma asa cum sunt", presupune obligatii doar din partea celuilalt. E mai onest "ajuta-ma sa te iau asa cum esti".
Nu mai incerc sa-ti demonstrez ca nu esti pentru ceilalti tot ce duci cu tine, ceea ce nu ma impiedica sa presupun ca, daca ai fi in fatza cuiva care "vede" tot trecutul tau in tine n-ar fi tocmai confortabil. Se poate sa ma insel, desi ne bazam uneori prea mult pe ceea ce stim ca, in mod obisnuit, transpare din noi. Deci in nici un caz n-am pus problema de a avea controlul intr-o relatie. N-am mai avea nici satisfactii, nici asteptari. Vorbeam de controlul propriei imagini, a imaginii spiritului asa cum incercam sa ne-o controlam pe cea a trupului: spalat, pieptanat, imbracat frumos. Experienta ne poate da o idee generala, dar foarte generala si pentru posturi "obisnuite". Si datorita celor de mai sus imi mentin ideea ca deductia te caracterizeaza mai mult. Dinspre relatii spre cunoastere de sine. "Ei" sunt acceptati, cu personalitatea lor (nu conteaza care, daca au reticentze in a si-o revela). Esecul/triumful unei relatii se adauga masei logice, intru cuprinderea adevarului personal. Moleculele de apa sunt in pahar, pe unele le bei, altele raman. Cata importantza poate avea criteriul pe care s-au impartit astfel? Important e efectul asupra lui "eu".:)
Nu te mai contrazic nici pe decizii, fiindca le-ai adus in cadrul general-acceptat si aici n-am nimic de obiectat.
--------------------------------------------
"Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
#163250 (raspuns la: #163204) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"textul, usor de urmarit" - de Muresh la: 08/06/2007 04:25:18 Modificat la: 08/06/2007 04:28:15
(la: Cucoşul vestise o nouă zi III )
Stii, Cry, pe cind mai eram tinar, credeam ca daca voi scrie cu simplitate, toti vor intelege, dar vor spune ca-s prost.
Dupa ce am ajuns la cunoasterea de sine, prost sau nu, am vrut ca ceeace scriu sa-mi placa mai intai mie insumi...
Daca ma intelegi...
Muzica simfonica e simpla?
Sunt si sunt.
Cele simple sunt pentru mine. Pe alealalte le dau altora. Gratis.
Muzica populara este simpla.
Da, si mai este si conectata direct la inima si nu trece prin creier numaidecit.
Se creeaza o anume ambianta, o nostalgie pentru vremuri de mult apuse. Tata, mama, - nu mai sunt.
Casa nu mai e. Au facut acolo o hardughie dezgustatoare dar functionala.
Toate astea, doar in capul meu mai sunt - iarasi inversiune - si e, aproape, indeajuns.
#204053 (raspuns la: #203917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adina, - de Lascar Barca la: 19/07/2009 06:45:04 Modificat la: 19/07/2009 06:47:26
(la: Lui daddy, cu drag)
pentru textul asta iti iert citeva dintre greselile trecute si, poate chiar din viitorul apropiat:) Cu conditia sa nu mai folosesti cunostintele dobindite in scoala in mod manipulativ. Ele apartin subconstientului colectiv, folosite in scopuri personale au efect de bumerang.

M-as bucura sa cred ca lucrezi intens la cunoasterea de sine, baza puternica la selfestime...:))
Baby - de zaraza sc la: 07/08/2012 07:46:45
(la: Nu M-ati inteles. )
Hmm, hai sa luam de buna premisa ca Dumnezeu e un camp de constiinta inteligenta si sa vedem unde scartaie (daca scartaie).
Sa il vezi pe Dumnezeu ca pe un tata mi se pare usor perimat, cata vreme stiinta se apropie din ce in ce de "adevarurile ultime". Dumnezeu "nu se mai poate ascunde" prea mult... nu pentru ca s-a ascuns pana acum, ci pentru ca noi capatam abilitatea intelectuala de a-l detecta. Pe de alta parte si maestrii spirituali vin cu argumente in favoarea "imaginii" unui Dumnezeu mult mai accesibil, chiar daca noi nu putem sa il cunoastem decat daca ne dorim asta. - cu mici exceptii... poate totusi nu stiu eu totul.

Premisa: universul (sau multiversul) este un ocean infinit de inteligenta. Aceasta inteligenta nu se poate cunoaste pe sine decat creand niste fiinte cu anumite atribute care vietuiesc in niste legi fizice/chimice si ce-or mai fi, caracteristice unui univers din acel multivers.
Ne aflam intr-un astfel de univers, fiinte umane de data asta, care experimenteaza aceasta viata. Conditia obligatorie este sa uitam complet cine suntem si de unde venim, pentru a putea trai e-fec-tiv in legile acestea, altfel le-am da dracului, daca am sti ca putem fi instantaneu oriunde-oricand. "Din pacate" trebuie sa admitem ca premisa ca traim mai multe vieti, ne reincarnam, astfel constiinta elevandu-se de la o viata la alta. Dupa nu stiu cate vieti reusim sa intrezarim adevarul, stim de unde venim, dar ne luptam cu ceea ce ni s-a impregnat de-a lungul vietilor si in perioada de copilarie cu "credinte" ce le-am luat de bune, neavand altceva. Suntem convinsi pana in maduva oaselor ca trebuie sa lucram ca sa avem ce manca, suntem convinsi ca fara mancare si apa murim in nu stiu cate zile etc etc.

Avand in vedere aceste premise, mi se pare dificil sa vorbim despre egoismul acestei inteligente. Noi suntem vesnici. Nu mai are importanta daca si cum murim. Scopul nostru este sa acumulam experienta acestei vieti si intr-un final sa ne elevam constiinta si sa ne intoarcem, sa ne dizolvam in constiinta universala. Apoi vom juca alte jocuri, in alte universuri.


#634598 (raspuns la: #634438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cel mai rau ar fi sa ma inchida! Si nu se poooaaateee... - de Alina Momanu la: 27/09/2003 03:38:40
(la: Participare la forum cu numele real?)
Sa fii cinstit cu altii si sa te minti pe tine?
Sa spui ce simti azi, sa semnezi "eu"! Iata marea eliberare!Am incercat cu juma’ de nume: rezultat ambiguu. Cand am spus ca doare, sufletul meu se zvarcolea deja in tarana. Si-a TREBUIT sa semnez! A trebuit!
Am citit aproape tot ce-ai scris aici: nimic aberant sau condamnabil social (caci tie de societate ti-e teama, nu?) Nesansa a facut sa intalnesc putini oameni atat de coerenti ca tine, poate nici pe jumatate atat de curajosi. Iata un fragment structurat ca la carte, dupa toate teoriile textului argumentativ, uite si "nu"-ul polemic, si...Ce motive ai avea sa...
Da’ eu nu vreau sa te conving, Dogmatic.
De cinci luni invat sa respir, sa ma bucur de tot ce primesc, si chiar daca vreau mai mult, n-am sa mai spun niciodata "mai da-mi!".
Multumesc ca esti aici.Tie si celorlalti.
Gandurile voastre sunt acum aer pentru mine.
P.S.Alina Momanu
#503 (raspuns la: #323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
As alege aceasta perioada.... - de ratusca la: 23/12/2003 04:02:59
(la: forever)
As alege aceasta perioada.....cunoasterea de sine este extrem de importanta, incitanta pentru o persoana, desigur..necesita timp.......
inocenta - de (anonim) la: 23/06/2004 15:32:26
(la: Viata e o joaca)
Inocenta e frumoasa.Se vede la copii,cind se joaca mai ales,sunt frumosi,sunt divini.Copii sunt frumosi petru ca sunt inocenti.Dar aceasta inocenta pe parcurs este pierduta.Vine scoala cu informatiile ei,religia cu informatiile ei,politica tarii cu informatiile ei,etc,si copilul acumuleaza,magazia se umple.Cu cit magazia se umple cu atit inocenta scade si dispare incet incet.Mintea copilului,a adultului,se dezvolta ,devine puternica.Este normal sa-ti dezvolti mintea.Fara minte ai trai ca un animal.O minte puternica te ajuta in societate,creezi pentru societate.Ori cit de dezvoltata minte ai tot inconstient ramii.Copilul este inocent dar este si incostient.La fel si adultii.Ca sa devii constient trebuie sa lasi gindurile deoparte.Sa nu mai fii condus de minte.Tu sa o conduci.Cum faci?/ Meditezi.Meditatia reprezinta starea fara ginduri-fiintarea.Sa nu faci nimic,niciun fel de actiune/reactiune.Parcurgind acest drum ajungi la" cunoasterea de sine".Cind ai "prins"constientizarea-atentia totala,ai ajuns acasa.Mintea este la "locul"ei,tu esti constient de tot ce se intimpla in interiorul tau si in afara ta,ai acces la informatia divina.Acum esti din nou INOCENT,DAR constient.Copilul este inocent dar incostient,nu cunoaste adevarul,fiind constient,inocenta are alta calitate-calitatea adevarului.Acum STII.Cred ca DESDEMONA la aceasta INOCENTA se referea--Inocenta constienta.
#16619 (raspuns la: #15555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rodiana draga:-) - de dinisor la: 10/09/2004 22:28:49
(la: Nebunii)
Daca ar fi acum sa fac o nebunie...m-as sui in avion! si m-as opri acolo unde stiu ca un zambet se intreaba.
Sa faci o nebunie este pentru mine sa iti urmezi sufletul, instinctul, dorintza. Sa lasi deoparte actiunile indeplinite din obligatie si rutina. Sa iesi din cotidian si sa te aventurezi in necunoscut.

tu spui: "Si dezamagirea mea cea mare fata de oameni este aceea ca sufletul cu tot ce inseamna el reprezinta pentru tot mai putini dintre noi o valoare.". Saraci cu duhul sunt cei ce isi uita sufletul si se adancesc in rutina si goana dupa bogatii materiale. Nu ajuta ca te dezamagesti pentru asta. Ajuta insa daca faci ceva sa-i ajuti pe bietii saraci cu duhul. Daca le deschizi ochii, daca le arati drumul.

tu spui:"dar totusi fiecare cunoscindu-se pe sine poate sti cum va reactiona intr-o anume situatie, ". sunt nevoita sa te contrazic. omul nu stie cum reactioneaza cand iubeste. pentru ca e sufletul lui care reactioneaza. sentimentele lui. am mai spus odata: omul indragostit, indiferent ca e barba sau femeie, e puternic, are energie, reactioneaza, traieste! in nici un caz nu se controleaza, indiferent cat de bine s-ar cunoaste pe sine insusi.

cred ca nu ai prins acelasi sens al "nebuniei" pe care cuvintele mele au vrut sa-l exprime in comentariul anterior. asta poate pentru ca suntem doua firi diferite...

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21692 (raspuns la: #21238) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Sa iesi din cotidian si sa te aventurezi in necunoscut."dinisor - de DESTIN la: 11/09/2004 19:34:09
(la: Nebunii)
Am citit comentariu tau,pun pret pe cele ce le-am folosit ca titlu...din spusele tale.Am sa comentez paralel cu aceasta minunata gandire...

Citez din ce tu ai zis:
"Daca ar fi acum sa fac o nebunie...m-as sui in avion! si m-as opri acolo unde stiu ca un zambet se intreaba.
Sa faci o nebunie este pentru mine sa iti urmezi sufletul, instinctul, dorintza. Sa lasi deoparte actiunile indeplinite din obligatie si rutina. Sa iesi din cotidian si sa te aventurezi in necunoscut."

A sti sa "iesi din cotidian"...inseamna viata libera,inseamna atingerea perfectiunii,inseamna ca nu am "uitat"de sufletul nostru...

Imi amintesc de conferinta ta ..."Buna dimineata..."obligatie,rutina,automatism...domina din pacate...in multe cazuri...

Sa te aventurezi in necunoscut...de acord cu tine,insa sa avem cu noi simtaminte minime,intelepciune si dragoste umana...

Spontaneitatea,felul nostru de a fi intr-o situatie limita...ne defineste valoarea...atunci anulam automatismele si iesim victorios...

Merg si citesc mai departe :
"omul nu stie cum reactioneaza cand iubeste. pentru ca e sufletul lui care reactioneaza. sentimentele lui. am mai spus odata: omul indragostit, indiferent ca e barba sau femeie, e puternic, are energie, reactioneaza, traieste! in nici un caz nu se controleaza, indiferent cat de bine s-ar cunoaste pe sine insusi."

Cat adevar:"omul nu stie cum reactioneaza cand iubeste."lasand deoparte,automatismele, sabloane si modele dinainte cladite...fiinta umana intra in "iubire...pura"cu intregul sau, formand un tot in care nici el ,nici jumatatea cealalta nu sunt lideri,impunatori de adevar sau dominanti...

Iubirea este aceea "nebunie"ca rezultat al simplitatii noastre lasata libera pentru a fi acel tot...

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21792 (raspuns la: #21692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Patul lui Procust si Dumnezeu - de ionel la: 28/09/2004 23:00:23
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Pentru mine, insasi ideea unui Dumnezeu ce trebuie venerat si urmat este un pat al lui Procust. Adica de ce tot incearca omul sa satisfaca un necunoscut (despre care fiecare are o parere diferita), cand el nu se cunoaste pe sine?

Pentru mine, totul este mult mai simplu: fiecare om se naste absolut liber, mediul/familia/invatatorii/prietenii/criticii/preotii/biserica il impovareaza/programeaza cu falsuri de-a lungul formarii sale, si rareori realizeaza aceste manipulari (voite sau nevoite).

Tot ce putem face ca adulti este sa ne descatusam spiritele, sa ne deprogramam de tiparele rigide si ruginite ale ignorantei umane.

Eventual omul va realiza ca indeplinirea lui nu depinde de satisfacerea capriciilor altora sau a Unuia in particular, ci depinde numai si numai de el insusi. Acel om va fi satisfacut si lipsit de griji indiferent de imprejurari.
#23608 (raspuns la: #23582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romanului din canada ! - de desdemona la: 24/10/2004 23:59:37
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Salut,

Be my guest, te rog, tutuieste-ma, (am fost si sunt o persoana la singular), in plus lipsa de formalitate e o prima invitatie spre prietenie!
Uite ca m-ai inteles gresit in parte, si e vina mea fiindca nu m-am exprimat prea bine (se intampla!). Am protestat impotriva atitudinii tale, dar in fapta si in practica sunt de acord cu tine.
Femeia sfinteste casa (cu adevarat!). Aceasta este si parerea mea, in care cred cu ferma convingere. Fac o paranteza, sunt o tipa desteapta, si modesta (in ciuda aparentelor !) dar nu-stiu-cum-se-face ca uneori cand scriu mesaje pe acest sit e galagie in jur (ca si acum), nu ma pot concentra, si nu ma exprim bine. Dar am sa incerc sa fiu clara. Gata paranteza. Ok, recunosc ca 'misogin' a fost nepotrivit (graba).
Sunt de acord cu ideile enuntate de tine dar nu cu restrangerea libertatii unei persoane (femeilor). Obligativitatea creeaza doar razvratire impotriva regulii, chiar daca regula respectiva e esenta intelepciunii. Daca fortezi femeile sa stea acasa le impingi spre miscarile feministe radicale. Intelepciunea nu se poate da cu fortza, ca si dragostea. Si in vremuri ca acestea (cand toate regulile, vechi si noi, mici si mari sunt puse sub semnul intrebarii) nu poti impune nimanui nimic, poti doar sa dai sfaturi si recomandari, sa exprimi simpatie si sa propui solutii, fara sa acuzi sau sa fortzezi (altfel obtii efectul contrar). Dar bat campii, mai bine revin la concret.

Ce nu stiu femeile e ca insasi natura genului feminin este generozitatea. Ele ele sunt inzestrate de natura cu putere, rabdare, pricepere, inclinatie si instinct - de a oferi sotului, copiilor si altora oameni atentie, iubire, intelegere, sprijin moral, speranta, compasiune. Daca ele sunt constiente de puterile lor si le cultiva, vor intelege ce importante sunt toate acestea pentru ceilalti, ce rol vital joaca lucruri in aparenta neinsemnate. Din pacate materialismul (societatea de consum) a devalorizat multe lucruri necuantificabile, si a pacalit femeile sa prefere satisfactia egoului, si sa renunte la celelalte aspecte ale feminitatii (altele decat sexul). E pe undeva o lipsa de maturitate si de cunoastere de sine insusi. Justific: la ce iti va folosi povestea celor 22 de amanti si a celor 30 de limuzine in care ai calatorit cand ai ajuns pe la 70 de ani insa nu te cunosc nepotii si copiii te uita. Si te duci la psiholog ca sa te
puna in legatura cu natura ta interioara...

Tu mi-ai dat un exemplu de mediu care 'face omul' (cred ca e foarte adevarat mai ales cand omul se indoieste de identitatea lui). Hai sa-ti dau un contraexemplu (nici el singurul), ca sa te inveselesc.
EA e o romanca venita de ceva ani in vestul europei, maritata cu un localnic (excelent omul, si se inteleg foarte bine). Ea e cea care lucreaza (el e mai mult somer) si aduce banii in casa, fiindca a avut ambitie, curaj si rabdare sa faca a doua oara scoala sau sa obtina echivalarile necesare. Cand vine acasa, ea mai gaseste timp si sa faca ce ramane nefacut din muncile casnice, sa isi incurajeze sotul, sa aiba grija de copii. Niciodata, in ani de zile, nu a avut inclinatii de a flirta (sau calca stramb) cu alti barbati; si nu da atentie noilor teorii despre 'libertate sexuala' (stie ca bunului simt de secole nu expira in cateva zeci de ani).
Nu fii dezamagit, exista inca speranta pentru aceasta lume, exemplul mentionat se gaseste in mai multe locuri, nu toate femeile si-au pierdut intelepciunea ...

Desdemonitza
#26122 (raspuns la: #25969) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reincarnare - de Little Eagle la: 23/11/2004 19:03:09
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Hi de ho,Boys&Girls,
Cred ca a venit iar vremea sa ne gindim putin la viata sufletului.Banuiesc ca Samadhi nu si-a ales la intimplare acest pseudonume indian(India)si ca practica si yoga poate si ca a citit si destule mai ales legate de Budhism si Hinduism,acolo unde reincarnarea exista in gindire.La fel ea exista de mai mult de 5000 ani la indienii americani.
De altfel si in Sufism ea exista si odata a existat si in primele scrieri biblice dar pe sest eliminata din motive egoiste religioase catolice dar si protestante sau ortodoxe.Daca lumea acestor credinte din urma ar fi constienta de existenta reala a reincarnarii,biserica n-ar putea controla sufletele si speria credinciosii cu iadul si Diavolul.Azi e cam tirziu sa mai caute omul raspunsuri(..crede si nu cerceta)cind deja este complet anihilat (brainwashed)de religia papagalica in care "crede" ca ..crede...Dar si acesti oameni sint produsul unor vieti trecute traite si trepata vor ajunge si ei la un drum anume si vor scapa de haturile bisericesti in drumul spre adevar.

Samadhi,stiu f. bine ca diferenta de opinii mereu creaza pareri opuse si din ele se nasc conflicte.Cei religiosi vor da din gura iar cu numere de citate biblice ca si cum daca le stii pe dinafara te face un mare credincios!
Un adevarat credincios poate fi cel mai mare ateu posibil,important e sa traiesti o viata de fapte bune,ginduri bune si vorbe bune,cum a insumat f. simplu totul in aceste cuvinte unul din primii avatari ai lumii,Zoroastru.
Si atit e peste de ajuns sa fii un real credincios fara biserica.

Revenind la subiect,sint de acord cu Mya.In acest sens odata ajuns in forma umana,sufletul nu se mai reintoarce niciodata prin reincarnari la etapele primordiale evolutiei lui incepind cu firul de praf.Deci continua ascensiunea catre perfectiune si drumul spre avatarhood.Adica si cred ca stii,este devenirea constienta a eului drept cine este si a fost de la bun inceput:Dumnezeu insusi.
Desigur ca exista la un moment dat pt. unii masters ce se pot ridica oricind la nivelul etapei 4(4th plane of godhood existence)unele tentatii la care sint supusi.
Sunt f. mari si atunci ai acces la niste puteri colosal de f. mari,daca nu stii sa le folosesti si cazi pe un drum rau....te reintorci imediat la stadiul de suflet in forma de piatra.F. putini insa.Iisus obisnuia sa atinga usor acest nivel prin care producea acele miracole descrise in biblie.Ele sunt reale pt. astfel de perfect masters,Iisus insa a avut alta misiune,el fiind chiar Dumnezeu in carne si oase.E o discutie de viitor fiind lunga de explicat aici.

Dar noi ca oameni ,suflete simple inca,vom merge inainte prin numeroase vieti viitoare si vom fi toate aspectele dualiste din creatie,pt. ca doar asa se ajunge la
reala cunoastere de sine prin experienta proprie ce provine din reincarnari succesive.
De la momentul in care sufletul imbraca prima forma de om(ultima in evolutia lui)
exista 840.000 lahi ...deci acest numar de reincarnari.E un drum f. lung dar vietile trec repede si ce ai invatat in asta de ex. duci mai departe in urmatoarea si prin ea continui sa te cizelezi tot mai mult pina cind egoul se rupe de dualisme si vede ca totul e o iluzie traita cu ochii deschisi(Maya).

Asa ca depinde de lectiile vietilor.Daca te nasti femeie in asta,nu inseamna ca in cea trecuta ai fost musai femeie ci ai fost barbat si invers,dualismul trebuie perceput la perfectie pt. a intelege totul.La fel te poti naste bogat in urmatoarea ai sa fii sarac sa vezi cum e ca experienta si invers.Ceea ce decide ce vei fi sint impresiunile mentale cu care sufletul pleaca dintr-o viata la alta=moartea este doar o trecere de la o viata la alta,nu e sfirsitul!Ea insasi este o iluzie in lumea iluziilor in care traim si le luam drept"realitate" deoarece sunt f. puternice si nu deosebim inca diferenta,dar am o parabola simpla ce poate aduce intelesul situatiei:

Cind dormi si visezi sufletul traieste anumite impresii numite vise.Sint atit de "reale"incit in acest stadiu sufletul nu le considera iluzii.Dar cind te trezesti din somn iti aduci aminte de vise si iti dai seama ca ...nu-s reala ci o creatie a mintii influentata de aspecte de viata ori uneori chiar din vieti trecute.Le consideri iluzii.Dar viata efectiva pe care o traiesti treaz este o iluzie insasi imaginata si vista de suflet.
In momentul cind ajungi la Dumnezeire,te trezesti din visul trait si realizezi ca a fost o..iluzie in final!Acolo trebuie sa ajungem si vom ajunge,desigur nu cu gramada la un los pt. ca nu asa este drumul,sa fie pt, toti deodata si aici intervine biserica!Drumul il face fiecare singur si tot singur are experientele reincarnarilor potrivite lui/ei.Iisus ar fi de ex. drumul spre El,dar asta nu inseamna ca va ...lua sau ajuta cu El numai pe cei care cred in anume doctrina religioasa,restul...sint suflete pierdute.Nimeni nu are dreptul sa-ti arate drumul ce stie el teoretic cind nu are nici o experienta ca atare!
Pt. unele suflete e bine sa cunoasca intr-o viata anume ce este religia si sa fie vreun credincios ca atare,este numita asta cunoastere prin teorie,ce cindva va duce la curiozitatea de a cunoaste prin experienta reala nascuta din intuitia de a-ti pune intrebari de genul:cine sint,de unde vin,unde ma duc?
A-ti pune aceste intrebari denota deja ca esti la inceputul realului drum de autocautarea de sine si redevenire spirituala totala.Stiu ca unii refuza vehement sa creada in asa ceva si e un sacrilegiu daca gindesti ca mine de ex. ca drumul meu este de a deveni Dumnezeu insusi cindva.
Asta pt. ca ei pun o bariera intre ei si Dumnezeu,in loc sa-L vada ca exista peste tot in jur si in ORICE si oricine,din pacate chiar si in cei rai dar cindva se vor schimba in alta viata anume.

Impresiile cu care mintea se transporta de la un corp la altul se numesc sanskaras ori samskaras.Ego-ul este prins in acest paienjenis de impresii din care nu poate scape imediat.Multe le duce deci cu el mai departe.idea finala fiind cit si obiectul reincarnarilor de a scapa total de acest sansakaras.Adica trebuie sa fii in balanta totala:nimic pe nici un taler!

Nu uita ca poti fi un mare credincios si chiar sfint dar tot in iluzie traiesti si esti dependent de ea incit faptul de a avea lanturi de aur la picioare si miini nu te face diferit de altul care e rau si are lanturi de fier,in final tot incatusat vei fi ca si el.Trebuie sa nu ai nici un fel de lanturi.Aici sta drumul si trezire intelepciunii sufletului.

Altfel,legat de reincarnare sint f. multe,de ex. moartea trupului.In functie de cite sanskaras ai adus in bagaj cu tine de la ultima viata se scrie si drumul duratei sufletului in noua viata.
Uneori si sa dau un ex. se intimpla sa iei un avion si sa se petreaca o nenorocire in care mor majoritatea,dar sa zicem 2-3 scapa cu viata si se considera /
...norocosi,de fapt nu e noroc ci ei ca suflete NU trebuiau sa fie acolo de aceea nu au murit.Cind exista catastrofe in care multi mor deodata=toti au avut in comun aceleasi sanskaras ce i-a adunat impreuna la un moment dat si NU este o coincidenta.

De obicei "mori" atunci cind ti-ai terminat sanskaras vietii prezente si uneori ea poate fi f. rapida sau f. lunga,pot muri copilasi de citeva luni sau citiva ani la fel precum pot muri oameni la 100 ani.
Oricum exista enorm de multe lucruri de scris pe tema asta incit in spatiul nostru de aici este cam imposibil.
Am sa dau alt ex.:crezi ca oare cindva intr-o viata trecuta n-ai fost un criminal?
Uneori exista procesul de plata al sanskarelor,nu-s pacate ci greseli umane.Sa zicem ca azi esti O.J.Simpson si ai scapat nepedepsit.In viata urmatoare vei plati cumva fiind omorit.
ori uneori in viata apare o persoana ce te ajuta la nevoi si nu vrea nimic in schimb.Intr-o viata trecuta tu i-ai facut un bine si abia in asta a putut sa te rasplateasca.Uneori deci poti reveni ca femeie alteori barbat si uneori de diverse nationalitati si rase.La fiecare sens exista un contrasens.Uneori poti reveni cu ambele trasaturi umane de femeie si barbat si viata prezenta vei fi homosexual sau lesbiana.Sa tinem minte ca NU alegi ce vrei sa fii in viata ci te nasti in dualismul ei trebuie sa treci prin orice experiente dualiste.

Alteori vei fi crestin incuiat si habotnic in viata urmatoare sufletul tau va trebui sa cunoasca si opusul si va fi intr-un corp de musulman sau cine stie ce alta credinta.
Doar as inveti sa nu faci deosebiri pt. ca in final toti sintem acelsi suflet si daca am gindi asa cu totii am trai in pace si iubire,am intelege creatia in realul sens al ei caci ea este in noi si noi in ea.Venim pe un drum tare lung din trecut unii am uitat ca odata am fost un copac sau o pasare sau vreun animal al padurii sau junglei.
Natura din jur nu este un decor de carton al unei scene de teatru de care sa ne batem joc si sa o consideram ca nu are suflet.
Cind stii cine esti vei sti rostul tau in creatie,este o intelepciune la care nu toti ajung,de aceea unii(f. putini)au mai putin de parcurs din drum in contrast cu altii
ce-s abia la inceput.
Numesc creatia mama mea si pe copii ei drept fratii si surorile mele cu frunze,cu aripi, 4 picioare,coada de peste si 2 picioare.Sintem un suflet unic dar mai avem o gramada de invatat si alte vieti de trait.Stii cum e? Moartea este doar o cortina ce se lasa incheind primul act apoi se ridica si urmeaza al doilea,decorul ramine la fel ori se schimba si el.Hehey multe acte sint in viitor.....

LOVE&PEACE,
Ozzy

"Take only memories.Leave nothing but footprints"
Chief Seattle






















































































A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita - de Grettel la: 11/01/2005 17:22:26
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
iata un articol extrem de interesant pe care as vrea sa il cititi:
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita

Dupa primele intalniri, care sunt intotdeauna limitate in timp, trebuie sa invatam sa traim relatia intr-un angajament continuu, de durata (in spatiu si timp), daca cei doi parteneri isi doresc sa creeze un cuplu.

Fiecare intalnire amoroasa, chiar daca are partea sa de imprevizibil si de mister, este bazata pe atractia in sens unic sau reciproc (mai rar decat am crede), pe existenta sentimentelor in sens unic sau impartasite (mai rar decat am putea gandi), pe proiectiile reciproce (ne place la inceput imaginea celuilalt - cea care ne este prezentata), care ulterior se vor confrunta cu persoana reala (asa cum este in viata de zi cu zi).

O relatie de cuplu se construieste in jurul a patru componente personale care trebuie sa fie prezente la fiecare dintre parteneri:

• pentru a putea sa intram in relatie, trebuie sa fim liberi, sa nu avem angajamente afective prea puternice care ar risca sa intre in competitie cu partenerul ales;

• trebuie sa fim suficient de autonomi afectiv si material pentru a putea sa ne implicam intr-un astfel de angajament;

• sa fim capabili sa ne propunem reciproc un proiect de viata ce face parte dintr-un viitor ce va fi construit in doi;

• la acestea se adauga capacitatea (care este prezenta sau care ramane sa fie dezvoltata) de a ne propune reciproc modalitati de comunicare si de schimburi de calitate care vor fi puse in practica in viata de zi cu zi pentru a alimenta si anima o relatie de respect reciproc.

Astfel, fiecare dintre partenerii de cuplu va depasi si demistifica imaginile "ecran" care insotesc prima intalnire si de care trebuie sa se elibereze pentru a gasi distanta corecta fata de relatiile semnificative din trecut (familiale, alte iubiri, angajamente anterioare...).

Fiecare dintre parteneri va trebui sa invete sa traiasca in interiorul unei relatii apropiate, care contine o dubla intimitate: 1) intimitate comuna si impartita si 2) intimitate personala si rezervata. Ei vor trebui sa isi ofere mijloace de a trai impreuna trecand prin confruntari (pornind de la diferentele lor, convingerile, obiceiurile lor) firesti vietii cotidiene (si nu conflicte), de a se sustine (si nu a se nega, descalifica sau devaloriza), de a se dezvolta (si nu a intra in competitie, asa cum se intampla uneori).

Fiecare relatie de cuplu se va traduce astfel printr-un plus de energie si de bine, atat pentru unul cat si pentru celalalt, daca fiecare dintre parteneri este constient de faptul ca este de datoria lui sa clarifice si sa duca mai departe diferitele mize, dintre care, rezum aici esentialul:

Dezvoltarea unei capacitati de autonomie afectiva

Pentru a se alia cu celalalt trebuie mai intai sa intram in alianta cu noi insine. Cunoasterea de sine presupune o responsabilizare mai mare a propriilor sentimente si resentimente. "Sunt responsabil de ceea ce simt, nu trebuie sa il fac pe celalalt responsabil de felul meu de a fi sau de gandurile mele".

A nu ne lasa definiti de celalalt

A invata sa ne respectam si sa-l respectam pe celalalt cu toate diferentele sale, aceasta inseamna "a nu ne mai lasa definiti de celalalt". Ceea ce ii mentine pe doi parteneri impreuna nu este nici compromisul, nici supunerea si nici concesiile, ci afirmarea si recunoasterea diferentelor. Exista, de asemenea, riscul de a dezvolta relatii dominant - dominat, care in cuplu iau forme subtile (sau violente) si care trebuie sa faca obiectul unei amri vigilente - in special printr-o pozitionare clara de la inceputul relatiei cand unul dintre cei doi tinde sa-l domine pe celalalt, sa-i impuna dorintele sale, sa-l puna in serviciul nevoilor sale.

A ajunge la un acord

A gasi mijloacele de comunicare potrivite, adica a se pune de acord. Si pentru aceasta trebuie sa invatam sa ne definim mai bine asteptarile, aportul fiecaruia si propriile zone de toleranta... si sa le confruntam cu ale celuilalt.

A iesi din tipare

A iesi din conventional si a depasi anumite prejudecati eronate cum ar fi: "daca celalalt ma iubeste, ar trebui sa stie ceea ce gandesc fara sa trebuiasca sa-i spun...., ar trebui sa raspunda asteptarilor mele fara sa le exprim...".

A accepta schimbarea

A accepta evolutia si schimbarea, ceea ce inseamna si faptul ca trebuie reactualizate angajamentele. Caracteristica vietii pe planeta Pamant este evolutia, maturizarea sau transformarea. O relatie vie se supune acestei legi a evolutiei. Mizele unui anumit moment, despartirile, reajustarile vor fi indispensabile si vor trebui sa faca obiectul nu numai unei comunicari verbale, ci a unei confruntari pentru a-i permite celuilalt sa ne vada (si sa ne accepte) asa cum suntem si nu cum ar dori el sa fim.

de Jacques Salome, autorul cartilor aparute la editura Curtea Veche:
giocondel - de athos la: 09/06/2005 22:39:50
(la: Scopul umanitatii)
atunci cand omul se va cunoaste pe sine insusi,va ajunge
sa-L cunoasca pe Dumnezeu

nu uita:EL este in noi
#54122 (raspuns la: #54099) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filologeala - de maan la: 23/07/2005 11:38:39
(la: Scrisoarea I redeschisa catre presedintele Basescu)
mai, baiete draga, sa nu mi te superi, dar am sa-ti semnalez niste nereguli delicate, pe care un absolvent de jurnalism n-ar fi trebuit sa le permita intr-un discurs de-asemenea anvergura.
1. dupa cum amandoi stim (cel putin asa ar trebui) exista niste canoane specifice genului pe care nu le-ai respectat – nu ai coeziune si nici coerenta. Desi ideile sunt, nu-s bine-mbinate, nu dau impresia unui tot unitar – nu-s decat niste siraguri fara cap, fara coada. Ai material, dar nu stii, in concluzie, cum sa-l vinzi.
2. Zici: ‘cel mai optimist gandind’! Raspund: mare grija la gradele de comparatie!
3. Afirmi ‘fura de sparg’ … limbaj de cartier, nefericit ales!
4. ‘mi-e teama sa mint ca nu am acces la adevar’ … cum vine trebusoara asta, logic vorbind?????
5. ‘CA Capsunar’? …probabil ca erai tare nervos cand scriai. Lupta asta, ‘in scris’, nu-i pentru fitecine, sa ma crezi.
6. ‘Romania de azi este nelocuibila, dovada milioanele de romani de pretutindeni, printre care sper sa ma numar.’
Si-apoi ‘Cand va veni mintea romanului de pe urma, va veni si vremea Romaniei, iar romanii de pretutindeni se vor intoarce acasa.’

Intelegem, asadar, ca iti doresti sa pleci din tara, in cautarea mintii celei de pe urma?

Uite ce spun eu: stai acasa si pune burta pe carte.
Apuca-te zdravan de citit, inainte de-a construi tu-insuti …cugetari.
Invata cum se construieste o idee si cum se insereaza ea, puternic, in economia unui text argumentativ.
Fii atent ca e periculos, pentru un polemist, sa lase ideile neterminate!
Ai sa te trezesti, intr-o buna zi, ca vei fi demolat si pocnit in insusi miezul gandirii tale.
Atunci iti vei dori sa mai faci o data facultatea.
Studiu de caz: "Stiinta evolueaza logaritmic" ;) - de cico la: 04/09/2005 02:49:55
(la: Stiinta sub microscop)
O afirmatie daca nu fundamental gresita, cel putin speculativa si clar discutabila. Redau mai jos fragmente relevante din opiniile de pe sit, din care majoritatea arata cit de repede ne indepartam de la bunul simt al realitatii din pricina orgoliilor, vanitatii si animozitatilor.

Cand m-am referit la stiinta (axata pe partea biologica) m-am gandit la forma ei de crestere ce se aseamana cu a celulelor, adica cu a vietii...

Nu intru in detalii la curbele lag si log de dezvoltare ale celulei (prima parte exponentiala si-a doua logaritmica). Eroarea grosolana vina din faptul ca celula e un element cu ciclu de viata FINIT, la care dezvoltarea de dupa ajungerea la maturitate se termina logic cu MOARTEA, cu atingerea limpede a unui ..platou.

Se poate spune acelasi lucru despre stiinta? Stiinta priveste cunoasterea, iar finalitatea ei tine numai de pura SPECULATIE. Daca majoritatea oamenilor de stiinta presupun cunoasterea ca fiind posibil infinita, nici religiile cele mai dogmatice nu contesta clar acest lucru. Cunoasterea adevarului transmis de Dzeu (pe timpul vietii sau dupa) nu lasa de inteles ca n-ar exista trepte graduale de intelegere pe care omul le-ar avea de parcurs si dupa moarte. Deci presupusa evolutie logaritmica n-ar tine decit de genul de viziune fantezista mai degraba pesimista (cunoastem, cunoastem, dar pina unde?), insa fara nici un fundament demonstrabil sau cu alta baza concreta.

A fost o singura alta parere, una! (la care subscriu) ca evolutia ar fi mai degraba (preponderent) EXPONENTIALA. Aceasta bazindu-se pe perioada celor citorva mii de ani de la inceputul folosirii uneltelor pina in prezent (si tendintele care apar clar la orizont). Pe o scara lineara a timpului, cresterea de pina acum a avut aspect exponential. In sensul ca pe durate similare, de acelasi numar de ani, numarul descoperirilor stiintifice si avansul tehnologic a crescut aproape in ritm accelerat. O ilustrare a exponentialei apare si-n legea empirica a lui Moore, ilustrata simplu prin faptul ca viteza de procesare a calculatoarelor se dubleaza practic la aproape fiece an (ca poate n-o sa urmeze aceeasi exponentiala la infinit, asta e alta poveste, dar tehnologia specifica a microchipului de siliciu nu e nici ea perfect comparabila cu stiinta sau cunoasterea in sine).

Se mai speculeaza desigur ca se prea poate ca civilizatii din trecut sa fi avut chiar unele tehnologii superioare celei de azi (v Atlantida, piramidele etc). La scara infinita a timpului deci, se prea poate ca exponentialele partiale sa fie in trepte, eventual sub forma de dinti de fierastrau (cataclisme, dezastre ecologice, razboaie, apocalipse ;) se poate sa fi replonjat periodic nivelul stiintei cu mii de ani in urma).

Desigur, nici exponentiala de azi nu este o crestere constanta. Cercetarea stiintifica poate stagna temporar din lipsa de alocare de fonduri, considerente etice (v genetica), mentalitati retrograde sau temeri ale oamenilor in general. Un exemplu recent e criza IT-ului de la sfirsitul mileniului, de cind s-a observat ca aplicatiile concrete nu tin pasul cu ritmul prea rapid al dezvoltarii software-ului.

Deci evident ca subscriu la una din concluziile de pe sit (aparuta totusi dupa destula tergiversare):

Cit priveste stiinta, eu nu cred ca e simplu sa descrii matematic cresterea sa - exista multe variabile care trebuie luate in consideratie si am simplifica inutil lucrurile.

Alte reactii mai mult impulsive si lipsite de rigoare:

Si ca sa fie clar, functia logaritmica este crescatoare (in baza supraunitara). Ce mare aberatzie a spus ... de ti se pare atat de amuzanta?

...cu observatia evidenta "Multe functii arata curbe crescatoare, dar nu le poti aplica oricum, la orice."

Iar scuza-ma, la matematica si ... si ... au dreptate, in sensul ca ... a vrut sa spuna ca dezvoltarea stiintei este decelerata in timp:
acceleratia curbei y=log(t) este d(y)/dt=1/t. Matematic corect si arata ca acceleratia este descrescatoare in timp. Nu ca sunt de acord cu teoria asta.


Mda, genul de raspuns "ailalti au avut dreptate, dar eu nu-s de acord cu ei". Era desigur, tot fiindca dadatorului cu parerea nu-i era interlocutorul simpatic ;)

__________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)



-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...