comentarii

text argumentatov despre prietenie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
De ce mi-e teama sa mai cred in poeti - de cico la: 13/07/2005 06:14:07
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Am cautat raspunsul si nu l-am gasit. Am gasit doar invitatia de-a scrie pozitiv despre prietenie, poate asa ajutam si poetul sa-si recapete increderea in ea. Ceea ce n-am putut sa fac (nu ca n-as fi vrut). Si, cerindu-mi de fapt iertare, poate am facut greseala unei invitatii prea familiare la o halba de bere (virtuala, desigur).

Nu imi voi cere insa iertare ca n-o sa pot aprecia omul pentru curriculumul sau, ci-l voi aprecia pentru ceea ce este. Ca prea multi respectam de fapt o carte sau o imagine pe ecranul televizorului, si uitam ca poetul, dramaturgul, eseistul, e in cele din urma om, cu durerile, slabiciunile, greselile si framintarile sale proprii.

In cautarea "raspunsului", am petrecut ceva timp pe sit, citind si marea parte a "Scrisorilor catre prieten" si cautind sa-l descopar pe Radu-omul. Am descoperit un om lucid, poate prea bun analist, si m-am intrebat fara sa vreau daca invitatia laconica de-a gasi raspunsul n-a fost ceva de genul cutiei (Pandorei?) din Scrisoarea 1, in care poetul n-a insistat prea mult ca sa nu-mi pierd imaginatia si sa nu ma las pagubas in a-i descoperi opera.

Luciditate si poezie, cel mai periculos amalgam... Fereastra spre imaginea lumii ideale, a ce "ar trebui" sa fie, nu a ceea ce este... Durerea inerenta a constientizarii de mai tirziu ca universul paralel e de fapt utopic...

Am mai citit eseurile despre iubire, si m-a mirat ca n-am regasit aceeasi insistenta asupra reciprocitatii si-n textele privitoare la prietenie. Daca iubirea cere cel putin doi, de ce despre prietenie poetul "ne vorbeste" (sau "vorbeste") singur? Cum poti vorbi altora despre prietenie? In loc sa vorbesti cu acestia despre prietenie? Sa fie defectul profesional al mentorului ce uita sa mai coboare de la catedra si sa isi mai aminteasca uneori de postura de elev? Cind raspunsurile cele mai sincere, clare si izbitor de lucide despre lume si viata (cu toata simplitatea si naivitatea lor) le afli de la copilul de 5-6 ani, de la fiinta ce n-a intrat inca in ciclul prihanitor al existentei noastre alterate.

Am citit apoi "Scriitorul, intre el si ceilalti", si am privit intristat la cit i s-au rarit comentariile si dialogul in anul ce-a trecut de la publicarea acelui eseu. "Nu cred in utilitatea 'artei pentru arta'. Asa cum nu cred in viabilitatea literaturii facute de dragul literaturii. Oricat de frumos si mestesugite ar fi cuvintele, oricat de seducatoare si lin curgatoare ar fi impreunarea lor, daca singurul scop al crearii lor a fost doar un test cu oglinda hartiei, rareori vor avea 10% din impactul creatiilor scrise din inima, pentru oameni."

De ce m-a pierdut atunci pe undeva poetul? Chiar daca stiu prea bine ca-s doar una din neinsemnatele furnici cititoare, pe care, chiar cind le privesti prin microscop, nu le poti distinge de restul musuroiului...

Am cautat sa-nteleg ce s-o fi intimplat in scurtul rastimp dintre atit de analiticele scrisori catre prieten si trista confesiune de fata. Sa fie oare ca medicul ce a prescris o vreme buna medicamente altora isi da seama ca n-au nici un efect asupra lui?

..........
Sa nu fiu inteles gresit. Nu te cunosc dinainte, Radule, dar poate tocmai acest lucru mi-a permis sa privesc mai cu detasare acum, pentru prima oara, modul in care se leaga cele cu care ne-ai incintat pe acest sit. Talentul tau e cert si nu mai are nevoie de confirmare, eu insa m-am trezit fara sa vreau cautind omul in framintarea lui dincolo de strofe si fraze. Nu omul civic, acea prezenta din cartea de telefon sau persoana joviala ce da pesemne binete pe ton conventional colegilor in fiece dimineata. Ci fiinta interioara, prin care veridicitatea celor scrise poate sa se adevereasca sau nu. Inca ma-ntreb daca orice fiinta cinstita si sincera (cum sint convins ca esti) nu devine inerent afectata de schimbare de cum capata intelegerea lucida a mecanismelor psihologice umane sau sociale.

Nu as indrazni vreodata sa te judec, dar cel cu pretentia incurajarii "comunicarii" ar trebui sa aibe in vedere mai mult dialogul, nu doar monologul de la catedra sau din inaltimea "textelor personale".

Cu stima sincera si fara asteptari...

ps Nu stiu cum arati, dar din personalitate, sensibilitate si din cum scrii imi amintesti oarecum de George Sovu, pe care l-am avut demult profesor :)
#59277 (raspuns la: #59082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Anisia, again...:) - de blueside la: 01/10/2006 15:19:33
(la: o dimineata ...)

M-a bucurat, raspunsul tau.
Ai dreptate in ce mi-ai scris. E cel mai bine cand putem invata din greselile altora, pentru a nu mai trebui sa trecem si noi pe acolo.
Faptul ca uneori ma imbrac in negru, imi demonstreaza inca odata, realitatea,... ca sunt doar...om!
Sigur ca e importanta inaltimea la care zboara pasarile. In orice domeniu al vietii, lucrurile sunt clasate pe categorii... Iti doresc, sa poti zbura cat mai sus, si sa te mentii acolo! Sincer!
E pacat ca multi, in aceasta lume intunecata, se multumesc doar sa zboare, idiferent de inaltime, si se complac in aceasta situatie...
Nu inteleg exact cuvantul ce descrie culoarea ochilor inimii tale?!
Si inca o intrebare: esti aceeasi Anisia care mi-a raspuns primului text publicat in aceasta cafenea? Era textul, "Un bun prieten".
Cafeneaua aceasta, eu am descoperit-o la intamplare. Cautam ceva texte de incurajare, pentru o prietena aflata in stramtorare. Am gasit ceva, si apoi am revenit pentru a vedea ce se mai intampla pe aici. Cu timpul, am inceput insa, eu sa scriu, cuvinte de incurajare, pentru a ajuta acel suflet sa se ridice. S-a ridicat! E o implinire personala!
As vrea sa te mai surprind, pentru a-mi raspunde :)
Numai Bine!


faith, hope, love,
but the greatest of these is love.
#148906 (raspuns la: #148847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de Cri Cri la: 26/06/2007 20:36:16 Modificat la: 26/06/2007 20:41:44
(la: "Cum de au succes?")
am tresarit doar un moment ca ai deschis tu confa, parand sa treci peste faptul ca hartia are o reteta proprie, indiferent ce si cu ce fel de cerneala se scrie pe ea. Cat ne putem sustrage propriilor impresii? Nu-i asa ca, fiecare, in momentul in care scriem, consideram demersul legitim? Manipulare? Ma rog, si propriile simturi ne pot manipula. Uneori simti pe cineva ca-ti patrunde direct in inima, uneori accepti mai greu si cu "mda", alteori ti se strange stomacul instantaneu, nu realmente la ce s-ar fi putut eventual spune cat la cum sau cine. In toate cele trei cazuri e posibil un moment de "stiam eu!" sau "la asta nu ma asteptam!".
De-a lungul timpului am "ascultat" ca sa zic asa, tot felul de motive de a intra pe Cafenea, unele chiar aici, pe confele de profil. N-am putut gasi ceva de scris pe confa Intruderului. Pentru "de ce-am intrat" am un raspuns, pentru "de ce-am ramas", nu. Mi-am dat seama ca nici nu-i necesar sa existe un raspuns.
Bine, am citit opinia ta despre bun simt, ce lipseste din ea e originea "mirosului" care razbate din "catacombe". Incerci sa tratezi efectele, dar cauzele de multe ori raman ingropate si as intreba daca bunul simt e al celui care umple de starvuri catacomba si la suprafata "ignora" cu o politete desavarsita mirosurile pe care le-a starnit, ba eventual intreband candid de ce atata mizerie "gratuita", sau cel care imprastie clorul nesuferit.
Am avut sansa sa explorez ambele locuri, si ii spun sansa fiindca privirea dintr-o singura perspectiva e, prin definitie, limitata. Cu alte cuvinte, chiar si pentru cele neplacute mi-am lasat receptivitatea sa asimileze, fie si ca sa nu-mi lipseasca termenii de comparatie, in absenta carora, mi-am spus eu, as fi avut impresii mult prea simpliste. O, da, impresii, fiindca suntem impresii si senzori oricat am incerca sa negam, in virtual ca si in real. Am si intalnit cafegii si tot asta pot spune: "mi-au dat impresia...". Am capatat odata si arogantza lui "stiu", fiindca-mi era alimentata si as fi putut-o pastra din moment ce, nici dupa ce mi-am dat seama ca era o arogantza la care nu aveam dreptul, nu mi s-au infirmat impresiile. Insa e mai bine sa n-o pastrez, pentru ca asta creeaza o tendinta de a atribui in loc de a primi ce ti se ofera. Cu alte cuvinte, de a-mi pune singura in fatza ochilor imaginea presupusa, in loc de a privi pur si simplu ceea ce este.

Unde vreau sa ajung? Anume la "coincidentze". La legaturile stranse dintre "catacombe" (poti sa-i spui pm, ymess si ce-o mai fi) si intamplarile cafenelei. Din nou, am intalnit O exceptie, carevasazica una singura, deci o pot considera "capat indepartat de sir" si n-am sa ma refer la ea. Vreau sa ma refer la faptul ca un comentariu mi-a fost luat, dupa caz, drept favorabil, gluma sau atac. Cred ca nu e nevoie sa precizez ca "dupa caz"-ul provenea preponderent din catacombe, cu ignorarea obiectivului la care ma refeream. Logic, nu doar mie mi s-a intamplat. Era o vreme cand citeam cam tot ce se scria, fara filtru si nu rareori puteam spune: "ei au trecut pe privat", "ei s-au certat", "ei se joaca sa arunce praf in ochi", dar in loc sa spun asta as putea din nou sa ma refer doar la cele intamplate mie, fiindca despre el am impresii ceva mai aproape de realitate.
Ca sa rezum, imi repugna politeturile false, sper c-ai sa ma ierti pentru asta. Si doar fiindca un cititor neavizat nu stie care sunt si care nu sunt astfel, nu inseamna ca eu ma simt datoare sa fac uz ca sa-mi pastrez... imaginea. Imagine? Aha, impresia pe care o fac. Fiindca imaginea se tot da cu presupusul in functie de impresii. Politetea poate obliga la forma, nu si la ipocrizie in fond. Parerea mea, desigur.
Oricum, considerand impresiile mele despre impresiile celorlalti as spune ca nu li s-ar suprapune imaginile pe care si le-au facut despre mine, si intrebarea principala ramane: "mi s-ar suprapune vreuna mie?"
Rezumand, cine suntem noi?
-daca n-am spune ceva in care nu credem
-daca n-am face inca un nick doar sa atacam sau sa trollam
-daca n-am cara conflictul sau simpatia din privat pe textele inamicului sau prietenului
-daca avem propriile impresii...
...avem dreptul sa cerem ceva diversitatii lumii?
Cri Cri - de latu la: 26/06/2007 21:42:06 Modificat la: 26/06/2007 21:42:23
(la: "Cum de au succes?")
am tresarit doar un moment ca ai deschis tu confa...
Am multumit celor care s-au intrebat daca m-am prostit. Interpretez tresarirea ta ca varianta a intrebarii.

Cat ne putem sustrage propriilor impresii?
N-o putem face in totalitate. Poate doar intr-o mica masura. La fel ca si interlocutorii.

Bine, am citit opinia ta despre bun simt, ce lipseste din ea e originea "mirosului"...
Eu vad aici doua marimi diferite: Bun simt si miros. Cum ar putea una lipsi din cealalta?

Incerci sa tratezi efectele, dar cauzele de multe ori raman ingropate...
N-am incercat sa tratez ceva, ci sa-mi explic ceva. Dincolo de asta, cauzele nu-mi sunt cunoscute, altfel n-aveam ce sa intreb.

si as intreba daca bunul simt e al celui care umple de starvuri catacomba si la suprafata "ignora" cu o politete desavarsita mirosurile pe care le-a starnit, ba eventual intreband candid de ce atata mizerie "gratuita", sau cel care imprastie clorul nesuferit.
Nu scap de senzatia ca ma vezi intr-unul din roluri. Indiferent de asta, as zice ca depinde de motivatia celui de-al doilea: Daca-i in cardasie cu primul sau nu.

O, da, impresii, fiindca suntem impresii si senzori oricat am incerca sa negam, in virtual ca si in real.
I-as zice descriere a subiectivismului.

pentru ca asta creeaza o tendinta de a atribui in loc de a primi ce ti se ofera.
"Stiu" e relativ si nu inseamna automat "a atribui": Poate insemna si "a da" (nu cu paru'! :-) ).

...in loc de a privi pur si simplu ceea ce este.
Ceea ce ar fi oricum utopic, considerand cele conchise mai sus cu privire la subiectivismul de care nu putem scapa.

Ca sa rezum, imi repugna politeturile false, sper c-ai sa ma ierti pentru asta
Din nou am sentimentul (ca si mai sus, am ocolit termenul "impresie") ca mi te adresezi direct. Daca da, atunci regret pentru impresia pe care ti-am lasat-o. Daca nu, imi cer scuze ca n-am citit cum se cuvine ceea ce ai scris.

Politetea poate obliga la forma, nu si la ipocrizie in fond.
Politetea e conventzie. Cred ca ipocrizia reduce politetea la forma.

Oricum, considerand impresiile mele despre impresiile celorlalti as spune ca nu li s-ar suprapune imaginile pe care si le-au facut despre mine, si intrebarea principala ramane: "mi s-ar suprapune vreuna mie?"
Aici m-ai pierdut. Prima parte am inteles-o cred, intr-a doua n-am prins sensul intrebarii: E vorba de suprapunerea impresiilor tale despre tine?

Rezumand, cine suntem noi?
Aici n-as avea curajul sa "licitez":-)

-daca n-am spune ceva in care nu credem
-daca n-am face inca un nick doar sa atacam sau sa trollam
-daca n-am cara conflictul sau simpatia din privat pe textele inamicului sau prietenului
-daca avem propriile impresii...

Atunci am fi cineva, care constituie exceptia de la regula subiectivismului.

avem dreptul sa cerem ceva diversitatii lumii?
Diversitatea noastra o regasim in mare, in diversitatea lumii, considerand ca impresiile noastre sunt influentate de ea. Nu stiu daca se poate pune problema unui drept de accesare cand e vorba de diversitatea din care de facto ne alimentam, stilistic vorbind.

#210471 (raspuns la: #210456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Te mai citesc, prietene! - de dudi la: 04/04/2005 19:46:58
(la: Scriu degeaba)
"Cuvintele nu pot s-alungă
Curba tristeţii." aici nu ai folosit corect verbul la persoana a III-a plural. Ar fi trebuit sa fie:
"Cuvintele nu pot s-alunge
Curba tristeţii.", dar atunci "s-alunge" nu ar mai rima cu "planga", stiu. Dar niciodata nu trebuie sa ignoram gramatica de dragul rimei, Tudore.
O sugestie de cum ai putea spune:
"Din versuri mâinile mi-or plânge,
De dor nici lacrima nu curge,
Cuvintele nu pot s-alunge
Curba tristeţii." ; este doar o parere personala, nu o obligatie.
Apoi in: "Potol de ură şi salarii mici," mai cu seama acel "salarii mici" banalizeaza contentul si diminueaza puterea, farmecul textului. Ar fi fost mai indicata o metafora ca: "suc de cucuta si urzici".
Si "racor" e un termen care nu exista in limba romana. De ce nu "raclor sub lovituri de bici".
Altfel contentul considerat in ansamblul lui suna bine si sugestiv, frumos si cursiv versificat, fiind exprimat cu forta si talent.
Te mai citesc, prietene, ca-mi place cum scrii.
mi-ati cam deviat textul (car - de Calypso la: 07/06/2005 00:01:48
(la: TELEVIZORUL-necesitate sau pacoste?)
mi-ati cam deviat textul (care trebuia sa fie conferinta dar n-am stiut eu cum sa-l fac conferinta) dragilor!

dar nu_i nimic, va iert ca sunteti prietenii mei virtuali si sunteti baieti/fete faini(e) :);

am lucrat in invatamantul romanesc;
colegi, cunostinte ce se ghidau dupa acelesi principii ca si GIGI uitau de ele cand odraslele lor aveau vre-un examen.....

ma bucur ca acum nu mai sunt nevoite sa vad asa ceva;ma saturasem....
dar asta e, cand ai copii "c'est plus fort que toi", mai ales daca stii ca-s inteligenti dar nu muncesc....


rubrica mea de texte personal - de cico la: 30/08/2005 21:49:41
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
rubrica mea de texte personale

mai sa fie, nu-mpingi sentimentul proprietatii putin cam departe??? ;))) Sa-mi zici si mie cum se pot crea aici asemenea rubrici "ale tale", "personale", ca mi-as face si eu una. Cu tablita la intrare ("pt toti, cu exceptia om-ului").

nu-i prima oara ca raspunzi cu un mesaj total lipsit de continut (ba alta data te-ai legat TU de mine din senin cu asemenea interventii!). Macar mesajul meu a fost virulent, dar cu argumente la subiect. Virulent, fiindca opiniile tale sunt ale sateanului din Tanacu, ce "nu e pregatit sa accepte" ca femeia aceea pusa pe cruce poate fi salvata de ...stiinta. Mai bine sa scoata popa dracii din ea punind-o pe cruce!

In loc de raspunsuri de-asta zice-se "politicoase", mai pune mina pe Biblie si cauta ce ti-am zis. Si spune ce ai face daca "mutatiile" astea de te sparie s-ar fi intimplat cu tine sau unul apropiat. Sau esti bun sa vezi si sa judeci doar bubele altora?

Toate cele bune si te rog...IGNORA-MA!

nu pot, pe-aici se dialogheaza, chiar daca opiniile contrare nu-ti convin. Vrei sa vorbesti de unul singur? fa-ti un blog pe google si invita-ti doar prietenii. Altfel, respecta TU spiritul deschis al cafenelei!
#68676 (raspuns la: #68674) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragi prieteni, S-a inchei - de Dinu Lazar la: 19/11/2005 16:39:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dragi prieteni,

S-a incheiat si etapa nominalizarilor la cele doua sectiuni ale Festivalului National de Arte pentru Liceeni, LicArt - 2005. Numarul foarte mare de texte (peste 2100) si fotografii (peste 900) inscrise in concurs dar, mai ales, calitatea deosebita a multora dintre ele a "ingreunat" jurizarea si alegerea nominalizatilor.
Nominalizatii vor fi instiintati oficial, separat (prin mail, scrisoare sau telefon) si li se vor comunica detaliile privind finala festivalului.
Vrem sa le multumim tuturor liceenilor inscrisi in concurs si sa-i invitam si la editiile viitoare ale LicArt.

La poezie, nominalizatii vor fi publicati intr-un volum colectiv (cu sprijinul Editurii CERMI din Iasi) care se va lansa la Finala LicArt!

Ei sunt:
1. Adela Iuliana Muntean – Liceul Teologic Romano Catolic, Cluj Napoca
2. Alexandra Marginean - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
3. Alexandru Dan Alexandru – Colegiul National „Gh. Rosca Codreanu", Barlad
4. Alexandru Strugariu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
5. Alin Costin Boeru – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
6. Alina Corina Sîrghi – Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
7. Alina Natasa Lupulet - Colegiul National „George Cosbuc", Motru
8. Ana Irina Roman – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
9. Ana Maria Cretu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
10. Andreea Cristina Novac - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
11. Andreea Mihaela Suleap - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
12. Andrei Toader – Colegiul National „I. L. Caragiale", Bucuresti
13. Aneta Eliza Catean – Colegiul National Unirea, Brasov
14. Bogdan Stanescu – Scoala Centrala, Bucuresti
15. Carmen Simionov – Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret", Tulcea
16. Corina Marcuti – Colegiul National „C. D. Loga", Timisoara
17. Cristi Cotarcea – Colegiul National „Mihai Eminescu", Bucuresti
18. Diana Ana Lucretia Petrehus – Colegiul National „Mihai Eminescu", Baia Mare
19. Doriana Motoc – Colegiul National Banatean, Timisoara
20. Dragos Costachescu – Colegiul National Iasi
21. Ecaterina Roxana Parvu – Colegiul National „Aurel Vlaicu", Orastie
22. Emilia Lazar – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu", Targu Mures
23. Flavia Taranu Hofnar - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
24. Ioana Andrada Stanciu – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
25. Ioana Constantina Tivadar – Liceul „Bogdan Voda", Viseu de Sus
26. Iulia Alexandra Drugas – Colegiul National „Silvania", Zalau
27. Larisa Stefana Mihalache – Colegiul National „Petru Rares", Suceava
28. Loredana Cristea – Liceul de Informatica, Petrosani
29. Loredana Modoran – Colegiul National „Ceorge Cosbuc", Motru
30. Malin Stan – Colegiul National „Grigore C. Moisil", Onesti
31. Maria Cristina Puscasu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
32. Maria Loredana Bulgar – Liceul Teoretic „Andrei Barseanu", Tarnaveni
33. Marius Stefan Aldea – Colegiul National „George Cosbuc", Motru
34. Olga Stefan – Colegiul National „Iancu de Hunedoara", Hunedoara
35. Razvan Oprescu – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
36. Stoian Saiona – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
37. Simona Barlaboi – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
38. Viorica Schipor - Colegiul National „Petru Rares", Suceava

La fotografie, nominalizatii se vor buura de o expoziie colectiva, deschisa in incinta unde se va desfasura Finala LicArt

Ei sunt:
1. Ada Muntean - Liceul de Arte plastice „Romulus Ladea", Cluj-Napoca
2. Adrian Anghel Mihai - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
3. Alin Kis - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Oradea
4. Alina Apostu - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
5. Alina Gabriela Stroea - Colegiul National „Vasile Alecsandri", Galati
6. Anca Moraru - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
7. Bogdan Florin Petre - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
8. Borbath Aron - Col. Nat. „Aprily Lajos", Brasov
9. Carmen Frentel - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
10. Delia Spatareanu - Colegiul National „Emil Racovita", Iasi
11. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
12. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
13. Elena Simona Presada - Colegiul National „Unirea", Brasov
14. Fekete Astrid - Colegiul National „Unirea", Brasov
15. Gabor Beko - Liceul Teoretic „Ady Endre", Oradea
16. Georgiana Ilcu - Colegiul National V. Alecsandri", Galati
17. Ileana Raluca Greere - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
18. Iulia Simina Niculae - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
19. Lucian Ionut Dan - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
20. Maia Stefana Oprea – Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza", Bucuresti
21. Maria Salaru - Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
22. Mihai Dobre - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
23. Mirela Voiculescu - Liceul Pedagogic „Al Vlahuta", Barlad
24. Nicoleta Alina Ene - Colegiul. National „Elena Cuza", Bucuresti
25. Oana Claudia Pop - Liceul Teoretic „Gelu Voievod", Gilau
26. Radu Lungu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
27. Silviu Ditescu - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
28. Viviana Costea - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
29. Vlad Stefan Zamfir - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov


In cadrul Finalei vor fi anuntati si premiati castigatorii editiei a 4-a a LicArt, desemnati de juriul format din Mircea Cartarescu, Ileana Malancioiu, Florin Iaru si Dinu Lazar.
Vor primi, insa, cadouri, toti nominalizatii prezenti!

Sponsorul nostru principal este Oriflame.
Pana acum ne-a sprijinit cu carti Editura Cartea Romaneasca.

Vom reveni curand cu detalii despre Finala...

Cu drag,
Radu Herjeu
#88962 (raspuns la: #88961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre prietenie - text de Mircea Eliade: - de cristi82 la: 24/11/2005 10:22:51
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)

Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti considerat sincer nu "cand nu ascunzi nimic" celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi. Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti considerat sincer numai atunci cand spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la tine sa spui.
Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte putin desteapta, esti sincer. Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri ce o indeparteaza de adevar si de fericire atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun.
Este poate ciudat, dar ne temem de o lume "defavorabila", de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fatza de care nu putem fi "sinceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive. Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata.
In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.
Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin "libertate" inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite. Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti. Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.
Zilele trecute incercam sa vorbesc cu cativa prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: "Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!". Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala. Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savarsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea? Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca sa treaca o clipa in mine, ca sa imi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine. Or, dragostea adevarata nu insemna decat aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.
O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu "sinceritatile" tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin.
Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el. Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera.

Dragi prieteni, sarbatori fer - de RSI la: 20/12/2005 16:52:40
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Dragi prieteni, sarbatori fericite !
Pentru cine vrea colinde:

http://colinde.org


Colinde cu Madrigalul

http://biserica.org/ViataCrestina/Colinde/Madrigal/index.html


Colinde dela Patriarhia Romana:

http://www.crestinism-ortodox.ro/html/09/9d_colinde.html

> Colinde cu Gabriel Vamvulescu si Ciprian Ignat

http://biserica.org/ViataCrestina/Colinde/GabrielsiCiprian/index.html


Colinde cu Stefan Hrusca, Nicolae Furdui-Iancu si Dinu Iancu Salajanu

http://colinde.org


Colinde Internationale din peste 30 de Tari

http://biserica.org/ViataCrestina/Colinde/english_music.html


Peste 100 de colinde Internationale (numai text)

http://biserica.org/ViataCrestina/Colinde/english.html



==================================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "
#96177 (raspuns la: #96167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doar un text - de Guinevere la: 28/01/2006 12:10:44
(la: Sugestii!)
Asteptam sa vad un text pe care l-am publicat acum trei zile (pe 24 Ianuarie) si nu a aparut inca. Era de dragul unei prietene si mi-ar parea rau sa se fi pierdut. Se cheama "Gust de scame". Ce zici, Adminule, poti sa te uiti daca te rog frumos?

Inca o intrebare: stau cuminte sa fiu confirmata, dar... cam cat dureaza, in medie? De curiozitate, si io' ca omu'.

Multam frumos.
______________________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)
Prietenie - de doctors la: 11/02/2006 15:14:55
(la: Prietenie)
Revad acum primul text pe care l-am publicar pe acest site,pe cand inca nu stiu daca eram utilizator confirmat sau nu.De atunci sper sa mai fi castigat ceva experienta si,ceea ce m-ar bucura cel mai mult daca ar fi adevarat,sper sa-mi fi facut deja cativa prieteni.
Portretul prietenului adevarat - de blueside la: 25/07/2006 19:53:56
(la: Cel mai bun prieten al omului,CAINELE...)
Saptamana trecuta am publicat un text ( pe care o sa il pun mai jos) despre prietenie. Un coleg ma prezentase unei doamne si spunea despre mine :este cel mai bun prieten al meu! Am stat la rece apoi si am analizat...
Iata ce a iesit:
Un bun prieten...


Noi toţi dorim şi vrem să avem prieteni, dar nu toţi prietenii sunt buni...
Acel prieten bun, care nu te lasă la greu, căci despre acest prieten vreau să vorbesc, cred că are multe calităţi ce trebuie amintite.
Acest prieten bun este atent, ştie să observe când ţie greu, este acolo unde şi când ai nevoie.Este iubitor, ştie să mângîie, ştie să se comporte frumos, are capacitatea să iubescă necondiţionat, acest prieten nu va avea despre sine o părere mai bună, ci este egalul tău, acest bun prieten va avea întotdeauna uşa deschisă şi va fii gata să te primească cu dragoste.
Pe drumul vieţii, greu şi anevoios, atunci când întâmpini greutăţi acest prieten va ştii să se uite înnapoi, să se întoarcă, să îţi dea mâna, să te ajute să te ridici şi mai mult să te ajute să mergi mai departe.Un prieten bun cred că nu va căuta să facă ce-i place lui ci va căuta să facă ce îţi place şi te ajută pe tine.
Un bun prieten nu te va judeca şi va găsi circumstanţe atenuante pentru tine, un bun prieten este lângă tine şi te va ajuta să cauţi soluţii de rezolvare la problemele tale. Greutăţile tale vor fii şi greutăţile lui, bucuriile tale vor fi şi bucuriile lui, va plânge alături de tine şi va râde alături de tine.El va ştii să simtă alături de tine, cand vei fii bolnav el va simţii durerea la fel ca tine Acest prieten bun este blând, gentil şi milos.Un bun prieten este capabil sa ierte si sa uite!
Un bun prieten nu te va jigni, nu îţi va vorbii urât, un bun prieten nu te dezamăgeşte, ci îţi va fii credincios, nu se va preface niciodată
Un bun prieten ştie să se îngrijească de tine, lipsa ta va fii completată de surplusul lui, ce este al lui este şi al tău.
Un bun prieten îţi va da speranţă, un bun prieten te va face să fii tare, un bun prieten te va ajuta să vezi soarele ce se ascunde dincolo de norii negrii, un bun prieten te va motiva pentru a merge mai departe atunci când tu nu mai poţi şi nu mai vrei, cand vei dormi el va veghea asupra ta,
cand vei fii pe drum te va apăra, te va ocrotii. Inima lui va bate în acelaşi ritm ca şi inima ta, acest prieten bun te va înţelege şi îngădui cu toate slăbiciunile tale.
Acest prieten bun este gata, este pregătit chiar sa moară pentru tine...
E greu să îl găseşti, dar dacă ai reuşit acest lucru cred că poţi fii fericit!
Dar ştim noi unde să-l găsim?

Este drept ca toate aceste calitati nu cred ca le vom gasi vreodata intr-o singura persoana. Omeneste, nu cred ca e posibil ca vreunul din noi sa fim sau sa ne asemanam cu acel ''Bun prieten''
Nevoia de prieteni, cred ca o simte fiecare, dar daca nu exista prietenul adevarat 100%, sa nu mai avem prieteni? sau sa incercam sa fim noi prima data prieteni asa cum am vrea sa ne fie ceilalti prieteni...



faith, hope, love,
but the greatest of these is love.
caci uneori depinde de prieteni - de maan la: 26/07/2006 19:50:12
(la: Internet, chat & alte-alea)
fin observator, daca vrei sa redai o scena de maidan, ai toate sansele sa reusesti folosind limbajul strazii, cu o conditie: sa nu te pierzi printre personaje sau sa te confunzi cu ele, adoptandu-le si-n acest fel promovandu-le atitudinea, intr-un delicios abandon de sine.
Constient sau nu, jocul e periculos in sensul ca-i submineaza scriitorului intreaga autoritate asupra textului, reducandu-si in acelasi timp publicul cititor doar la tagma de mititei frustrati, aplaudaci bucurosi de-a se fi descoperit printre randuri.
mi-i deci neclar daca emma brad descopera cu incantare acel taram sau il infiereaza sub masca unei ironii prea subtirele in opinia mea, ca s-o percep drept relevanta.

Si-ar mai fi ceva. Si-anume faptu’ ca zona mi-i foarte cunoscuta.
Doar ca prietena care m-a dus acolo, desi n-a omis existenta camerelor ‘obscure’ mi-a sugerat sa vizitez acele locuri unde huliganii sunt probabil si azi interzisi si unde-am ascultat pana la satietate bach si jazz intr-un anturaj care n-are nimic de-a face cu tabloul atat de sugestiv pictat mai sus.
#135759 (raspuns la: #134537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Symbols - Reloaded. Acum cu 20% mai mult text - de Lucian Cretu la: 28/07/2006 08:36:17
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Se face ca am ajuns, impreuna cu 3 prieteni, la Rosia Montana. Se face ca am facut poze. Se face ca am scris text. Se face ca am lansat site-ul. Se putea sa nu pun link pe Cafenea? :)

http://www.luciancretu.com/?p=67
#136074 (raspuns la: #135911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice - de papadie67 la: 07/10/2003 03:42:01
(la: Nostalgie Cartaresciana...)
...de ti-ai schimbat/editat comentariul intre timp, eu pic cumva pe-o rana cu al meu!
rana, cu i de kilogram, dar si cu-o ruseasca bascuta ferind de ploaie, pe cel dintai a din cuvant.


...copilul din textul tau, iarta-ma, n-am prins sensu', relativ la subiect! Sorry!

Cu-aceeasi neostoita stima si prietenie, altfel!

#830 (raspuns la: #825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ooo! Ce frumos subiect, Manole! - de Alice la: 08/10/2003 00:45:51
(la: Sa inventam cuvinte)
Mesajul tau e pentru mine prajiturica lui Proust.Aveam candva un prieten de suflet care-mi trimitea periodic mesaje din cuvinte inventate, al caror sens nu-l stiam nici eu, nici el! Textul parea insa atat de profund si serios incat toti banuiau o idila nemarturisita lumii. Cuvintele astea nu supravietuiesc decat prin mister, nu-i asa?
De altfel, ce-i suparealismul, al carui debut e marcat de-o fraza conceputa intr-un joc: "Le cadavre exquis boira du vin nouveau"? Fara sens, zic unii: jocul si fraza.
Dragoste - pentru Imm - de anonim la: 16/10/2003 00:48:17
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
Textul tau atinge doua subiecte, la fel de importante pe plan personal si nu numai: dragostea de oameni in general (am evitat sa spun dragostea de tara, pentru a nu suna fals pentru unii) si dragostea pentru o persoana anume.
Sentimentul complex care este dragostea este, probabil, imposibil de analizat total.
Pentru 'dragoste', grecii antici aveau patru termeni diferiti.
Altfel se spunea iubirii sexuale, spirituale, familiale, prieteniei.
Dovada a rafinamentului spiritual al civilizatiei lor.
anghila nu-i tipar, prieteni - de sanjuro la: 24/10/2003 07:53:47
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
Anghila se inmulteste in marea Sargaselor, iar puietul eclozat porneste la drum, raspandindu-se prin estuare, si urca in sus, pe fluvii. Se prinde rar la undita. Eu n-am prins, dar am un prieten care a prins una de 2 kg anul trecut, la Dunare.
Aal in lb. olandeza, constituie o delicatesa cand e afumata. Am mancat la Yerseke, un sat de pescari. Cam scumpa ce-i drept, si nu era mai groasa ca un carnat. Pentru cunoscatori, am asezonat-o cu o halba de bere "Dobel Palm", (belgiana) care a facut toti banii.

sanjuro
#2076 (raspuns la: #2060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intelectualitatea si Securitatea - de Mirela la: 25/10/2003 04:48:25
(la: Intelectualitatea romana)
Politia politica a fost un instrument de tortura psihica. Instreaga doctrina socialista se bazeaza pe nivelarea, aducerea la un numitor comun a tuturor membrilor societatii care adopteaza acest sistem. Iar politia politica nu facea decat sa corecteze, prin orice mijloace, "denivelarile" sau sa impiedice orice tentativa de a iesi din uniformitate. Despre niveul intelectual al fostilor ofiteri de securitate, sa fim seriosi, nu cred ca se numeste nivel "intelectual". Cine, in toate mintile si constient de el si de umanitate, ar fi facut asa ceva semenilor sai? Un om inteligent in nici un caz. Te poti lasa convins de un prieten/un nebun/un medic psihiatru, de o personalitate puternica in general, sa renunti la ideile tale, insa nu poti, ca fiinta inteligenta, sa accepti turnatoria si tortura psihica la nivelul la care o acceptau si practicau angajatii Securitatii si colaboratorii lor civili. Atat timp cat renunti la dreptul tau ancestral de a-ti gandi propriile miscari si a lua deciziile cu mintea ta deja nu mai esti un om ci esti o masina. (acum daca il ascultam pe Dostoievsky, omul nu e in stare sa isi asume libertatea proprie sau sa accepte ca altii sa si-o asume in mod responsabil, deci tre sa lase pe altii sa gandeasca ptr el si el sa execute; dar socialismul tocmai despre asta nu era, tocmai asta iti lua, te convingea sa iti vinzi libertatea pe un plan "decent" al vietii tale; iti planifica gandirea, comportamentul) Securitatea avea in 25468 de angajati, dintre care cam jumatate erau absolventi de studii superioare, jumatatea cealalta era formata din absolventi de scoala primara, pana la profesionala si liceu. (diplomele se puteau confectiona, si s-a facut asta cu mare spor; erai dispus sa spionezi si sa torni, iti iesea diploma imediat, puteai absolvi ce doreai tu). Vorbim deci aici de un nivel "intelectual"? O comparatie cu CIA: CIA are cam 18000 de angajati, 68% sunt absolventi de studii universitare si postuniversitare, 78% cunosc mai multe limbi straine. Iar despre intelectualii care colaborau la securitate, platiti sau dintr-un elan patriotic, se pot spune multe. In primul rand ca multi dintre "intelectualii" romani s-au prostituat scriind texte=
creatii" socialist-comuniste. Iar cei ce nu au facut-o, ex. Dinescu, Paler, Goma, Steinhardt, Liiceanu, Plesu, au suportat consecintele. Insa si-au parstrat verticalitatea literara. Doctrina socialista stim cu totii ca are la baza ideologia marxista, bina pusa la punct stintific, altfel nici nu ar fi convins atatia omeni, insa complet rupta de realitate. Insa multi intelectuali au fost convinsi de aceasta ideologie care promitea o pace sociala, egalitate pe toate planurile, o bunastare asigurata fara competitie. In Cehoslovacia (pe vremea acea, acum sunt doua tari) cei mai multi dintre scriitori au devenit membri ai P Comunist, fiind convinsi intelectual de doctrina. Si asta s-a accentuat chiar in perioada Primaverii de la Praga, in care se promitea o reformare econimca si o detensionare a relatiilor intre intelectualitate si partid. Eh, pe urma s-au lasat pagubasi au vazut siei ca nu functioneaza dar au avut libertatea, nu garantata, dar tolerata, sa critice sistemul. Disidenta nu era un fenomen de ratacire individuala ca in romania, era o miscare responsabila, avea un scop, vezi Charta 77. La noi a fost ceva mai drastic regimul, o Pimavara de la Bucuresti (nu ma refer la finalul miscarii de la Praga) nu ar fi fost posibila, exista o prea mare vigilenta, absurda ca si dictatura personala a lui Ceausescu, spre a se ajunge la o disidenta constructiva.
Hai ca am scris deja prea mult:)
#2126 (raspuns la: #1732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...