comentarii

text argumentiv suflet


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cel mai rau ar fi sa ma inchida! Si nu se poooaaateee... - de Alina Momanu la: 27/09/2003 03:38:40
(la: Participare la forum cu numele real?)
Sa fii cinstit cu altii si sa te minti pe tine?
Sa spui ce simti azi, sa semnezi "eu"! Iata marea eliberare!Am incercat cu juma’ de nume: rezultat ambiguu. Cand am spus ca doare, sufletul meu se zvarcolea deja in tarana. Si-a TREBUIT sa semnez! A trebuit!
Am citit aproape tot ce-ai scris aici: nimic aberant sau condamnabil social (caci tie de societate ti-e teama, nu?) Nesansa a facut sa intalnesc putini oameni atat de coerenti ca tine, poate nici pe jumatate atat de curajosi. Iata un fragment structurat ca la carte, dupa toate teoriile textului argumentativ, uite si "nu"-ul polemic, si...Ce motive ai avea sa...
Da’ eu nu vreau sa te conving, Dogmatic.
De cinci luni invat sa respir, sa ma bucur de tot ce primesc, si chiar daca vreau mai mult, n-am sa mai spun niciodata "mai da-mi!".
Multumesc ca esti aici.Tie si celorlalti.
Gandurile voastre sunt acum aer pentru mine.
P.S.Alina Momanu
#503 (raspuns la: #323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filologeala - de maan la: 23/07/2005 11:38:39
(la: Scrisoarea I redeschisa catre presedintele Basescu)
mai, baiete draga, sa nu mi te superi, dar am sa-ti semnalez niste nereguli delicate, pe care un absolvent de jurnalism n-ar fi trebuit sa le permita intr-un discurs de-asemenea anvergura.
1. dupa cum amandoi stim (cel putin asa ar trebui) exista niste canoane specifice genului pe care nu le-ai respectat – nu ai coeziune si nici coerenta. Desi ideile sunt, nu-s bine-mbinate, nu dau impresia unui tot unitar – nu-s decat niste siraguri fara cap, fara coada. Ai material, dar nu stii, in concluzie, cum sa-l vinzi.
2. Zici: ‘cel mai optimist gandind’! Raspund: mare grija la gradele de comparatie!
3. Afirmi ‘fura de sparg’ … limbaj de cartier, nefericit ales!
4. ‘mi-e teama sa mint ca nu am acces la adevar’ … cum vine trebusoara asta, logic vorbind?????
5. ‘CA Capsunar’? …probabil ca erai tare nervos cand scriai. Lupta asta, ‘in scris’, nu-i pentru fitecine, sa ma crezi.
6. ‘Romania de azi este nelocuibila, dovada milioanele de romani de pretutindeni, printre care sper sa ma numar.’
Si-apoi ‘Cand va veni mintea romanului de pe urma, va veni si vremea Romaniei, iar romanii de pretutindeni se vor intoarce acasa.’

Intelegem, asadar, ca iti doresti sa pleci din tara, in cautarea mintii celei de pe urma?

Uite ce spun eu: stai acasa si pune burta pe carte.
Apuca-te zdravan de citit, inainte de-a construi tu-insuti …cugetari.
Invata cum se construieste o idee si cum se insereaza ea, puternic, in economia unui text argumentativ.
Fii atent ca e periculos, pentru un polemist, sa lase ideile neterminate!
Ai sa te trezesti, intr-o buna zi, ca vei fi demolat si pocnit in insusi miezul gandirii tale.
Atunci iti vei dori sa mai faci o data facultatea.
Albastru - de latu la: 14/10/2006 12:46:24
(la: Vreau sa scriu, am sanse?)
Am mereu senzatia ca nu incep cum trebuie, ca exprimarile mele lasa de dorit, ca nu stiu destula gramatica, ca ma repet, si tot felul de probleme de genul acesta...
Scrie pur si simplu. Comentariile vor scoate in evidenta daca ai dreptate sau nu.
Atata timp insa, cat o sa cauti pretexte pentru a nu scrie (publica), n-o sa stii decat ce crezi tu ca nu-i bine.
Iar asta s-ar putea sa nici nu fie suta la suta adevarat, mai ales daca - sa presupunem prin absurd - esti perfectionist.

Nu stiu cu cine sa ma sfatuiesc, ...
Cu nimeni.
Daca accepti sfaturi nu mai e stilul tau, iar daca nu le accepti, atunci de ce-ti trebuie?

...nu stiu de unde sa invat.
Tehnica poti s-o inveti la vreun curs pentru scriitori. Nu-ti pune prea mari sperante insa, ca acolo poti capata talent. Pana una alta, poti insa sigur scapa de niste bani.

Sunt convins ca daca ma straduiesc destul de mult, ...
Ce te face sa fii convins? Ce inseamna "destul de mult"? Si daca esti convins, de ce nu publici o lucrare pe cafenea?
Ok, banuiesc de ce n-o faci. Insa cu asta suntem iar la punctul cu pretextele, pe care l-am scris mai sus.

...si am parte de o critica obiectiva...
Critica nu e niciodata obiectiva in ce priveste o lucrare. Dincolo de aspectul ca tu nu o poti percepe obiectiv - doar e textul tau, sufletul tau pe DIN A4 - mai exista si aspectul ca respectivul critic e tot doar om si deci o victima a propriului subiectivism.

... pot invata din greseli,...
Asta ar trebui s-o stii tu cel mai bine. Punand un "daca" in fata, incluzi si posibilitatea ca s-ar putea sa nu fie asa. E asa?

... si, incetul cu incetul, imi voi umple din goluri.
Mult succes!!
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
Lady Allia - de Raul_n00b_liric la: 22/07/2007 19:19:46
(la: Trenul despărţirii)
sincer...NU AM CUVINTE!!!nu ai cum sa scri asa ceva fara sa simti inima facanduse bucati in proagul unei despartiri...fiecare detaliu pictat cu gingasie...fiecare detaliu ilustrat intr-o rama de argint...imi place foarte mult cind scri proza,poate mai mult ca atunci cind scri poezii...cred ca ai foarte multa rabdare cind scri ceva...si foarte multa dirzenie...sa mai traiesti odata acele momente sfisietoare...sa mai simti odata funia iubirii tale legata la un capat de gara si la celalalt de tren cum se intinde...se tensioneaza...si se rupe...la fel ca si speranta de a avea inapoi pe cel pierdut...MINUNAT!!!greu ar fi sa gasesc ceva la nelocu lui sau vreo gresala...si dak as gasi ar fi una gramaticala :)oricum ce pentru unii este complet aiurea si ne la locu lui pt altii este chiar esenta textului,chiar sufletul acestuia :)
#218031 (raspuns la: #217996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doamna draga doamna - de andante la: 15/01/2008 09:11:00
(la: Röntgen)
zi tu de unde oare ies textele astea?
suflet, ca sigur nu le tragi la sorti din felii de rationament


#275090 (raspuns la: #275064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de eidos la: 30/01/2010 06:25:01
(la: Vizita)
Va multumesc tuturor pentru comentarii si vreau sa mentionez ca acesta este un text de suflet, nu unul de sustinere politica si nu reflecta decat o speranta, un optimism firesc, o afirmare a identitatii, care sper sa reapara la cat mai multi romani sau fosti romani.
#521350 (raspuns la: #521026) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gloria - de latu la: 14/05/2010 12:33:45
(la: moment)
Altfel spus: Tu ai interpretat textul asa: "...suflet nescris, de clipa ce rupe din maluri" iar eu asa: "...suflet nescris de clipa, ce rupe din maluri".
Consider ca discutia noastra ar putea fi lamurita de siguranta asupra lui "a" din clipa: Daca a-ul e de fapt a (ca la bucatarie), atunci tu ai dreptate in ce priveste interpretarea subsecventa, doar ca aceasta ar porni de la o premisa nu tocmai corecta.
Veriga slaba e, ca a-ul ar putea fi si a, ca la Tamara, ceea ce ar face ca premisa ta sa fie cea corecta.
Avand in vedere, ca doar virgula ne-ar scoate din impas, ma tem ca nu vom afla nicicand adevarul: Nu poti cere unui poet sa foloseasca semne profane cum ar fi virgule, puncte si alte astfel de mijloace de orientare necesare spiritelor fara har...
#541404 (raspuns la: #541398) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Daniel Racovitan la: 20/03/2012 22:20:51
(la: Mi-ar trebui un pic de ajutor!)
ok, o prima intrebare: ce e ala "text argumentativ"?
text argumentativ despre intelepciune - de paula_vs la: 21/03/2012 10:13:26 Modificat la: 21/03/2012 10:24:36
(la: Mi-ar trebui un pic de ajutor!)
proverb romanesc
din vechime romanu-i frate cu codrul si aici citam din Emin "...raul ramul..."apoi intram un pic in geografie si habitactul stramosilor nostrii,enumeram raurile importante si un pic cursul lor dinspre munti spre ses si niciodata invers,aici bagam un pic de fizica si gravitatie.gasim apoi o legenda,as propune cea legata de cei doi frati Mures si Olt care purced din aceeiasi muma Hasmasul Mare,ma rog tatic,ne bagam pret de cateva randuri in istorie si vedem cum Gelu voievod sta culcat ,ranit pe malul apei si cum calul ii sapa cu copita groapa sa nu il profaneze dusmanu recte ungurul ce vrea mereu la guvernare,venim si spre zilele noastre si ne referim la Dunare Ada KaleH fratia cu sarbii si portile de fier II,colonia muncitoreasca de acolo,baietii destepti a lui base si deducem concluzia,raul adanc este lin si banii din el curg de la drobeta pana la marea ce mare in portu constanta unde se fura cu politia in parteneriat,asa s-a desteptat,inteleptit romanul privind el pierdut unda raului adanc ,lin si de aici parafrazam un titlu de film Duios A nastasia trecea,cu gandul la pupila tarului si revolutia bolsevica ce are la noi teren fertil prin ponta si "carlanul obraznic"cu nume de maresal mazilit de sovietici.acum serios in orice lucrare e important sa faci conexiuni si le poti face daca ai un minim bagaj de cunostinte si ca sa ti-l faci citeste, citeste, citeste si nu cere ajutor nimanui in felul in care ai facut-o.
Si - de munteanu rodica la: 15/04/2013 17:36:05
(la: Cunoastere)
voila de iată cum suntem noi aciulea
ca să-ți satisfacem nevoile .

eu am nevoie,dar mare nevoie, să înțeleg
de ce nu ai nevoie să înțelegi (sau ma rog poate-i adevarat ca nu poți)din carti si ceri imperativ, un test,pardon text, argumentativ.
Suntem ceea ce iubim. - de thug2011 la: 24/08/2013 01:12:53
(la: Perle scolare)
Salut ...
Am 18 ani si anul asta am dat Bacalaureatul , din pacate l-am picat :( pe 26 am de dat la romana , trebuie sa iau un amarat de cinci(5) si si am luat Bacalaureatul .
Nu ma pricep la romana deaceea am si picat dar un text argumentativ are patru(4 ) pasi clasici .
1) Consider ca ....
2) In primul rand ...
3) In al doilea rand ...
4) In concluzie ...

Nu am vazut acest lucru la nimeni!
#647483 (raspuns la: #322515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
thug2011 - de zaraza sc la: 24/08/2013 09:43:03
(la: Perle scolare)
Pai ori nu era text argumentativ, ori nu identifici tu pasii. Ia da un exemplu sa cautam impreuna pasii astia. :)

Posibil sa fii mai afon/a la romana, dar un 5 tot trebuie sa iei daca te straduiesti.

#647488 (raspuns la: #647483) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Eu Stiu ca Sufletul nu exista si orice argument ma lasa rece, - de DESTIN la: 11/12/2004 06:57:18
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear giocondel,

Afirmatia ta :

"Eu Stiu ca Sufletul nu exista si orice argument ma lasa rece, pentru ca nu are o baza reala."

ma surprinde,cu atat mai mult cu cat am citit comentariile tale in cadrul acestei conferinte!!!

In cele ce iti apartin afirmi:

"Rugaciunea este ca o scara, catre Dumnezeu.Nicidecum o pierdere de timp.Ea conduce sufletul omului spre Sursa tuturor lucrurilor si ii ofera acces la lumi necunoscute si la cunoastere de sine.combinand-o, bineinteles, cu meditatie."

"7.daca intr-adevar nu ar fi nici un Creator si sufletul nu ar exista sau ar inceta sa existe odata cu degradarea corpului fizic, atunci intreaga istorie a umanitatii nu ar fi decat un circ,iar marile minti si spirite ale diferitelor epoci, niste clovni!ca s anu mai vorbim de toti profetii: moise, krishna, Buddha, Zoroastru, Cristos, toti "sfintii" si oamenii spirituali( nu neaparat in sensul de apartenenta la o religie anume)...

(sublinierea imi apartine - bold)


O afirmatie gratuita:

"destin, nimic din ceea ce spuneti dumneavoastra nu este adevarat!va inselati amarnic, si sunteti atat de departe de adevar.Nu imi cereti sa imi sustin afirmatia, e inutil."

Nu iti voi cere sa "sustii"afirmatia...sa pot astfel a indeplini cerinta ta.


PS"am uitat ingredientul cheie din mesajul anterior.Un milion de fete zambitoare..:)::):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):)"

Ok zambeste !!!

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#31403 (raspuns la: #31401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comentariu veridic asupra textului evanghelic !!!!! - de dany22_4u la: 14/01/2006 18:06:30
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Comform citatului pe care l-ai redat se intelege relatia de iubire NU erotica(care vrei tu sa se subanteleaga)-aplecarea catre latura barbateasca, CI iubirea prieteneasca cu sufletul acestuia(SUFLETUL NU ARE GEN).
TE-AS RUGA CA PE VIITOR CAND MAI FOLOSESTI CA ARGUMENTE TEXTE DIN SCRIPTURA SA DAI SI TRIMITEREA LOR EXACTA(EXEMPLU:II Petru 3,16 :"...sunt unele lucruri anevoie de inteles,pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc,ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare";Faptele Apostolilor 8,27-31),nu sa folosesti doar simple citate(as putea spune ca le-ai transformat tu pt. a se apropia de inclinatiile tale).
Daca tot folosesti citate scripturistice referitoare la inclinatia sexuala te mai rog sa fii si obiectiv:fa te rog o recenzie a cartii din Vechiul Testament:Cantarea Cantatilor si transmite-o si altora.
#100201 (raspuns la: #99648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rugaciunile Parastaselor: Nedumeriri - de (anonim) la: 03/01/2004 09:20:37
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna ziua!

Am citit cu interes explicatiile privitoare la invataturile si practicile Bisericii Ortodoxe in legatura cu cei care au murit. Totusi, am cateva nedumeriri la care m-as bucura sa primesc raspuns din partea pr. Iulian.

Eu sunt inginer de profesie si, daca totul merge bine, spre sfarsitul anului imi voi termina teza de doctorat in inginerie electrica. Pe langa aceasta, sunt foarte pasionat de citit. Printre altele, am citit si Biblia, deoarece cred ca orice om, care se respecta si vrea sa aiba o buna cultura generala, trebuie sa o citeasca. Orice s-ar spune despre ea, Biblia a fost si este cea mai raspandita si citita carte din lume, a influentat cel mai mult omenirea si doar un ignorant in materie de cultura poate sa spuna ca nu este interesat sa o citeasca.

Dar, sa revin la subiect. Mi se parea normal ca explicatiile pe care le-ati dat sa fi fost sprijinite de niste texte din Biblie. Prin urmare, as dori sa aflu ce argumente biblice aveti cand faceti urmatoarele afirmatii:
- sufletul trece in lumea duhurilor (...) si, acolo, el e "sfâsiat" de o lupta interna a sa. (...) Sufletul se va gasi in fata iubirii lui Dumnezeu care va arde toate aceste atasamente
- Biserica are o suma de rugaciuni in pragul mortii si imediat dupa moarte. Aceste "rugaciuni" (...) ajuta sufletul pe acest drum
- omul, din cauza acestei strânse uniri intre trup si suflet, sufera o "desfacere" treptata
- referitor la aceasta "desfacere", "desprindere" treptata a sufletului, Biserica are o suma de traditii, pentru care face slujbele parastaselor la 3 zile, la 40 de zile, la un an (am enumerat doar acele termene pentru care traditiile converg)

Invatatura Bibliei este ca "orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori" (Deu 17:6, Mat 18:16, 2Co 13:1, etc). Biserica Ortodoxa spune ca invatatura si practicile ei se bazeaza pe Biblie si pe Sfanta Traditie. Cum se procedeaza, insa, atunci cand Biblia si Traditia (sau traditiile, asa cum ati mentionat) nu converg, ba chiar exprima opinii contrare?

Cum raspunde Biserica Ortodoxa la acuzatiile protestantilor si neoprotestantilor, care spun ca ritualurile pentru cei morti sunt de origine pagana si au fost imprumutate din religiile orientale?

Cand este vorba de deosebirile dintre Biblie si Sfanta Traditie, cum se aplica invatatura apostolului Pavel din Galateni 1:8-12?

Cata greutate au principiile biblice in invatatura Bisericii Ortodoxe? Exista principii biblice care astazi sunt depasite, sau Biblia continua sa ramana autoritatea suprema, cand este vorba de credinta crestina?

V-am scris din punctul de vedere al cuiva care este in cautare sa se documenteze atat cu privire la invataturile bisericilor traditionale (ortodoxa si catolica), cat si cu privire la invataturile bisericilor protestante si neoprotestante.

Am acasa mai multe traduceri ale Bibliei: romana, franceza, engleza si spaniola. Pentru varianta romana, prefer traducerea facuta de Cornilescu. Chiar daca nu este populara printre clericii ortodocsi, consider ca limbajul este mult mai apropiat de limba romana moderna, care se vorbeste astazi in Romania, decat cel al traducerilor care poarta sigla Sfantului Sinod de la Bucuresti. Mai mult, aceasta traducere se poate gasi si in format electronic, devenind astfel si mai interesanta cand se doreste gasirea rapida a locurilor in care Biblia trateaza un anumit subiect.

As dori sa stiu, de ce Biserica Ortodoxa se incapataneaza sa accepte traducerea lui Cornilescu, care a fost un student si absolvent eminent al Facultatii de Teologie ortodoxa din Bucuresti, si continua sa puna in vanzare traducerea lui Gala Galaction si alte traduceri de acest gen, care utilizeaza o limba romaneasca arhaica, plina de exprimari slavone, pe care nici acum 150 de ani nu le mai gaseai in limba romana vorbita in popor si care fac lectura Bibliei deosebit de plicticoasa si neatragatoare. Este oare o strategie a Bisericii Ortodoxe Romane prin care urmareste sa-i tina pe oameni departe de Biblie, astfel incat preotii sa poata da orice fel de invataturi, fara ca cei care-i asculta sa-i poata verifica? Daca nu ai o traducere a Bibliei in limba pe care o vorbesti zilnic, cum se pot implini cuvintele din Ps 119, care spun "Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău. (...) Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!" ?

M-as bucura daca as primi raspunsuri la aceste intrebari.

Cu respect,
Tavi
#7552 (raspuns la: #7485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un text cenzurat (de altii)... - de anonimul la: 08/03/2004 10:17:55
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
comentariu la: #11570 - Comentariu adaugat de belazur la lun 8 Mar 2004 - 01:45 h

Subiectul este altul, nu analiza literar artistica. Ceea ce faci, seamana a trolismulet, decit a discutie pe un subiect. fiecare pricepe ce poate si cit poate si mai ales cit vrea sa poata!

Ca totusi sa te luminez putin: ceea ce eu scriu aici este bine argumentat si sutinut de realitate. Pentru mine ideile mele personale sint bine cimentate, au o baza solida de fapte, concepte, cunostiinte, rationamente, etc. Cit timp nu eu conduc lumea judecatile mele nu sint insa absolute. Inca!!!

Personal am certitudinea absoluta ca "Lipsa de cunostiinte reale in domeniu, tratarea superficiala a problematicii face ca unii sa poata sa exprime asemenea aberatii"; vezi contextul in care am scris fraza!

Daca ai avea intelegerea sistemlor de referinta si le-ai si aplica, atunci ai vedea cind o afirmatie este absoluta si cind relativa si de ce ea, afirmatia, poate fi simultan si absoluta si relativa.

Subiectul este altul, hai sa vorbim despre subiectul forumului! Bine?

Daca ai informatii, argumente, discutam, daca nu ce rost are sa batem apa in piua, sa ne esapam in texte formale.

Ai vreun argument care sa infirme situatia de SCLAVAGISM LUMINAT a lumii de azi?

(Pentru o buna intelegere, azi nu inseamna fix luni si miine fix marti!) Azi si miine au aici valor relative si nu absolute.

Inchei aici "luminarea personala a relativului absolut"!

Mai vorbim...
arhonte carol - de (anonim) la: 21/05/2004 13:30:11
(la: Existenta Diavolului)
Daca acceptm ideia ca Dumnezeu a creat cu puterile sale nemasurate Totul, si a "suflat" duh in narile creaturilor, investindu-se pe sine insusi in fiecare, trebuie sa acceptam si ideia logica, ca Diavolul este creatia lui Dumnezeu, ce contine in el acea scanteie Divina. Ne place ideia ,nu ne place, o acceptam daca vrem sa intelegem ceeva din adevar. Si consider ca a afirma ca Diavolul este Adversarul lui Dumnezeu, este gresit, intrucat ii negam puterea infinita a lui Dumnezeu , caci stim din textele vechi, ca se lupta cam de 10.000 ani cu aceasta creatura a sa, si se pare ca nu o invinge!
Rezulta de aici ca ideia ca Diavolul este adversar lui Dumnezeu este falsa, rezultata din intelegera eronata a legilor ce au creat si mentin Lumea si cerurile, neintelegere ce s-a produs demult,in vremuri anterioare crestinismului. Vorbesc de crestinism, intrucat doar in aceasta religie apare Diavolul ca Adversar al lui Dumnezeu.
Mai degraba este de admis, ca Diavolul, este creatia lui D.zeu, necesara pentru scopuri ce sunt ignorate voit sau nu, de cei care au fost intemeietori de religii,ori lideri ai acestora, la un moment dat.
Ideia ca nu exista bine fara rau, este veche si clara, ideie de echilibru pentru "prea mult", Budha o numeste "calea de mijloc.
In orice situatie in care aceasta balanta este neechilibrata, aici pe pamant, in universul mare, intervine agentul de judecata, ce aduce justitia. Diavolul! Este clar si stim toti ca Dumnezeu este bun si nu este functia sa aceea de a pedepsi! Dumnezeu este Unu. Si UNU nu actioneaza. Cine actioneaza sunt Doi, Trei, si Patru. Unu intervine doar spre a modula creatia acestor trei elemente, spre un nivel superior.
Si totusi, dumnezeu este in Creaturile sale. Rezulta ca cine pedepseste?
Cu razboaie, molimi, foamete, dezastre naturale? Diavolul? Dumnezeu?
Religia crestina descrie putin inexact, rolul fiecarei persoane din trinitate.
Religia Buhista descrie ceva mai bine, si spune despre cele trei persoane ce alcatuiesc pe UNU : Creatorul, Mentinatorul, Distrugatorul!
In ordine, Brahma, Vsihnu, Shiva.
Rezulta ca acest Shiva este Distrugatorul, Diavolul din religia crestina, care se pare ca are suficient de mare putere ,intrucat este TREI-ul, spre a distruge. Orice! Insa in tratatele hinduse, scrie clar ca acest negativ Shiva, distruge Universul ( Mahapralaya) la sfarsitul timpurilor, si tot el face posibila resorbtia Universului intreg , in totalitate, in UNU. Rezulta ca Shiva este singura persoana din trinitate ce face posibila integrarea constiintelor in Divin la sfarsitul timpurilor,indiferent de gradul de evolutie, iubire, credinta a acestor constiinte.
Ar rezulta asadar ca acesta este Adversarul lui Brahma Doi-ul, cel ce creeaza Universul si nu adversarul lui Unu. Si mi se pare clara teama si ura oamenilor din vremurile vechi,impotriva aceluia care distruge creatia. Insa stim ca daca Unu nu vrea, nimic nu se misca.
De asemena, acest Shiva mai distruge actionand la nivel mental, psihologic in om, ignoranta, prostia, indolenta,rautatea, mania, agresivitatea,etc. Shiva are deci funtie de curatire a pasihicului uman, prin metode radicale, fara mila, care poate aduce asa-zise suferinte. De aici imaginea sa terifianta. Insa doar intr-un psiho/mental clarificat, curatit,se poate oglindi imaginea Divinului. Totului. Caci nu exista din cate stim o alta metoda de a-l Sti pe Dumnezeu, decat ca Ideie Prima, si ca sentiment , iubire.
Sa nu uitam ca religia crestina este veche de doar 2000 ani, si ca in multe din textele sale sacre, sunt preluate rituri, idei, personaje, ce apartin religiilor anterioare crestinismului cu cel putin 5-6000 ani!
Daca la un moment dat religiile vechi au inteles gresit anumite idei fundamentale, este clar ca si crestinismul le-a preluat corespunzator.
Totodata, stim bine, in toate textele marilor personaje care au existat inainte de anul 0.e.n, ca Enoch, Moise, Hermes,textele sacre hinduse, Mahabharata, Upanishadele, Ramayana, textele egiptene, nu fac nici o referire la Diavol ca adversar al lui Dumnezeu, desi descriu cu amanunte evenimente, contacte cu trimisi ,reprezentanti ai cerurilor.
De ce odata cu venirea in existenta lui Issus a intrat in scena si acest personaj, este greu de spus. Stim si acceptam ca Issus, a fost unul dintre cei mai mari invatatori care au existat. Parerea mea este ca anumite texte au fost introduse in Biblie, ulterior, dupa plecarea sa, de cei care au scris despre existenta sa. Este greu de cercetat evenimentele dintre anii 30-300 e.n. Oricum se stie ca mai marii intruniti in Consiliul de la Niceea, au scos anumite texte din Biblie si au adaugat altele.
Referitor la Faust al lui Mann si Goethe, la pactul facut cu Diavolul,la asa-numita vanzare a sufletului sau in schimbul dobandirii de cunoastere si bunuri,( observati tiparul- tentatia sarpelui, Diavolului, reeditata., nimic nou sub soare!)
parerea mea este ca aceasta vanzare a sufletului se refera de fapt la
anularea in psiho/mental a ideii ca Diavolul este adversarul lui Dumnezeu,
si deci la renuntarea nu la iubirea de Divin ,ci renuntarea la ignoranta, si deci la teama fata de asa numitul Diavol, teama, indusa in constiinta sa (si nu numaii a sa) mod exagerat, eronat pentru scopuri greu (sau poate ca usor ) de vazut, de catre marii capi ai bisericii si religiei crestine de la dupa anul 30 e.n, repectiv la Consiliul de la NIceea.
Pactul sau cu Diavolul, inseamna decat intelegere ,clarificare a unor adevaruri fundamentale, de unde accesul lui Faust la cunoastere.
Faust a lucrat pe niste texte lasate de Solomon ( aprox.700 i.e.n) care a lucrat practic la randul sau, obtinand puterea de a controla si manipula orice fel de energie, rea sau buna, Diavoli, demoni sau Ingeri, fara a avea cine stie ce probleme. De ce a putut sa controleze, sa comunice, sa comande acestora ? Intrucat, este stiut ,iar daca nu, este bine sa se cerceteze spre incredintare, ca OMUL este superior multora din asa numitele grupe de ingeri, demoni, din alte sfere de existenta, prin faptul ca poseda
"CHIPUL" lui Dumnezeu, constiinta, fiind apt de creatie, si de impunere a vointei sale in virtutea dreptului sau divin. Reamintiti-va ca niciunde, in nici un text, nu este scris ca vreodata, vreun inger, ori demon a creat ceva.
Solomon a avut o mie de sotii, fiecare din alte tari decat tara sa, toate aducand cu sine ca zestre, zeii religiilor acelor popoare.
Iar Solomon a construit pentru fiecare sotie cate un templu la care aceasta sa depuna ofrande zeilor ei. Si a fost atat de intelept incat sa invete de la fiecare sotie , cate ceva despre zei vechi, obieciuri, rituri, etc. Si pe toate le-a iubit, si a fost mult hulit ,urat de capii religiei sale, intrucat "se inchina zeilor pagani".
"Cheile lui Solomon" este denumirea textului lasat urmasilor.
Faust a cercetat si lucrat pe textul "Demonii din Goetia", un fel de subcapitol la "Cheile".
Interesant este faptul ca una din sotiile sale era din Goetia. La vremea respectiva nu exista o alta zona denumita astfel, decat regiunea daco-getilor!!!! Caci este vorba de Geti si nu Goti, intrucat acest potpor din urma, s-a format tarziu in istorie, se stie. Rezulta ca religia daco-getilor se baza pe astfel de elemente.
La Adamclisi, s-a descoperit un ciob de ceramica vechi de cateva mii de ani (inaintea erei noastre) pe care era inscriptionata o rugaciune a une femei geto-dace catre o mare zeita , aprox.redau "mare zeita, sunt 666, sunt luminoasa, te rog sa iti amintesti de mine la reincarnarea mea".
666? Ei, dar nu acesta este cifra Diavolului?
Si atunci de ce zicea femeia ca este 666? Era diabolica?
Ei bine, 666 nu reprezinta cifra bietului Diavol, nu a reprezentat niciodata asa ceva. Aceasta este cifra totalitatii. A complexitatii si totlaitatii creatiei, cifra ce contine cheia,baza ,intelegerii creatiei si a legilor creatiei. Este interesant de discutat in acest sens cu specialisti in fizica si chimie, ei cunosc foarte bine structura electronului, ce are ca baza exact acest nr., 18, de cercetat si tabolul lui Mendeleelv unde se vede clar ca elementele caramizi ale universului au la baza acest nr. 18.
Deci acest nr. este baza creatiei, si nu numarul Diavolului!
De unde acesta ideie, pe ce s-au bazat, ce argumente au pentru aceasta capii din vechime ai religiei crestine, nu se stie.
Intrucat ideia de nr. al Diavolului 666, deci 18, nu apare in nici o alta religie, veche ori noua, iar ca o precizare, nr.ul 108 apare Hinduisti si Budhisti, reprezentand cifra totala a lumilor create. Nici ele nu dau mai multe explicatii.
Fac o ultima observatie- personajul cu numele cunoscut de Diavol, este cunoscut in toate textele ezoterice majore ale lumii, drept stapanul taramului mortii,gardianul portii, ( nu Iadului- acesata este o alta copilareasca denumire data de crestinism pentru scopuri care scapa intelegerii),locul in care ajung oameni, in calatoria acestora intru integrarea cu Esenta divina. Probabil aflarea acestui fapt a a facut ca Diavolul sa fie urat si temut de oameni, si aratat ca o sperietoare credinciosilor care cu greutate au putut verifica de e asa ori ba.
Se spune ca nu exista contribuite mai mare a unui om la creatie decat nasterea sa intrucat mentine si expansioneaza Universul real cel care conteaza , cel al Cunoasterii prin traire si experimentare, functie rela a Constiintei,
si nu exista o contribuite mai mare la creatie decat moartea sa, intrucat in acest ultim caz, omul contribuie cu insusi ESENTA sa la marea Opera, adugandu-se pe sine creatiei, moduland-o pe un nivel calitativ, ci fiecare trecere, cu fiecare moarte.

Ultimile cuvinte descriu intocmai convingerea mea referitor la locul omului in creatie, iar faptul ca religia crestina a infricosat de-a lungul mileniilor oamenii cu pedepasa vesnica in Iad ( un fals , mare fals, Iisus nu a afirmat asa ceva Niciodata!!!), si a mai incarcat si acest personaj Diavolul cu functii si atributii care n-au nici o legatura cu Planul Divin, este trist. Este foarte trist.
scuze sincere pt. neatentie! - de enigmescu la: 22/06/2004 04:28:11
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
sunt curios, doar curios: daca ai fi gasit materiale publicate de mine anterior ti-ai fi facut o alta impresie? chiar crezi ca e asa de important aspectul? am scris destul de mult la viata mea, chiar daca n-am "publicat" nimic. asta nu inseamna ca am scris doar pt. mine fiindca, poate acest lucru l-ai observat totusi, nu incerc sa vorbesc singur ci sa leg unele discutii- ca acestea se pot transforma in controverse...nu-i nici o problema pt. mine, din ele pot iesi mai usor adevarurile la lumina.
"Cine decide calificarea de om al lui Dumnezeu?...sau cine decide calitatea de inselatori?" este ceea ce ai scris tu cu manutele tale. in aceasta fraza sunt in primul rand doua greseli de exprimare, daca-mi dai voie sa-ti spun. trebuia sa te exprimi cam asa: cine decide CALITATEA de om al lui Dumnezeu si cine decide CALIFICAREA de inselatori? raspunsul meu a fost pe cat de sincer si, nu ma indoiesc, bazat pe niste realitati pe care nu le-ai negat(dealtfel nici un singur punct nu ai negat din cele scrise de mine), deci pe cat de sincer pe atat de realist.
ca sa putem intelege ce-i cu "fragmentul muratorian", pe care nu-l contest dar a carui origine nu o cunoastem totusi(nu stim cine si de ce l-a scris, cu ce scop), trebuie sa avem in vedere mai intai evolutia bisericii primare in acele trei secole de dupa Hristos. stim ca a fost o perioada extrem de tulbure si de zbuciumata. in parte pt. ca uneori chiar si Sf. Ap. intre ei au avut unele ezitari sau neintelegeri privitoare la anumite aspecte ale Scripturii, apoi pt. ca au existat inca de atunci o multime de secte si de curente filosofice care au incercat sau sa minimalizeze importanta Evangheliilor, sau sa submineze autoritatea apostolilor. cei mai interesati de aceasta au fost evreii, ei au incercat cu orice pret sa ascunda adevarul despre crestinism. un alt argument ar fi ca apostolii n-au fost interesati de raspandirea unui "canon". sau cel putin nu la inceput. dar cand s-au vazut asaltati de tot felul de scrieri apocrife, de pareri personale referitoare la dogme si traditie, au trebuit sa tina cont de autenticitatea scrierilor. dealtfel daca dai un search pe net despre "muratori" pe care mi l-ai recomandat tu si citesti cu atentie ce scrie despre el este imposibil sa nu-ti dai seama ca el este sau poate sa fie o prima forma de exprimare scrisa a canonului de astazi. tin sa precizez insa ca autoritatea in materie de texte biblice n-a avut-o nici papa, nici patriarhul, nici vreun imparat sau rege, nici vreun alt om "pamantesc". "oamenii ceresti" au avut aceasta autoritate! si aici ma refer la cei care au participat la sinoadele ecumenice. stii cum se proceda la acestea? se supunea dezbaterilor o problema legata de dogma, de cult sau de administratie si apoi se trecea la un fel de vot. dar acest vot trebuie inteles cam asa: toti aveau acelasi gand si erau purtati de acelasi duh- asa marturiseau despre ceva ca este sau nu este bun. asta i-a si ferit de greseli, la fel cum s-a intamplat si in cazul scrierii bibliei. gandeste-te numai: erau intre 150 si peste 300 de episcopi din toata lumea crestina de pana atunci la o singura adunare, nemaipunand la socoteala membrii insotitori ai fiecaruia in parte. iar ei nu veneau in nume propriu la sinod ci in numele bisericilor pe care le pastoreau. "marturisirea de credinta" sau "simbolul de credinta/CREZUL" a fost redactat in primele doua sinoade ecumenice(Niceea si Constantinopol). asadar Sfintii Parinti au avut grija sa STATORNICEASCA invatatura de credinta si canoanele ei pt. posteritate. unii imparati si episcopi, renegati de biserica si condamnati la excomunicare, au dorit sa-si impuna hegemonia si interesele prin adoptarea de noutati in cult sau in dogme dar mereu a fost cineva sa ia apararea bisericii. Sfintii Ioan Damaschin, Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura-de-Aur au fost unii dintre ei. ei au vorbit cu autoritatea specifica unor apostoli.
revenind de unde am plecat in pledoaria mea, sunt convins ca o multime de alte texte asemanatoare celui muratorian s-au distrus in timp, unele poate chiar mai vechi decat acesta. dar sincer, pe mine nu ma intereseaza mai mult o scriere apocrifa decat una biblica sau din sfinti parinti. si la urma urmei nu trateaza decat problema canonicitatii, nu vreo problema de dogma sau de credinta. ai sa-mi zici ca e f. important. e adevarat, nu neg acest lucru, e f. important sa stii ca urmezi o cale a adevarului si nu una a minciunii. dar atata timp cat acelasi canon de astazi s-a tinut inca din primele veacuri fara a fi schimbat de cineva pt. ca n-ar fi fost bun si ar fi dus la pierzare si la necunoasterea adevaratei Scripturi, da-mi voie sa ma indoiesc de autoritatea autorilor de diferite manuscrise care vin in contradictie cu autoritatea Sfintilor Parinti.
nu mai comentez despre Septuaginta pe care dealtfel chiar eu am mentionat-o. e de ajuns sa spun ca si la ea s-au incercat unele modificari, nereusite din fericire. si ca sa nu-mi uit o idee: VT a fost si a ramas doar "umbra celor viitoare"; dar cand a venit Hristos-lumina lumii ne-am lepadat de intunericul necunostintei.
faci in final o afirmatie fara nici un suport. e ca si cum ai zice ca tu poti cunoaste adevarul numai din vazute. eu iti spun ca se poate si din auzite! poti studia tone de manuscrise si carti dar n-ai sa ajungi niciodata la concluzia ca istoria bisericii nu se invata in biserica. tocmai Traditia ei tine de istorie, cultul in sine este incarcat de istorie. a desparti biserica de istoria ei e ca si cum ai scoate scoica din cochilie. liberatatea de gandire nu trebuie inteleasa ca libertinaj in cuget si n-ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la mistificarea adevarului ca de aproape doua mii de ani biserica se slujeste de acelasi suport moral ca si in zorii crestinismului. a pune asta sub semnul indoielii nu e intelept! intai pt. tine insuti, care vezi dar cu ochii larg...inchisi, apoi pt. cei care iti citesc mesajele- te faci direct responsabil fata de sufletele lor! stiinta nu l-a negat intotdeauna pe Dumnezeu, au fost cazuri cand chiar L-a adorat. si inca n-a raspuns intrebarii: de unde vine ea???
cu acelasi respect si sper sa nu existe vreo urma de resentiment.
Catalin R. S.
just me
#16558 (raspuns la: #16552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul ESTE muritor... - de Pavel Campeanu la: 04/07/2004 04:27:50
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
SUFLETUL ESTE NEMURITOR, scrie DESTIN in mesajul din 10 Mai anul curent. Este parerea personala a dumnealui. Ma rog, fiecare poate crede ce vrea. Ar fi interesant insa sa ne spuna pe ce se bazeaza credinta sa.
Ar fi chiar bine sa ne spuna ce argumente a avut Socrate ca sa sustina ca SUFLETUL ESTE NEMURITOR.
Biblia nu sustine asta. Nicaieri in Biblie nu apare expresia "suflet nemuritor." Din contra, un pasaj din Vechiul Testament ne spune clar ca "orice suflet MOARE."
Evreii stiu asta si nu prea aduc in discutie subiectul acesta. Ei pun accentul pe viata traita in prezent, si nu pe o viata viitoare incerta.
Oamenii spera ca viata nu inceteaza odata cu moartea trupului, dar nimic nu ne spune ca exista o viata viitoare.
Credinta in nemurirea sufletului este mai curand de origine pagana si s-a infiltrat in filozofia Greaca si apoi in religia Crestina prin intermediul cultelor Babyloniene si Egiptene, care puneau mare pret pe credinta in nemurire.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...