|
te provoaca sa gandesti
text coerent ei au fost primii
pai in primul rand omul cauta
- de
succubus
la: 19/11/2006 21:17:26
(la: de ce credeti in dumnezeu?) pai in primul rand omul cauta sa creada intr-o fiinta superioara pt ca nu-si poate explica anumite lucruri("omul nu se intoarce catre dumnezeu decat pt a obtine imposibilul"--Sestov) si, decat sa se sperie de cat de multe lucruri nu se pot\sau nu e capapbil sa si le explice, atunci mai bine isi gaseste un pretext, nu?...mai bine se considera inferior decat nestiutor...
cam da... Celdesubdush clar, ca si prima data. Sunt multi textieri buni pe cafenea, dar parca textele lui sunt cele mai apropiate de ceea ce simt eu... Hombre, daca scoti o carte, o cumpar!
celdesubdush, clar, ca si prima data. Exista multi textieri de calitate pe cafenea, dar textele lui ma reprezinta cel mai bine...hombre, daca scoti o carte, o cumpar!
Primul, n-ai vazut ce-ai scris?
Prima femeie a fost o... Barbatul a fost la fel?
Primii de unde? Ce este istoria asta?
Prima oara cand a aparut conferinta asta, am citit titlul asa: "Cum ar arata lumea noastra fara USHA".
Dupa ce am citit si textul conferintei - ok - mi-am dat seama ca nu "usha" trebuia citit. Dar de fiecare data cand vad titlul in lista conferintelor, ma gandesc la aceia de pe cafenea, care ar putea sa descrie de minune o astfel de lume, o lume fara usha, lumea lor... __________________ Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
mi-am adus aminte de ceva...
- de
andleia
la: 28/11/2006 09:50:13
(la: Ameliorari la Cafenea. Planurile.) prima data cand am postat aici, am observat ca imi afisa si numarul de vizualizari ale textului... poate ar trebui reintrodusa chestia aia, nu credeti?
motorul de cautare e necesar, sunt de acord cu toata lumea... dar noua "fata" a cafenelei nu ar trebui sa tina cont neaparat de calitatea textelor de pe site... aici fiecare posteaza ce vrea, in limita bunului simt, si nu te obliga nimeni sa citesti... e totusi un site de bloguri proprii si personale... ;) "Cine nu crede in minuni, nu e realist."
Textul asta mi-a oferit doua surprize,pana acum. Prima a fost interpretarea data de Picky. A doua,remodelarea facuta de tine. Sentimentul pe care-l am e ca ,acum, traieste strain de matca.E liber sa spune ce vrea. Paradoxul este ca ma recunosc in toate rostirile lui. Ma opresc la jumatatea unei multumiri...curgerea ei intreaga ar fi...impietate.:)
cice eu, cica tu, cica noi....si: iubirea!
- de
leilanur
la: 02/12/2006 09:08:40
(la: ce este iubirea?) Odata cucerite virfurile anilor,..avem unelte Doamnelor si Domnilor precum imaginatia,complexitatea cuvintului,dezmierdarea notei muzicale,si logica numerala insa la ce bun cind cu atita usurinta,viciu si virtute,sinele este inca un abis? Unica provocare!
Am realizat in timp cit de preocupati suntem ca noi insine sa iubim indiferent de cit de mult sau cit de putin sau de loc, alti ne iubesc pe noi. De unde aceasta incapatinare? De ce? I-mi cer scuze ca indraznesc dar ce inseamna a fi speriat de distanta? Inseamna cumva a fi speriat mai mult decit a fi speriat de a pierde persoana iubita?... Ma depaseste ironia. Poate iubirea ta ii confera niste momente placute dar nu indeajuns de importante ca sa vrea sa infrunte greutatile sau chiar si dorul. Tu iubesti?...atunci de ce nu abordati posibilitatea unei mutari a unuia dintre voi mai aproape? Chiar asa pe nepusa masa sunt curioasa daca-i vorba numai de distanta atunci cind il vei anunta ca te gindesti sa te muti linga el sau cu el ca de...doar ne iubim nu? sau este Ok numai daca ne iubim din apartamente diferite? Incearca. Asa, macar una dintre necunoscute o sa dispara sau toate. Doare, dar viata este superba asa cum este ea. Textul de mai jos l-am mai postat tot pe tema iubiri aici in cafenea insa il repet pentru tine. Poate te va ajuta sa discerni ceva anume. Nu stiu. Poate. ****************************************************** Iubire?...depinde!! va referiti la iubirea de zi cu zi in care ne afundam de mai multe ori pe parcursul vietii sau la iubirile una, doua, max, max! trei care sunt de fapt cele in care ne gasim corespondentul sufletului? Acestea din urma sunt singurele demne de mentionat. Atentie insa...corespondentul sufletului este gasit in momentul in care indiferent de reactiile sau intimplarile zilnice, propria fiinta traieste cel mai intens numai in prezenta acelui corespondent sau cind in contact cu el/ea. Corespondentul...de asemenea, chiar constient de existenta Dumneavoastra poate cu usurinta face ca alegerile proprii sa nu fie in conformitate cu adevarul propriu si un exemplu ar fi:....va iubeste mai mult decit pe sine insa din cauza parintilor bolnavi alege pe X. Financiar ii va scoate parintii la liman. Prin medicamentele cumparate de X, dinsii vor mai traii o perioada. Exemple sunt multe si cauzele difera de la caz la caz. Un alt exemplu ar putea fi simplul motiv ca, doar la un nivel de constient, corespondentul nostru, din frica pur si simplu alege in cele din urma pe altcineva care nu ii va marca pe viata in cazul in care relatia se destrama si prefera astfel. Ceea ce vrea sufletul nu neaparat controleaza sau influenteaza deciziile sau actiunile noastre. Unii dintr-e noi chiar prefera mediocritatea in loc de trairi extraodinare. Nu se impaca bine cu adrenalina, pierderea de sine intr-un altul/alta de frica de a nu ajunge exploatati si de a nu mai revenii cu picioarele pe pamint. Le este frica nestiind ca si a cade in genunchi se poate face cu demnitate. Sunt atit de multe de discutat pe tema aceasta. Ma bucur mult de observatiile facute pina acum. Singura grozavie ramasa insa este a da fata in fata cu acel corespondent pe neasteptate, dupa ani de zile , luni, mai ales daca nu mai face parte din viata noastra de zi cu zi si doamnelor/domnilor credeti-ma din suflet ca puteti fi maritate/insurati si rasmaritate/rasinsurati sau in alte relatii momentan sadisfacatoare insa daca vre-o data a-ti avut sansa de a va intilni macar cu unul dintr-e acesti corespondenti...nu ii veti uita niciodata si veti realiza asta mai tirziu...in momentele in care va vor sari inimile din piept pe neasteptate, (o nebunie!! sublima va spun!) din simplul motiv ca cineva le-a pronuntat numele sau ia-ti intrezarit pe trotuarul de vis a vis sau...si asta-i cel mai incredibil, va gasiti din nou fata in fata temir cum sau unde din pura intimplare. Sa vedeti atunci adrenalina ...din nefericire urmata de o cadere care implica telefoane urgente de descarcare, tigari, cafele, alcol,crize si poate chiar shopping care mi se pare cel mai josnic pentru ca ofera cele mai temporare si scurte momente de iniste si se incheie exact in momentul in care am inchis deja portofelul si am iesit din magazinul respectiv fara a realiza macar ce naiba am cumparat si ca atare intram in urmatorul si asa mai departe. Mental suntem....prinse/si in palpitatii si in a ne regla respiratia asa ca efortul de a ne uita in punga sa vedem ce ne, sau nu ne mai trebuie , ne depaseste asa ca sugerez in loc de asta, telefoanele si oprirea in prima cafenea, chiar aceasta! Ai facut bine...
admin - centralizator
- de
latu
la: 04/12/2006 09:50:16
(la: LOCUL UNDE SE COLECTEAZA PLECACIUNI SUB FORMA DE SUFRAGII) Ideea a fost ca o conferinta cu toate seturile de intrebari:
a) ar fi dus eventual la confuzii cu privire la locul unde se depune votul. b) ar fi avut o relevantza discutabila, avand in vedere faptul ca pe conferinta unde au fost postate, sunt relativ grupate. c) ar fi fost tare lunga d) oricum ar fi citit doar foarte putini si altele decat raspunsurile de la participantele care l-ar fi interesat. Cei care doresc tot setul in forma centralizata, il pot primi de la picky pana in data de 10.12.06 via e-mail, dupa ce ii trimit lui - lui picky - adresa de e-mail unde sa fie trimise raspunsurile. Aceasta posibilitate am "infiintat-o" ad-hoc si ca reactie la intrebarea adminului, fapt pentru care n-a fost comunicata in prealabil. De aceea si pentru ca la poll-uri nu se poate adauga text - sau n-am descoperit noi cum merge - am considerat poll-urile ca fiind suficiente pentru depunerea voturilor. In ce priveste numarul de poll-uri, el se bazeaza pe dorinta noastra de a da posibilitatea tuturor de a alege si alte titluri decat doar pe acela de Miss. Asta - am zis noi - asigura: a) posibilitatea unei participari mai diversificate si deci b) o votare mai democratica, lasand totodata c) mai putin loc pentru interpretari - binevoitoare desigur - in ce priveste decernarea premiilor de catre comitet. Ideea mai multor poll-uri are caracter de pionierat si pentru datzile viitoare va putea fi - sau nu - preluata, in functie de experientele pe care le facem acum. __________________ Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
"Balamucu vesel" inainte de editari...
- de
Ovidiu Moise
la: 10/12/2006 00:19:29
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Apropos de un mesaj al lui Dinu de acum cateva zile, editat la scurta
vreme dupa aparitie, iata ce primesc de la un amic din New York: (acest mesaj a fost initial trimis acum cateva zile redactiei Fotomagazin, prin email. De atunci, liniste ca in padure, sau in pestera... spune amicul meu) Acest text a fost publicat de unul din redactorii dvs la adresa: http://www.fotomagazin.ro/weblog3/ Personal nu ma intereseaza absolut deloc autorul textului, dar mi se pare o absoluta decadere a Fotomagazinului daca permite exprimarea in acest fel a unei pareri personale a unuia din redactorii sai, pe site. Indiferent care sunt problemele dintre autor si Dinu Lazar, este trist ca inca un romanism isi face aparitia in Fotomagazin. Inteleg de ce numele care v-au parasit au facut-o. Eu nu tin sa am de a face cu o revista si un grup de redactori care permit o exprimare de mahala in paginile lor. Pacat de munca atator oameni timp de atatia ani. Intr-o lume civilizata, ceea ce ma tem ca nu este cazul Romaniei, o astfel de exprimare nu este acceptata decat de la publicatii de scandal. Credeam, speram ca sunteti altceva. Cu tristete, D. A. New York, USA "accept neconditionat orice masura de retorsiune sau reparatie,
pe care dl. Dinu Lazar o va considera necesara." Singura mea rugaminte expresa e sa puneti la loc textele lui Ufo privitoare la mine de pe blogul domniei sale de la Fotomagazin. Consider asta absolut necesar, ca sa priceapa lumea ce si cum. Altfel nu e nici o problema, stimate domn. E inceput de saptamina, sa speram ca o sa ne mearga bine, vin sarbatorile, ce mai conteaza. Cum ziceam, sa trecem peste aceasta comedie si sa ne indreptam atentia spre alte lucruri mai utile. Pe de alta parte, chestia asta cu Fotomagazinu` imi aduce aminte de un banc: ============================= Doctorul iese din sala de nasteri cu un copil. Il tinea atarnat de un picior. Tatal incremenit. Doctorul loveste copilul de primul perete, il ia de maini si il da cu capul in usa. Tatal este terifiat. Sange peste tot, doctorul rade sinistru, tatal la un prag de infarct. Doctorul devine brusc serios si compatimitor: - Haideti d-le, nu mai stiti de gluma?! A murit la nastere. ===================== Si alt banc, sa vedeti diferenta dintre o revista foto straina si una romaneasca: ===================== In sala de operatie (chirurgul catre asistent): - Anestezie. - De-a noastra sau de import? - De import. - De import s-a terminat. - Atunci de-a noastra. - Nani, nani... ======================================= "Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya
Adevarul in si prin persoana. Adevarul Persoana. Acel mediu despre care vorbesti este persoana. E singurul mediu in care accept sa caut. Iductie si deductie in si prin persoana. Nu vorbesc despre valori (includem si adevarul) intr-un spatiu impersonal, nepersonal. Pentru mine asta este inceputul, mijlocul si sfarsitul oricarui demers. O relatie este pana la urma un circuit, o calatorie, pe care compozitia sineului o face in afara si se intoarce reflectata in desine. In aceasta situatie nu cred ca mai are importanta prea mare "deschiderea" celuilalt. Eu pot avea o relatie persoanala cu el in sensul ca "datul meu ontologic" se oglindeste din el ca "respins" si asta este o relatie, o relatie semiratata...relatie totusi. Nu poti avea numai relatii autentic tintind spre perfectiune cu toti (desi asta este obiectivul). Textul care prilejuieste acest dialog se numeste "o cutie de chibrite" tocmai pentru ca nu pot oferi certitudini ci doar o discutie pe franturi pe care eu le consider intr-un fel (fara sa am pretentia ca le vad mai bine decat un altul). In legatura cu "dusul mai departe". Exista oare o fractura intre substanta si manifestare? Pentru mine "autentica faptuire trebuie sa aiba o fundamentare ontologica" o iesire in act cu toata fiinta. Nu conteaza daca atitudinea e gresita sau rea, ca sa fie autentica trebuie sa aiba in spate tot datul ontic. Tocmai de aceea spuneam ca duc cu mine ceea ce sunt si acumulez tot ceea ce fac, pentru ca sunt ceea ce sunt, adica "nimic"; dar nu sunt "nimeni". Sunt "nimic" dar sunt in acelasi tip "cineva". O relatie in care ai controlul e tiranie. Tocmai prin caracterul sau imponderal si neprevazut o relatie este "izvor" si "varsare" a libertatii. Drumul pe care mergem spre "izvor" sau spre "varsare" nu este spre puncte diferite. E acelasi punct. Dar nu trebuie vazut ca plecare si destinatie. Daca nu il vedem astfel o sa fragmentam totul. De ce se intampla asa? Nu stiu. Imi asum faptul ca persoana este si taina sau in primul rand taina. In acest fel adevarul si celalalte valori (vazute in perspectiva relationala) sunt inepuizabile. Cand te vei epuiza pe tine le vei epuiza si pe ele. In mod normal e usor sa realizezi ca esti, ca eu sunt un eu. Dar cine sunt eu? Asta ar trebui sa ne tina ocupati o vreme. Am impresia ca in momentul in care conceptualizez unele lucruri le distrug in parte. Pentru ca un cuvant poate sa fie foarte nepriceput. Cu decizia si acceptarea. Ca sa fiu scurt...decid sa accept daca da sau nu. Daca accept urmeaza noi si noi decizii. Daca nu iar urmeaza noi si noi decizii. Nu vorbim de o decizie care ucide ci de o decizie care face viu (buna sau rea). Omul ca persoana este dinamic (tocmai de aceea nu se poate defini). Hotararile si actele lui ar trebui in mod normal sa aiba aceasta dimensiune personala. Deci si ele au acel dinamism. Decid mereu, in fiecare secunda. nu e un punct in care am decis si gata urmez drumul fara sa fac act de libertate (decizie in cazul de fata). Prin faptul ca pot spune sunt liber inseamna cu alte cuvinte ca spun "aleg in fiecare moment" Ai pierdut libertatea in momentul in care nu mai decizi, in care dinamismul tau existential a disparut. Cea mai urata parte dintr-o poveste este "au trait fericiti pana la adanci batraneti". Adica cand ai devenit un caz, un tip, nu mai esti o persoana. Libertate si independenta .... geometric vorbind viata omului este in fiecare moment o rascruce. Am ales ieri, aleg azi, aleg maine. Din cate-mi dau eu seama, esti mai vechi ca mine. Asa de vechi, incat nici n-am prins perioada aia in care spui ca erai agresiv.
Trecand peste asta, n-am nici un an de cand sunt pe-aici. Insa numai pe tine si pe inca doi-trei i-am auzit cu asta: "Orice user incepator care intra pe Cafenea, indiferent ce posteaza, este luat in primire de ''greii'' forumului!" asa, la modul peiorativ. Si eu "am fost luata in primire", daca asta inseamna a ti se comenta textele. Si mi-a convenit. Si lauda si critica. Nashpa ar fi fost sa nu fiu bagata in seama. Si, da, m-am si certat si cu "greii" si cu "usorii"... si ce? Motivele de cearta trec, sau se recunosc ca nerealiste, lucrurile se aseaza in timp. Nu cred ca-i o solutie sa-ti fluturi stigmatul pe care se pare ca ti l-ai capatat, umilindu-te pe unde ai ocazia s-o faci. Unde speri sa ajungi? -------------------------------------------- "Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
/././././././././
- de
Homo Stultus
la: 14/12/2006 16:08:19
Modificat la: 09/04/2007 00:33:54
(la: o cutie de chibrite) "Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya
Nu stiu ce trebuia, in general nu cred in regulile de etica sociala (decat ca necesare dar nu suficiente). Deci la libera alegere daca clarificam, tulburam, laudam, criticam. Eu incerc (dupa posibilitatea datului contextual) sa "ma pliez" (urata expresie) solicitarilor de pe subiectele care ma intereseaza. Nu stiu daca ajuta cu ceva discutia, dar am gasit azi in "programul de lectura" un pasaj din Clement Alexandrinul (autorul caruia i-am dedicat sfarsitul asta de an), pasaj pe care doresc sa il impartasesc. Suna cam asa: "Nu ne-am nascut avand virtutea innascuta in noi, nici nu creste in noi in chip firesc, asa cum se intampla cu celelalte madulare ale trupului nostru, cu care ne-am nascut si care mai pe urma cresc in chip firesc - ca virtutea nici n-ar primi lauda, daca nu am savarsi-o datorita vointei noastre libere -; virtutea, apoi, nu se desavarseste in urma imprejurarilor in care traim si a obisnuintei adaugate, asa cum invatam limba - ca aproape asa se naste viciul. Tot asa si cunoasterea, gnoza, nu se dobandeste prin vreo tehnica oarecare ce-si propune fie castiguri materiale, fie ingrijirea trupului, dar nici prin invatarea stiintelor enciclice. Ce bine ar fi daca ele ar putea pregati sufletul si i-ar putea sluji! Legile statului, la randul lor, sunt poate in stare sa stavileasca faptele rele; dar nici ele si nici argumentele, proprii sa convinga, nu pot oferi o temelie stiintifica adevarului, pentru ca sunt superficiale. Filosofia elena, insa, curateste mai dinainte oarecum sufletul si-l obisnuieste mai dinainte sa primeasca credinta, pe care adevarul zideste cunoasterea, gnoza." (Clement Alexandrinul Stromata a VII-a Cap. III, col. 19-20.) Nu am pus acest text ca sa nasc controverse sau discutii interminabile. Mi s-a parut ca are o oarecare legatura cu discutia noastra in ansamblul ei. Mai mult decat atat, pune lucrurile intr-o perspectiva noua (la care nu stiu inca daca ader fara retinere). Care ar fi acel element pe care l-am omis pana acum (cel putin eu)? Faptul de a vietui corect nu este acelasi lucru cu a vietui virtuos. In felul acesta se pare ca adevarul nu este in mod simplu numai o problema de alegere ci si una de exercitiu. Din punct de vedere filosofic categoria "adevar" desemneaza corespondenta a ceea ce cunoastem cu obiectul demersului de cunoastere. Dar nu discutam filosofic. Am omis un lucru fundamental in discurs, si pentru asta imi pare rau. Ar trebui sa ma invat minte si sa studiez problema in toate aspectele ei inainte sa o arunc in discutie. La problema deschiderii. In nici un caz nu pot sti cum ma percepe celalalt. Pentru mine important este cum ma percep eu in relatie cu el si cum il percep pe el in relatie cu mine. Normal ca voi fi perceput distinct de fiecare. Fiecare are datul lui. Eu am publicat mai demult un ciclu despre relatie si despre natura relatiei si natura umana. Multe carente si acolo. Dar important este ca aceasta problema a naturii umane a fost atinsa. Nu imi pot permite sa abordez relatia din perspectiva unui "tu". Pentru ca foarte probabil ceea ce voi obtine este o imagine pe care "eu" o fabrica despre acel "tu". Nu abordez discutia din "cadrul general" (desi unele puncte converg in acest cadru) ci doar dintr-o alta perspectiva. Vorbesti despre neliniste... Nelinistea este inerenta vietuirii in trup. Nu avem decat o singura certitudine "hic et nunc" mai departe trebuie sa primim provocarea. Aveam vreo sase ani. Era in preajma Craciunului. Un unchi de-al meu in vizita la noi. Din vorba in vorba ajungem sa discutam despre existenta Mosului. Si eu imi manifest scepticismul proaspat dobandit, dintr-o discutie cu niste copii mai mari. Iar unchiul, ca ultim argument imi tranteste: "daca nu crezi in el, nu vine". In clipa aia mi s-a daramat lumea... Cred ca am trait atunci prima mea dilema. A rezolvat-o Mosul, venind:)
Mi-ai starnit nostalgii cu textul si cu amintirile tale. Multumesc. Lost without music in a world of noises Religia are la baza texte in care zeii si miracolele lor interfereaza cu religiosi alesi. Isus nu mergea pe apa, istoria lui a fost deformata de cei care credeau zeul o fiinta.
...wow...mi se adreseaza great womaan,miss cafenea 2006 in persoana... doream eu s-o fac primul asa cum ii sade gigea unui gentlemaan...vroiam sa-ti ofer felicitarile,masa si dansul pentru
cea mai mishto intalnire de gradul 3 cu mos craciun...mishto ,pentru ca era mai greu sa decriu amestecul de mirare si naivitate din ochiul copilului,ironia adultului intr-un singur epitet...mai bine zis un text perfect pentru noul album al adei milea
|
 loading... |
(la: Aş spune că...)
De idee, de eschimosi sau din dorinta de a abate atentia de la legatura de chei a gandurilor?
Prima varianta se apropie de adevar, cu un mic amendament: de idei...ca este mai multe.Concis, cand se umple paharul, il vars razand...Oricum se va umple iarasi, asa ca ce rost ar avea sa bocesc dupa continut?
Tu ai ziduri imprejmuitoare?
Da, ca orice fortareata greu de cucerit.oD
Lumile plane se descurca foarte bine cu doua dimensiuni. Tu?
Destul de greu,dar depun sustinute eforturi in acest sens.Chestie ce tine de ritmul de adaptare...
Pacat ca nu-mi da nimic in gand. Nimic altceva decat "Bine-ai venit" sau "Mai scrie".
Ai spus destule...multumesc.Asa primire nici nu visam ca voi avea...Sincer, ma gandeam de multa vreme sa bat la portile astea, dar mi-era putin frica.De scris am mai scris, am si trimis inca...sase texte, daca nu ma insel...dar a trecut ceva vreme si inca n-au aparut.(Sper ca moderatorul mesajului sa nu ma considere troll!! Am vrut sa intreb pe forumul indicat, dar nu l-am gasit...)
Dar...astept! Poate cineva isi va face timp sa le dea drumulin lumea larga.:)
Multumesc pentru trecere.