comentarii

texte despre carte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Prezentare de carte - de zaraza sc la: 29/11/2011 11:53:32
(la: Lansare de carte)
Nu-mi place sa fiu dezinformată, dar asta e... A fost prezentare de carte, nu lansare. Nu ştiu pe cine să dau vina... pe dorinţa mea de a fi informată rapid, exact, pe faptul că soţul meu e la prima prezentare/lansare sau pe altceva.

Până se va hotărî Sorin ce text va publica aici, am adus coperta IV, şi aşa-zisa clapetă, un scurt text din carte, aflat pe banda îngustă de pe copertă şi pe semnul de carte.

Editura publică numai poezii... deci sunt poezii. Unele sunt lăsate în forma prozei, versurile fiind atât de lungi, încât probabil s-a preferat alternanţa versuri/proză.

Lansarea se preconizează a avea loc în februarie, anul viitor, la Bistriţa, deoarece Centrul de Cultură din Bistriţa a finanţat cartea.

Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

liceu - de cactus la: 13/05/2006 06:51:27
(la: ce se intampla cu copiii nostri la scoala)
sunt serii de elevi si serii de elevi, asa cum sunt profesori si profesori....poate ca liceul este unul cu un bun renume in a fi dat lumii oameni deosebiti iar generatia copilului dumneavoastra nu este una inscrisa in "tiparul" generatiilor anterioare...sau poate ca profesorii nu sunt pregatiti sa vorbeasca pe limba copiilor....am copil de aceeasi varsta si stiu ca ei primesc uneori informatii utile de altfel, dar intr-o maniera anosta...copiii sunt iuti la minte si doresc informatia altfel ambalata....ce "mergea" acum 40 de ani, este complet perimat astazi....inclusiv textele din carti....va sugerez sa luati legatura cu toti parintii si sa discutati deschis intr-o zi atat cu profesorii cat si elevii...sa fiti toti ca sa vedeti ce se intampla...puneti cele 2 "tabere" fata in fata si arbirtrati....eu zic ca dracul nu e chiar asa de negru....iar despre note...hmmm...e liceu....pretentiile cresc si la copii dar si la profesori...iar notele de la 1 la 10....
..i-am spus copilului ca daca are probleme la scoala sa-mi spuna, in ideea de a ajuta in rezolvarea lor...iar raspunsul a fost:
"- nu imi pot crea probleme pe care sa nu le pot rezolva singura"...asa ca exista si varianta sa se descurce singuri , o medie de 4 pe un trimestru...poate genera un 10 pe urmatorul...caci, invatul de note mari are si dezvat....
irma - de zaraza la: 04/09/2007 11:59:08
(la: Dovada)
stai asa, ca eu crezusem ca am inteles ideea, iar acum m-ai bagat in ceata. ce modificare ai facut in text, cu cartea, ca la mine nu apare. (sau nu ma prind).

cat despre nivele, hm, inteleg, dar eu sunt adepta textelor controlate. adica ma tem ca nivelele involuntare doar amplifica ceata.

zaraza
#232433 (raspuns la: #232431) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de Cri Cri la: 15/01/2010 00:12:15
(la: Mihăiță)
mpai tu esti generos din fire, eu nu :)

eu m-apuc sa citesc inceputul. daca nu ma convinge, deschid la mijloc. daca tot nu, ma duc la urma
paranteza: ai fi surprins cate carti am citit totusi doar fiindca m-a incitat (numai) sfarsitul :)), inchid paranteza
iar daca nimic nu ma convinge, inevitabil apare intrebarea: ce-a vrut asta sa spuna si mai ales ce vrea de la mine? (cu variante: ce se astepta sa inteleg? ce credea ca-mi ofera nou sau interesant? ce naiba l-a impins p`asta sa scrie? etc.) :))
deci textele si cartile, ca si oamenii, in principiu iau. si anume timp si atentie. dar uneori dau mai mult decat au luat

de ce zic ca tu esti generos? fiindca am o banuiala ca citesti tot inainte de a da la pisici sau nici macar lor :)
#516160 (raspuns la: #516147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cri, trebuie sa-ti multumesc - de Sancho Panza la: 03/06/2010 22:07:11
(la: Axis Libri)
mi-ai dat curaj sa ma apuc de munca. adica, sa incep sa adun, cumva, textele pentru cartea aceea pe care o aman de mult timp.
si stii...fermitatea ta si cumintenia cu care iti vezi de drum au fost impulsuri mai puternice decat pisalogeala (plina de bune intentii, de altfel) prietenilor. :)

sa ne povestesti cum va fi maine. iti tin pumnii!
modi - de monte_oro la: 25/10/2010 10:38:50 Modificat la: 25/10/2010 10:41:57
(la: admin, am o mica problema)
mai, teoretic...ai dreptate...sau asa ar trebui sa fie. Dar daca stam sa vedem, de fapt, care-i situatia reala... cre ca intram in tot felul de ciudatenii. De ex... aproape orice site, inclusiv asta, spune "toate drepturile apartin..etc"... unde etc... e titularul site-ului. Dar oare cum is definite "drepturile" alea... ca existenta a site-ului in sine, ca titulatura sau, nu cumva si... automat... ca si continut, deci si ca texte aflate in el? Si ne putem trezi in situatia in care - sigur, prin reducere la absurd - ca cei ce isi publica textele in carti, dar aparute mai intai pe cafenea - ar trebui sa ceara acordul lui Racovitan initial... :))) E imbarligat, parerea mea... de o luam strict pe litere de cine stie ce legi... Io-s convins ca absolut totul se poate rezolva amiabil, civilizat si fara furtuni... ca intr-un gentleman agreement al masurii si bunului-simt evident...
#577540 (raspuns la: #577530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de morgothya la: 21/04/2012 13:10:34 Modificat la: 21/04/2012 13:12:54
(la: "Rebela literaturii romane de azi" - scriitorul Radu Voinescu despre Cristina Nemerovschi)
nu-i vina mea ca primesc laude, este vina cartii mele. promovarea textelor despre carte reprezinta acelasi lucru cu a promova cartea, din moment ce sunt generate de ea :)

oricum, ce fac eu aici nu e promovare, e informare ;)
nu se poate numi promovare in momentul in care doar citezi un text, asa cum a fost el scris, fara a interveni cu nimic, cum e cazul mai sus. daca as fi scris eu articole in cae prezentam intr-un anumit mod cartea mea, atunci poate.
#631904 (raspuns la: #631902) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 08:08:26
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?


Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.

Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin

Carti de fotografie - de (anonim) la: 23/01/2004 01:51:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
La LiterNet, la http://editura.liternet.ro in categoria de fotografie am publicat pina acum carti cu imagini si text semnate de Alexandru Paul, Cosmin Bumbut si Dinu Lazar. Va invit sa le vedeti.

Cu prietenie,
Razvan Penescu
http://www.liternet.ro

Cunosc cartea unui domn re - de gabriel.serbescu la: 14/03/2005 20:33:47
(la: "Ce bine e sa fi desptept si in acelasi timp si roman")
Cunosc cartea unui domn respectabil, care a luat numeroase premii de economie, si care printre altele a fundat un organism care se ocupa de studiarea zvonurilor.
Pare o tampenie, insa personajul in cauza e lipsit de cea mai mica doza de excentricism.
Daca textul asta a aparut in As, ma intreb cine si in ce scop le scrie?
Doar pentru a vinde? sau si pentru a ridica orgoliul concetatenilor care refuza sa creada ca traim in sec XXI, ca la o scara globala sintem o infimitate nationala, si pana la urma notiunea de patrie, asa cum a fost definita ea de corolariul nationalist, dispare treptat in identitatea europeana.
Cui serveste un astfel de text?

#39421 (raspuns la: #39324) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vroiam sa pun textul urmator - de Cassandra la: 05/10/2005 21:10:15
(la: va masturbati?)
Vroiam sa pun textul urmator la concursul de literatura deschis de Yuki dar mi-am dat seama ca locul lui e de fapt aici:) Fragmentul este dintr-o carte a carei publicare a stirnit un adevarat scandal dar l-a consacrat pe autor ca unul din marii scriitori contemporani. O recunoaste cineva?

"Apoi a urmat adolescenta, perioada in care imi petreceam jumatate din timp inchis in baie, descarcindu-mi “pusca” in wc, sau peste rufele murdare din cos. Sau faceam “splat” peste oglinda dulapului in fata careia stateam in picioare cu chilotii in vine... Inconjurat de o gramada de servetele, kleenex si pijamale murdare, imi scuturam penisul virgin cu teama perpetua ca voi fi surprins de cineva chiar in momentul culminant al freneziei. Cu toatea astea ma simteam absolut incapabil de a-mi mentine degetele departe de podoaba odata ce incepea sa mi se extinda de-a lungul abdomenului.

La scoala, in timpul orelor ridicam mina sa cer voie sa ies afara, o luam la fuga pe coridor pina la wc unde ma descarcam dupa 10-15 manevre...

Odata intr-o excursie scotind miezul unui mar, am ramas fascinat (cu ajutorul obsesiei mele) de ceea ce imi sugera golul ramas si am dat fuga in padure ca sa ma arunc peste orificiul fructului, imaginindu-mi ca gaura rece si fainoasa se afla in realitate intre picioarele acelei fiinte mitice care ma chema spunindu-mi “Voinicule” cind suplica sa-i fac ceea ce nici o fata n-a suplicat vreodata. “Oh, baga-mi-o Voinicule “ exclama marul pe care eu il gaurisem prosteste in acea excursie... “Voinicule, oh, da-mi tot ce ai” ma ruga sticla goala de lapte pe care o pastram ascunsa la subsol pentru a-mi introduce cind ma intorceam de la scoala membrul uns cu vaselina. “Hai, hai” striga innebunita bucata de ficat pe care o cumparasem din propria nebunie intr-o dupamasa la macelarie, si ma credeti sau nu am violat-o in spatele unui afis de publicitate pe linga care treceam in drum spre lectia de bar mitzvah.

La sfirsitul primului an de scoala secundara – si a primului meu an de masturbare – am descoperit intr-o latura a penisului chiar unde incepe glandul, o mica pata palida care a fost mai tirziu diagnosticata drept pistrui.

Cancer.

Imi produsesem mie insumi cancer. Atita frecat si intins al propriei carni, imi produsese o boala incurabila. Si inca nu implinisem nici 14 ani! “Nu”, suspinam “Nu vreau sa mor! Va rog, nu!” Dar apoi ma gindeam ca oricum nu mai e mult pina sa devin un cadavru asa incit continuam ca deobicei si ejaculam in soseta. Ma obisnuisem sa ma bag noaptea in pat cu sosetele murdare cu scopul de a folosi una din ele ca recipient la culcare si alta la desteptare..."



Cassandra, am recunoscut text - de irma la: 14/10/2005 12:52:39
(la: Concurs)
Cassandra, am recunoscut textul, dar cum e foarte simplu, mai las si pe altii.

pun si eu unul:

"-A, copoii d-aia, zic. (Nu prea mi-a trezit interesul. Doar vazusem destui copoi.) Lasa ca despre serviciile astea am auzit cate-n luna si stele.
-Nu, dragul meu. Nu sunt copoi. Asculta-ma cu atentie. Il interesa cate ceva din Zona, si mai ales lucruri serioase. N-avea nevoie de baterii, "baza", "stropi negri" sau de alte bijuterii. Nu mi-a spus direct ce vrea, ci numai mi-a sugerat.
-Si ce vrea?
-"Piftia vrajitorului", dupa cum am inteles. Se uita la mine cam ciudat.
-Oho? Ii trebuie "piftia vrajitorului"? Dar de "lampa mortii", intamplator, n-are nevoie?
-Si eu l-am intrebat la fel.
-Si?
-Inchipuieste-ti ca-i trebuie."

(nu-i o lectura foarte elevata, dar e o carte draga mie)
apropo de o carte adevarata - de geraldine_gl la: 02/11/2005 12:53:39
(la: Copacul)
...intr-adevar e mania asta de a publica texte scurte...insa daca preferi, poti citi si cartea...sa stii ca nu public pe net din lipsa tiparului, caci...slava domnului, nu ma plang.
also an observation
#83844 (raspuns la: #83038) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comentariu veridic asupra textului evanghelic !!!!! - de dany22_4u la: 14/01/2006 18:06:30
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Comform citatului pe care l-ai redat se intelege relatia de iubire NU erotica(care vrei tu sa se subanteleaga)-aplecarea catre latura barbateasca, CI iubirea prieteneasca cu sufletul acestuia(SUFLETUL NU ARE GEN).
TE-AS RUGA CA PE VIITOR CAND MAI FOLOSESTI CA ARGUMENTE TEXTE DIN SCRIPTURA SA DAI SI TRIMITEREA LOR EXACTA(EXEMPLU:II Petru 3,16 :"...sunt unele lucruri anevoie de inteles,pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc,ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare";Faptele Apostolilor 8,27-31),nu sa folosesti doar simple citate(as putea spune ca le-ai transformat tu pt. a se apropia de inclinatiile tale).
Daca tot folosesti citate scripturistice referitoare la inclinatia sexuala te mai rog sa fii si obiectiv:fa te rog o recenzie a cartii din Vechiul Testament:Cantarea Cantatilor si transmite-o si altora.
#100201 (raspuns la: #99648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carti in format electronic - de Ovidiu Scarlat la: 21/01/2006 10:45:21
(la: Voi intrebati, voi raspundeti)
Audiobooks Free- http://librivox.org/
Odata intrat intr-un site de genul acesta, gasesti tot felul de link-uri catre alte situri de unde poti descarca carti in format text sau audio.
Carti care ne marcheaza existenta - de doctors la: 24/05/2006 17:45:28
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Intr-adevar,una din cartile care a marcat existenta omenirii(si va avea acest rol inca multa vreme de acum inainte) este Biblia.Scrierile biblice raman un subiect interpretat in multiple feluri pe masura ce se descopera si se scriu noi texte religioase.
text - de zaraza la: 24/09/2006 19:33:22
(la: Concurs)
tocmai am terminat de citit o carte care m-a impresionat extraordinar. nu prea pot zice multe despre ea (altele decat s-au zis in recenzii), insa nevoia de impartasi e asa de mare, ca pun aici un text. sunt curioasa cine-l recunoaste :)

"In cele din urma a iesit din masina si a venit spre noi, imbracata in obisnuitul ei taior gri, tinand servieta strans la piept cu ambele maini. La un semnal am sarit toate deodata in directia ei, ca si cum am fi fost intr-un vis. Abia cand s-a oprit brusc, ca o stana de piatra, am inceput sa murmuram "Scuzati-ma, Miss" si ne-am indepartat.

Nu voi uita niciodata ciudata schimbare petrecuta cu noi incepand din clipa imediat urmatoare. Pana atunci, toata povestea cu Madame fusese, daca nu chiar o gluma, un lucru destul de personal, pe care vrusesem sa-l reglam intre noi. (...) Si nici n-as putea spune ca Madame a facut altceva decat ce am prevazut ca va face: pur si simplu a inghetat si a asteptat sa trecem. N-a tipat si nici macar nu i s-a taiat respiratia. Dar eram toate atat de innebunite sa ii vedem reactia, incat probabil acesta e motivul pentru care ea a avut un efect asa de urias asupra noastra. In clipa in care s-a oprit brusc m-am uitat repede la chipul ei si nu ma indoiesc ca si celelalte au facut la fel. Inca ii mai vad si azi expresia, tremurul pe care facea eforturi sa si-l reprime, groaza extrem de profunda ca nu cumva vreuna dintre noi s-o atinga din intamplare. Si, cu toate ca fiecare a pornit mai departe, am simtit-o toate. A fost ca si cum ne-am fi trezit brusc trecand din soare in frigul unei umbre. Ruth avusese dreptate: Madame se temea de noi. Dar se temea de noi asa cum unora le e frica de paianjeni. Iar noi nu eram pregatite pentru asa ceva. Nu ne-a trecut niciodata prin cap sa ne intrebam cum ne-am simti noi daca am fi vazute asa, daca am fi un fel de paianjeni."

zaraza
Am citit azi prima oara texte - de arinia la: 03/02/2007 11:09:29
(la: intuneric)
Am citit azi prima oara textele tale.Deja ma intreb daca "text" nu e un termen prea sec si oarecum nedrept pentru seva ce se scurge febril dincolo de cuvinte. Si m-am simtit ca un Ciresar(sper sa-ti fie cunoscuta cartea lui Constantin Chirita!;)) in tumultul dezlegarii unui mister.Am pus idei langa idei, comparat date, am "postat"-imi displace cuvantul, pentru ca pana acum eram doar cititor pasiv de forumuri-am postat deci un comentariu la o scriere de-a ta din 2005, in care "pledam" pentru ideea ca Ea te va gasi cand o vei cauta.Intre timp am cautat si alte scrieri si cred (sper...) ca am intuit bine.Semnatara unui comentariu purta un nume la care faceai o anumita referire intr-un text mai recent! Daca am intuit bine, m-as bucura sa stiu ca un spatiu virtual ca acesta a prilejuit poate intalnirea ta cu Ea. Si-ti mai doresc sa lasi sa "curga" tot ce simti, sa se scurga pe tastatura pentru ca...obiceiul ganditului imi fura timpul si un soi de lene nejustificata sau frica , mai degraba, ma rapesc din mrejele scrisului.Mi se intampla rar, ca acum, doar pentru ca mi se pare incredibil sa-mi recunosc trairi infinite descrise cu fidelitate neintentionata de un "necunoscut notoriu..." in coltul asta mustind de Viata al Cafenelei! Scrii frumos si curat! Nu te opri! Ma intreb:eu unde am fost pana acum?...iar daca experienta subterana descrisa a fost realmente traita de tine!...Stay away from the subway! te vreau viu. numai asa poti continua scrisul!!!
Viata ca un castel din carti de joc, hmmm... - de zaraza sc la: 23/03/2007 15:07:55
(la: Filmul documentar "The Secret")
In textul tau sint multe similaritati cu ideile ce le-am gasit in film si in cartea pe care o citesc. Fericiti cei saraci cu duhul o pot intelege si prin faptul ca trebuie sa ne mentinem buna dispozitie, gindurile pozitive si nu sa ne gindim mereu si mereu la necazuri si probleme. O minte limpede e o minte care lasa deoparte acestea.
Adunam cunostinte, dar intr-o zi trebuie sa putem vedea dincolo de ele, viata e frumoasa si cunostintele uneori ne ascund frumusetea ei, ne indeparteaza de simplitatea cu care putem obtine linistea sufleteasca.
Viata e dincolo de castelul din carti de joc. Traim dincolo de castel. Mintea noastra construieste castelul si ne acapareaza. Dar noi existam si ne bucuram de frumusetea acestei lumi indiferent de acest castel al mintii. Clipa e cea care conteaza, mintea ne subjuga aducindu-ne aminte adesea fara rost de necazuri si neplaceri. Am ajuns la o concluzie, pina la proba contrara o consider valabila: cine stie ce vrea sa faca in viata reuseste. Trebuie sa aiba pentru asta ambitie si incredere in el si sa nu se lase doborit de eventuale esecuri. Acestea trebuie sa il stimuleze.
#180024 (raspuns la: #178827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...