comentarii

tia si


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
de ┼čtia cum n-ar fi scos-o ├ - de Simeon Dascalul la: 02/03/2005 09:24:26
(la: V-A DEZAMAGIT BASESCU?)
de ┼čtia cum n-ar fi scos-o ├«n campanie?
#37882 (raspuns la: #37778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. c─â, altminteri, arabii ─â┼čtia, pardon, musulmanii ─â┼čtia - de M a o la: 17/03/2006 10:21:19
(la: Caricaturile lui Mahomed)
Pt. c─â, altminteri, arabii ─â┼čtia, pardon, musulmanii ─â┼čtia au s─â ne m├«n─ânce pe to┼úi.
sau: Leaga bine drobu' ala sa nu-i cada in cap copchilului!!!
sau: Legati gardurile, vopsiti cainii, ca vine armaghedonuuuuuu'!!!!

___________________________
men shi jiao you yu xian
(Mao Tze-Dung)
Ionel ┼čtia ce avea de f─âcut - de Muresh la: 04/06/2007 21:45:26 Modificat la: 05/06/2007 12:29:58
(la: Cuco┼čul vestise o noua zi.)
Veni ┼či ziua c├«nd ├«n fa┼úa lui ├«i puseser─â, nici mai mult, nici mai pu┼úin, pe Campionul Lumii la Categoria Semi-grea.
Din col┼úul lui pe ring Ionel se uit─â bine la campion. B─âtr├«n era Campionul. B─âtr├«n pentru meseria lor. Pe pu┼úin 35 de ani. M├«na st├«ng─â ├«i cam tremura ┼či Ionel pricepu c─â de un ├«nceput a bolii lui Parkinson e vorba. Boala de care sufer─â pugili┼čtii care au "├«ncasat" prea mul┼úi pumni ├«n cap. Mai v─âzu Ionel team─â. Campionul ┼čtia c─â Ionel este un adversar redutabil. Era lucru cunoscut c─â Campionul se va retrage bogat imediat dup─â acest ultim meci. Miza era de 500.000$, care la acea vreme era o sum─â de neauzit. ├Än caz c─â Campionul ie┼čea ├«nvingator, el urma s─â primeasc─â 250.000$. ├Än caz invers, 150.000$, Ionel primind doar 80.000$. Dac─â meciul era indecis, Campionul nu-┼či pierdea titul ┼či primea tot 250.000$, iar Ionel 65.000$.
Ionel ┼čtia ce avea de f─âcut. Dup─â 15 reprize meciul fu declarat indecis ┼či Campionul ie┼či la pensie cu bani ┼či titlu.
A doua zi Ionel primi o vizit─â nea┼čteptat─â, ghici┼úi de la cine ┼či un cec ├«n valoare de 250.000$.
Acum puteau pleca la doctorul din America.
La o lună după operaţie o auzi pe Dina spunînd: "Ionele, ce mai faci, Ionele?"
Erau astea primele ei vorbe din toată viaţa ei.
#202915 (raspuns la: #202906) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ar─âm─âne┼čtia - de armatollu la: 22/01/2008 21:06:27
(la: Limba aromâna)
Ar─âm─âne┼čtia a mea mu┼čat─â
'N cali nu ti am aflat─â
di văr ţi ti ari arucată
ti am di pap ,dad─â ┼či tat─â
cu tini gri: vint,p─âni,ap─â
cu tini dz─â┼či:ar─âcori ┼či c─ârori
cu tini dz─â┼či :lun─â ┼či sori
Ar─âm─âne┼čti gri frati ┼či sor─â
ti aţa cu năsă voi s-mor
ma ma'njinti s-alas un zbor
Ar─âm─âne ┼či ar─âm─ânji
limba gri┼úi f─âr─â ar┼č─ânji
dzua alb─â d─âc cu s'vin─â
c─ând a mia limb─â u s'viad─â lunjin─â
ta s'chiar─â esti crim─â
c─â e di mari r─âdz─âtin─â
e di la limba latin─â.
Nu e pai ţi foc nu ţăni
e di cupaci tuci─âni.
Ni al─âvd─âm ni ┼čtim cu minti
nu ┼čtim c─â al┼ú ni trec ninti.
Pr─âvdzili iu va si duc─â
a lor limb─â nu u aruc─â
Uomu cănd limba a lui nu ţăni
cadi ma hima di un c─âni.
Mintuesc că e buneaţă
s'┼čtii a ta limb─â alt─â-'nvea┼ú─â
c─â┼úe feti ┼či ficiori
s-nu u ┼čtib─â limba a lor.
┼ói dz─â┼či s-mi aduchi┼ú
nu dz─â┼č bun s-mi h─ârdzi┼ú.


De Thoma Thasho(Lali Cioma) din Bobo┼čti┼úa -Albania,




#277493 (raspuns la: #277187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Binecuv├ónta┼úi fie vorbitorii ace┼čtia - Radu Herjeu - de Sancho Panza la: 27/10/2008 16:18:06
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
├Än or─â┼čelul acesta,
Toat─â lumea vorbe┼čte despre iubire.
La col┼úuri de str─âzi, sub stre┼čini cr─âpate,
Se vorbe┼čte intens, se vorbe┼čte voluptuos, se vorbe┼čte ap─âsat
Despre iubire.
Ninge aiurea, degeaba mai plou─â,
Anotimpurile mor nebăgate în seamă.
Drumurile mustesc de praf,
Oamenii nu mai ies de mult la plimbare,
Copacii ┼či-au g─âsit alte slujbe,
├Än ora┼če ├«n care oamenii,
Banali ┼či insipizi,
Nu discută atât de frumos despre iubire.
Câte cuvinte se nasc
Me┼čte┼čugite, aurii, zemoase,
Din gurile muritorilor ace┼čtia binecuv├ónta┼úi
Cu darul vorbirii.
Câte imagini se trec din ochi în ochi
Ca o marf─â de contraband─â nepedepsit─â.
Nu există copii mai înţelepţi decât ai lor,
Cresc de mici ┼čtiind totul despre iubire.
Animalele au emigrat cu toatele,
Pentru c─â ele nu ┼čtiu s─â vorbeasc─â,
Dumnezeul lor n-a fost a┼ča de darnic.
Dar oamenii au suprimat foamea ┼či frigul,
Printr-o permanent─â fericire
Pentru că pot vorbi atât de liberi, atât de netulburaţi,
Atât de cursiv, atât de poetic,
Atât de uman, atât de real,
Atât de profund, atât de permanent
Despre iubire.
P├ón─â ┼či cerul a cobor├ót ├«ntr-o zi,
Curios s─â-i asculte.
S-a a┼čezat l├óng─â v├ónt
La stânga mării,
┼×i-a uitat s─â mai plece,
Albastru ┼či fermecat.

Un str─âin a trecut prin ora┼č.
Stupid, barbar,
Bietul de el,
Ca un accident al naturii.

Acum, la col┼úuri de str─âzi, sub stre┼čini nereparate,
Oamenii vorbesc intens, vorbesc cu voluptate, vorbesc ap─âsat
Despre hainele nepotrivit de fistichii ale str─âinului acela
Care habar n-avea de iubire.
Doamne,
┼×i c├óte cuvinte noi, rotunde, se nasc
Me┼čte┼čugite, aurii, zemoase,
Din gurile muritorilor ace┼čtia binecuv├ónta┼úi
Cu darul vorbirii.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10999/binecuv%C3%A2nta%C5%A3i-fie-vorbitorii-ace%C5%9Ftia/1
Povestea Celui care nu ┼čtia... - de cosmacpan la: 02/09/2010 13:12:04
(la: Mulţumită?)
da ce nu ┼čtia?
nu ┼čtia El c─â ─âilal┼úi ┼čtiau to┼úi...numa lui nu-i spuneau
ei? ┼či ce spune povestea?

Paiu┼čteilea cicolentra a fostropelic─â odatinestoarc─â...da demultiscus...pe c├óndului iereatrea fe┼úele ciumpicloreste de nu se sp─âim├ónto┼čcerea nimerea uit├óndu-li-se-n grohoti┼čuri, da, pe vremuriles acelea...
a┼ča, a┼ča ┼či?
┼či ce? te-ai g─âsinturilos tu ca s─â m─â-nv├ónture┼čti tu p─â mine...
nu bre...da a┼ča ierea vorbiscumul
p─â minen s─â nu m─â-v├órtelnice┼čti p─â fusculin─â c─â cu mine nu-┼úi mergeluie┼čte
cam ├«nghiotorit pe-o-stea ┼či-mi iau valea uite-a┼ča...
#566485 (raspuns la: #566469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat rom├ón, dar spune c├ú nu a stat niciodat├ú s├ú ├«si numere banii. S-a stabilit ├«nc├ú din tinerete ├«n Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune c├ú, ├«n sufletul lui, nu a p├úr├úsit niciodat├ú Rom├ónia. ├Äntr-un interviu ÔÇ×Verde-n fat├úÔÇŁ cu Marius Tuc├ú, Josif Constantin Dr├úgan a explicat de ce se stie at├ót de putin despre el ├«n tara natal├ú si cine ar fi, ├«n opinia sa, ÔÇ×vinovatiiÔÇŁ.

Ôľ¬ Marius Tuc├ú: V├ú amintiti cum ati f├úcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
Ôľ¬ Sunt corecte aprecierile si evalu├úrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
Ôľ¬ Ce credeti c├ú face diferenta dintre dumneavoastr├ú si urm├útorii clasati ├«n topul celor mai bogati rom├óni?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
Ôľ¬ Cu c├óti dintre rom├ónii din top 10 v├ú cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
Ôľ¬ V├ú g├ónditi s├ú v├ú implicati ├«n privatizarea companiilor de gaze din Rom├ónia?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
Ôľ¬ Cum apreciati estimarea c├ú stocurile de gaze din tar├ú se vor epuiza p├ón├ú ├«n 2005?
├Än aceast├ú perspectiv├ú, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate ├«n Rom├ónia. Acest tip de ÔÇ×energie mobil├úÔÇŁ este rezultatul unor resurse care nu se epuizeaz├ú la fel de usor, constituind o alternativ├ú viabil├ú si ├«n viitor.
Ôľ¬ Ati fost nevoit s├ú dati vreodat├ú spag├ú ├«n Rom├ónia?
Eu nici nu cunosc cuv├óntul ÔÇ×spag├úÔÇŁ, a trebuit s├ú ├«ntreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, ├«n diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metod├ú total dezagreabil├ú si descalificant├ú, nu am apelat la ea si nici nu am ├«ncurajat, ├«n tot ceea ce am f├úcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilit├úti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedic├úrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea r├úspicat, cu toate c├ú, deseori, inexplicabil, am ├«nt├ómpinat piedici ├«n concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea rom├óneasc├ú.
Ôľ¬Domeniile dumneavoastr├ú de afaceri sunt foarte variate. Cum se explic├ú diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
Ôľ¬ E adev├úrat c├ú detineti o strad├ú ├«n Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
Ôľ¬ Domnule profesor, haideti s├ú revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din Rom├ónia.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an ÔÇô de 6.000 de lire ÔÇô oferit├ú de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Cultur├ú. Cu acesti bani ├«mi pl├úteam locuinta, ├«ntretinerea si c├óteodat├ú mici aventuri de tinerete. ├Ämi amintesc c├ú am cunoscut o c├ónt├úreat├ú la Biserica Greco-Catolic├ú de la Roma si ├«mi permiteam s├ú o invit c├óteodat├ú la cinematograf. ├Ämi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tin├ónd contabilitatea domnului Rossi, v├ónz├útor de alimente.
Ôľ¬ Care este povestea cartierului Josif Constantin Dr├úgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poart├ú numele, ├«n Lugoj, este una extrem de simpl├ú. Am primit o solicitare din partea municipalit├útii si a locuitorilor acelui cartier ÔÇô unde se afl├ú, pozitionat si sediul Butan Gas International ÔÇô de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceast├ú zon├ú a Lugojului le aveau c├útre regiile locale, respectiv ├«ntretinere, gaze si altele. La vremea c├ónd a fost f├úcut├ú solicitarea, adic├ú anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de important├ú. Astfel, am ajutat comunitatea respectiv├ú si, drept recompens├ú, acestia au hot├úr├ót ca acest cartier al Lugojului s├ú poarte numele meu. De altminteri, mai este o piat├ú, chiar ├«n centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care ├«mi poart├ú numele. Al├úturi se afl├ú si Catedrala Greco-Catolic├ú ÔÇ×Cobor├órea Sf├óntului SpiritÔÇŁ, la repictarea c├úreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea European├ú Dr├úgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii rom├ónesti, de talie european├ú si, de cur├ónd, acreditat├ú.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
Ôľ¬ Care politician din Rom├ónia v-ar convinge s├ú ├«l votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
Ôľ¬ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
Ôľ¬ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
Ôľ¬ C├ót de implicat sunteti ├«n presa din Rom├ónia?
Implicat nu este cuv├óntul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii ├«n Rom├ónia, si m├ú refer la cotidianul ÔÇ×NatiuneaÔÇŁ, ÔÇ×Renasterea B├ún├útean├úÔÇŁ din Timisoara, s├úpt├úm├ónalul ÔÇ×RedesteptareaÔÇŁ din Lugoj, ÔÇ×Buletinul EuropeanÔÇŁ. De asemenea, am investit ├«n televiziune si radio, av├ónd propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Edit├úm, la Bucuresti, ├«n cadrul tipografiei ÔÇ×Fed PrintÔÇŁ, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de natur├ú p├úrtinitoare, politic├ú sau de alt├ú natur├ú, nu am avut si nu avem. Dar am considerat c├ú presa poate constitui, pentru spiritul rom├ónesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care s├ú poat├ú deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de pres├ú au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Dr├úgan, contribuind la r├úsp├óndirea culturii si a rom├ónismului ├«n tar├ú si ├«n Europa. ├Än plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea rom├ónilor de acolo s├ú se exprime al├úturi de semenii lor din tara rom├óneasc├ú. Si, sincer, nu a fost usor s├ú se concretizeze acest lucru.
Ôľ¬ Fundatia European├ú Dr├úgan a editat ÔÇ×Istoria Literaturii Rom├óneÔÇŁ a lui C├úlinescu. Cum ajungea aceast├ú carte ├«n Rom├ónia?
Neexist├ónd ├«n Rom├ónia de foarte mult├ú vreme ÔÇ×Istoria Literaturii Rom├óneÔÇŁ a lui George C├úlinescu, aceast├ú fiind deja epuizat├ú, dar necesar├ú pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii rom├óne, am considerat necesar├ú reeditarea sa ├«n limba rom├ón├ú si ├«n limba englez├ú. Aceast├ú carte am trimis-o ├«n 135 de exemplare tuturor autorit├útilor, ├«ncep├ónd cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profit├ónd de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, av├ónd autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite ├«n scoli.
Ôľ¬ Cum de unele dintre c├úrtile dumneavoastr├ú ajungeau s├ú fie editate ├«n Rom├ónia?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
Ôľ¬ De unde pasiunea dumneavoastr├ú pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
Ôľ¬ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat ├«n urm├ú cu c├óteva luni la noi?
Cred c├ú este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi desp├úgubiti si care au transformat ideea de Holocaust ├«ntr-o ├«ntreprindere de realiz├úri de beneficii condamnat├ú de ├«nsusi profesorul universitar Normal Finkelstein ├«n lucrarea sa ÔÇ×The Holocaust IndustryÔÇŁ, lucrare tradus├ú ├«n multe t├úri din lume. Nu a fost Holocaust ├«n Rom├ónia.
Ôľ¬ ├Än opinia dumneavoastr├ú, ce ├«nseamn├ú s├ú fii bun rom├ón?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
Ôľ¬ Se spune c├ú aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceast├ú admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
Ôľ¬ De ce rom├ónii stiu at├ót de putine lucruri despre ÔÇ×personajulÔÇŁ Josif C-tin Dr├úgan? V-ati ascuns vreodat├ú de pres├ú?
├Ämi doresc ca oamenii s├ú stie c├ót mai multe despre realiz├úrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodat├ú s├ú m├ú fac cunoscut. Tot ceea ce am f├úcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul f├úcut pentru afirmarea valorilor sale ├«n Europa si ├«n lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tip├úrirea ÔÇ×Istoriei Literaturii Rom├óneÔÇŁ a lui C├úlinescu, Fundatia European├ú Dr├úgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculptur├ú a lumii, ├«nainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bun├úvoint├ú fat├ú de societatea rom├óneasc├ú au fost, ├«n general, trecute cu vederea de mass-media rom├óneasc├ú sau au fost minimizate ca important├ú.
Ôľ¬ Cam c├óte interviuri acordati ├«ntr-un an?
Destul de putine.
Despre familie
Ôľ¬ C├ót de des ├«si vede familia cel mai bogat rom├ón?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
Ôľ¬ ├Än anul 2003 al Europei mai exist├ú patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
Ôľ¬ Cum ati caracteriza, ├«n c├óteva cuvinte, profilul rom├ónului si cum ati caracteriza, ├«n c├óteva cuvinte, Rom├ónia actual├ú?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
Ôľ¬ Ce-ati putea s├ú comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
Ôľ¬ Care este opinia dumneavoastr├ú legat de fenomenul globaliz├úrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
Ôľ¬ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plec├úrii din Rom├ónia?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
Ôľ¬ Ati reusit s├ú impuneti cultura rom├óneasc├ú prin ceea ce ati f├úcut ├«n Italia?
Cu prisosint├ú. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocup├úri. Am creat Fundatia European├ú Dr├úgan, reprezentat├ú ├«n marile capitale europene, am editat ├«nc├ú din anii ÔÇÖ50 ÔÇ×Buletinul EuropeanÔÇŁ, care apare si ├«n zilele noastre, am ├«nfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercet├úri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de ast├úzi.
Ôľ¬ Cum ati ├«ncadra ├«n istoria Rom├óniei miscarea legionar├ú?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
Ôľ¬ V├ú veti ├«ntoarce vreodat├ú definitiv ├«n Rom├ónia?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
Ôľ¬ Nu v├ú temeti c├ú fiii dumneavoastr├ú ar putea fi, la un moment dat, ÔÇ×strivitiÔÇŁ de povara averii dumneavoastr├ú?
Povara aceasta se va ├«mp├úrti si va deveni, probabil, ÔÇ×suportabil├úÔÇŁ. Ideea bog├útiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folosit├ú ca atare de viitoarele generatii. At├ót timp c├ót eu am o viat├ú normal├ú si copiii mei vor urma acelasi model: o m├úsur├ú ├«n toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: ├Änfiinteaz├ú, la Bucuresti, ÔÇ×Dr├úgan European Business SchoolÔÇŁ
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pãpusari, eroi si câstigãtori - de SB_one la: 31/12/2003 15:07:00
(la: Decembrie 1989)
Pãpusari, eroi si câstigãtori (23.12.2003)



Marcarea evenimentelor din decembrie ÔÇÖ89 aduce ├«n fiecare an aceleasi ├«ntreb├úri, cele mai multe r├úmase f├úr├ú r├úspuns. Cu trecerea timpului, si actorii principali ies unul c├óte unul din scen├ú.
Cãderea regimului Ceausescu, devenitã certitudine în doar câteva ore ale zilei de 22 decembrie 1989, devine din punct de vedere istoric tot mai mult o poveste nebuloasã. Nu vreau sã mã alãtur vocilor care sustin cu vehementã partizanã teza loviturii de stat. Nu pot însã nici accepta, ca o fatalitate, lipsa oficialã de interes pentru lãmurirea aspectelor neclare ale faptelor din acele zile încrâncenate si udate de sânge.
Paginile editiei de ast├úzi a ÔÇ×Jurnalului NationalÔÇŁ aduc ├«n atentie o serie de personaje aflate ├«n prim-planul evenimentelor din decembrie ÔÇÖ89. Procesul sotilor Ceausescu, asa cum s-a desf├úsurat, r├úm├óne ├«nc├ú plin de enigme si g├úunos din punctul de vedere al Justitiei. Presedintele ├«n exercitiu, dl Ion Iliescu, spunea recent c├ú ├«mpuscarea sotilor Ceausescu a fost un act revolutionar, ceea ce ar da, astfel catalogat, o justificare sentintei neargumentate si procedurii sumare. Este ├«ns├ú de ne├«nteles c├ú la at├ótia ani de la Revolutie ÔÇô s├ú accept├úm termenul ÔÇô ├«n loc s├ú l├úmurim ceea ce s-a ├«nt├ómplat, apar noi semne de ├«ntrebare, f├úcute s├ú ad├ónceasc├ú misterul. Disparitia dosarului procesului Ceausescu este ├«n acest sens ultimul dintr-o lung├ú serie de fapte care ├«nt├úresc convingerea c├ú sunt multi interesati ├«n stergerea urmelor. S├ú nu ne mire c├ónd vom auzi c├ú de la Televiziunea Rom├ón├ú au disp├úrut casetele procesului de la T├órgoviste. Oricum, multi dintre cei care au v├úzut ceea ce s-a ├«nt├ómplat la acel proces, fie din interiorul tribunalului special, fie din unitatea militar├ú condus├ú de generalul (r) Kemenici, nu sunt dispusi s├ú vorbeasc├ú, au c├úutat s├ú intre ├«n anonimat sau au fost trimisi departe de tar├ú.
Nu cred ├«ns├ú c├ú intrarea ├«n negur├ú si uitare a faptelor sunt o fatalitate si ar fi imposibil├ú g├úsirea c├ót mai multor r├úspunsuri la ├«ntreb├úrile despre ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n decembrie ÔÇÖ89. Pierderi de documente din institutii ale statului si pierderi de memorie ale martorilor la evenimente fac s├ú te g├óndesti c├ú operatiunea de ascundere a adev├úrului ar fi programat├ú si condus├ú de un Saddam bine ascuns. El a manevrat atunci si p├úpusile care au iesit ├«n prim-planul c├ótorva zile de foc, fiind scoase din scen├ú cu discretie. Eroii au f├úcut si ei parte din joc, iar c├óstig├útorii programati.
Nu cred într-o asemenea teorie a conspiratiei din simplul motiv cã în România nu poate sã dãinuie o organizatie de o asemenea eficientã si duratã. La noi, totul se bazeazã pe improvizatie, inspiratie si efortul nu are suflu lung. Multe din întâmplãrile de acum 14 ani sunt necercetate pentru cã nu s-a înfiintat nici o institutie care sã aibã acest obiectiv. Ele sunt prea apropiate în timp pentru a cãdea în sarcina istoricilor, iar Justitiei pentru a fi pusã în miscare îi trebuie pricini. Dosarele Revolutiei ajunse în instante au fost mai mult esecuri rãsunãtoare decât aducãtoare de dreptate. Presa are capacitate limitatã de investigare, iar Muzeul Militar nu poate acoperi decât o micã parte a subiectului.
Pentru a putea ajunge la adev├úrurile Revolutiei cred c├ú ar trebui s├ú vorbim deschis despre Minciunile Revolutiei. Cine a declansat isteria cu cei 60.000 de morti de la Timisoara, din ordinul cui s-au deshumat cadavrele din cimitirul s├úracilor, care a fost rolul fostului prim-secretar al Capitalei, Barbu Petrescu, ├«n dezorganizarea mitingului din 21 decembrie, cine a ÔÇ×periatÔÇŁ stenograma sedintelor CPEx s.a.m.d? D├ónd deoparte zgura c├ótorva falsuri vom descoperi poate, mai repede dec├ót credem, adev├úruri.
Mã întreb cine îi ascunde chiar presedintelui Iliescu numele pilotilor din elicopterul fãrã însemne care a mitraliat turnul televiziunii la etajul unde se afla nucleul de conducere al Revolutiei. Ancheta ar fi simplã, cred. Nici un aparat, din cele putine aflate în dotarea armatei, nu decola fãrã un ordin de zbor. Asta ar fi doar o sugestie. Dar cine sã facã ancheta, dacã nu-i o plângere, iar pilotii au, se stie, o meserie de risc.


Dan Constantin / Jurnalul National



Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7498 (raspuns la: #7445) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Voi probabil percepeti un med - de My la: 04/01/2004 19:33:56
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Voi probabil percepeti un mediu în functie doar de experienta personala imediata. Unii ar putea fi fericiti si în Coreea de Nord, daca nu au probleme cu stapânirea. Asta înseamna ca sistemul coreean de nord e ceva la care sa te uiti cu gânduri pozitive ?

Trebuie sa mi se ceara MIE spaga la primul contact uman ca sa ma revolt ? Fauna care misca si actioneaza în jurul meu nu îmi provoaca nici o reactie ? Mentalitatea pe care o vad, chiar daca de multe ori nu atinge un turist în trecere de o saptamâna, trebuie sa ma lase indiferent ?

Vilele pe lânga care trec, mizeria din orase, programele tv, spitalele, pensiile, capra vecinului, politia, functionarii publici, toate astea îmi provoaca o scârba imensa. Prefer sa stau departe.

Daca am timp si bani ma duc în excursie în alte tari, de ce sa dau bani doar ca sa mi se reaminteasca activ cosmarul pe care l-am trait atâtia ani ?
Ce parere aveti? - de Catalina Bader la: 13/01/2004 03:45:01
(la: Romania, in Africa economiei)
Banii sunt corect directionati?
Adica vi se pare normal ca un om care isi plateste impozitul la stat sa nu primeasca nici macar o aspirina gratis in spital iar oamenii strazilor sa primeasca totul?

Vi se pare ca exista un control al banilor cheltuiti pentru acestia sau asta e doar o noua forma de a dispare banii din spitale?!

Spitalul de urgenta este primul si cam singurul adapost la indemana ÔÇ×oamenilor strazilorÔÇť. Pentru aceste cazuri, autoritatile locale ar fi trebuit sa puna la punct unitati medico-sociale. MAGDA MARINCOVICI

Ministrul Sanatatii, Ovidiu Branzan, facea zilele trecute un apel catre directorii de spitale si unitati medicale sa nu refuze, mai ales in perioada rece, sa ingrijeasca si sa acorde asistenta medicala persoanelor care traiesc pe strazi.
DIFICULTATI. In spatele apelului facut public de catre ministrul Sanatatii sunt doua probleme majore. Una, de ordin financiar, spitalelor nefiindu- le alocate fonduri suplimentare pentru tratarea acestor cazuri. Si a doua, de ordin organizatoric: neinfiintarea unitatilor medico-sociale, care au ca destinatie ingrijirea acestei categorii de persoane. Cu sau fara acest apel, directorii spitalelor au dat si, probabil, vor mai da ajutor acestor oameni. Diferenta este ca acum, comparativ cu anii anteriori, directorii sunt controlati si pusi in situatia de a da socoteala pentru fiecare ban cheltuit. Iar ÔÇ×cazurile socialeÔÇť inseamna hrana, haine, medicamente ÔÇô bani care nu sunt prevazuti in nici un contract- cadru dintre spital si casele de asigurari de sanatate.
PREOCUPARE. Seful Departamentului de garda al SUUB, medicul Andrei Georgescu, spune ca in salonul tampon de la parter si pe culoarele altor sectii sunt gazduit i aproximativ 30 de oameni ai strazilor. Rulajul e mare. Majoritatea sunt necunoscut i. In fisele de internare n-au nume, au insa precizate diagnostice. Invariabil apar: Necunoscut. Hipotermie. Directorul Matilda Constantinescu tine aproape cu comandantii Merliu, de la Sec- tia de Politie a Sectorului 5, si Eftimie de la Sectia de Politie a Sectorului 6, incercand sa descopere vreo portita de intrare pe un fagas cat de cat normal al acestor oameni. Nu-i deloc treaba de spital si chiar e dificila.
CHELTUIELI. O zi de spitalizare la SUUB costa intre 300.000 de lei partea ÔÇ×hoteliera, la care se adauga banii pentru analize, investigatii, medicamente in functie de diagnosticÔÇť, precizeaza Matilda Constantinescu. Medicul Bogdan Oprita, coordonatorul Departamentului de Garda al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca, ne spune ca aici medicatia si cazarea zilnica pentru un pacient sunt intre 700.000 si 1.000.000 de lei, costurile crescand daca pacientului i se recomanda investigatii mai complexe, internare in Sectia de terapie intensiva
o *trista* istorie a fotografiei romanesti - de Dragos Bora la: 07/02/2004 12:38:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutari!

Aveam nevoie sa ma uit prin niste reviste "Fotografia"
asa ca hai sa le caut la biblioteca.

M-am dus mai intii la o fosta colega, la biblioteca universita-
tii din Bacau. Fara prea mare speranta.
Evident, n-am gasit colectia revistei "Fotografia".
Da' am remarcat ca aveau colectia revistei "Fotbal si mai nu
stiu cum" de prin anii '70, inca.

Bun... Hai acum intins la biblioteca judeteana.
Are si site, http://www.bjbc.ro, da' io fusei la fatza locului.

Unde, sa vezi si sa nu crezi (da' numa' dac-am fi suedezi),
n-aveau colectia revistei "Fotografia"...
Da' ghiciti ce aveau in schimb...
Da, ati ghicit, revista "Fotbal si mai nu stiu cum" cu colec-
tia incepind tot de prin anii '70...

Cum naiba, ca revista "Fotografia" era ieftina, aparea rar si
... tot n-o au... ... ... :-(

Cam asa se fotografiaza istoria...
;-(
db
#9094 (raspuns la: #9062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Obr─âznicie legionar─â - de Filip Antonio la: 09/02/2004 09:20:49
(la: Evreii si o manie curioasa..)
"atata timp cat nici un tribunal international n-a judecat ca România este responsabila de Holocaust, cred ca sunt premature si rau plasate orice afirmatie ca ar fi fost.
a fost in alta parte, sunt de acord"

┼×i c├ónd ar trebui acest tribunal interna┼úional s─â se pronun┼úe pentru ce s-a petrecut ├«n 1941 - 1944? Poate ├«n 2041?


"au fost victime evreiesti in România, dar sunt victime de razboi
deportati au fost toti comunistii : evrei, români si ce mai erau ca natie..."

A fost deportat─â ├ÄNTREAGA popula┼úie evreiasc─â a Basarabiei ┼či aproape ├«ntreaga popula┼úie evreiasc─â a Bucovinei (inclusiv a sudului Bucovinei, neocupat de Stalin). Dintre ace┼čtia jum─âtate au pierit ├«n transnistria. Dac─â asta nu e sistematic, nu ┼čtiu ce e sistematic. ├Än plus regimul Antonescu se face vinovat de uciderea a numero┼či evrei transnistreni, de masacrul de la Dalnic-Odesa (22-24 octombrie 1941) ┼či de deportarea ├«n mas─â a tuturor evreilor din Odesa.

"dar sa spui ca a fost organizata in România o exterminare sistematica, in masa...
deportarile facute in Romania n-au fost in campuri de exterminare, comunistii romani sau legionarii au fost si ei închisi sau deportati de catre Antonescu, la acelasi titlu ca si evreii.."

Se pare c─â n-ai auzit de lag─ârele de exterminare de la Bogdanovka, Ahmecetka ┼či Domanievka, de pe malul Bugului. Am pus informa┼úie ├«n limba englez─â pe acest forum despre aceste lag─âre ale mor┼úii, dar o persoan─â nevricoas─â a f─âcut o cvasi criz─â de isterie.

"legionarii care au fugit din România spre Germania, au fost si ei internati in lagare in Germania...de catre fascisti.. o stiati?"

Da, un lag─âr care i-a salvat de la moarte, c─â i-ar fi b─âgat la zdup Antonescu sau i-ar fi trimis pe front. Altfel au fost folosi┼úi ca arm─â de ┼čantaj ┼či dup─â 23 august 1944 au fost declara┼úi guvern ├«n exil la Viena.
#9203 (raspuns la: #9199) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
exact - de (anonim) la: 09/02/2004 18:47:43
(la: Romani in strainatate)
Da. Nem┼úilor le-au dat al┼úii ce au acum. Pensiile li le pl─âtesc fran┼úujii. ┼×i n-ai s─â auzi de corup┼úie ├«n veci, spre exemplu ├«n Portugalia.
C├ót despre engleji, ─âia au ├«ntr-adev─âr criterii valide de promovare profesional─â. At├óta timp c─ât e┼čti de culoarea potrivit─â, ┼či te afli ├«ntr-o raz─â de mai pu┼úin de 5 kilometri de la locul crimei.
Da' ─â┼čtia au o scuz─â, n-au stat sub c─âlc├ói de cizm─â ruseasc─â 50 de ani. Ia uite-te ├«n schimb la cehi, sau la unguri, sau la croa┼úi, ce pro┼čti ├«s, c─â stau la ei acas─â ┼či muncesc ├«ntru cre┼čtere de PIB (hai s─â zic GDP, s─â m─â pricepi).
Rom├ónii e mai de┼čtep┼úi nene dec├ót ─â┼čtia, ei a┼čteapt─â r─âbd─âtori, s─â vin─â cineva s─â le dea, s─â-i promoveze, s─â le pl─âteasc─â pensii... ┼×i dac─â se satur─â s─â tot a┼čtepte, pleac─â s─â-┼či realizeze idealurile de ob┼úinere de pensii de la nem┼úi.
#9269 (raspuns la: #9256) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Logica comunista si logica taranului - de belazur la: 29/02/2004 06:44:00
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
Iata un fragment dintr-o scrisoare trimisa la rdactia Timpul cand se discuta asa-zisul proiect al "Politicii nationale a RM" in Parlament:

"├Än timpul dezbaterilor parlamentarilor comuni┼čti pe marginea programului antina┼úional adoptat de ei la sf├ór┼čitul anului trecut din ini┼úiativa pre┼čedintelui Vladimir Voronin, liderul comuni┼čtilor din legislativ, Victor Stepaniuk, a spus, z├ómbind veninos, c─â ne face dreptate ┼či nou─â, rom├ónilor din R. Moldova, consider├óndu-ne ca minoritate na┼úional─â.

├Än ce const─â viclenia lui Stepaniuk? Potrivit lui, se corecteaz─â o nedreptate istoric─â, atribuindu-se un loc ┼či rom├ónilor ├«n statul nostru polietnic ┼či policultural. Adic─â, dac─â insista┼úi, la noi, constituie ┼či rom├ónii o minoritate de vreo 9%, ┼či mul┼úumeasc─â-se cu ceea ce le d─âm. Chiar ├«i mul┼úumim. ┼×i nu numai lui Stepaniuk, dar ┼či celorlal┼úi demnitari care ├«┼či bat joc de noi.

Totu┼či, a┼č vrea ca adev─ârul s─â-l scoatem la iveal─â ┼či s─â-l cunoasc─â ┼či ei. Alde Stepaniuk folosesc o matematic─â simpl─â: ├«n st├ónga Prutului exist─â at├ó┼úia rom├óni c├óte procente de voturi a acumulat PPCD ├«n alegerile parlamentare. E o aiureal─â. Eu, bun─âoar─â, nu am votat pentru PPCD, de┼či sus┼úin toate ac┼úiunile patriotice. Vre┼úi s─â ┼čti┼úi pentru cine? V─â spun: votul meu, ca ┼či al multor altor aleg─âtori rom├óni, a nimerit la Partidul Comunist, fiind ad─âugat la cele circa 50% de voturi date pentru comuni┼čti de rusofili ┼či de pensionarii nostalgici dup─â trecut.

A┼čadar, v─â rog s─â mai ad─âuga┼úi ├«nc─â circa 20% la minoritatea rom├ón─â, plus majoritatea celor care au sus┼úinut partidul de Opozi┼úie (Braghi┼č). E o matematic─â simpl─â, dar logic─â, prin care se vede c─â da┼úi cu oi┼čtea ├«n gard atunci c├ónd vorbi┼úi de rela┼úii na┼úionale ├«n statul moldovenesc polietnic.

Orice om s─ân─âtos de cap are dreptul s─â-l ├«ntrebe pe Victor Stepaniuk: "Ce ne facem cu moldovenii care locuiesc ├«n st├ónga Prutului ┼či sunt n─âscu┼úi p├ón─â la anul 1940 inclusiv, pentru c─â ace┼čtia, de jure ┼či de facto, sunt rom├óni?". ├Äi ├«ndemn pe autorii noii politici na┼úionale s─â ridice din biserici actele celor n─âscu┼úi p├ón─â la 1940 sau s─â intre ├«n arhive ┼či o s─â se conving─â c─â to┼úi au indicat─â na┼úionalitatea rom├ón.

Sunt n─âscut ├«n 1940 ┼či sunt rom├ón. Am copii ┼či nepo┼úi: cum m─â sf─âtui┼úi s─â-i numesc, stima┼úi parlamentari, la care minoritate etnic─â ├«i arunca┼úi?

├Än leg─âtur─â cu cele expuse, consider c─â, la recens─âm├óntul apropiat, to┼úi b─â┼čtina┼čii n─âscu┼úi p├ón─â la 1940 trebuie s─â fie ├«nregistra┼úi rom├óni, iar urma┼čii lor direc┼úi nu pot fi numi┼úi de alt─â na┼úionalitate dec├ót tot rom├óni.

Ion Cârlig,
or.Orhei

http://www.timpul.mdl.net/Article.asp?idIssue=17&idRubric=326&idArticle=701
#10929 (raspuns la: #10917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
BBC zice ca sunt mai multi... :( - de belazur la: 13/03/2004 14:01:49
(la: Atentatul din Madrid)
Dar poate greseste.

Guvernul României a declarat ziua de 14 martie zi de doliu naţional

13.3.2004 17:30 Ora României

Guvernul a declarat ziua de 14 martie zi de doliu na┼úional, ├«n amintirea rom├ónilor uci┼či ├«n atentatele teroriste de la Madrid. Totodat─â, luni, la ora 14, pe ├«ntreg teritoriul ┼ú─ârii va fi organizat un moment de reculegere, ├«n semn de solidaritate cu poporul spaniol. Potrivit premierului Adrian N─âstase, ├«n atentatele care au avut loc pe 11 martie ar fi decedat 8 cet─â┼úeni rom├óni, iar al┼úi 8 rom├óni sunt da┼úi disp─âru┼úi de familiile lor, care le-au confirmat ├«ns─â prezen┼úa ├«n trenurile ├«n care au avut loc exploziile. De asemenea, 29 de cet─â┼úeni rom├óni se afl─â sub ├«ngrijire medical─â ├«n spitalele din capitala Spaniei. "Acolo, ├«n Spania, a curs s├ónge rom├ónesc nevinovat. Nici un gest ┼či nici o vorb─â nu pot ├«nlocui sau alina durerea celor care au pierdut pe cineva la Madrid. Dar cred c─â, ├«n aceste momente, fiecare dintre rom├óni simte durerea, iar aceast─â durere trebuie s─â ne solidarizeze", a declarat Adrian N─âstase.

La Bucure┼čti, Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale a anun┼úat c─â are preg─âtite dou─â aeronave pentru repatrierea r─âni┼úilor, dac─â ace┼čtia vor dori s─â se ├«ntoarc─â ├«n Rom├ónia pentru continuarea tratamentelor. De asemenea, Compania TAROM a anun┼úat c─â va transporta gratuit, ├«n Spania, c├óte dou─â persoane din fiecare familie afectat─â de atentate.

├Än ceea ce prive┼čte m─âsurile de prevenire ┼či combatere a terorismului ├«n urma atentatelor din Spania, Guvernul a anun┼úat ├«nfiin┼úarea, ├«n cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei celule de criz─â pentru rom├ónii afla┼úi ├«n str─âin─âtate, dar ┼či alertarea centrului de coordonare operativ─â antiterorist─â din SRI, respectiv intensificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei.
#11970 (raspuns la: #11962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce poate fi sufletul -teorie 2002- fragment din cartea mea - de adacartianu la: 20/03/2004 15:08:18
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
DIAVOLUL: A┼ča c─â tu crezi c─â e┼čti singurul vinovat de p─âcatul de a dori? Dar oare, nu Dumnezeu a l─âsat ├«n oameni ┼či ├«ngeri sim┼úirea, nu el a eliberat sufletul acesta plin de dorin┼úi ┼či pasiuni, chiar dac─â sufletul ├«ngerilor difer─â de cel al oamenilor.
INGERUL: Problema ta este conceptual─â, nu cred c─â via┼úa ta nu ┼úi-a oferit nimic altceva dec├ót o oarecare for┼ú─â distructiv─â, iar ├«n┼úelepciunea te-a ocolit cu des─âv├ór┼čire! Ar fi absurd s─â descop─âr c─â e┼čti doar viclean ┼či at├ót!
DIAVOLUL: Viclenia e o parte consistentă a firii mele, iar despre înţelepciune nu pot spune că m-ar ajuta cu ceva, astfel că nici nu o consider necesară planurilor mele care includ lumea. Departe de mine să gândesc că isteţimea mea poate fi întrecută de înţelepciune. Dar ce vrei să spui cu asta?
INGERUL: Problema sufletului este una de esen┼ú─â, sufletul fiind esen┼úa universal─â pe care nici m─âcar Dumnezeu nu a creat-o! Sufletul este o energie independent─â pe care Dumnezeu poate doar s─â o modeleze prin virtutea unor legi universale, ├«ns─â nu o poate transforma. Ins─â┼či Dumnezeu s-a n─âscut cu sufletul ├«n sine ceea ce demonstreaz─â evident c─â ┼či ├«naintea existen┼úei Lui sufletul era eternitatea. P├ón─â ┼či Dumnezeu a luat na┼čtere din suflet, asemeni oric─ârei crea┼úii lume┼čti sau universale! Sufletul fiind baza, restul sunt doar am─ânunte.
DIAVOLUL: Il consideri pe Dumnezeu doar un amănunt?! Ti l-ai urcat în cap definitiv acum!
INGERUL: Ba nu! Vezi, asta înseamnă lipsa de înţelepciune! Adevărul nu poate fi contestat, iar lupta ta aprigă de secole este o absurditate care s-a născut tocmai din lipsa ta de înţelepciune. Nu poţi fura puterea unei fiinţe asupra unei lumi atâta timp cât nici puterea ei nu este integrală. El nu reprezintă totul pentru întreg universul, ci doar pentru o parte a lui. Universul este o gradare, iar dacă Dumnezeu este puternic peste viaţa pământeană asta nu înseamnă că el deţine întreaga putere universală.
DIAVOLUL: Negi autoritatea divin─â? Nu m─â a┼čteptam s─â fii chiar at├ót de nes─âbuit! Ha!E┼čti un ├«nger r─âzvr─âtit cu adev─ârat!
INGERUL: Nu, nu contest puterea Lui, afirm doar ceea ce ┼čtiu, faptul c─â nu este o autoritate universal─â unica, o for┼ú─â care domin─â ├«ntregul ├«n toat─â masa lui! Te ├«n┼čeli amarnic crez├ónd de at├ótea secole c─â e doar El ┼či numai El ├«n tot acest infinit!
DIAVOLUL: Iţi baţi joc de mine?!
INGERUL: Nu. I┼úi spun doar ceea ce este universul, lumea ┼či Dumnezeu. La baza tuturor crea┼úilor st─â sufletul, el reprezint─â via┼úa apoi urmeaz─â Dumnezeu ┼či restul.
DIAVOLUL: Restul care?!
INGERUL: Restul care particip─â la procesul crea┼úiei, la ├«ntre┼úinerea vie┼úii ├«n toate aspectele ei. Nu este simplu acest proces de na┼čtere, ├«ntre┼úinere ┼či devenire, apoi, ce s─â mai spun de transfigurare ┼či transcenden┼ú─â? Crezi c─â toate astea se ├«ntampl─â numai datorit─â Lui? Crezi c─â miturile esentiale ale umanit─â┼úii sunt doar vorbe-n v├ónt? Doar pove┼čti scornite la ├«nt├ómplare de cine ┼čtie ce muritor?
DIAVOLUL: Nu ┼čtiu ce inten┼úii ai spun├óndu-mi toate aceste inep┼úiiÔÇŽbazaconii pe care nu pot s─â le consider dec├ót o insult─â la adresa Lui! Ori ┼úi-ai pierdut ├«ntr-adev─âr min┼úile!
INGERUL: Nu am nici o inten┼úie ├«n ceea ce te prive┼čte, m-ai ├«mpins spre dialog, acum suport─â consecin┼úele sau pleac─â. Eu nu te pot ┼úine aici cu for┼úa, sunt un de┼úinut. C─âl─âii mei sunt oamenii, nici tu ┼či nici El!
DIAVOLUL: Dar explic─â-mi ┼či mie teoria ta cu privire la universalitate ┼či conduc─âtorii ei, m-ai surprins. Si, recunosc, departe de mine s─â cred aceast─â teorie! Faptul c─â Dumnezeu nu este autoritate absolut─â m─â uime┼čte cu adev─ârat.
INGERUL: Este autoritate absolut─â asupra oamenilor nu asupra ├«ntregului univers. Nu exist─â Dumnezeu ┼či doar at├ót, legile universale se bazeaz─â ┼či pe alte soiuri de for┼úe. Dumnezeu este doar o parte din for┼úa ├«n┼úelepciunii, iar autoritatea Lui este r─âsp├óndit─â asupa spiritului ┼či sufletului uman, nu asupra vie┼úii ├«ns─â┼či. De aceea nu El poate schimba lucrurile rele din via┼úa oamenilor! Intregul univers este divizat, nu este o unitate ├«n sine, iar asta implic─â o serie de for┼úe diferite care stau la baza or├ónduirii lui.
DIAVOLUL: Nu Dumnezeu a creat lumea?
INGERUL: Nu, dar a luat parte la creaţia ei. Dacă Biblia omenească spune că Dumnezeu a creat lumea în 7 zile asta este doar o latură mitologică prin care omul trebuie să înţeleagă că El este autoritatea cea mai puternică asupra umanităţii. Dar Dumnezeu nu este creatorul universalului, El este implicit o parte a acestuia.
DIAVOLUL: Si-atunci ce rol are El în creaţia umanităţii?
INGERUL: Rolul de p─ârinte ocrotitor al omului pentru c─â, Dumnezeu a creat omul, nu ┼či lumea ├«n care exist─â omul! Aici s-a gre┼čit ├«n doctrina religioas─â ┼či faptul acesta l-a determinat pe fizician sau chimist s─â conteste existen┼úa lui Dumnezeu ┼či religia!
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu a făcut omul, iar restul lumii în care există s-a născut prin puterea altor forţe?
INGERUL: Bine├ón┼úeles, este o problema de lege natural─â, de energie universal─â care a contribuit la o crea┼úie necesar─â. Dup─â cum bine ar trebui s─â ┼čtii, noi ├«ngerii studiem ├«n ┼čcoal─â ├«n afara legilor Paradisului, universalit─â┼úii ┼či divinit─â┼úii, ├«ns─â┼či doctrinele, mitologiile ┼či legile umanit─â┼úii, pe acelea create de ea ├«ns─â┼či. Este formidabil s─â vezi evolu┼úia fiin┼úei, s─â vezi c├ónd a descoperit existen┼úa lui Dumnezeu. Dup─â c├óte ├«ncerc─âri de a-┼či r─âspunde asupra problemei existen┼úei sale prin propria-i for┼ú─â, a ├«n┼úeles actul divin al crea┼úiei! Este fantastic─â descoperirea organiz─ârii lumii datorit─â ├«n┼úelepciunii cu care i-a ├«nzestrat Dumnezeu. In┼úelepciune care nu este u┼čor de folosit sau cultivat, ┼či totu┼či oamenii, unii dintre ei, au reu┼čit s─â descopere prin pu┼úinul spiritului lor o capodoper─â universal─â cum este creatia lor ┼či a lumii ├«n care tr─âiesc!
DIAVOLUL: Nu cred că oamenii au descoperit încă provenienţa lor sau a lumii, la ei totul este o permanentă îndoială, incertitudine. Nu au dobândit încă marile adevăruri despre care îmi spui tu acum!
INGERUL: Ei poart─â aceste adev─âruri ├«n ei ├«n┼či┼či ├«ns─â nu ├«n┼úeleg adev─ârul, iar dac─â cineva anume le-ar revela con┼čtiin┼úa asupra marilor adev─âruri, nu ar ┼čtii s─â le primeasc─â, i-ar speria. Oamenii ├«nc─â nu pot ├«n┼úelege totul, ┼či chiar dac─â le-ai da totul, u┼čurin┼úa fenomenului le-ar crea mari probleme, fiindc─â nu ar ┼čtii s─â se foloseasc─â de ceea ce ┼čtiu. Ei se a┼čteapt─â la cu totul altceva, unii se a┼čteapt─â chiar s─â descopere faptul c─â nu exist─â DumnezeuÔÇŽ├«nc─â exist─â mult─â absurditate ├«n min┼úile ┼či ├«ncerc─ârile lor pentru a fi convins c─â nu pot suporta adev─ârul. Nu s-ar mul┼úumii dac─â ar ┼čtii c─â e doar Dumnezeu, ei ├«nc─â mai caut─â alte solu┼úii pentru c─â au impresia c─â ar fi prea simplu s─â fie a┼ča. Le place via┼úa complicat─â.
DIAVOLUL: Dar este evident că singura lor soluţie este să creadă ca sunt o creaţie divină!
INGERUL: Da, a┼ča este, ├«ns─â fiecare ├«n ad├óncul sufletului a┼čteapt─â s─â i se dovedeasc─â altceva. P├ón─â nu scap─â de aceste c─âut─âri care nu-i pot focaliza spre singurul adev─âr real al existen┼úei lor, nu se pot lini┼čti. Unii descoper─â adev─ârul, aceia sunt cei ├«n┼úelep┼úi, dar ├«ntotdeauna pe cei ├«n┼úelep┼úi omenirea ├«i las─â la urm─â, c─âut├óndu-i abia ├«n clipa ├«n care nu mai exist─â. In timpul vie┼úii lor sunt considera┼úi nebuni sau vis─âtori, calit─â┼úi pe care societatea nu le accept─â. Interesant─â firea omeneasc─â, p─âcatul volupt─â┼úii ├«n care cade cu u┼čurin┼ú─â ┼či cu care e at├ót de u┼čor s─â atrag─â pe oricine! Vicleniile pe care le cunoa┼čte de la tine ├«i stau uneori drept c─âp─ât├ói al faptelor ┼či, cu at├óta u┼čurin┼ú─â este capabil─â s─â se joace ├«ntre lumin─â ┼či ├«ntuneric ├«nc├ót ├«┼úi las─â impresia c─â umanitatea a evoluat mai presus de divinitatea universal─â. Evident, este doar o impresie ├«n┼čel─âtoare, cel care ajunge s─â cread─â ├«n ea, el ├«nsu┼či e o umbr─â cu atribut de om. Omul adev─ârat se ridic─â spre ├«n┼úelepciune, cel care a┼čteapt─â de la sinea lucrurilor s─â o primeasc─â se risipe┼čte spre pieire. Dup─â cum bine ┼čtii, nu to┼úi muritorii v─âd Paradisul! De┼či Paradisul este o stare natural─â. Ei ├«n┼či┼či ├«l poart─â ├«n construc┼úia lor, ├«ns─â ├«n felul ├«n care tr─âiesc pe p─âm├ónt ├«i ├«ndeparteaz─â de acesta.
DIAVOLUL: Eu cred c─â ai luat-o razna ┼či spre amuzamentul meu cred c─â-L m├óniezi tare pe mo┼čulic─â!
INGERUL: Nici pomeneal─â! Sunt destul de ├«n┼úelept s─â ┼čtiu c─â ceea ce g├óndesc e adev─ârat. Vorbele mele nu sunt o joac─â de cuvinte ┼či doar at├ót.
DIAVOLUL: De ce crezi că este adevărat, numai pentru faptul că te consideri înţelept? Mie unul mi se pare absurdă teoria ta cu privire la puterea divină.
INGERUL: Nu m─â refer la puterea divin─â, ci la puterea lui Dumnezeu. El este divinitatea pentru oameni, dar al─âturi de el se g─âsesc ┼či alte for┼úe. Esen┼úa divinit─â┼úii nu se opre┼čte ├«n el. Divinitatea este un fenomen mai amplu pentru universalitate. Nu putem privi infinitul ca finit ├«n Dumnezeu, pentru c─â El nu este un cap─ât, o limit─â. Nu vorbesc din prisma oamenilor, cu ei se ├«ntampl─â altceva. Bine├ón┼úeles c─â pentru ei ca fiin┼úe, Dumnezeu reprezint─â totul, ├«ns─â pentru universalitate nu.
DIAVOLUL: Vrei s─â spui c─â Dumnezeu are Dumnezeul lui?! E absurd!
INGERUL: Nu. Ins─â el deopotriv─â cu al┼úii conduce acest univers infinit.Eu, ca ├«nger contribui la via┼úa Paradisului, Dumnezeu contribuie la via┼úa universului, omul contribuie la via┼úa p─âm├óntean─â. Fiecare dintre noi contribuie la un proces de crea┼úie diferit, dar care se r─âsfr├ónge inevitabil asupra tuturor lumilor existente ├«n univers ┼či, bine├ón┼úeles, asupra universalit─â┼úii ├«ns─â┼či. Via┼úa ├«n toate aspectele ei este cauz─â ┼či efect, nimic nu este ├«nt├ómpl─âtor ┼či totul are un sens. Animalul, insecta, omul, noi, Dumnezeu, planetele, sufletul, chiar ┼či tu, au rostul lor ├«ntr-un scop mult mai grandios dec├ót via┼úa p─âm├óntean─â sau Paradisul. Ar fi o lume mult prea simpl─â a┼ča cum o percep oamenii, o lume redus─â la om ┼či Paradis. Via┼úa e doar un pas spre adev─ârata lume, moartea e doar pasul urm─âtor, iar Paradisul la fel. Via┼úa nu se opre┼čte la un nivel, ci ├«ns─â┼či via┼úa transcede spre alte forme de via┼ú─â chiar de nu sunt p─âm├óntene. Exist─â un soi de plafonare ├«n lumea tangibil─â, o plafonare care le mi┼čc─â oamenilor con┼čtiin┼úa ├«n asemenea hal ├«nc├ót nu pot percepe c─â via┼úa lor de acolo nu este nimic mai mult dec├ót o impresie. Ei sunt expresii viitoare care ├«n lumea material─â cap─ât─â doar o vag─â intui┼úie a ceea ce-i a┼čteapt─â mai t├órziu. Via┼úa lor este o prob─â pe care trebuie s─â o treac─â p├ón─â la finele timpului acordat de natur─â, dac─â nu reu┼česc se nasc din nou p├ón─â c├ónd descoper─â ceea ce au de descoperit.
DIAVOLUL: Asta ┼čtiu ┼či eu, dar m─â fr─âm├ónt─â g├óndul c─â secole de-a r├óndul ├«ns─â┼či eu l-am privit pe Dumnezeu ca fiind unic. In cazul de fa┼ú─â pot ├«n┼úelege de ce, de at├ótea ori, aveam impresia c─â oric├ót a┼č ├«ncerca s─â transform lumea Lui ├«n ceea ce vreau eu, alte for┼úe se r─âzboiau cu mine ├«n afara Lui. E un fel de conspira┼úie universal─â care-┼úi d─â libertatea s─â te mi┼čti ├«n voie p├ón─â la un punct, apoi vine ┼či ├«┼úi ├«ntoarce toate planurile peste cap. Eu credeam c─â e El!
INGERUL: Nu ├«ntotdeauna, uneori nu-i st─â ├«n atribu┼úii s─â fac─â unele lucruri, alteori se sf─âtuie┼čte cu restul ┼či ajung la un plan comun ├«n ceea ce te prive┼čte, ├«n ceea ce prive┼čte lumea sau universul. Dumnezeu este o parte a for┼úei universale chiar dac─â via┼úa oamenilor este guvernat─â de el.
DIAVOLUL: Ciudat este faptul c─â omul cuprinde ┼či laturi care m─â caracterizeaz─â, de ce ar fi vrut El s─â creeze o fiin┼ú─â ├«n care s─â existe ┼či binele ┼či r─âul deopotriv─â?
INGERUL: Omul a ales răul singur când nu a ascultat învăţătura Lui.
DIAVOLUL: Omul a c─âutat cunoa┼čterea, de ce cunoa┼čterea ar fi un r─âu?
INGERUL: Stiu, un om f─âr─â cunoa┼čtere e un imbecil, dar El le d─âruise at├ót c├ót le trebuia pentru a fi ferici┼úi.
DIAVOLUL: Cu toate astea nu au fost ferici┼úi. Si tu ai avut totul care s─â te fac─â fericit ┼či, totu┼či, e┼čti aici.
INGERUL: I┼úi mai aminte┼čti cum a luat na┼čtere lumea?
DIAVOLUL: Din plictiseal─â?
INGERUL: Nu râde, vroiai să vorbim serios.
DIAVOLUL: Te ascult.
INGERUL: Era vorba despre echilibrul universal, ├«┼úi aminte┼čti?
DIAVOLUL: Da, credeau c─â prin crearea lumii se va forma echilibrul dintre timpuri. Balansul egal pe linia infinitului.
INGERUL: Da. G├ónde┼čte-te la infinit ca la o dreapt─â care are situate pe ea punctele A si B,ÔÇŽe!ÔÇŽdreapta asta este str─âb─âtut─â de tot soiul de energii care trec pe deasupra ei cu for┼úe diferite. Ace┼čti curen┼úi ajung, uneori, ├«n punctul B cu mai mult─â for┼ú─â ┼či atunci dreapta sufer─â mici transform─âri. Punctul B se apleac─â, iar punctul A trece ca v├órf, apoi invers, punctul B trece ca v├órf. Diferen┼úa de grada┼úie ├«n timp ┼či spa┼úiu este aproape insesizabil─â ├«n condi┼úia ├«n care exist─â A ┼či B, dar imagineaz─â-┼úi ce groaznic ar fi dac─â pe dreapt─â ar exista un simplu A ┼či toate aceste for┼úe s-ar v├ónzolii doar deasupra lui. Eee!ÔÇŽuite, din acest motiv a fost creat─â lumea oamenilor. Acesta era echilibrul c─âutat.
DIAVOLUL: Dar ce rol au oamenii, de ce n-au lăsat doar pământul?
INGERUL: Tu chiar n-ai minte?! Oamenii sunt energia care creaza echilibrul. P─âm├óntul e doar un spa┼úiu ├«n care ei se dezvolt─â pentru a contribui cu energia lor la echilibrul universal. Imagineaz─â-┼úi c─â pe dreapta asta sunt mai multe puncteÔÇŽA,B,C,D,EÔÇŽ┼či a┼ča mai departe, pe l├óng─â astea mai sunt zeci de alte puncte care sunt, de fapt, planete nelocuite, nepopulate cu nici un soi de fiin┼ú─â. Toate planetele A,B,C,D,E sunt populate iar ├«n jurul acestora pe o raza de mii de ani lumin─â nu exist─â via┼ú─â, ci doar alte planete nepopulate. For┼úa acestor emisfere, acestor spa┼úii se transform─â ├«ntr-o for┼ú─â unic─â care alc─âtuie┼čte prin sine universalitatea. S─â presupunem c─â p─âm├óntul s-ar fi aflat ├«n partea dreapt─â a dreptei pe care ne-am imaginat-o, ├«n partea st├óng─â sunt zeci de alte planete locuite, iar ├«n partea dreapt─â sunt doar 5, de exemplu,ÔÇŽechilibrul nu e perfect. Atunci mai trebuia populat─â o planet─â care s─â aib─â ├«n jurul ei o configura┼úie de planete care pot contribui la via┼úa fin┼úelor care se vor na┼čte. Planete nelocuite care prin conjunc┼úia lor, prin amplasamentul lor s─â influen┼úeze via┼úa. Fiecare om e n─âscut sub un semn zodiacal, crezi c─â p─âm├óntul a fost ales la ├«nt├ómplare? Nu, bine├ón┼úeles, e vorba de o scar─â ierarhic─â a energiilor, a planetelor, a influen┼úei acestora asupra oamenilor. De ce crezi c─â spa┼úiul, cerul ┼či planetele au ├«nsemnat din totdeauna pentru ei un punct de reper, tipologiile ca tr─âs─âturi mari ale umanit─â┼úii sunt descifrate prin influen┼úa planetelor, a spa┼úiului. Acum ├«n┼úelegi ce substrat au toate aceste am─ânunte? P├ón─â ┼či timpul, g├ónde┼čte-te la timp care de fiecare dat─â e altul, pe p─âm├ónt sau ├«n spa┼úiu. Crea┼úia omului nu este un fenomen ├«nt├ómpl─âtor sau un fel de experiment, rolul crea┼úiei este de o mai adanc─â complexitate pentru ├«ntreg universul.

DIAVOLUL: In concluzie universul se folose┼čte de energia oamenilorÔÇŽp─âi e corect?! Si ─â┼čtia, am─âr├ó┼úii de ei, nu ┼čtiu nimic, le folosi┼úi energia ┼či apoi ├«i omor├ó┼úi! HA! E convenabil!
INGERUL: Nu glumii cu asta, ┼čtii prea bine ce se ├«ntampl─â apoiÔÇŽcum ┼čtii prea bine de ce mor oamenii.
DIAVOLUL: Da, omul b─âtr├ón nu mai posed─â aceea┼či energie, dac─â moare se transform─â ├«n energia ini┼úial─â. Vezi c─â ┼čtiu?
INGERUL: Uneori e┼čti doar un bufon, ┼čtiai?
DIAVOLUL: Dup─â at├óta teorie mai trebuie s─â te amuzi pu┼úin, nu crezi? Dar, ce-ai spus e interesant, recunosc. Eu nu m-a┼č fi g├óndit. Dar ce rol are atunci Paradisul?
INGERUL: E┼čti ├«ngrozitor! Tu crezi c─â un spirit care a existat ├«ntr-o lume material─â ca cea de pe p─âm├ónt se poate obi┼čnui ├«n alta care s─â nu-i semene? E, Paradisul are calit─â┼úile exterioare ale lumii lor, o lume cu care sunt obi┼čnui┼úi. Vorbeam despre timp, exist─â at├ótea timpuri paralele ├«n univers!ÔÇŽiar unul dintre ele este chiar Paradisul. Imagineaz─â-┼úi tot dreapta de mai devreme, pe ea se afl─â planetele care formeaz─â echilibrul vie┼úii ├«n tot ansamblul de puls material, am rezolvat problema echilibrului acesta, dar mai exist─â ┼či timpul dintre timpuri. Acest timp este paralel cu toate celelalte ┼či ├«n acesta se afl─â divinitatea ├«n toat─â m─âre┼úia ei. In concluzie, energia care creaza echilibrul vie┼úii creaza ┼či echilibrul acestui spa┼úiu ├«n care nu po┼úi exista dec├ót ca energie. Spa┼úiul dintre spa┼úii, dar pe care ├«l cuprinde tot infinitul universal. Si, poate te g├ónde┼čti c─â exist├ónd at├ótea viet─â┼úi ├«n univers s-ar putea str├ónge prea mult─â energie ├«n spa┼úiul dintre spa┼úii. Ei bine, nu se poate. Dintr-o regul─â foarte simpl─â. Si anume, cum oamenii au Paradisul, fiecare din restul lumilor au spa┼úile lor care s─â fie identice cu lumea ├«n care au tr─âit. A┼ča se formeaz─â un echilibru superior ┼či, totodat─â, ┼čtii c─â unele energii se re├óntorc de unde au plecat, revin la via┼ú─â dupa un anumit timp. Ciclul acesta de energie-via┼ú─â se produce ├«n permanen┼ú─â, e o rota┼úie, o energie vine ┼či o alta pleac─â. Spa┼úiul dintre spa┼úii e ca o surs─â de re├ónc─ârcare dup─â ce fiin┼úa organic─â, material─â, ├«┼či consum─â energia tr─âind.
DIAVOLUL: Asta ajungi s─â spui tu despre Dumnezeu! Dac─â spui asta ┼či oamenilor te vor arde pe rug! Eu, te cred, dar ├«n afara mea nu te va mai crede nimeni aici!
INGERUL: Stiu, nici nu voi spune astfel de lucruriÔÇŽm─â g├óndeam c─â, poate, acum vei ├«n┼úelege m─âcar tu c─â unele dintre jocurile tale nu se vor realiza niciodat─â. Nu din cauza Lui, ci din cauza unei puteri mult mai mari din care el este doar o parte.
DIAVOLUL: Si despre restulÔÇŽ┼čtii ceva anume?
INGERUL: Nu, c─âr┼úile acelea nu ne sunt puse la dispozi┼úie, iar eu sunt doar un ├«nger al Paradisului, nici eu nu pot cunoa┼čte totul, ci pu┼úin mai mult dec├ót oamenii. Intotdeauna exist─â o limit─â pentru c─â numai Dumnezeu ┼či restul sunt culmea ├«n┼úelepciunii. Restul, orice ar fi ┼či oric├ó┼úi ar fi cred c─â au acela┼či fundament, posed├ónd aceea┼či cunoa┼čtere a totului. In mod real nu pot conduce universul dec├ót dac─â ar fi egali, ├«n cazul ├«n care unul ar fi mai de┼čtept sau mai puternic, s-ar face o alt─â ierarhizare, ceea ce nu cred c─â este ┼či cazul lor. De fapt, sunt convins de asta.
DIAVOLUL: Ai da toat─â omenirea peste cap cu teoriile tale! Ai reu┼čit s-o faci cu mine, dar cu ei?! La c├ót de ├«n┼úelept e┼čti, de ce nu ├«ncerci s─â te salvezi singur?
INGERUL: Pentru c─â am gre┼čit, sunt ├«n ├«nchisoarea oamenilor cu voin┼úa Lui. Dac─â El va considera c─â voi putea primi iertarea, ├«mi va da de ┼čtire.
DIAVOLUL: Auzi, ┼čtii care e o alt─â ciud─â┼úenie?
INGERUL: Nu, spune-mi.
DIAVOLUL: Nu exist─â Iadul de care vorbesc oamenii, eu nu am creat nici unul. Eu exist printre ei ┼či ├«i am adep┼úi c├ót tr─âiesc, dup─â ce ei morÔÇŽeu caut al┼úi oameni.
INGERUL: Nu e ciudat, ┼či ┼čtiu c─â nu exist─â Iadul, dar trebuia construit ├«n mintea lor pentru a se teme de tine. Stii ┼či motivul pentru care s-a ├«nt├ómplat asta!
DIAVOLUL: Oarecum.
INGERUL: Sti bine c─â atunci c├ónd o fiin┼úa ├«┼či folose┼čte energia ├«n mod negativ, distructiv pentru sine sau specie, energia se dizolv─â at├ót de mult ├«nc├ót dispare la un moment dat. C├ónd omul care ┼či-a folosit energia ├«n mod negativ moare, nu mai posed─â minimul de energie care s─â-l urce spre Paradis. Pur ┼či simplu omul r─âu moare pentru c─â, ├«n final, devine doar materie lipsit─â de energie. Adev─ârul e c─â Iadul e o necesitate, a┼ča se poate p─âstra mai mult─â energie creatoare util─â universalit─â┼úii.
Ce "sus pu┼či" - de Filip Antonio la: 22/03/2004 09:48:07
(la: De ce atata ura in lume, frati romani?)
┼×i cine m─â rog ├«i pune pe ace┼čtia acolo? Nu oamenii de r├ónd ca tine prin votul lor? ┼×i cine ├«i ┼úine acolo, nu oameni de r├ónd ca tine prin impozitele ┼či taxele pe care le pl─âtesc?
#12565 (raspuns la: #12553) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragă Tavi , nu te lăsa descurajată de neîndemânarea unui o - de Mircea Cristian Puscasu la: 25/03/2004 19:09:01
(la: Ce parere aveti despre preotii din ziua de azi?)
Există mulţi duhovnici care au nobleţea sufletească necesară...

dintr-o discutie cu un preot duhovnic
("Intapminari"-interviuri realizate de Sabin Voda cu parintele Teofil Paraian)

"ÔÇô P├úrinte Teofil, de ce avem nevoie de un duhovnic, de un ├«ndrum├útor ├«n viat├ú?
ÔÇô E bine s├ú avem duhovnic, pentru c├ú e bine s├ú ne verific├úm cu o constiint├ú str├úin├ú de constiinta noastr├ú si cu o constiint├ú superioar├ú constiintei noastre. Avem nevoie de un om str├úv├úz├útor, un om care poate s├ú-si dea seama de niste situatii pe care noi ├«nsine, p├úrtinitori fiind, nu le putem sesiza si nu le putem rezolva. Si atunci e nevoie de cineva ├«ntre noi si Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu, care s├ú ne descopere voia lui Dumnezeu, avem nevoie de un om care s├ú asculte m├úrturisirile noastre, care pentru noi ├«nseamn├ú si o usurare sufleteasc├ú. Avem nevoie de un om care s├ú stie mai bine dec├ót noi ce trebuie s├ú facem ca s├ú ├«nl├útur├úm din viata noastr├ú cele rele si s├ú ne ├«nt├úrim ├«n cele bune. Asta ├«ns├ú nu ├«nseamn├ú totdeauna c├ú cel care se spovedeste are si un duhovnic. Sunt at├ótia credinciosi ai nostri care nu au duhovnic, chiar dac├ú se spovedesc la un preot duhovnic. Adic├ú nu au un om de care s├ú at├órne cumva, un om pe care s├ú-l consulte ├«n anumite situatii. Cineva care se spovedeste o singur├ú dat├ú pe an, cum ar fi ├«n postul Pastelui, nu poti s├ú zici c├ú are duhovnic, ci s-a spovedit la un preot duhovnic. La fel cei care se spovedesc foarte rar, poate mai rar dec├ót o dat├ú pe an sau chiar dac├ú se spovedesc de dou├ú, de trei ori pe an, nu poti s├ú zici c├ú au duhovnic, ci au un preot la care s-au spovedit sau se pot spovedi la mai multi preoti, care au darul duhovniciei. Duhovnic ai atunci c├ónd depinzi de cel care ├«ti este duhovnic, c├ónd ai constiinta c├ú ai un duhovnic, c├ónd esti doritor s├ú-i cunosti ├«ndrumarea, c├ónd cauti ├«ndrumare la el. ├Än ├«nceputurile crestinismului si mai ales ├«n ├«nceputurile monahismului, erau si c├úlug├úri f├úr├ú hirotonie si f├úr├ú hirotesie, care erau consultati, care aveau o harism├ú a duhovniciei si care erau duhovnici f├úr├ú s├ú fie si dezleg├útori de p├úcate, dar aveau darul str├úvederii si puteau s├ú ├«ndrumeze nu numai pe baza unor cunostinte de viat├ú moral├ú, ci mai ales pe baza unei harisme de cunoastere, pe baza unei receptivit├úti fat├ú de voia lui Dumnezeu care se descoperea celor care erau vrednici s├ú aib├ú str├úvedere. Deci, pe vremea aceea, duhovnicia nu era o functie, ci era o realitate care se baza pe ├«nainte-vedere, pe faptul c├ú cei care aveau darul acesta erau v├úz├útori cu duhul. Or, acum duhovnicia este mai mult o functie, o situatie care, totusi, e superioar├ú situatiei de a nu consulta pe cineva, dar nu este ceea ce ar trebui s├ú fie sau ceea ce a fost odinioar├ú. Credinciosii trebuie, totusi, s├ú aib├ú un preot ├«n care s├ú se ├«ncread├ú si prin constiinta c├úruia s├ú aib├ú ├«ncredintarea c├ú ├«i vorbeste Dumnezeu ├Änsusi.
[ÔÇŽ]
ÔÇô P├úrinte Teofil, de ce trebuie s├ú ne m├úrturisim g├óndurile cu voce unui duhovnic si nu direct lui Dumnezeu?
ÔÇô Dac├ú putem s├ú ne m├úrturisim g├óndurile si direct lui Dumnezeu, si le m├úrturisim de fapt, de vreme ce avem trebuint├ú si de iertarea p├úcatelor, care se d├ú prin mijlocitor, asezat de Dumnezeu pentru iertarea p├úcatelor, e nevoie s├ú ne si m├úrturisim g├óndurile. Toate negativele c├óte le avem, e nevoie s├ú le m├úrturisim, pentru ca cel care dezleag├ú p├úcatele s├ú stie dac├ú situatia este aceea pe care o prezint├ú credinciosul si ca s├ú ierte p├úcatele, trebuie s├ú stie ce anume trebuie s├ú ierte. M├úrturisirea p├úcatelor este un mijloc prin care omul contest├ú p├úcatul, adic├ú nu doreste s├ú fie sub puterea p├úcatului. E o m├úrturisire, nu numai ├«n sensul c├ú spui ceva, ci este o m├úrturisire despre faptul c├ú nu doresti s├ú fii sub asuprirea p├úcatului. Sunt unii credinciosi care nu au puterea s├ú-si m├úrturiseasc├ú p├úcatele, se spovedesc adeseori si totusi t├úinuiesc anumite p├úcate. Si acesta este un semn c├ú ei nu sunt de acord cu p├úcatul. Iar c├ónd, cu ajutorul lui Dumnezeu, reusesc s├ú ├«si m├úrturiseasc├ú toate p├úcatele, atunci a biruit asupra p├úcatului si atunci are cu adev├úrat usurare.
ÔÇô P├úrinte Teofil, cum ne alegem duhovnicul? Ce trebuie s├ú c├úut├úm la un duhovnic?
ÔÇô Mai ├«nt├ói de toate se consider├ú c├ú orice preot fiind duhovnic, orice preot care-ti vine-n fat├ú, si mai ales un preot care conduce comunitatea din care faci parte, este duhovnicul t├úu sau poate fi duhovnicul t├úu. Deci, cei mai multi dintre credinciosi nu fac deosebire ├«ntre preot duhovnic si preot care nu-i duhovnic si nu stiu cei mai multi dintre credinciosi deosebirea aceasta, pentru c├ú ├«n majoritatea parohiilor din tara noastr├ú ├«n special, preotii sunt si duhovnici. Si mai ales ├«n Ardeal. Preotii sunt duhovnici, primesc duhovnicia ├«ndat├ú dup├ú hirotonie si ├«n cazul acesta credinciosii se pot spovedi la orice preot duhovnic si sunt ├«ndemnati s├ú se spovedeasc├ú la duhovnicul care conduce parohia din care fac parte. Numai c├ú exist├ú si niste ezit├úri si anume, oamenii ├«n v├órst├ú de obicei ezit├ú s├ú se spovedeasc├ú la un preot t├ón├úr, desi un preot t├ón├úr este mai mare dec├ót un om ├«n v├órst├ú de ani si care nu e preot si nu are duhovnicie. Dar exist├ú o ezitare, am putea zice, ├«ntr-un fel fireasc├ú. Un om ├«n v├órst├ú se simte cumva ├«mpiedicat s├ú spun├ú unui preot t├ón├úr chestiuni care sunt de-o viat├ú ├«ntreag├ú, asa c├ú fiind astfel de situatii sau ap├úr├ónd astfel de situatii, care sunt situatii firesti si care nu pot fi trecute adeseori, omul trebuie s├ú-si g├úseasc├ú un preot la care s├ú aib├ú deschiderea de suflet si s├ú-i spun├ú ceea ce simte el c├ú-l apas├ú pe suflet sau ceea ce ├«n mod firesc n-ar spune la nimeni. Si atunci ceea ce ar duce la o relatie de felul acesta ├«ntre duhovnic si credincios ar fi deschiderea de suflet, omul c├úruia pot eu s├ú-i spun ceva ce n-as spune la nimeni si ceva ce ezit s├ú-mi spun si mie ├«nsumi. Pentru c├ú sunt fel de fel de p├úcate, sunt fel de fel de situatii, pe care oamenii le poart├ú ├«n suflet si pe care unii le poart├ú ├«n suflet o viat├ú ├«ntreag├ú si abia la moarte dac├ú le pot spune. ├Än cazul acesta, motivul de apropiere ar fi deschiderea de suflet. ├Än fata unuia nu ai deschidere de suflet, deci nu poate s├ú-ti fie duhovnic ├«n mod firesc si fat├ú de altul ai deschidere de suflet si acela ├«ti poate fi duhovnic si ├«ti este duhovnic ├«n momentul ├«n care l-ai ales. Apoi, sigur c├ú trebuie s├ú fii ├«ncredintat de viata lui moral├ú, s├ú fii ├«ncredintat de capacitatea lui de a nu face caz de chestiunile care te privesc pe tine, capacitatea de a tine secretul spovedaniei si poate c├ú e p├ón├ú la urm├ú si o chestiune de simpatie.
ÔÇô P├úrinte, credeti c├ú exist├ú sau trebuie s├ú existe o pedagogie a duhovniciei, ├«n sensul c├ú duhovnicul s├ú se raporteze la fiecare ├«n functie de statutul s├úu?
ÔÇô Da, neap├úrat. Omul nefiind o fiint├ú stas, trebuie s├ú ├«l iei pe fiecare dup├ú ceea ce poti ├«ntelege despre el, dup├ú ceea ce stii despre el. Pe unii ├«i folosesti cu asprimea, pe altii cu bun├útatea. Pe cei mai multi ├«i folosesti cu bun├útatea. Un credincios, de obicei, c├ónd merge la un duhovnic, se duce la un p├úrinte, nu se duce la judec├útor, nu se duce la asupritor, nu se duce la cineva care s├ú dispun├ú cumva de el dinafar├ú, ci se duce la un p├úrinte, care are inim├ú de p├úrinte. Un duhovnic trebuie neap├úrat s├ú aib├ú sau inim├ú de p├úrinte, si asta e cel mai bine, sau inim├ú de frate sau inim├ú de prieten, sau s├ú aib├ú si inim├ú de p├úrinte si inim├ú de frate si inim├ú de prieten. Un duhovnic trebuie s├ú aib├ú inim├ú. Dac├ú n-are inim├ú, nu-i duhovnic. Si s├ú-l trateze pe cel care vine cum s-ar trata pe sine ├«nsusi sau cum si-ar trata propriii lui copii, dac├ú are copii.
ÔÇô P├úrinte, duhovnicul poate fi consultat sau c├úutat si ├«n afara spovedaniei?
ÔÇô Da, si e bine. Sunt lucruri care se spun numai la spovedanie, pentru c├ú p├úcatele nu se spun, ci se spovedesc ÔÇô e o vorb├ú care-mi place foarte mult. Duhovnicul poate fi consultat ├«n chestiuni generale si ├«n afar├ú de spovedanie. Pentru c├ú nu trebuie neap├úrat s├ú cre├úm un cadru de spovedanie ca s├ú rezolv├úm niste chestiuni care nu trebuie rezolvate neap├úrat ├«n spovedanie.
ÔÇô P├úrinte Teofil, ce ├«nseamn├ú s├ú fii ucenic?
ÔÇô S├ú fii ucenic ├«nseamn├ú s├ú te lasi ├«ndrumat si modelat. Asta-i situatia de ucenic: s├ú te pleci cu mintea, s├ú nu stii tu mai multe dec├ót cel care te ├«ndrumeaz├ú. S├ú faci ceea ce a zis Domnul Hristos: s├ú mergi pe urmele Lui, s├ú-l urmezi pe cel care te ├«ndrumeaz├ú. Sf├óntul Apostol Petru, de pild├ú, la Pescuirea Minunat├ú, a zis c├útre Domnul Hristos: ÔÇ×Toat├ú noaptea ne-am trudit si n-am prins nimic, dar pentru cuv├óntul T├úu arunc mreaja ├«n mare si pentru c├ú zici Tu" (Lc. 5, 5). Asta ├«nseamn├ú s├ú fii ucenic. De aceea a putut fi Sf├óntul Apostol Petru ucenic, pentru c├ú s-a plecat cu mintea. P├úrintele Arsenie Boca zicea c├ú noi avem mintea care discut├ú cu Dumnezeu, ├«n loc s├ú se supun├ú f├úr├ú discutie. O astfel de minte avea Sf├óntul Apostol Petru la Cina cea de Tain├ú, c├ónd a zis: ÔÇ×Doamne, Tu s├ú-mi speli mie picioarele?" Si a auzit de la Domnul Hristos: ÔÇ×Ceea ce fac Eu acum tu nu ├«ntelegi, dar mai t├órziu vei ├«ntelege" (In. 13, 6-7). S-a ├«mpotrivit mai departe si atunci a zis Domnul Hristos: ÔÇ×Dac├ú nu te voi sp├úla, nu ai parte cu Mine" (In. 13, 8). De unde ├«ntelegem c├ú ucenicia este plecare de minte. Dac├ú nu te pleci cu mintea, dac├ú stii tu mai bine, dac├ú ai tu opinii care te scot de sub ascultarea fat├ú de duhovnic, ├«n cazul acesta sau duhovnicul nu-i duhovnic, sau ucenicul nu-i ucenic. Sau am├óndou├ú. "
"Studiu" de M.Sorescu - de Badu la: 17/04/2004 08:28:50
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
citez (evident, poezia "Studiu" de M.S.):

"Aveam de mult o bănuială împotriva mea
┼či ast─âzi m-am ┼úinut toat─â ziua dup─â mine
La o distanţă care să nu bată la ochi.

Aflaţi că sunt mai periculos decât credeam.
C├ónd ies pe strad─â m─â uit ├«n dreapta ┼či-n st├ónga
Ca ┼či c├ónd a┼č fotografia ├«n continuu
Casele, oamenii, stâlpii de telegraf
┼×i toate bog─â┼úiile.

Apoi din te miri ce
(Pentru a nu fi recunoscut)
Îmi schimb expresia sufletului
Faţa mea e un adevărat alfabet Morse
Care transmite tot timpul cine ┼čtie ce secrete
Oamenilor din Lun─â care stau cu urechea pe noi.

C├ónd ┼čed la mas─â
Rup dintr-o foaie de hârtie
Buc─â┼úele mici, care, f─âcute cocolo┼č
Sunt aruncate imediat uit─ârii
Ceea ce e foarte ciudat.

Desear─â voi cobor├ó ┼či ├«n somnul meu
Pe o funie pe care o port special în buzunar
S─â v─âd ce m─ârturise┼čte acolo individul
Ce-┼či aduce aminte ├«n mod spontan
┼×i - mai important - cine anume
Îi furnizează relaţiile dintre lucruri

Dup─â care voi proceda
La ├«ntocmirea fi┼čei."

B─ânuiesc c─â aceast─â poezie "acuzatoare", demonstreaz─â c─â Marin Sorescu ├«nsu┼či recunoa┼čte: era un ┼čpion al propriei sale existen┼úe, raport├ónd periodic Oamenilor din Lun─â (pe care ru┼čii doriser─â s─â o vopseasc─â ├«n ro┼ču, iar dup─â ce terminau, americanii aveau s─â scrie Coca Cola) :).
S─â termin─âm a┼ča dar cu prostiile. Nu cred c─â acel amic al t─âu ┼čtia ce vorbe┼čte!
Serviciul era sigur, dar cond - de (anonim) la: 21/05/2004 03:15:19
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Serviciul era sigur, dar conditiile de munca erau mizerabile: vestiare murdare, întreruperi de curent, trimiteri acasa cu salar micsorat pe timpul iernii, etc. Astea le-ati uitat?
Puteai sa platesti o casa? Da, daca îi zici casa la mizeria de apartament rece ca o pestera, fara finisari (trebuia sa ti le faci pe alti bani), etc. Si astea le-ati uitat?
Puteai sai cresti un copil? Cum, pe întuneric si cu ratii la alimente? Invatând la lumina lumânarii? Fara carti si programe TV din strainatate, numai cu ce dadea sistemul de propaganda? Ce educatie primea copilul în asemenea conditii?
Lumea era oare asa de disciplinata? Credeti ca daca nu se spunea nimic la TV, nu existau furturi, crime, tâlharii? Eu tin minte foarte bine ca tiganii se bateau si atunci, doar ca militienii erau si ei tigani.
Nu cred ca tinerii de azi nu mai au drag de munca, altfel nu s-ar afirma atâtia în strainatate. Aici la noi nu se pot afirma datorita sistemului de valori cretin pus la punct de urmasii PCR-ului aflati azi la conducere.
Eu m-am îmbolnavit atunci pentru toata viata datorita frigului de la servici, iar de tratat nu m-a tratat nimeni fara pesches. In plus, medicamentele pe care le gaseai erau niste mizerii, iar cele straine se gaseau numai cu relatii.
Dispret pentru omul care traieste din salariu? de unde pâna unde? Si eu fac parte din categoria asta si nu am observat asa ceva. Totul este sa muncesti bine si corect pentru salariul respectiv, nu sa astepti ziua de salar odihnindu-te la servici dupa muncile agricole.
Iarasi se confunda apartamentul prapadit din prefabricate cu o casa... are confuzie!
#15689 (raspuns la: #8531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...