comentarii

titluri de povesti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ion Creanga - de LMC la: 14/06/2004 22:48:26
(la: Mod de evaluare a literaturii contemporane...)
Pentru cei care nu stiu chiar si Ion Creanga a scris citeva lucrari foarte scandaloase care pe vremea lui Ceausescu au fost pur si simplu cenzorate la maxim. Nu mi-a venit sa cred cind am dat peste aceste povestiri foarte vulgare, lansate imediat dupa caderea comunismului in Romania. Am sa revin cu titlurile acestor povesti pentru cei interesati. "O cola va rog..." este nimic in comparatie cu ce a scris Creanga.
Poveste din liceu - de (anonim) la: 31/08/2003 11:53:41
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
Am avut si eu colegi ca ea.
Nu stiu ce s-a ales de ei/ele astazi.
Sper ca s-au realizat desi multi dintre ei probabail ca au avut soarta celei descrise de tine .
Cind nu-ti fixezi un tel si nu te zbati sa ajungi la el vei deveni ca cea din povestea ta....
Imi pare rau pentru fetita ei ca ea nu are nici o vina....
Poveste din liceu....... - de (anonim) la: 04/09/2003 06:38:38
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
O poveste ca oricare alta din care nu am inteles ce sentimente au incoltit in sufletul tau,al colegului probabil ceva mai bine realizat sau situat.Fiecare dintre noi a gresit macar o data in viata dar nu oricare dintre noi a avut puterea sa recunoasca sau sa se rupa de trecut si sa-si construiasca o alta viata,un alt viitor......Si daca nu ar exista si o categorie care pierde in fata vietii cum s-ar mai putea simti bine ceilalti,ca tine,pseudoinvingatorii????
Hai sa continuam a povesti - de ofemeie la: 15/11/2003 19:02:10
(la: o poveste...)
Dar sa lasam pe altii sa deschida o poveste!Nu ca ceea ce a inceput Radu nu mi-ar placea ,dar vad ca nu intereseaza.Asa ca dau sansa si altor prozatori.Va astept.Alexandra
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Povestea Pasarii Albastre si a Motanului Negru - de Ingrid la: 24/12/2003 00:11:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Liternet ne face iar un dar, al carui coautor este Dinu Lazar.
Multumiri!
Eliane Roussel : Povestea Pasarii Albastre si a Motanului Negru
(poveste - cu ilustratii de Iulia Cojocariu si Eliane Roussel, pe
fotografii de Dinu Lazar)
http://www.liternet.ro
Poveste de iarna - de Dinu Lazar la: 24/12/2003 05:46:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Povestea porcului

Ce se intimpla; intr-o toamna rubinie si neasteptat de calda un mare nume in publicistica europeana, editor la o mare revista foarte citita in Europa da un mail unui fotograf roman; dom`le, platesc atit, poti sa-mi faci un program sa vad si eu tara sa scriu citeva pagini? Si sa-mi faci si niste poze sa ilustram.
Romanu` raspunde ca da, si se apuca de lucru; editorul venea prin noiembrie, dar era o toamna frumoasa, asa ca aranjaza sa-l duca pe editor la un peste la protzap in delta, apoi prin nordul Moldovei la manastiri; da telefoane, aranjaza cazari si mese, ca la fetze simandicoase.
Vizita editorului dura o saptamina fix; e luat de la Aeroportul Otopeni, dus la Tulcea, suit pe bampor, dat drumu` la taraf si pescarie, plimbat, Dunare frumoasa si vin roshu; apoi e dus la Agapia, chef, maici, picturi de Grigorescu, si tot asa, Arbore, Sucevitza, Moldovitza, poale in briu, urda, mamaliga, slujbe, discutii, tochitura moldoveneasca, sarmale si bulz. Trece saptamina si cu greutate se extrage editorul din frumusetea tarii ca sa se suie in avion.
Mission accompli, cum s-ar spune pentru fotograful care este.
Trec zilele, trec citeva saptamini, si prin decembrie apare in revista cu pricina, aia independenta si europeana, un articol pe citeva pagini, bogat ilustrat, despre tzigani si copii strazii din Bcuresti, prin care oras editorul nici nu trecuse, ilustrat cu pozele fotografului, care ... aaa... nu le facuse de fapt niciodata.
Cam asa se scrie istoria, si am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa.
Si mai am povesti, dar o sa le spun data aviatoare, daca va exista interes...
#7211 (raspuns la: #7196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Titlu: Poveste de iarna - de Dinu Lazar la: 25/12/2003 14:24:13
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
nema reactii, nema alta poveste... altfel sarbatori fericite...
#7257 (raspuns la: #7211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
D-le Firimita, povestiti-ne u - de Daniel Racovitan la: 12/01/2004 11:30:46
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
D-le Firimita, povestiti-ne un pic despre cum a aparut ideea realizarii documentarului.
Gaina cu ouale de aur - de Daniel Racovitan la: 13/01/2004 04:18:14
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Alin, cred ca Radu se refera la ceva similar cu povestea taranului care avea o gaina care facea oua de aur. Intr-o zi, a vrut sa aiba toate ouale dintr-o data; a taiat gaina, dar inauntru nu a gasit decat maruntaie. In felul asta a pierdut si gaina si ouale de aur.

Daca editurile s-ar lacomi mai putin la profituri si le-ar asigura un venit stimulant autorilor, atuci cred ca am putea vedea pe piata mai multe titluri romanesti. Trebuie gasit un echilibru.

_____________________________________________
"Kitsch me, Kinkade!"
#7997 (raspuns la: #7968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Povestea celor doi a fost scr - de Daniel Racovitan la: 20/01/2004 03:27:52
(la: Doi francezi pe urmele lui Dracula)
Povestea celor doi a fost scrisa in 1992, cand inca nu existau in Romania nici MacDonaldtzuri si nici telefoane oranj internationale, cu cartela.

La acea vreme Romania era exact cum o descriu cei doi, fie ca ne place, fie ca nu.

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8188 (raspuns la: #8186) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa-ti povestesc, s-o luam - de (anonim) la: 06/02/2004 04:59:04
(la: Romani in strainatate)
Hai sa-ti povestesc, s-o luam pe rind :

Ca fugim de realitate ? Care realitate ? Realitatea umilintei si abandonului cetateanului! Relitate!!! In Romania nu se traieste nici o "realilate", pisi, se traieste o "aberatie".

Da, cautam ceva mai bun, aici ai nimerit-o.

Aaah, si cu iubirea de tara... n-are nici o legatura cu... prefectura. Iubesc tara in care traiesc acum si iubesc Romania si oricare alt loc din lume. Romania in schimb va ramine speciala, atit de speciala ca mi-e si teama sa ma intorc. Ma intristeaza , ma doare, ma tulbura...

Ce e ala patriotism ?

Sa vii in vest, pisi, nu e calea cea mai usoara ci din contra. Asta e o lume pentru luptatori. O lume pentru "tari", unde muncesti de dimineata pina noaptea. Ce-oi crede tu ca facem noi aici?

Acuma, despre "lupta pentru supravietuire": Da am renuntat, slava Domnului, la lupta pentru SUPRAVIETUIRE pentru ca am ales SA TRAIM !

Cind mai ai intrebari din astea scrie si-ti raspundem, poate te mai luminezi.
Esti romanca? Aaaa, poate esti fratuzoaica si vrei sa scrii o carte despre emigranti... Sau poate vrei sa ne cunooosti mai biiiiine.



Titlurile academice nu sunt d - de Daniel Racovitan la: 07/02/2004 11:00:00
(la: Codex Rohonczi)
Titlurile academice nu sunt decat niste... titluri. :)

Daca este vorba despre aceeasi Academie care s-a facut de pomina refuzand premierea operei lui Caragiale in timpul vietii acestuia, atunci m-am lamurit.

O nedumerire am in legatura cu afirmatiile doamnei Ehanciuc: unde e CHEIA traducerii?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9087 (raspuns la: #9086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
titluri, Paris 1968 si hippies - de (anonim) la: 07/02/2004 11:14:53
(la: Codex Rohonczi)
DOMNULE Racovitan,

Nu v-ati simti mai in siguranta intr-o lume (vizibila) in care titlurile ar rasplati nevointa spirituala a celor care nu se pot retrage in munti (asemenea ... stramosilor nostri)?

Nu, nu este vorba de aceeasi Academie, care si-a mai spalat din pacatul pomenit de DV.

vmarina@uaic.ro
#9089 (raspuns la: #9087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ah, povestea e un mic junk (p - de Daniel Racovitan la: 12/02/2004 15:11:05
(la: Cotofenele)
ah, povestea e un mic junk (postmodernist ,fireste) :))

sugerez a nu se lua (prea) in serios :)


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9529 (raspuns la: #9527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da-mi voie sa te contrazic! - de enigmescu la: 15/02/2004 20:46:31
(la: Romani in strainatate)
MOTIVELE EXISTA DEJA, NU LE FABRICAM NOI!!! oricine are dreptul la alegere si la autodeterminare, nu crezi? daca vreau sa traiesc in Insulele Canare ce-i pasa nu stiu cui?! eu incerc sa traiesc decent si in felul asta poate reusesc sa-i ajut si pe cei apropiati mie; nu asta ar trebui sa facem toti? e o minciuna sfruntata sa afirmi ca iti ajuti conationalii daca stai si suferi cu ei! pot f. bine sa sufar si in alta parte o vreme pt. ca mai tarziu sa fiu alaturi de cei care sufera, cu sufletul si cu posibilitatile pe care le-am castigat. cand ma gandesc la suferintele pe care le-am indurat toti (am trait si eu un sfert de veac sub regimuri de tot felul...) imi vine intotdeauna a plange. poate sunt si o fire mai melancolica. as fi preferat sa nu suferim, imi vine sa strig la cer de atata suferinta, dar am sansa ca intr-un timp relativ scurt plansul meu sa se prefaca in bucurie. iti suna cunoscut? tu traiesti poate cu regretele faptului ca cei de afara nu sunt in Romania, noi traim aici cu regretul ca cei din tara nu sunt cu noi aici...! interesant, nu-i asa? toti regretam ceva, mai mult sau mai putin, dar cine incalca dreptul la libera alegere fie si verbal, pe care nici Dumnezeu nu-l incalca chiar daca o poate face in orice moment, isi asuma riscul de a deveni o persoana fara drepturi. stii, revolutia a trecut cu viteza suvoiului de apa starnit de furtuna iar gunoaiele s-au ridicat la suprafata atribuindu-si titluri de glorie din faptul ca altii s-au inecat pt. un crez, pt. un ideal, pt. bunastarea unui neam. acum isi ling degetele si se improasca cu rahat (scuzati-mi va rog expresia) in campanii stupide si uita problemele de fond: Romania chiar e o tara formata din indivizi! fiecare individ in parte are necesitati si nevoi proprii care din pacate sunt tratate EN GROS. iar aici imi vin in minte cateva cuvinte memorabile din Psaltirea lui David: "cand se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni"!!!
in strainatate opinia ta chiar conteaza si este supusa atentiei publice; TU esti tratat daca vrei ca simbol al unei intregi comunitati, ceea ce nu s-a intamplat si n-o sa se intample degraba in tara. esti respectat aici ca individ si nimeni nu incearca sa-ti incalce drepturile fiindca legile sunt prea aspre ca sa vrea sa faca asta.
povestirea cuiva de mai sus explica, in opinia mea, de ce au plecat cei mai multi dintre romani: nu pt. ca sunt aventurieri (stim ca sunt destui din astia) ci pt. ca n-au putut sa se afirme in tara- neputinta n-a venit din partea lor ci din partea regimurilor sau a "TREPADUSILOR" ajunsi la loc de cinste. am vazut adesea oameni capabili pur si simplu daramati psihic fiindca n-au putut accede la scaunele de care erau legati altii dinainte. am vazut tineri debusolati, speriati, frustrati, nervosi si nesiguri pe ei la gandul ca dupa ce si-au luat diploma de bac nu vor avea ce sa lucreze. si eu insumi am fost intrigat din cauza atat de multor schimbari survenite in intreg sistemul de invatamant si in cel de sanatate, ca sa nu mai spun ca cel de asigurari de sanatate, ca sa-l parafrazez pe Caragiale, este dar lipseste cu desavarsire!
spunea cineva aici ca ar fi bine de explicat cam care sunt diferentele... sunt atat de multe, de unde ar trebui sa incep? de la felul cum discutam intre noi sau de la curatenia/mizeria din jur? de la capacitatea/incapacitatea unora de a intelege ca nu trebuie sa abuzezi de functia ta sau de la modul cum esti tratat de soferi in mijloacele de transport in comun? de la amabilitatile uzuale sau de la relatiile care se creaza ad-hoc fara a forta lucrurile? daca as sta sa socot acum toate diferentele cred ca ar trebui sa scriu o carte aici si nu cred ca va doriti asta.
just me
#9674 (raspuns la: #9367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draguta povestirea :)imi - de Daniel Racovitan la: 11/03/2004 09:43:05
(la: Ecologically right)
draguta povestirea :)

Imi place stilul tau (cu mici exceptii). Poate ar trebui sa traduci titlul?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
"Altfel povestea ta e jet-ver - de Daniel Racovitan la: 29/03/2004 07:39:21
(la: Mod de evaluare a literaturii contemporane...)
"Altfel povestea ta e jet-version -ul sau versiunea moderna a unui banc celebru acum ceva ani. "

Am uitat sa precizez ca schita se bazeaza pe o intamplare 100% autentica :))

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#12978 (raspuns la: #12933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Foarte frumoasa povestirea. M - de Daniel Racovitan la: 31/03/2004 04:22:36
(la: Respectul)
Foarte frumoasa povestirea. M-a facut sa imi aduc aminte de middle-managerii care taie si spanzura, cat si de tablagiii din armata care se intrec in a-i chinui pe amaratii de trupeti.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
Domnule Morariu - de Petre Buzoianu la: 31/03/2004 10:23:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Morariu
Cu tot respectul, dar cred insa ca este putin naiv sa credeti ca 2 fotografi pot acoperi tot ce sugerati dumneavoastra ca ar putea sa faca ca sa puna de o agentie.
"apusuri de soare,fauna,mare,munti,barci,vapoare,litoral, adolescenti, pensionari,dragoste ,flori,animale,aviatie,femaia,animale,masini,fabrici,activitati cu oameni,copii etc."
ca sa va citez .
Aveti idee cit de multa munca este ?
ca sa nu mai vorbim ca 3 sferturi din subiectele prpuse de dumneavoastra sunt nevandabile, caci exista milioane de imagini disponibile virtual pe gratis pe temele astea .
Exista de vinzare mii de titluri de Photo CD uri cu imagini Hi Rez la care drepturile de plublicare sunt incluse in pretul CD ului.
De ce credeti ca astfel de subiecte ar avea succes ?
Credeti-ma povestea cu agentia nu este chiar asa de simpla.
Ceea ce cu adevarat ar putea contribui la rezolvarea unor probleme, ar fi eventual cred eu infiintarea unei cooperative / agentii ceva gen Magnum, sau al fostei Sigma .
Ma indoiesc insa ca fotografii romani pot trece peste vanitati personale si sa faca un front comun.
Genul de fotografie pe care il fac eu, datorita unor circumstante pur obiectve, ( agreeri, acreditari, etc, ) nu pot sa il faca multi in lume si cu atit mai putin in Romania.
Cu toata astea sunt citva fotografi cu oarcare nume in tara, care periodic imi trimit emails si ma injura cum ca fur piinea fotografilor din tara , publicind din fotografiile mele si acolo.
Unul dintre ei este atit de inversunat, incit zilnic imi trimite emails virusate, care par insa ca vin din partea unor publicatii romanesti unde fotografiile mele mai apar uneori.
Asa ca ...
Petre Buzoianu
#13076 (raspuns la: #12988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...