comentarii

totul incepe cu iubire


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Barbatii romani din diaspora (si nu numai) - de anib la: 17/04/2005 13:21:40
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
mie barbatii romani din diaspora mi se par mai civilizati, majoritatea, sigur ca sunt si exceptii

categoriile teodorei mi se par f realiste cred insa ca intr-o familie trebuiesc facute reguli de la inceput

adica trebuie spus ca nu exista treaba de barbat sau femeie ci amindoi vor termina toata treaba, fiecare la ce se pricepe mai bine iar la ce nu, se ajuta si apoi stau si se iubesc, se saruta si alte cativitati placute

nu se poate generaliza nimic, buna intelegere si bunul simt trebuiesc sustinute de la inceput cind iubirea e in floare ca apoi devine obicei

sigur ca daca eu stiu si fac mincare mai buna nu o sa-l pun pe el sa gateasca borocale pe care oricum nu le vom minca niciunul

daca e vorba sa pui ulei si apa si reparatii la masina sau oriunde, il las pe el ca se pricepe

dar fara reguli de inceput nu merge

si am uitat ce era mai principal, totul sa se faca cu dragoste si dragalasenie nu cu injurii, acuzari sau urlete si insulte

cu cele de mai sus nu vei pastra niciodata o casnicie si destept e cine o pastreaza nu cine renunta la ea la prima contradictie
Rodica - de Guinevere la: 04/08/2006 20:38:43
(la: Exista iubire intre un el de 24 de ani si o ea de 35?)
Prima reactie a fost sa spun: cinci ani, ce conteaza, diferenta pare mica. Zece ani insa, e o diferenta mare? Douazeci?
O nora de varsta mamei? A bunicii?
Unde incepe ca iubirea sa nu mai fie singura care conteaza?
Iar daca la o diferenta de cinci ani nu conteaza decat iubirea, la una de treizeci si cinci de ani de ce nu ar mai conta, daca iubirea e totul?

Eu am vazut mame distruse de relatia fiului cu cate o femeie mai in varsta (zece ani era diferenta).
Argumentul de care imi amintesc era ca isi doreau pentru copilul lor o viata potrivita cu varsta, o iubire inocenta la varsta inocentei samd.
O femeie mult mai mare, cu un copil, il arunca deodata intr-o viata cu griji si poveri nepotrivite varstei lui, il priveaza de etape prin care ea a trecut.
Asadar sunt putin mai prudenta in cazurile astea, caci iubirea doamnelor acelora nu mi se pare lipsita de o doza de egoism. Cand iubesti cu adevarat cred ca incerci sa te gandesti si la viitorul persoanei iubite, cam asta e criteriul pe care il ignora unii - varsta in sine as zice ca nu spune nimic, ci consecintele pe care le genereaza in viata celuilalt pe termen lung.
#137425 (raspuns la: #137157) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parerea mea - de hgrancea la: 09/08/2006 20:13:57
(la: ATEISM)
1-ateismul este un mod de a trai, de a intelege lumea,
dar mai e o problema, multi oameni sint in fapt atei dar nu se proclama,
nu inchid si nu sigileaza usa dintre ei si credinta,
personal ii inteleg si pe unii si pe altii si manifest o atitudine toleranta.

In mintea mea ateismiul ramine legat de comunism si ale sale ore de ateism stiintific, totusi imi este evident ca nimeni nu a devenit ateu convins in urma acelor ore... ci doar datorita propriilor convingeri.

Tin sa atrag atentia celor care afirma pe aici ca ateismul e mai bun decit credinta pe motiv ca in numele credintei au fost omoriti oameni ...
sa nu uite de oamenii omoriti de regimurile comuniste si atee ...

Eu continui totusi sa cred ca nu credinta sincera in dumnezeu a dus la crime si nici ateismul sincer nu e raspunzator de crimele comunismului.

Asa cum poate se observa din ce am scris pina acum eu nu ma consider ateu ci credincios dar pentru mine nu conteaza prea mult ce se declara un om ci felul in care traieste. Eu cred ca exista suflet si o judecata in fata unei instante superioare si stiu ca acolo doar faptele conteaza.
Important este sa respectam legile lui dumnezeu incepind cu iubirea aproapelui... restul vine de la sine.

Cum la prerea despre atei consider ca am raspuns sa trec la
- E bine pt omenire ca numarul ateilor sa creasca ?
- Nu, nu ar fi bine sa creasca numarul ateilor ci al celor cu credinta vie in suflet si nu doar credinciosi de forma si convenienta.
Ar fi bine ca creasca numarul celor pentru care "Cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide" reprezinta crezul lor in viata.

Ce mi se pare ciudat este ca cei care se proclama atei fac acest pas pentru a se indeparta de greselile facute de diferite religii sau biserici,
dar nu fac efortul de a vedea ca dincolo de greseli religia are rolul ei bun in viata omului ca individ dar si ca specie.

Sint foarte curios sa cunosc si sa inteleg mai bine felul in care traiesc si vad lumea cei care se proclama atei, pentru asta am sa deschid un subiect nou cu titlul " Intrebari pentru atei " unde astept raspunsurile voastre.

--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
"Imi poate da si mie cineva un sfat despre cum sa ies din starea asta de nesiguranta? " - de cosmacpan la: 21/12/2008 00:58:30
(la: oare?cand voi zambi si eu????)
NOP!
"Am aproape un an de cand nu mai stiu ce-i aia relatie!!" relatie incepe cu iubire si se termina cu sex sau invers?

"Nu am decat 20 de ani si nu mi se pare corect sa nu am nicio relatie de atata timp." NIci mie. Doar daca nu vrei sa te retragi in desert sa devii vreo sfanta.

"Toate prietenele mele au un iubit cu care s-au mutat sau nu," - ale vietii valuri...depinde cat de zbuciumat sau linistit este fluviul...si cum sta cu gurile de varsare...

"iar eu nici macar nu am incredere sa incep o relatie" - lipsa de incredere poate avea multe cauze...trebe cercetata...problema...

"sau macar sa ies de doua ori la un suc cu cineva fara sa mi se faca sila de el sau sa mi se para ca nu vrea decat sa "mi se bage pe sub piele" ca mai apoi sa ajunga in asternutul meu."
Contradictie este mama intrebarilor sanatoase: cam cum ar arata o relatie in care celalalt sa nu-ti fie bagat sub piele precum capusa?
Patul este o finalitate datatoare si de bucurie nu numai de intrebati rostipe la lumina opitZului "vine, nu vine"

"Mi se pare ca asta e scopul tuturor barbatilor." Si mie mi se pare la fel, niste porci barbatii astia...

"Cel putin in cazul meu asa a fost." si nu esti nici prima dar nici ultima.

"Vreau si eu pe cineva care sa ma tina in brate atunci cand ma simt singura si sa stiu ca am pentru cine sa traiesc!! " doua variante: un copil (prin insamantare artificiala)
sau o tipa daca barbatii este niste porci...
Glumesc, cate nu spune omul la prostie...
dar sa stii ca daca aveai rabdare sa cauti prin lada de zestre a Cafenelei, aflai ca astazi s-au casatorit doi concafegii (cunoscut, placut, mangaiat, luat), Sophie s-a certat si s-a descertat cu priettenul, GiBiul este in cautare amushinatoare de prietena, si chiar facea o statistica despre sexul in grup...si Doamne cate delicii poti afla la o cafea buna, veruitabila si fierbinte...(hot line si Chipendale...mmmm)...ei ce zici? te risti?
Denis de Rougemont - Iubirea - de core la: 24/12/2003 09:57:27
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Denis de Rougemont - Iubirea si Occidentul
Tocqueville - Democracy in America (la a doua lectura)
Paul Auster - Timbuktu, Mr. Vertigo
Tolkien - Lord of The Ring
si acuma citesc The Hobbit tot de Tolkien :)
dupa care vreau sa recitesc Darul lui Humboldt de Saul Below pe care dealtfel am si inceput-o in paralel cu LOR.

Ariel, ma bucur pentru tine si Daniel Martin, superba lectura... :)
iubirea, numai ca dar! - de Alice la: 05/07/2004 11:40:34
(la: Iubirea, un "natural"? Care dragoste?)
nu citesc reviste pentru femei ca-s figuranta...
intr-o zi am facut-o, si-am s-o mai fac din motivul de mai jos:

poate c-ar fi mai bine sa plecam urechea (pe bune si la propriu si la figurat) la cei mici:

ce-i iubirea?

crissy,6 ani - e atunci cand te duci sa mananci si ii dai cartofii tai prajiti fara sa ii cei in schimb sa-ti dea cartofii lui.

bobby, 5 ani - e ceva care se afla in camera atunci cand deschizi cadourile de craciun si la un moment dat te opresti din despachetat si asculti.

noelle, 7 ani - iubire e atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui si el se imbraca cu ea in fiecare zi.

marry-ann, 4 ani -iubire e atunci cand catelusul vine si te linge pe fata chiar si atunci cand l-ai lasat singur toata ziua.

karl, 5 ani -iubirea este atunci cand o fata pune parfum pe ea si un baiat pune apa de barbierit pe el si dupa aia merg impreuna sa se miroasa.

nikkita, 6 ani - daca vrei sa inveti cum sa iubesti cel mai bine, poti sa incepi cu un prieten pe care nu-l iubesti de loc.

eu una-s complet sedusa .

ajungem ditai handralaii si UITAM sa vorbim de iubire, ca uite dovada c-am stiut, candva, demult ... fuga marsh inapoi pe sub paturi!:))
greu e sa incepi cand ai multe de zis - de desdemona la: 16/09/2004 11:42:00
(la: Zodii)
Bounjur la companie ! (hihihi - ca-i dimineata si am chef de hlizeala)

Cine a 'indraznit' sa deschida un subiect atat de vast (si in care am atatea de zis, ca nici nu stiu de unde sa incep) ?! Nu stiu de ce nu mi-a venit mie mai intai ideea asta (probabil de teama ca daca incep nu ma mai pot opri). Astrologia mi-a fost un hobby foarte serios inca din copilarie, si nici acuma nu mi-a trecut.
Dar de fapt nu imi plac toate aspectele din astrologie. Nu ma intereseaza aspectul de prezicere a viitorului si de 'slefuire' a destinului. Viitorul si destinul se descurca ele foarte bine, ce ma pasioneaza in astrologie e cunoasterea oamenilor. Fiecare persoana e altfel, si intalnim diferente atat de mari fata de noi, dar varietatea naste frumosul, si diferentele dau nastere intelegerii si iubirii. In una din multele texte astrologice citite de mine aparea o fraza in genul: zodiile cu care suntem in armonie ne ofera incurajare si energie, cele cu care suntem in conflict ne fac sa evoluam, sa invingem demonii din noi.
Hai sa trec la ceva mai concret (pana nu plictisesc pe toata lumea):
Eu la chinezi sunt Dragon-Tigru-Câine (dupa an, luna, ora - nu prea amabil nici unul !). In zodiacul clasic sunt Varsator (de pe granita cu Pestii) cu ascendentul in Fecioara.
Mi-am facut un horoscop complet bazandu-ma pe efemeridele online gasite pe internet, si in el am descoperit explicatii la anumite parti din caracterul meu (de ce imi sare tzandara cat ai zice peste si de ce ii cicalesc pana la distrugere pe cei din jurul meu). Altfel, sunt destul de simpatica si ii pacalesc pe cei din jur sa ma iubeasca (pana am ocazia sa dau un sfat sau sa fac o critica, si-atunci sa te tii!). Imi place sa fac paranteze (in paranteze (in paranteze))). Dar nu uit sa le si inchid (am si eu ceva notiuni de programare). Na, ca iar m-am dezlantuit! Scuze.
Sunt multe de zis despre zodii, si e greu sa incepi.
"Sunt greu batranii de pornit !
Dar de-i pornesti sunt greu de-oprit"
(da' io nu-s batrana, numa' ma laud).
Cateva resurse astrologice
http://www.astro.com/swisseph/swepha_e.htm
http://www.cafeastrology.com/
A vous !

Desdemonovici
Iubirea e de mai multe feluri ... - de desdemona la: 16/11/2004 15:33:18
(la: Altruism sau egoism?)
S-ar putea clasifica in iubire pura si atasament. Si combinatii intre cele doua. Regula e ca niciodata, in nici o relatie, partea de iubire pura nu creeaza probleme, acestea venind de la atasament.
Atasamentul e in stransa legatura cu egoul, conditionarile, amintirile placute sau nu. Iubirea pura e ceva foarte inaltator si care poate transforma persoana care o simte in ceva deosebit.

Exista iubire de ambele feluri in toate relatiile: mama-copil, frate-sora sau frate-frate, prieten-prieten, iubit-iubita, si intre persoane care se cunosc mai putin profund (colegi, cunostinte, amici virtuali - prin internet). Iubirea pura este total dezinteresata, singura grija a celui care o are fiind sa o exprime si sa se bucure de ea. Atasamentul implica dorinta de a poseda intr-o masura persoana iubita (a-i poseda timpul, atentia, dorintele, asteptarea unui raspuns pe masura). Asa apar gelozia, dezamagirea, dorinta de dominare, sacaiala, revolta. Daca iubirea ar fi perfect pura dintru inceput aceste probleme nu ar exista.
Cred ca exemplul cel mai bun de iubire absolut pura este (cu scuzele de rigoare pentru cei cu alte credinte) dat de Isus. El spunea ca trebuie sa ne iubim dusmanii, si cand cineva iti da o palma sa intorci si obrazul celalalt. Acum acest principiu e considerat inaplicabil, si cei ce il invoca sunt crezuti ipocriti. Dar in cazul lui Isus chiar era adevarat, el ii iubea pe toti (fie ei chiar pacatosi, chiar pe calaii sai) indiferent de ceea ce facusera si ce gandeau. Ca sa ai o iubire atat de pura trebuie sa ai o inima foarte mare, si sa fii foarte generos. Si trebuie sa ierti din inima orice scapare si orice greseala - eroarea e omenenasca.

Exemple de atasamente:
1. parinti-copii. Cand copiii sunt mici unii parinti ii impiedica sa iasa din casa singuri ca sa nu se loveasca, sa nu sufere. Uneori chiar si dupa ce copiii lor sunt adulti, ei sunt tinuti 'din scurt' si toate iesirile le sunt controlate (daca nu insotite). Parintii prefera sa ii aiba in casa lor ca sa nu fie singuri la batranete, dar nu isi dau seama ca, daca nu ii lasa sa 'zboare liberi' tinerii vor deveni infirmi in vointa si judecata lor.
2. Intre prieteni. Daca unul din ei uita aniversarea celuilalt, al doilea se va 'razbuna' uitand la randul lui aniversarea primului. Si daca unul nu il suna pe celalalt, nici celalalt nu va suna, fiindca asteapta sa fie cautat primul.
3. In familie. Daca ai uitat la o aniversare, sau un craciun, sa trimiti felicitarea, ei devin reci, la a doua sau a treia omisiune, nici ei nu iti mai scriu. Daca l-ai vizitat pe varul X de 3 ori si pe matusa Y doar de doua ori, ea nu te mai invita la masa festiva de familie.
4. Intre soti - gelozia si dorinta de-a fi 'lipiti' tot timpul unul de altul, in caz contrar venind reprosuri, banuieli, insinuari, conflict. Dorinta de-a rapi libertatea celuilalt (sa nu mai faca ce vrea, ci doar ce zic eu, sa nu discute cu nimeni numai cu mine, sa nu ...).

De obicei exista in fiecare fel de-a iubi o proportie de iubire pura si una de atasament. Cea care ne face sa suferim e atasamentul, al nostru sau al altuia. Si atasamentul presupune egoism. Insa iubirea pura e cel mai pur altruism.

Desdemona
Marea a inceput sa existe din - de maan la: 13/01/2005 09:33:03
(la: Cautatorul de suflete)
Marea a inceput sa existe din momentul cand eu am vazut-o intaiasi data, iar suflete vor exista abia atunci cand le vom intalni noi, nu-i asa?
Iata o mare gresala, sa credem ca ceva nu e doar fiindca am cautat dar n-am gasit.
Iata marea trufie!
Sa nu ne gandim niciodata ca poate n-am stiut unde sa cautam, sau, mai rau, nu stim pur si simplu s-o facem!


“viata este o bucurie doar pt cei ce fie nu o inteleg,fie se prefac orbi,surzi si muti “???
viata e o bucurie daca atunci cand pornesti in ‘cautarea de suflete’ incepi ma intai cu al tau.
Nici un altul n-are sa-ti vorbeasca daca tu nu te stii recunoaste.
Viata va deveni atunci o bucurie prin cautarea-insasi!

Daca te privesti in oglinda si-ti spui ca n-ai nevoie de suflete, asta nu inseamna ca intr-adevar nu ai ci ca poruncesti oglinzii sa-ti arate ce vrei.
Sfatul tau, Ice Queen, e un indemn catre egoism si narcisism, cred ca stii…e un indemn la o viata fara iubire!
Dar sper ca stii deja ca nu te poti iubi decat atunci cand esti iubit; restul se numeste doar respect de sine iar acesta se pierde, asa cum se consuma benzina dintr-un motor.

Am gasit intodeauna suflete si-am suferit cand nu le-am inteles, mai rau decat atunci cand n-a fost priceput al meu.
Am indurat dezamagiri pe care le-am pus intotdeauna pe seama neputintei proprii de-a concepe viata si relatiile inter-umane.
Daca perfectiunea nu-i unul din atributele mele (nici macar unul spre care sa tind), de ce m-as hazarda atunci sa spun ca “oamenii nu au suficiente merite”???
Si ne miram apoi ca oglinzile in care ne privim nu arata mai niciodata ce dorim sa vedem!
De-aia ma uit in fiecare zi in oglinda, de-aceea ma inspaimant atunci cand nu-mi doresc (de teama) sa ma privesc in
oglinda: oglinzile nu stiu minti, ca oamenii, ele nu fac niciodata compromisuri.

Parerea mea, cosmina, e ca drumurile batatorite nu sunt intotdeauna nici cele mai scurte, nici cele mai profitabile si uneori nu-s nici macar drumuri adevarate.
Sfatul meu, e sa crezi in ce-ti spune sufletul si sa-i asculti vocea, fiindca astfel nu te vei pierde niciodata de tine si, cine stie, poate vei avea surpriza sa te gaseasca ele pe tine, acele suflete pe care spui ca le cauti …
Va trebui insa sa deosebesti vocea sufletului de cea a demonului care ne locuieste si ne livreaza placeri minuscule, ca sa ne-abata din drum, hranindu-se din sperante si lumina, pana cand, golasi, ajungem sa ne mintim ca fericirea nu exista.

Nu, nu poti trai fericit cu ochii scosi, Ice Queen!!!

#33286 (raspuns la: #33129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Casnicia = Iubirea Vietii - de Chriss la: 01/02/2005 22:56:55
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Buna Ondine,

Punctul meu de vedere in legatura cu acest subiect este foarte simplu.
NU - nu accept "iubirea vietii" din partea unei persoane ce este casatorita. Am sa-ti explic de ce:
Eu consider ca atunci cind doi oameni s-au casatorit, au facut-o din dragoste. Ceea ce inseamna ca amindoi partenerii se vor devota unul celuilalt pentru restul vietii lor, la bine si la greu. De aceea cind doi parteneri se iubesc si decid sa se casatoreasca, sufletul lor ar trebui sa devina imun la ori ce fel de dragoste externa. Ma refer la faptul ca el si ea nu ar trebui sa mai primeasca sau simta nici un fel de atractie catre sexul opus, ar trebui sa-si opreasca acest instinct. In momentul in care " Iubirea Vietii" apare la o persoana ce este casatorita, inseaman ca acea persoana nu a fost suta la suta fidela, sau ca si-a lasat sufletul deschis, si ca atare a inselat. De ce spun asta? Fiindca nu cred ca se poate ca doi oameni sa se vada pentru prima oara si imediat sa se indragosteasca unul de celalalt. Dragostea se dezvolta trepatat. Dragostea trebuie sa treaca prin trepte, ca de exemplu: cunostinte, amici, prieteni, inceput de dragoste si apoi se naste dragostea. Ca aceste faze sa se dezvolte este nevoie de amindoi partenerii. Asa ca nu aprob sub nici o forma scuza ca o persoana casatorita a gasit" Iubirea Vietii ei/lui"

Criss
iubire?acum ... - de kitana la: 09/05/2005 17:22:48
(la: iubire? acum serios vorbind...)
nu sunt o idealista,cum se mai zice"cu capul in nori"si tocmai de acea am ales sa vorbesc despre acest subiect.cred cxa se face o cofuzie.ce este iubirea?pai hai sa fim rtealisti:1.iubirea aprtine zeilor,este manifestarea mistica a oamenilor catre divinitatile dce orice fel si in orice fel.2.ce este dragostea :manifestartea afectiva a unei persoane catree o alta persoana(de preferat de sex opus dar nu are imprtanta)3.sexul care este un act mecanic in scopul placerii fara implicatii sentimen tale.deci faccand aceasta diferenta si vorbind pe subiect vreau sa adaug:sa fim seriosi:cum ne imaginam un om care nu a fost niciodata indragostit de cineva? este iesit din tiparul normal,pentru ca acest tip de manifetare aprtine oamenilor in scopul procrearii fie ca vrem sa nu sa acceptam acest lucru,deci dragostea este datul umanitatii,dar in momentul incare in acest fenomen intram rational si incepem sa-l disecam ajungem la o concluzie nu prea plcuta:cum ca e mai bine sa traiesti singur fara sa te implici emitional ,sa decizi doar pentru tine si sa nu ai nici o durere de cap pentru o relatie.cu toate acestea mie imi plac foarte mult acei batranei scumpici pe care ii vad plimbandu-se cu un catel in dupaamiezele caldute ,si la fel de nmult imi plac acei adolescenti pe care ii vad in curtea liceelor sau pe holul facultatii sorbindu-se din ochi,si atunci de ce sa nu ne implicam emotional?cum sa traim o viata fara a iubi?(din nou in orice fel)
v-am pupat,pa,pa
iubire?acum serios vorbind... - de Corinutza la: 19/05/2005 19:35:30
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Foarte serios vorbind iubirea este un subiect pe cat de delicat pe atat de complicat si greu de incadrat. Cum totul sau ma rog aproape totul este relativ, cu siguranta ca putem cu succes aplica teoria relativitatii.
Revenind , parerea mea despre cele cateva randuri este cam asta: exista oameni carora raul , suferinta si tristetea nu le mai pot cauza rani , ei fiind practic amortiti sau mai exact traitori intr-o stare aproape catatonica apropiata autismului. Nu mai sunt in stare sa simta sentimente altadata foarte la indemana.Ranile vechi cicatrizate urat se vad numai de initiatii care din mila sau teama nu mai dau importanta persoanelor atinse de rau.
Iubirea exista sub diferite forme. Daca nu ar exista , nu s-ar mai vorbi despre ea , nici ca sentiment , nici ca tema filosofica . In schimb poate sa apara sentimentul de iubire imposibila care duce in final la concluzia, stupida desigur , ca iubirea nu exista , doar si pentru ca unul dintre noi nu a primit suficiente dovezi de iubire , pretentiile lui fiind daca nu absurde atunci cu siguranta prea mari. Iubirea este un subiect foarte deschis si orice relatie poate debuta cu intrebarea " Exista iubire ?", dar vietile noastre actuale nu ne mai permit luxul de a filosofa la infinit si de a cauta romantismul sau bunatatea celor din jur. Ne putem limita la un trai corect si rezervat , pastrand intacte sentimentele noastre pentru momentele de adevarata revelatie in iubire. Nu trebuie sa grabim iubirea.. Avem ce sa iubim Slava Cerului in locul unei persoane gresit alese , in cazul in care suntem atat de singuri pe lume ( nu avem rude, copii, bunici,etc...). Putem incepe prin a oferi iubire, daca ea exista in noi ( si cu siguranta exista!)sub cele mai diferite forme sau NU, daca nu simtim nimic pentru nimeni si/sau nimic. Dar atunci ar fi de preferat si o vizita la medicul specialist.
Inchei aici fara pretentia de a fi un mare cunoscator. Subiectul abia deschis poate oferi idei dintre cele mai interesante . Important ar fi sa gasim cheia problemelor, astfel incat impreuna sa fim mai buni, pentru noi si pentru ceilalti. Astfel am demonstra fara mare efort ca iubirea exista...Alex?
iubirea ca experienta de a trai - de maria30 la: 13/06/2005 16:48:03
(la: iubire? acum serios vorbind...)
am aproape 30 de ani si am crezut ca stiu ce inseamna sa iubesti... am confundat insa iubirea cu un foc de paie, cu o orbire si cu o obisnuinta de colegi de apartament...
am fost casatorita mai multi ani, am inceput la un moment dat sa simt nepotrivirea din ce in ce mai acut, pana cand a devenit prapastie... si nu vorbesc aici de perceptia mea (subiectiva, deci posibil deformata), ci de realitatea confirmata de cei din jur...
iubirea tine de experienta... daca ne referim la iubire ca pasiunea aceea romantica, idealista si extremista, atunci, dupa parerea mea, iubirea nu exista, pentru ca nu e sustinuta in substanta, nu are stabilitate...
dar daca iubire inseamna o capacitate de a trai plenar, lucid, constient si nevertheless afectiv o relatie, in extremis capacitatea de a empatiza cu semenii, de a te ridica deasupra aparentelor si de a intelege ratiunile intime si individuale ale gesturilor sale, atunci pot sa spun ca aceasta e iubirea adevarata...
de-asta spun ca iubirea tine de experienta... tine de asimilarea greselilor, de intelegerea mecanismelor care au dus la rezultate nedorite in situatii similare, tine de deschidere si sinceritate, de acceptarea de sine si de cei din jur, de "to be at ease with the world"...
iubirea adevarata nu te face posesiv, nu-ti dezvolta aspectele negative ale personalitatii, pentru ca exista in ea puterea de a intelege lucrurile si din perspectiva celuilalt, si de a mentine astfel fragilul echilibru dintre "vreau", "pot", "trebuie"...
iubirea adevarata iarta si merge mai departe... ea nu depinde de "accidentele" de comportament ale celui drag, pentru ca oameni suntem toti si supusi greselii... iubirea adevarata priveste in zare, pe deasupra amanuntelor, si vede "drumul de caramida galbena" al lui Dorothy (Vrajitorul din Oz) si stie ca esenta ei este caldura si armonia, asa cum "esenta pasarii e zborul, esenta unei caravane e mersul ei prin desert catre o tinta" (Antoine de Saint-Exupery, "Citadela")...
va scriu din mijlocul unei iubiri adevarate... care nu-mi lasa loc pentru temeri, pentru indoieli, pentru jumatati de masura... este adevarat ca atunci cand iti intalnesti sufletul-pereche, simti asta din prima clipa...
si mai e ceva... eu cred ca iubirea incepe cu sufletul si se implineste in trup... noi asa am inceput sa iubim, intai simtindu-ne sufletele impreunate intr-un tango teribil de terestru, cu vise posibile, nu probabile, cu target-uri care se ating progresiv, fara sa ardem etapele si fara joc de scena... dupa care am inceput sa ne dorim unul pe celalalt...
dorinta de a ne uni, care se reflecta in senzorial... dar fara un tremur al sufletului, ramane o impreunare comuna... sufletul meu locuieste in spatele pleoapelor lui... ochii lui imi vorbesc fara cuvinte, cand ii vad incep sa se miste lucruri in mine, sa se disloce si sa se reaseze dupa patternurile lui...
iubirea fara incredere totala e ca o palma pe care ti-o tragi singur in oglinda, ca si cum ai spune "nu te cred pentru ca nu sunt in stare sa ma cred pe mine capabil de asta"... in mainile acestui barbat imi pun viata fara second-thoughts...
stiu ca sunt inclusa in deciziile lui si ca, desi nu intotdeauna timpul o permite, imi acorda atentie de o intensitate care vorbeste de la sine...
timpul petrecut cu el e quality-time, cu naturalete si substanta...
aud uneori oamenii indragostiti spunand "mi se pare ca visez... ciupeste-ma sa ma conving ca mi se intampla"... la noi nu-i asa... STIM ca nu visam si nu construim castele de nisip...
nu stiu daca el a mai iubit asa... dar stiu ca eu nu banuiam ca exista ceva atat de frumos si plin si lipsit de ambiguitati, fara cautari gen trial-and-error ("incercare si eroare") cum este ceea ce traiesc acum...
nu stiu ce am facut ca sa merit sa mi se puna dinainte o cupa plina cu rasarituri de soare si ape limpezi...

cu speranta ca m-am facut inteleasa si dorinta sa intelegeti ce va povestesc eu traindu-le la randul dvs, nu insirand cuvinte,
maria
Un copil creste armonios datorita iubirii - de Radina la: 15/06/2005 20:29:04
(la: Un compromis, doua compromisuri..."n" compromisuri?)
Daca nu vorbim neaparat de pasiune, pentru ca e gresit sa ne imaginam ca intr/o lunga convietuire pasiunea se pastreaza ca la inceput, trebuie neaparat sa vorbim de tandrete, de caldura sufleteasca, de un climat in care, pentru ca un copil sa se simta in siguranta, sa existe iubire. Tu spui ca sotii nu se mai iubesc. In cazul in care nu mai e deloc iubire, in cazul in care a intervenit raceala, parerea mea este ca atmosfera devine presanta pentru copil chiar daca comportamentul se pastreaza in limitele decentei. Copiii de regula sunt foarte senzitivi si observa mult mai acut viata. Ei sunt mimetici pana dupa adolescenta si se poate foarte bine, sa/si formeze o idee gresita despre ce inseamna cuplul in general si asta sa le afecteze comportamentul ulterior. Copiii nu traiesc doar cu hrana si imbracaminte, doar cu confort, doar cu exterior, ei sunt sensibili si in formare. Daca simt raceala dintre parinti dezvolta, un complex. Nu pot fi nici dusi de nas cu falsuri pentru ca le sesizeaza foarte repede. Daca ajung si sa simta primii fiori ai iubirii, sa spunem adolescentine, se poate intampla sa faca parintilor reprosuri pentru ca nu au trait intr/o atmosfera de iubire. Pe de alta parte copiii sunt si foarte egoisti si isi doresc sa fie cu ambii parinti. Asa ca oricat de hotarati ar fi parintii sa accepte compromisul copiii sunt afectati negativ. Cred ca nu merita sa incercam intr/o astfel de situatie sa acceptam compromisul, ci sa facem recurs la amintirile placute si atata timp cat convietuim sa facem un efort sa reaprindem dragostea trecuta. E foarte putin probabil ca odata ce ne/am casatorit si am avut si bucuria impartasita a aparitiei unui copil, iubirea care a fost la inceput sa se stinga cu totul, asa, ca o lumanare.Nu faceti un asemenea compromis e nociv si pentru sufletele voastre si pentru ale copilului. Mai bine luptati pentru iubire.Un copil creste in primul rand cu iubire.
#55039 (raspuns la: #54953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nimic mai putin decat iubire - de Radina la: 20/06/2005 11:48:40
(la: Un compromis, doua compromisuri..."n" compromisuri?)
Eu am trecut prin ambele experiente. Am dintr/o prima casnicie un copil, m/am recasatorit si pt o lunga perioada de timp am vazut cum intre cei doi "vasnici competitori" s/au creat foarte multe sentimente, si clare si tulburi, si rele si bune si reale si false. Toate au fost insa sub semnul iubirii; a mea pentru ei si a lor pentru mine.Eu din cea neiubita si "acrita" m/am transformat in liantul pentru iubire. Iubind reusesti sa scapi de ideea de compromis. Primesti, darui si intotdeauna sondezi in tine cu atentie cea mai potrivita reactie care sa/ti exprime iubirea si sa estompeze orice conflict. Nimic mai putin, insa, decat iubire. Lipsa iubirii e marele compromis. Daca nu mai exista iubire inevitabil se creaza tensiuni si tristeti, care ne secatuiesc sufletul. Compromisul de care tu vorbeai duce la falsitate si la ariditate. Nu putem trai fara iubire.Si gandeste/te ca se consuma mult mai multa energie incercand sa omori o iubire sau sa pastrezi o aparenta decat sa depui efortul de a o revigora. In cazul in care vrei sa o revigorezi pornesti de la premisa unei finalitati pozitive, cu riscul unui posibil insucces bineinteles, dar cu speranta vie si cu sansa unui nou "izvor". Pentru "compromisul civilizat" se consuma doar resurse, fara ca ele sa mai aiba vreo sansa sa fie recuperate. Aici nu mai exista finalitate. E un sentiment de stagnare. Chiar si acel respect civilizat de care vorbeai consuma enorma energie. Cand speranta revigorarii iubirii nu mai exista si incepi una noua macar "razboiul" la care pornesti are sanse de victorie. Se moare mult, se oblojesc rani, se ajunge la armistitii periodice sau la batalii crancene dar cel putin se deruleaza viata acut si intru iubire.
Compromisul reapare, atunci cand de dragul unui copil, doua cupluri se reconciliaza total pentru a fi in preajma lui. Eu mi/am petrecut zece Craciunuri cu tatal copilului, cu mama vitrega, cu sotul meu, in jurul bradului,fiind civilizati.S/a intamplat insa sa intervina afectele.Sunt inevitabile cand e vorba de iubire. Ele au intervenit din pricina faptului ca am avut vointa sa fim atenti la sentimentele copilului. Si ne/am legat. Am creat o frumoasa prietenie. Mama vitrega a nascut un fratior si atunci iar am depasit barierele compromisului. Cum sa nu o iubesti,pe mama mica, pt ca asa ii spunem, cand ne/a nascut un fratior.Si despre razboi e vorba, pt ca la inceput copilul meu a avut toate simptomele de gelozie ale copilului mai mare. Si uite asa putem vorbi despre divorturi, recasatoriri fara ca ele sa fie neaparat niste dezastre nascatoare de compromisuri maligne. Ci cu compromisuri benigne care trec pt ca le bombardam cu atentie si iubire. Cuvantul de ordine este insa aici "iubire". Si de fapt multa iubire neconditionata.
#55613 (raspuns la: #55161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mai frumos ca iubirea - de Elena Aimee la: 05/07/2005 23:35:49
(la: Dragostea dispare odata cu trecerea timpului?)
Dragostea la prima vedere are farmecul ei, iubirea de la inceputuri este de o frumusete aparte. Dar ce poate fi mai frumos ca o dragoste implinita, cand respectul reciproc si increderea castigata in timp se impletesc creand un sentiment magnific - IUBIREA DESAVARSITA, MATURA.
Dupa o perioada cand incepi sa cunosti persoana cealalta intru-totul, stii ce urmeaza sa spuna, ghicesti cam care ii sunt gandurile si dorintele, te imbini perfect pe toate planurile cu ea.
Pe zi ce trece dragoste se maturizeaza, de aceea multi au optat pentru "se maturizeaza, devine un sentiment mai frumos", dragoste in deplina siguranta, cand fiecare are grija de celalalt.
Cred ca este iubirea in care te simti pe zi ce trece, tot mai mult,jumatatea din intreg sau poate cand simti adoratia pentru cealalta persoana.
Mai sunt multe de spus, dar sa ma ajute si altii.
#58143 (raspuns la: #57819) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubirea - de Cassandra la: 29/07/2005 00:51:46
(la: Ce inseamna ptr voi sa iubiti?)
Iubirea este cind ii dai cuiva din cartofii tai prajiti fara sa-i ceri sa-ti dea din cartofii lui in schimb.

Cind bunica a facut artrita si nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la picioare cu oja, I le facea bunicul chiar daca si el avea artrita la miini. Asta e iubirea.

Iubirea este cind o fata se parfumeaza si un baiat isi da cu after shave si incep sa se miroasa unul pe altul.

Iubirea este ceea ce te face sa zimbesti cind esti obosit.

Iubirea este cind mama ii face cafea lui tata si o gusta inainte sa vada daca e buna.

Daca vrei sa inveti sa iubesti mai tare, ar trebui sa incepi cu un prieten pe care il urasti.

Iubirea este cind ii spui unui baiat ca-ti place camasa lui si atunci el o poarta in fiecare zi.

Iubirea este cind mama ii da tatii bucata cea mai buna de friptura.

Iubirea este cind mama il vede pe tata transpirat si ii spune ca este mai frumos decit Robert Redford.

Iubirea este cind catelul tau iti linge fata chiar si dupa ce l-ai lasat singur toata ziua.

Iubirea este cind mama il vede pe tata pe wc si nu crede ca e scirbos.

Nu trebuie sa spui “te iubesc” daca nu e adevarat. Dar daca este, trebuie sa spui de multe ori. Lumea uita.

(Raspunsuri date de un grup de copii intre 4 si 8 ani la intrebarea “ce este iubirea?”)
NU doar iubirea...... - de cosmacpan la: 30/08/2005 09:56:23
(la: iubirea muta muntii din loc?)
nu stiam ca iubirea poate muta muntii din loc. din ce am invatat doar credintza este in stare de aceasta performanta. iubirea poate sa-ti ofere cele mai bune solutii de a o face dar fara sa crezi ca o potzi face e ca si cand nu ai fi facut nimic. dara ar fi sa ridic putin valul lasat as spune fara teama ca doar exaltarea si teama te-a determinat sa pui aceste intrebari. ti-e teama sa crezi ca iubirea ta ( a voastra) exista dar la fel de mult iti este teama ca ea nu mai exista. omul isi inventeaza tot felul de teste pentru a se convinge ca ceea ce simte si crede este ceea ce el cauta (stiu ca suna ca un covrig in care inelul nu are nici inceput si nici sfarsit ci doar o gaura, in jurul careia se invarte), dar impresia mea este ca poti trai linistit pana la adanci batraneti fara a incerca sa descoperi "piatra filozofala". bucura-te ca existi, bucura-te ca exista si nu uita ca voi amandoi sunteti ca polii unui magnet: cu cat va respingeti mai mult cu atat atractia este mai mare. cat despre diferentele de religie, gandire, sociale, materiale, dacfa aveti incredere in voi cu siguranta ca incet, incet se vor diminua, redand stralucirea lustrului si plinatatea intregului. si nu trebuie sa uiti vechea vorba: "inima are niste ochi de care mintea nici nu are habar".
la buna auzire.
iubire pina la moarte - de glissando la: 23/10/2005 22:10:55
(la: Iubire pana la moarte)
M-ai facut sa plang, ai atita claritate in exprimarea sentimentelor mi-am amintit cu cita disperare scriam si eu poezii pentru o iubire pierduta si pe care am s-o pastrez in suflet pina la moarte. Desi credeam la inceput ca e vorba despre o iubire vie care mai arde inca pentru ca pui sentimentele la prezent (te iubesc, te admir, etc), vad in finalul poeziei tale un trist "Tare mult ne-am mai iubit". AM perceput o schimbare radicala de ton deci la ultima ta strofa. As fi preferat mai mult poezia ta fara ultima strofa, caci o iubire nu poate dura pina la moarte decit atunci cand sentimentele te ard si te dor la timpul prezent. Oricum, mi-a placut mult si te felicit. Iti trimit si eu citeva versuri care iti completeaza gandurile (la mine sunt chiar ultimele strofe dintr-o poezie!) :
Chiar daca durerea surda
viata intreaga mi-ar zdrobi
stie inima mea muta,
tot pe tine te-as iubi!

Iar de-n ultima secunda
in val negru voi pluti,
tu esti ultima dorinta,
doar pe tine te-as iubi!

Lasa-mi aripa sa poarte
dorul trist la nesfarsit!
In lumea banala, toate,
doar de tine mi-au vorbit....

Te salut cu simpatie razvy si mult succes in continuare !
Pesimismul de la inceput era - de Mik la: 01/12/2005 18:27:09
(la: Dragoste de viata)
Pesimismul de la inceput era cat pe ce sa ma goneasca :)
"Lumina fie-ti calea
Si sufletul Iubire,
De-acum inainte
Traieste-n Fericire!" mda, cred ca aceste versuri ii pot face pe cei pesimisti (ca se poarta atitudiunea asta vad) sa gandeasca altfel, macar pentru o clipa. O poezie pentru oameni, o poezie care vrea sa schimbe ceva.
Toate cele bune.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...