comentarii

tradus in engleza


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dor in spaniola - de ninel la: 25/09/2003 11:33:37
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Interesant este ca acum doar o saptamana am vazut un film (Blue Diner) pe canalul PBS despre cativa imigranti din Puerto Rico care au si ei un dor cu care se laudau ca nu poate fi tradus in engleza: añoro. Deci romanii nu sunt singurii elitisti pe tema dorului.
pt. Alice : Beigbeder - de camyb1981 la: 09/02/2005 12:55:01
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Eu am citit "199.000 lei" (in original "99 francs"), n-am idee daca si cum s-a tradus in engleza, ideea era sa se traduca prin pretul de vinzare al cartii pe piata respectiva; are niste terorii interesante despre publicitate si felul cum aceasta din urma ne influenteaza viata pina la extrem; nu e o carte senzationala, dar vorbesc ca o persoana care nu schimba canalele TV cind sint reclame, ci le asteapta cu sufletul la gura; daca te intereseaza cit de cit domeniul, e mult mai placut si mai interesant sa o citesti.




"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
#35760 (raspuns la: #776) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI, - de maimuta la: 15/02/2006 17:33:14
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
merci pentru banc! mi-a cam dat bataie de cap pana l-am tradus cu engleza mea;))) am reusit singurica, fara translatorul meu(EDy).
e ca-n bancul cu sida si tiganul;)))
#106171 (raspuns la: #106166) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in we-ul trecut am vazut film - de Calypso la: 19/04/2006 20:52:08
(la: Cele mai bune filme)
in we-ul trecut am vazut filmul lui Radu Mihaileanu "Va, vit et deviens" si mi-a placut;
chiar, cum a fost tradus in engleza?

am mai vazut "28 Days Later..." (2002) un thriller, sf, horror;
filmul te tine in suspans;
nu recomand sa-l vedeti seara;

am mai vazut si "36 quai des orfèvres", un film destul de recent francez cu G. Depardieu si daniel Auteuil; mi-a placut;


alex andra - de arthur la: 21/04/2006 19:28:38
(la: cu nichita)
______________________________
Sunt creatia propriei mele neputinte.
In caz ca evenimentele se precipita :) si timpul se scurge diferit :), vreau sa iti urez Sarbatori fericite!
(formularea tradusa in engleza ma oripileaza,scuze)
nu cei care creaza manelele sint devina, ci.... - de cartouche la: 30/06/2006 08:29:06
(la: Romania, regat al manelelor?)
in special cei care le publica si cei care le asculta.
Nu numai Romania este amenintata de poluare culturii.
Dorinta de a fii "rece" ( atit de prost tradus din englezul 'cool'), snobismul si lipsa de curaj a celor 'cu bun simt' ajuta cultura de mahala sa penetreze si sa ocupe un loc dominant.
La noi tinerii, si nu numai ei, vorbesc cu accent tiganesc sau folosesc cuvinte tiganesti in vocabularul curent ca sa fie "reci"... Asa cum in lumea engleza, toti incultii incearca sa imite accentul 'afro-americanilor' sa cinte si sa danseze 'rap'... Nu poti sa-i acuzi pe cei care compun si cinta manele... este dreptul lor democratic... Omul este liber sa cinte ce vrea! Dar poti sa acuzi pe cei care publica arta proasta, poti sa-i acuzi pe cei care au rolul social de a educa societatea: parinti, profesori, politicieni...
Cind parintii asculta manele... nu te poti astepta ca copii sa asculte Mozart.
In cite autobuze, tramvaie sau taxiuri poti sa asculti adavarata muzica populara???
Daca asculti muzica populara adevarata de eticheteaza ca 'taran'... daca asculti muzica culta te eticheteaza ca 'snob'... si te arata cu degetul!
Deci, cine este devina ca manelele si tiganismele trec pe primul loc la popularitate???

#130813 (raspuns la: #130731) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poeti romani de tradus in engleza - de piticot la: 21/08/2006 20:50:29
(la: Ce poet roman ati traduce in lb. Engleza pe banii americanilor?)
foarta
*** - de RSI la: 25/01/2010 15:26:35 Modificat la: 25/01/2010 15:31:17
(la: Compozitii foto)
Nu numai ca este serios dar este tradus in engleza si pus in drumul pelerinilor care viziteaza Biserica Bunei Vestiri.
Ca si ideea construirii moscheei in vecinatatea acestui loc de pelerinaj important al crestinatatii. Este rezultatul schimbarii demografice din ultimii 10-20 de ani cand majoritatea crestina din Nazaret a devenit o minoritate iar musulmanii au devenit majoritari atat prin ritmul natalitatii cat si printr-o politica de aducere de musulmani din alte parti.
#519525 (raspuns la: #519524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de onutza la: 01/02/2010 12:28:23
(la: Cele mai bune filme)
tot un film suedez. mi-a placut in mod deosebit. genul de film care te atinge...
"sa som i himmelen", tradus in engleza "as it is in heaven".
*** - de donquijote la: 28/03/2011 14:57:50
(la: momente de fericire)
e unul local...nu cred ca a fost tradusa in engleza.
am aflat de el dupa ce la o reuniune a firmei a fost invitat sa conferntieze.
iti dau un link in engleza si cauta mai departe.
http://www.israelispeakers.co.il/110277/Dr--Haim-Shapira
am mai citit o carte de teoria jocurilor si una despre infinit.
ultima lui carte iesita recent e un comentariu la 'ecleziastul' (ala legat de biblie...)
pe aia cu alice din link n-o stiu.
#605009 (raspuns la: #605005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am cautat traducerea in engleza - de zaraza la: 08/06/2011 19:05:26 Modificat la: 08/06/2011 19:06:40
(la: "Fericiți cei săraci cu duhul" - explicatii, interpretari?)
de fapt, ma interesa sa vad cum e tradus cuvantul "duh".

in engleza suna asa:
"Blessed are the poor in spirit, for theirs is the kingdom of heaven."

si daca luam tot contextul, pe care l-a pus zaraza sc la confa cealalta, deci:

1. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El.
2. Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.


mie imi suna un fel de consolare pentru cei mai loviti de soarta: flamanzi, tristi, indoliati, prigoniti... si mi se pare ca printre ei ar putea avea loc si prostii, de ce nu? nu-i o fericire sa fii prost si sa profite toata lumea de tine (ca de altfel si de cei banzi si milostivi), dar hei, lucrurile vor sta cu totul altfel in ceruri.

Greu, greu - de JCC la: 19/11/2003 11:32:00
(la: Theodorakis)
Anita, plec cu principiu ca aproape toti romanii vorbesc o limba straina, era una la alegere din 3 sau 4 (germana, franceza, engleza,...)
Situl este greu de tradus, rezumatul la fel, prea vast.. si nu am timpul necesar...iar daca am putin, prefer sa-l utilizez la altceva :)
Stiu ca exista traducatoare pe net din limbile astea spre hebreu, doar pui linkul, incearca...

Poate totusi, pot sa-ti dau o informatie, ca e scurta si am vazut-o pe un link:
este vorba de negocieri Ygal Atol si Arafat in 1972, cred ca la asta s-a referit Coralie... poate sa ma insel?
Mare lucru nu gasesti in google, incerci sa pricepi, ca sa poti discuta..
#4738 (raspuns la: #4701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am citit niste fragmente - de Alice la: 07/12/2003 10:36:33
(la: Cohen)
trimise de un prieten ...habar n-aveam ca s-a tradus la noi.
O cumpar maine.

Asa-i, muzica aia te ..."trece" ...frumos cuvant.
N-am citit inca nimic de Cohen in romaneste ...

Cand ai timp, povesteste-ne ce-ai inteles din "Frumosii invinsi".
Cohen are o viziune aparte despre lume ...aceeasi, pe mine ma socheaza prin nuante.
Nu sunt de acord insa cu ideea pe care a exprimat-o intr-un interviu, cum ca lucrurile ar trebui neaparat NUMITE, ca sa-si poata manifesta prezenta ...ca si cand daca n-am lanterna in intuneric, inseamna ca-n jurul meu nu-i nimic! Ei, asta ...n-o cred!!!
Dar poate n-am fost suficient de atenta la nuante ...si-n engleza nu-s tocmai specialista!:))
#6094 (raspuns la: #6033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Proiectul de autonomie a secu - de Ingrid la: 31/12/2003 03:20:33
(la: Autonomia "Tarii Secuilor" ?)
Proiectul de autonomie a secuilor va ajunge la Parlament in februarie
Proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc va fi depus in Parlament cel tirziu la mijlocul lunii februarie, a declarat, luni, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Ferencz Csaba, citat de corespondentul MEDIAFAX.
El a precizat ca pina la sfirsitul lunii ianuarie presedintele CNS, Csapo Jozsef, va finaliza proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, proiect in care vor fi incluse si propunerile reprezentantilor scaunelor secuiesti.
În cursul lunii noiembrie, reprezentantii consiliilor scaunelor secuiesti din Tinutul Secuiesc au analizat acest proiect de autonomie, dar si pe cel al deputatilor UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania.
Conducerea Consiliului National Secuiesc a dat publicitatii un proiect de autonomie a Tinutului Secuiesc la sedinta de constituire, in care se precizeaza ca autonomia practicata in regiuneaistorica Tinutul Secuiesc, prin modul de organizare a scaunelor secuiesti, dateaza din 1200. "Autonomia scaunelor a functionat sub forma de autonomie teritoriala, avind o administrareproprie, structura sociala si administrativa specifica, drepturi speciale si statut special", se arata in acest proiect.
Celalalt proiect a fost prezentat in 19 noiembrie de catre deputatii UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, impreuna cu politologul Bakk Miklos. De fapt, in acest caz este vorba de schita unui proiect legislativ ce va fi promovat de alesii maghiarilor pentru instituirea autonomiei regionale si culturale. Ei au prezentat o lege cadru privind regiunile din Romania, un proiect de lege privind infiintarea cu statut special a Tinutului Secuiesc si altul privind autonomia acestuia.
Conducerea CNS sustine ca sint diferente radicale intre cele doua proiecte. Una consta in faptul ca proiectul prezentat de catre Toro si Szilagyi se bazeaza pe trei proiecte legislative, iar daca unul dintre acestea nu va fi adoptat de Parlament celelalte nu isi mai au rostul. Pe de alta parte, proiectul lui Csapo nu vizeaza o reorganizare a intregului teritoriu, ci doar a Tinutului Secuiesc. O alta diferenta este ca, in timp ce proiectul lui Csapo arata ca autonomia este necesara pentru pastrarea identitatii nationale, cel prezentat de cei doi deputati se refera doar la administrarea Tinutului Secuiesc ca o regiune speciala.
Vicepresedintele CNS Ferencz Csaba a precizat ca proiectul final de autonomie va fi tradus din maghiara in limbile romana, engleza, germana, franceza si va fi dat publicitatii in acelasi volum. El a mai subliniat ca, prin depunerea proiectului legislativ laParlament, se urmareste ca reprezentantii scenei politice romanesti,dar si ai celei internationale sa acorde atentie acestei probleme.

29.12.2003 / Copyright 2002 Mediafax
Poate fi frica tradusa? - de (anonim) la: 05/01/2004 14:05:08
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Poate fi frica tradusa?

Tradusa sau explicata?
Crezi ca are vreun rost sa pui o asemenea intrebare? Suntem plamaditi din acelasi aluat si deci vorbim aceeasi limba atunci cind ne raportam
la senzatii. Sunt convinsa ca in acelasi mod moare de frica un
american trait in puf si crescut in Manhattan ca si o persoana nascuta in cel mai mizer cartier din Bucuresti. Diferenta ar putea consta insa in ignoranta cu care suntem invatati sa privim anumite lucruri. S-ar putea ca intr-un anumit timp al
vietii sa nu ne pese de ceea ce ni s-ar putea intimpla moment in care ne vom intilni cu acel curaj inexplicabil.si devenim astfel eroi ai momentului.la momentul potrivit in locul potrivit. poti invinui conjunctura.Ai vazut cu cit curaj isi apara leoaica puii?
Cum poti exlica acel curaj? Unde este frica? In concluzie cred ca nu poti explica teama fara a privi cealalta fata a ei: curajul.Ti-a fost teama in metrou dar daca nu ai fi gasit in tine acea forta care sa iti dea curaj sa te misti ai fi ramas incremenit si nu ti-ai mai fi oferit ocazia de a povesti de ziua de 11 septembrie.
#7623 (raspuns la: #7567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Deci aveam dreptate ... - de Alice la: 09/01/2004 06:15:25
(la: Frumosii invinsi, Leonard Cohen)
cand ma gandeam ca in romaneste o sa sune ca-n butoi.
E greu de tradus, artizanul, trebuie sa ai "je ne sais quoi" ca sa-l pricepi, nu-i de-ajuns sa stii englezeasca.

Din cate cunosc, traducerile in franceza au avut aprobarea autorului ... nu cred ca si la noi!:)))
Candva am citit in paralel (engleza-franceza) cateva poezii - am avut sentimentul ca l-au "imputinat".

Cred ca asa stau lucrurile cu orice mare poet, pana la urma!
Trebuie gustat in original.

Merci, Daniel, parolistule!:)
Cohen - motiv real sa trec p-aici!
limba engleza - de (anonim) la: 10/01/2004 14:29:11
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Cinste lui Faramita ca a reusit sa invete engleza de pe cutiile de cereale! Mie mi-au trebuit ceva ani, sa am curajul sa spun ca ``stiu`` limba engleza, mai ales ca una este sa intelegi ce spune lumea sau la TV, alta sa porti o conversatie, dar oricare e un punct de pornire foarte bun, daca ai ambitie.
Sa reusesti ca artist intr-o tara straina, asta e alta mancare de peste, care cu adevarat merita felicitari!
Holocaust in Romania - de Filip Antonio la: 31/01/2004 10:58:19
(la: A existat holocaust in Romania?)
"Este interesanta discutia despre holocaust. Eu fac parte dintr-o generatie care nu stia prea multe despre acest subiect, dar in ultimii ani in Romania apar din ce in ce mai multe informatii si stiri despre acest fenomen. La inceput prima reactie a fost de curiozitate la informatie,apoi de mirare asupra insistentei spre acest subiect. Incep deja sa trag primele concluzii, cred ca poporul evreu a fost in special persecutat de nazisti,posibil si in Romania. Si ce daca,dupa trasarea hartii geopolitice in 1945 aproape un miliard de oameni a fost persecutat de Stalin,ar trebui sa cerem despagubiri americanilor si englezilor ca ne-au hotarit soarta?"

Cum au hotarat americanii si englezii daca Stalin a persecutat?

"Nu am fost si nu sunt antisemit",

Asta spune si Vadim Tudor.

"dar nu mi se pare corect ca sa vina alt popor sa-mi hotarasca cum sa-l privesc pe Antonescu,daca ii fac sau nu statuie",

Asta a hotarat guvernul Romaniei prin OUG 31/2002.

"sa scoate din nu stiu ce muzeu din Austria un exponat,sa existe in SUA un muzeu al holocaustului (de ce nu in tara lor)".

Tara lor fiind?

"Peste tot in lume sa se vaicare dupa 60 ani de la evenimente,toata lumea sa fie datoare material,moral,de parca istoria cu ceilalti a fost dreapta si neteda.Oare este o idee buna ca sa fim astfel agresati moral de un popor tranformat in victima tuturor?Ce au de cistigat? Parerea mea e ca reusesc sa stea in privirea tuturor,generatii care privesc poporul evreu ca un popor ca oricare altul incep sa se uite cu mirare la ce se intimpla,viitorul este un lucru aleator".

Pana un alta Germania si nu Romania plateste prentru evreii si tiganii nimiciti din ordinul lui Antonescu.

"Daca in viitor printr-o conjuctura istorica nefericita se declanseaza al III-lea razboi mondial,un viitor nebun ca Hiltler isi va aduce aminte ca in timpul vietii a fost bombardat si atacat de informatii despre un popor continuu nemultumit,oare nu se ajunge la aceeasi situatie.Ar trebui chiar ei sa-si reconsidere pozitia in citeva puncte":

Cu alte cuvinte, bine le-a facut Hitler.

"-Nu sunt un popor ales,religia crestina a pornit de la ei si a avut un succes istoric pentru ca vremurile asa cereau,si acum se intimpla evenimente de importanta deosebita care vor fi marcate de istoria universala"

Si tradus in limba romana uzuala ce inseamna?

"-Au fost persecutati in al II-lea razboi mondial de nazisti,nu pentru ca erau vinovati de ceva ci pentru ca erau pe platforma electorala a unui nebun si si-a gasit el o motivatie ca sa distruga poporul german".

Daca citesti Mein Kampf ai sa vezi ca e mult mai mult decat atat. Iar persecutia evreilor de catre Hitler nu a inceput in cel de-al doilea razboi ci chiar la cateva zile de la venirea lui la putere in 30 ianuarie 1933.

"Eu sincer i-as compatimi pe rusi care au pierdut in perioada lui Stalin peste 25 mil de cetateni tot in lagare si inchisori (nu mai zic de romani si nu stiu de ce nu zic pentru de abia asta ar fi problema noastra)".

Absolut corect. Ca si celelalte victime - in numar total de circa 100 de milioane - ale regimurilor comuniste.

"Deci chiar nu inteleg inversunarea asta, cu care agresind prin victimizare pe fiecare tara in parte, care aduce mai mult prejudicii poporului evreu decit avantaje.Si este si ceva nou pentru mine,in jurul meu nici un cunoscut evreu nu imi spune nimic de holocaust chiar daca il intreb,vad ca incradreaza perioada respectiva intr-un context istoric,trece peste moment isi vede de treaba".



"Poate imi explicati mai clar ce se intimpla"

O conspiratie evreiasca mondiala. (n.b. eram sarcastic)
#8676 (raspuns la: #8661) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cum au hotarat americanii si - de cristi_r la: 01/02/2004 03:05:35
(la: A existat holocaust in Romania?)
"Cum au hotarat americanii si englezii daca Stalin a persecutat?"

Au trasat cu pixul zonele e influenta (am sa ma interesez ce marca era pixul).

"Asta spune si Vadim Tudor."

Asta se cheama lovitura sub centura si cred ca ai fost foarte fericit cind ai scris-o,mare noroc cu limba asta de lemn.

"Asta a hotarat guvernul Romaniei prin OUG 31/2002."

La presiune cui?

"Tara lor fiind?"
de ce intrebi ,nu au tara?

"Pana un alta Germania si nu Romania plateste prentru evreii si tiganii nimiciti din ordinul lui Antonescu. "

Pai de ce nu,pina sa apara nazismul mai fusesera probleme de timpul asta?Nici problemele create de comunism nu au fost pina la aparitia lor.

"Cu alte cuvinte, bine le-a facut Hitler. "
Trebuie sa te fi obosit tare de tot mesajul,vad ca ai un fix,cind misti limba se aude un zgomot?O fi de la lemn.

"Si tradus in limba romana uzuala ce inseamna?"
Adica evenimentele din 1989 din Europa de est.Limba vad ca o stii scris- citit ,ai probleme cu interpretarea

"Daca citesti Mein Kampf ai sa vezi ca e mult mai mult decat atat. Iar persecutia evreilor de catre Hitler nu a inceput in cel de-al doilea razboi ci chiar la cateva zile de la venirea lui la putere in 30 ianuarie 1933."

Normal nu era sa se intimple intr-o dimineata,nebunii sunt bolnavi mai mult timp.

"O conspiratie evreiasca mondiala. (n.b. eram sarcastic)"

tu chiar crezi ce spui,te pomenesti ca esti din extremistii de care spune anita








#8692 (raspuns la: #8676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...