comentarii

tradus in engleza 12


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dor in spaniola - de ninel la: 25/09/2003 11:33:37
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Interesant este ca acum doar o saptamana am vazut un film (Blue Diner) pe canalul PBS despre cativa imigranti din Puerto Rico care au si ei un dor cu care se laudau ca nu poate fi tradus in engleza: añoro. Deci romanii nu sunt singurii elitisti pe tema dorului.
pt. Alice : Beigbeder - de camyb1981 la: 09/02/2005 12:55:01
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Eu am citit "199.000 lei" (in original "99 francs"), n-am idee daca si cum s-a tradus in engleza, ideea era sa se traduca prin pretul de vinzare al cartii pe piata respectiva; are niste terorii interesante despre publicitate si felul cum aceasta din urma ne influenteaza viata pina la extrem; nu e o carte senzationala, dar vorbesc ca o persoana care nu schimba canalele TV cind sint reclame, ci le asteapta cu sufletul la gura; daca te intereseaza cit de cit domeniul, e mult mai placut si mai interesant sa o citesti.




"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
#35760 (raspuns la: #776) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI, - de maimuta la: 15/02/2006 17:33:14
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
merci pentru banc! mi-a cam dat bataie de cap pana l-am tradus cu engleza mea;))) am reusit singurica, fara translatorul meu(EDy).
e ca-n bancul cu sida si tiganul;)))
#106171 (raspuns la: #106166) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in we-ul trecut am vazut film - de Calypso la: 19/04/2006 20:52:08
(la: Cele mai bune filme)
in we-ul trecut am vazut filmul lui Radu Mihaileanu "Va, vit et deviens" si mi-a placut;
chiar, cum a fost tradus in engleza?

am mai vazut "28 Days Later..." (2002) un thriller, sf, horror;
filmul te tine in suspans;
nu recomand sa-l vedeti seara;

am mai vazut si "36 quai des orfèvres", un film destul de recent francez cu G. Depardieu si daniel Auteuil; mi-a placut;


alex andra - de arthur la: 21/04/2006 19:28:38
(la: cu nichita)
______________________________
Sunt creatia propriei mele neputinte.
In caz ca evenimentele se precipita :) si timpul se scurge diferit :), vreau sa iti urez Sarbatori fericite!
(formularea tradusa in engleza ma oripileaza,scuze)
nu cei care creaza manelele sint devina, ci.... - de cartouche la: 30/06/2006 08:29:06
(la: Romania, regat al manelelor?)
in special cei care le publica si cei care le asculta.
Nu numai Romania este amenintata de poluare culturii.
Dorinta de a fii "rece" ( atit de prost tradus din englezul 'cool'), snobismul si lipsa de curaj a celor 'cu bun simt' ajuta cultura de mahala sa penetreze si sa ocupe un loc dominant.
La noi tinerii, si nu numai ei, vorbesc cu accent tiganesc sau folosesc cuvinte tiganesti in vocabularul curent ca sa fie "reci"... Asa cum in lumea engleza, toti incultii incearca sa imite accentul 'afro-americanilor' sa cinte si sa danseze 'rap'... Nu poti sa-i acuzi pe cei care compun si cinta manele... este dreptul lor democratic... Omul este liber sa cinte ce vrea! Dar poti sa acuzi pe cei care publica arta proasta, poti sa-i acuzi pe cei care au rolul social de a educa societatea: parinti, profesori, politicieni...
Cind parintii asculta manele... nu te poti astepta ca copii sa asculte Mozart.
In cite autobuze, tramvaie sau taxiuri poti sa asculti adavarata muzica populara???
Daca asculti muzica populara adevarata de eticheteaza ca 'taran'... daca asculti muzica culta te eticheteaza ca 'snob'... si te arata cu degetul!
Deci, cine este devina ca manelele si tiganismele trec pe primul loc la popularitate???

#130813 (raspuns la: #130731) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poeti romani de tradus in engleza - de piticot la: 21/08/2006 20:50:29
(la: Ce poet roman ati traduce in lb. Engleza pe banii americanilor?)
foarta
*** - de RSI la: 25/01/2010 15:26:35 Modificat la: 25/01/2010 15:31:17
(la: Compozitii foto)
Nu numai ca este serios dar este tradus in engleza si pus in drumul pelerinilor care viziteaza Biserica Bunei Vestiri.
Ca si ideea construirii moscheei in vecinatatea acestui loc de pelerinaj important al crestinatatii. Este rezultatul schimbarii demografice din ultimii 10-20 de ani cand majoritatea crestina din Nazaret a devenit o minoritate iar musulmanii au devenit majoritari atat prin ritmul natalitatii cat si printr-o politica de aducere de musulmani din alte parti.
#519525 (raspuns la: #519524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de onutza la: 01/02/2010 12:28:23
(la: Cele mai bune filme)
tot un film suedez. mi-a placut in mod deosebit. genul de film care te atinge...
"sa som i himmelen", tradus in engleza "as it is in heaven".
*** - de donquijote la: 28/03/2011 14:57:50
(la: momente de fericire)
e unul local...nu cred ca a fost tradusa in engleza.
am aflat de el dupa ce la o reuniune a firmei a fost invitat sa conferntieze.
iti dau un link in engleza si cauta mai departe.
http://www.israelispeakers.co.il/110277/Dr--Haim-Shapira
am mai citit o carte de teoria jocurilor si una despre infinit.
ultima lui carte iesita recent e un comentariu la 'ecleziastul' (ala legat de biblie...)
pe aia cu alice din link n-o stiu.
#605009 (raspuns la: #605005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Proiectul de autonomie a secu - de Ingrid la: 31/12/2003 03:20:33
(la: Autonomia "Tarii Secuilor" ?)
Proiectul de autonomie a secuilor va ajunge la Parlament in februarie
Proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc va fi depus in Parlament cel tirziu la mijlocul lunii februarie, a declarat, luni, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Ferencz Csaba, citat de corespondentul MEDIAFAX.
El a precizat ca pina la sfirsitul lunii ianuarie presedintele CNS, Csapo Jozsef, va finaliza proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, proiect in care vor fi incluse si propunerile reprezentantilor scaunelor secuiesti.
În cursul lunii noiembrie, reprezentantii consiliilor scaunelor secuiesti din Tinutul Secuiesc au analizat acest proiect de autonomie, dar si pe cel al deputatilor UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania.
Conducerea Consiliului National Secuiesc a dat publicitatii un proiect de autonomie a Tinutului Secuiesc la sedinta de constituire, in care se precizeaza ca autonomia practicata in regiuneaistorica Tinutul Secuiesc, prin modul de organizare a scaunelor secuiesti, dateaza din 1200. "Autonomia scaunelor a functionat sub forma de autonomie teritoriala, avind o administrareproprie, structura sociala si administrativa specifica, drepturi speciale si statut special", se arata in acest proiect.
Celalalt proiect a fost prezentat in 19 noiembrie de catre deputatii UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, impreuna cu politologul Bakk Miklos. De fapt, in acest caz este vorba de schita unui proiect legislativ ce va fi promovat de alesii maghiarilor pentru instituirea autonomiei regionale si culturale. Ei au prezentat o lege cadru privind regiunile din Romania, un proiect de lege privind infiintarea cu statut special a Tinutului Secuiesc si altul privind autonomia acestuia.
Conducerea CNS sustine ca sint diferente radicale intre cele doua proiecte. Una consta in faptul ca proiectul prezentat de catre Toro si Szilagyi se bazeaza pe trei proiecte legislative, iar daca unul dintre acestea nu va fi adoptat de Parlament celelalte nu isi mai au rostul. Pe de alta parte, proiectul lui Csapo nu vizeaza o reorganizare a intregului teritoriu, ci doar a Tinutului Secuiesc. O alta diferenta este ca, in timp ce proiectul lui Csapo arata ca autonomia este necesara pentru pastrarea identitatii nationale, cel prezentat de cei doi deputati se refera doar la administrarea Tinutului Secuiesc ca o regiune speciala.
Vicepresedintele CNS Ferencz Csaba a precizat ca proiectul final de autonomie va fi tradus din maghiara in limbile romana, engleza, germana, franceza si va fi dat publicitatii in acelasi volum. El a mai subliniat ca, prin depunerea proiectului legislativ laParlament, se urmareste ca reprezentantii scenei politice romanesti,dar si ai celei internationale sa acorde atentie acestei probleme.

29.12.2003 / Copyright 2002 Mediafax
iata denumirea in RO-ENGLEZ - de Calypso la: 30/01/2006 11:14:16
(la: Leustean, tarhon, bors, etc - unde la gasim in Franta?)

iata denumirea in RO-ENGLEZA-LATINA a diferitelor plante;

eu nu reuseam sa gasesc hrean dar cu denumirea in latina l-am gasit intr-un magazin BIO;

e plin de magazine BIO (BIOCOOP- e o retea de magazine din Fr, LA VIE CLAIRE aussi, etc) si gasesti aproape tot ce vrei;

1, Afin, Bilberry bush, Vaccinum myrtillus
2, Agris, Gooseberry, Ribex uva-crispa
3, Albastrele, Cornflower, Centaurea cyanus
4, Aloe, Aloe Vera, Aloe vera, Aloe spp.
5, Alun, Hazel, Corylus avellana
6, Amareala, ? , Polygala amara
7, Anason, Anise, Pimpinela anisum
8, Angelica, Angelica, Angelica archangelica
9, Anghinare, Artichoke, Cynara scolymus
10, Arahida, Ground nut, Arachis hypogaea
11, Aramant, Amaranth, Amaranthus spp.
12, Ardei rosu, Cayenne, Capsicum annum
13, Armurariu, , Silybum marianum
14, Arnica, Arnica, Arnica montana
15, Brusture, Burdock, Arctium lappa
16, Bujor, Peony, Paeonia officinalis
17, Busuioc, Basil, Ocimum basilicum
18, Busuiocul cerbior, Pennyroyal, Mentha pulegium
19, Cais, Apricot, Armeniaca vulgaris
20, Capsun, Strawbrry, Fragaria Moschata
21, Cartof, Potato, Solanum tuberosum
22, Castan comestibil, Sweet chestnut, Castanea Sativa
23, Castan salbatic, Common chestnut, Aesculus Hippocastanum
24, Castravete, Cucumber, Cucumis Sativus
25, Catina, Underbrush, Hippophae Rhamnoides
26, Ceapa, Onion, Allium cepa
27, Cedru, Cedar, Cedrus spp.
28, Cerentel, ? , Geum urbanum
29, Chimion, Caraway, Carum carvi
30, Cicoare, Chicory, Cichorium intybus
31, Cimbrisor, Brotherwort, Thymus serpillum
32, Cimbru, Thyme, Thymus vulgaris
33, Cires, Swet cherry, Cerasus vulgaris
34, Ciubotica cucului, Primrose, Primula officinalis
35, Ciulin, Thistle, Cardus nutans
36, Coacaz negru, Black currant, Ribes nigrum
37, Coacaz rosu, Red currant, Ribes rubrum
38, Coada calului, Horsetail, Equisetum arvense
39, Coada racului, ? , Potentilla anserina
40, Coada soricelului, Yarrow, Achillea millefolium
41, Coriandru, Coriander, Coriandrum Sativum
42, Corn, Dogwood, Cornus Mas
43, Cretisoara, ? , Alchemilla vulgaris
44, Cretusca, , Fillipendula ulmaria
45, Crusin, Buckthorn, Rhamnus frangula
46, Cuisoare, Allspice, Pimenta officinalis
47, Dafin, Bay Laurel, Laurus nobilis
48, Dovleac, Pumpkin, Cucurbita Pepo
49, Dud, Mulberry, Morus Alba
50, Eucalipt, Eucalyptus, Eucalyptus globulus
51, Fag, Beech, Fagus sp.
52, Fasole, Bean, Phaseolus vulgaris
53, Feciorica, Burstwort, Herniaria graba
54, Fenicul, Fennel, Foeniculum vulgare
55, Floarea soarelui, Sunflower, Helianthus annuus
56, Frag, Wild strawberry, Fragars vesca
57, Frasin, Ash, Fraxinus excelsior
58, Galbenele, Marigold, Calendula Officinalis
59, Ghimpe, Thorn, Xanthium spinosum
60, Ghintura, ? , Gentiana asclepiadea
61, Grau, Wheat, Triticum vulgare
62, Gutui, Quince, Cydonia vulgaris
63, Hamei, Hop, Humulus lupulus
64, Hrean, Horse radish, Armoracia rusticana
65, Iarba moale, iarba fetei, Feverfew, Tanacetum parthenium
66, Iasomie, Jasmine, Jasminum officinale
67, Iedera, Ivy, Hedera spp.
68, Ienupar, Juniper, Juniperus communis
69, In, Flax, Linum usitatissimun
70, Ipcarigea, ? , Gypsophila paniculata
71, Isop, Hyssop, Hyssopus officinalis
72, Lamai, Lemon, Citrus limonum
73, Laptuca, salata, Lettuce, Lactuca sativa
74, Lemn dulce, Licorice, Glycyrrhiza glabra
75, Leurda, Ramson, Allium ursinum
76, Leustean, Lovage, Levisticum officinale
77, Levantica, Lavendar, Lavandula angustifolia
78, Limba mielului, Borage, Borago officinalis
79, Linte, Lentil, Ervun leres
80, Lucerna, Alfalfa, Medicago sativa
81, Lumanarica, Mullein, Verbascum phlamoides
82, Mac, Poppy, Papaver somniferum
83, Maces, Dog rose, Rosa canina
84, Maghiran, ? , Majorana hortensis
85, Mar, Apple, Malus pumila
86, Marar, Dill, Anethum graveolens
87, Mataciune, , Dracocephalum moldavica
88, Mazare, Pea, Pisum sativum
89, Menta, Peppermint, Mentha piperata
90, Menta creata, Spearmint, Mentha viridis
91, Merisor, Cowberry, Vaccnium vitis idaeae
92, Mesteacan, Birch, Betula verrucosa
93, Mirt, Myrtle, Myrtus communis
94, Morcov, Carrot, Daucus carota
95, Mosmon, Medlar, Mespilus germanica
96, Mure, Blackberry, Rubus fruticosus
97, Muschi de piatra, Iceland Moss, Cetraria islandica
98, Musetel, Camomile, Matricaria chamomilla
99, Mustar alb, White mustard, Sinapis alba
100, Mustar negru, Black mustard, Brassica nigra - Sinapis nigra
101, Nalba, Marsh mallow, Althea officinalis
102, Naut, Chick pea, Cicer arietinum
103, Nuc, Walnut, Juglans regia
104, Nucsoara, Nutmeg, Myristica fragrans
105, Obligeana, Calamus, Acorus calamus
106, Oman, iarba mare, Elecampane, Inula helenium
107, Orez, Paddy, Oriza sativa
108, Orz, Barley, Hordenum vulgare
109, Osul iepurelui, Rest-harrow, Ononis spinosa
110, Ovaz, Oat, Avena sativa
111, Paducel, Hawthorn, Crataegus oxycantha
112, Papadie, Dandelion, Taraxaum officinale
113, Par, Pear tree, Pirus sativa
114, Pastarnac, Parsnip, Pastinaca sativa
115, Patlagica rosie, Tomato , tomates, Lypopersicum esculentum
116, Patlagica vanata, Aubergine, Solanum melagerra
117, Patlagina, Plantain, Plantago lanceolata, P. major
118, Patrunjel, Parsley, Petroselinum crispum
119, Pelin, Wormwood, Artemisia absinthium
120, Pepene galben, Cantaloup(e), Cucuneis mela
121, Pepene verde, Citron melon, Citrulus lanatos
122, Piersica, Peach tree, Prunus persica
123, Pin, Pine tree, Pinus silvestris
124, Pir, Couch grass, Agropyron repens
125, Plamanarica, ? , Pulmonaria officinalis
126, Plop negru, Poplar, Populus nigra
127, Podbal, Coltsfoot, Tussilago farfara
128, Portocala, Orange, Citrus aurantium
129, Porumb, Corn, Zea mays
130, Porumbar, Blackthorn, Prunus spinosa
131, Praz, Leek, Allium porrum
132, Prun, Plum tree, Prunus domestica
133, Rachitan, ? , Lythrum salicaria
134, Revent, Rhubarb, Rheum palmatum, Rheum officinale
135, Ridiche neagra, , Raphanus niger
136, Ridiche rosie, Radish, Raphanus sativus
137, Roiba, Madder, Rubia tinctorum
138, Roinita, Balm, Melissa officinalis
139, Rostopasca, Celandine, Chelidonium majus
140, Rozmarin, Rosemary, Rosmarinus officinalis
141, Salcam, Acacia, locust tree, Robinia pseudacacia
142, Salcie, Willow, Salix alba
143, Salvie, Sage, Salvia officinalis
144, Santal, Sandalwood, Santalum album
145, Sapunarita, Soapwort, Saponaria officinalis
146, Scai vanat, ? , Eryngium planum
147, Schinel, ? , Cnicus benedictus
148, Scortisoara, Cinnamon, Cinnamomum zeylanicum
149, Scorus de munte, Field ash, Sorbus aucuparia
150, Secara, Rye, Secale cereale
151, Senna, Senna, Cassia senna
152, Sfecla rosie, Red beet, Beta rubra
153, Soc, Elder, Sambucus nigra
154, Sofran, Saffron, Crocus sativus
155, Soia, Soya, Glycine hispida
156, Sovarv, Oregano, Origanum vulgare
157, Spanac, Spinach, Spinacea oleracea
158, Spanz, Bear's foot, Helleborus odorus
159, Sparanghel, Sparrow grass, Asparagus officinalis
160, Stejar, Oak, Quercus robur
161, Stevie, Patience, Rumex pattientia
162, Sulfina, ? , Melilotus officinalis
163, Sunatoare, Tutsan, Hypericum perforatum
164, Talpa gastii, Motherwort, Leonurus cardiaca
165, Tataneasa, Comfrey, Symphytum officinale
166, Tei, Linden tree, Tillia tomentosa
167, Telina, Celery, Apium gravcolens
168, Tintaura, Centaury, Centaurium umbellatum
169, Traista ciobanului, Shepherd's purse, Capsella bursa pastoris
170, Trandafir, Rose, Rosa centifolia
171, Trei frati patati, Heart's ease, Viola tricolor
172, Trifoiste, ? , Menyanthes trifoliata
173, Troscot, Allseed, Polygonum aviculare
174, Turtita mare, Agrimony, Agrimonia eupatoria
175, Ulm, Slippery Elm, Ulmus fulva
176, Unguras, Horehound, Marrubium vulgare
177, Urzica, Nettle, Urtica dioica
178, Urzica moarta, ? , Lamium album
179, Usturoi, Garlic, Allium sativum
180, Valeriana, Valerian, Valeriana officinalis
181, Varza, Cabbage, Brassica oleracea
182, Visc, Mistletoe, Viscum album
183, Verbina, Vervain, Verbena officinalis
184, Verigariu, Buckthorn, Rhamnus catharetica
185, Violete, Violet, Viola odorata
186, Virnant, Rue, Ruta graveolens
187, Vita de vie, Grape, Vitis vinifera
188, Volbura, Convolvulus, convolvuli, Convolvulus arvensis
189, Yucca, Yucca, Yucca spp.
190, Zamosita, Hibiscus, Hibiscum trionum
191, Zmeura, Raspberry, Rubus idaeus

Marţi, 12 decembrie - de Dinu Lazar la: 10/12/2006 23:26:50
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Marţi, 12 decembrie 2006, la ora 18, la Muzeul Ţăranului Român va avea
loc lansarea albumului fotografic:
"Chipuri de viaţă monahală" – fotograf Dragoş Lumpan (www.lumpan.ro),
editat de Mânăstirea Sihăstria Putnei

O avanpremiera virtuala puteti gasi la: http://ochiuldeveghe.over-blog.com/article-4778882.html

“Dacă cei ce doresc sa se călugărească ar cunoaşte toate supărările
vieţii monahale, nimeni nu s-ar duce la mânăstire... Iar dacă toţi
oamenii ar cunoaşte fericirea ce îi aşteaptă pe monahi, fără sa stea o
clipă pe gânduri, ar alerga la mânăstire". -Stareţul Varsanufie de la Optina

Un fotograf teolog poposeşte în mijlocul unor călugări. Străbate alături de ei
Postul Mare şi se contaminează de bucuria lor de după Înviere. În acest răstimp
iscodeşte, pătrunde în locurile unde muncesc, unde se roagă, unde mănâncă călugării…
Şi totul cu discreţie, fără a jena şi fără a profana. Reticenţi la început, cei
pozaţi – monahii – sfârşesc prin a-şi desfăşura cât se poate de natural ceea ce
fac ei în fiecare zi, nederanjaţi că cineva îi priveşte prin obiectiv.

Rezultatul? Un album de fotografii inedit. Nu cu ziduri vechi, cu alei înflorate,
cu picturi bizantine, cu colecţii de muzeu. Ci un album cu şi despre monahi.
Cu momente din viaţa lor pe care nu ni le putem decât vag imagina.
Cu minunate frânturi dintr-o lume nu întru totul înţeleasă, dar care stârneşte
semne de întrebare. Parte a universului unor oameni ca şi noi, dar care au
înţeles să trăiască altfel decât pentru a poseda, a domina …

„Personajele” acestui album sunt tinerii monahi ai Mănăstirii Sihăstria Putnei,
situată la doar câţiva kilometri de cunoscuta lavră ştefaniană.

Cu fiecare pagină dată se va contura o altă perspectivă asupra monahismului.
Una luminoasă şi plină de bucurie.
Spărgând clişee şi dărâmând prejudecăţi, dar fără a osândi pe cei ce
le-au construit, lumea acestui album este până la urmă o invitaţie.
Sau poate o provocare ...

Editorii albumului

In dictionarele englezo-romane mici cuvintul “pitch” este tradus ca:
1 pantã; nivel; azvârlire; smoalã; rãsinã;
2 a (se) instala; a ridica; a arunca; a fixa; a se înclina.
Daca insisti, cauti in dictionare mai mari, poti sa gasesti si sensul de “oferta”.
Din cind in cind sint invitat la astfel de pitch-uri ca sa dau oferte pentru diverse
proiecte comerciale.

De un “pitch” foarte atipc am aflat din mai multe locuri deodata. Cam in acelasi timp
in care primeam un mail de la initiatorii proiectului, alti doi prieteni-fotografi ma
sunau sa-mi spuna:
Am fost invitat la un pitch pentru un proiect de fotografii la o manastire; cred ca tu esti mai
potrivit..
E un lucru rar sa afli asa de un proiect...
Si proiectul in sine era unul deosebit.
Initiatorii doreau o altă perspectivă asupra monahismului; citez din mailul lor:
“Monahismul, pana in prezent, a fost prezentat aproape exclusiv la nivelul zidurilor, picturii si
traditiilor, pierzand esenta acestuia - viata monahala si scopul acesteia. Esenta manastirii se
regaseste pe deplin in viata monahala, apropiere desavarsita de Dumnezeu.
Scopul proiectului este realizarea unui album de fotografie de arta care sa surprinda bogatia,
lumina si bucuria vietii duhovnicesti din manastire si care sa indemne spre crestere spirituala.”
Un proiect foarte frumos, poate prea indraznet, dar cu siguranta pe gustul meu. Ceva asemanator
am inceput acum citiva ani la manastirea Vatoped, de la Muntele Athos.

In Postul Pastelui am ajuns la manastirea Sihastria Putnei.
Ca de obicei - pentru mine – in primele zile la manastire sint dezorientat; imi trebuie citeva
zile pentru a ma obisnui, pentru a ma “integra”. Ceva reciproc s-a intimplat si cu monahii de
la Sihastria Putnei: le-au trebuit citeva zile pentru a se obisnui cu un strain care ii urmarea
aproape peste tot cu aparatul de fotografiat. Imposibil sa faci fotografii firesti...
Dar lucrurile s-au “asezat” incetul cu incetul.... Spre sfirsitul celor trei saptamini pe care
le-am petrecut la Sihastria Putnei situatia se schimbase total: eu ma simteam foarte bine,
monahii nu mai erau stanjeniti de mine si de aparatul meu; incepusera sa ma vada ca pe unul de-al casei.

La Facultatea de Film, dupa citeva cursuri foarte frumoase de “Spiritualitatea luminii”,
concluzia suna cam asa: Nu va amagiti crezind ca veti surprinde spiritualiatea pe pelicula;
fimlul scapa o astfel de inaltime.
Totusi, sper ca macar in parte sa fi surprins cite ceva din bogatia, lumina si bucuria vietii
duhovnicesti din manastire.

Dragos Lumpan


http://www.orthphoto.net/shownews.php?id=238

http://www.orthphoto.net/photo.php?id=12181
#162559 (raspuns la: #162513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oameni buni - de Maximilian Serban la: 15/03/2009 14:00:44
(la: limbi moderne)
ne ascundem dupe cires.

iata un punct de vedere: orele de limbi din liceu si scoala sunt apa de ploaie. nu inseamna nimic. cand vei fi pus in situatia de a folosi o limba data, vei avea nevoie de mult mai mult.

in plus, postul de televiziune cartoon network, pe vremea cand nu era tradus de niste boi, a bagat de zece ori mai multa engleza in capul generatiei respective decat scoala.

am studiat japoneza din clasa 1 pana in clasa a 12-a si nu stiu sa spun nici: "esti draguta, hai sa ne-o tragem". si colega xxx care studiase germana apropo face cateva luni meditatii cu angela hondru contra a cateva sute de euro si pleaca in japonia. uite asa.

fix aceeasi poveste cu orice limba data, indiferent de complexitatea ei ( pentru cine face fitze anunt ca japoneza e ridicol de simpla compatariv cu engleza, sa zicem)

mai trebuie spus si ca premisa dumitale e pe langa. ma opresc inainte sa jingesc si cadrele didactice de pe aici.
nu consider nici o situatie ideala ca nu lucrez la guvern, consider ceva ce pot sa vad.

am cautat traducerea in engleza - de zaraza la: 08/06/2011 19:05:26 Modificat la: 08/06/2011 19:06:40
(la: "Fericiți cei săraci cu duhul" - explicatii, interpretari?)
de fapt, ma interesa sa vad cum e tradus cuvantul "duh".

in engleza suna asa:
"Blessed are the poor in spirit, for theirs is the kingdom of heaven."

si daca luam tot contextul, pe care l-a pus zaraza sc la confa cealalta, deci:

1. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El.
2. Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.


mie imi suna un fel de consolare pentru cei mai loviti de soarta: flamanzi, tristi, indoliati, prigoniti... si mi se pare ca printre ei ar putea avea loc si prostii, de ce nu? nu-i o fericire sa fii prost si sa profite toata lumea de tine (ca de altfel si de cei banzi si milostivi), dar hei, lucrurile vor sta cu totul altfel in ceruri.

*** - de om la: 16/04/2012 01:39:37
(la: Pastele: Crestin sau Pagan?)
Din nefericire biblia tradusa in limba romana nu a gasit un alt termen pentru pastele pagan cum este "Ester" din engleza (o singuta data in Biblie, in Fapte 12:4), din aceasta cauza crestinii sunt confuzi si ignoranti in ce priveste semnificatia sarbatorii. = un alt ex de articol stupid postat pe wiki!
Sper ca cel care a deschis (copy/paste) confa asta a fost ironic si nu...;)
*** - de Intruder la: 16/04/2012 22:21:12
(la: Pastele: Crestin sau Pagan?)
Easter - Fapte 12:4 - este o sarbatoare pagana, neiudaica, cu multe obiceiuri si traditii, cu iepurasi, cu oua vopsite, o sarbatoare care coincide cu pastele iudeilor (ne putem da seama din pasajul din Fapte 12:1-4). Pastele care este sarbatorit in aceste zile de miscarea crestina este un amestec a pastelui evreesc si cel pagan. Cele doua sarbatori nu au nimic una cu alta in comun. Din nefericire biblia tradusa in limba romana nu a gasit un alt termen pentru pastele pagan cum este "Ester" din engleza (o singuta data in Biblie, in Fapte 12:4), din aceasta cauza crestinii sunt confuzi si ignoranti in ce priveste semnificatia sarbatorii.

fragmentul asta NU l-am gasit pe wikipedia mea, deci e vrajeala si fite de entelectual cu ziua!
initial, pastele a fost sarbatorit de evrei dupa eliberarea din Egipt si exodul spre tara sfanta. dupa anul 33 a.c. primii crestini au sarbatorit de pasti moartea si invierea lui Iisus.
ouale rosii ale iepurasilor (:D) sunt ramasite pagane si semnificau fecundatia, nasterea si renasterea...cam asa.
Constantin cel Mare a incercat sa-mpace si capra, si varza si uite asa s-au amestecat saturnaliile cu craciunul, ouale cu iepuroaicele, pastele cu moastele...ce te deranjeaza?
Greu, greu - de JCC la: 19/11/2003 11:32:00
(la: Theodorakis)
Anita, plec cu principiu ca aproape toti romanii vorbesc o limba straina, era una la alegere din 3 sau 4 (germana, franceza, engleza,...)
Situl este greu de tradus, rezumatul la fel, prea vast.. si nu am timpul necesar...iar daca am putin, prefer sa-l utilizez la altceva :)
Stiu ca exista traducatoare pe net din limbile astea spre hebreu, doar pui linkul, incearca...

Poate totusi, pot sa-ti dau o informatie, ca e scurta si am vazut-o pe un link:
este vorba de negocieri Ygal Atol si Arafat in 1972, cred ca la asta s-a referit Coralie... poate sa ma insel?
Mare lucru nu gasesti in google, incerci sa pricepi, ca sa poti discuta..
#4738 (raspuns la: #4701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cecilia,3853 - de anita47 la: 22/11/2003 02:20:22
(la: Musulmani in Franta)
Crezi ca in Franta ar putea avea loc un atentat de o asemenea amploare?(pentru ca discutai despre "un start pentru extremisti")

Din jurnalul National(22/11/03):
==================================Tehnic vorbind, ancheta pe marginea atentatelor de joi de la Istanbul progreseazã. Autorii lor au fost identificati, politia opereazã arestãri, dar amenintarea teroristã persistã
Aproape toate capitalele lumii îsi avertizau ieri cetãtenii sã evite deplasãrile în Turcia, în perioada imediat urmãtoare. Motivul este, pe cât de simplu, pe atât de înfricosãtor: în Turcia ar urma sã se producã noi atentate.

Luptãtori în Cecenia
Cei doi autori ai atentatelor sinucigase de joi au fost identificati de politie. Sunt amândoi turci, potrivit cotidianului „Hurriyet”. Azad Ekinci si Feridun Ugurlu, doi militanti islamisti, erau deja dati în urmãrire în cadrul anchetei privind atentatele sinucigase de sâmbãtã, tot de la Istanbul, care au vizat douã sinagogi. Despre Ekinci se stie cã ar fi luptat în Bosnia si Cecenia, ba chiar cã s-ar fi antrenat în Pakistan, cel putin asa sustine fratele lui, citat de „The Guardian”. Informatia nu este de neluat în seamã, dat fiind faptul cã toate trei locatiile sunt fiefuri recunoscute ale retelei teroriste Al-Qaeda. De altfel, încã de joi, imediat dupã comiterea atentatelor, specialistii în lupta antiteroristã vorbeau despre o amprentã a retelei conduse de Ossama ben Laden în tragedia de la Istanbul.
Arestãri si amenintãri
Alti sapte suspecti au fost arestati si interogati de politia din Istanbul, dupã atacurile de joi, a doua mare loviturã în interval de cinci zile pe care o suferã metropola turcã. Marea Britanie, direct vizatã de atentatele de joi, a afirmat, prin ministrul sãu de Externe, Jack Straw, prezent la Istanbul, cã atacurile constituie un adevãrat „11 septembrie al Turciei”. Marea Britanie si SUA au afirmat joi searã cã sunt în posesia unor informatii privind posibile noi atacuri în Turcia, avertizându-si cetãtenii sã evite deplasãrile în aceastã tarã. Avertismentul lor a fost reluat, de altfel, de majoritatea capitalelor lumii si se resimte deja în special în domeniul turismului, multe rezervãri pentru Turcia fiind anulate.
Mãsuri de securitate
Potrivit Ministerului turc de Externe, „securitatea a fost considerabil întãritã în jurul tuturor reprezentantelor diplomatice, consulare si comerciale strãine” din Turcia. La Ankara, capitala tãrii, universitãtile care au angajati profesori din strãinãtate au anuntat cã au devansat vacanta care marcheazã sfârsitul Ramadanului, închizându-si portile încã de joi, în loc de vineri searã, din precautie.
Al-Qaeda avertizeazã
Temuta Al-Qaeda a revendicat atentatele de la Istanbul si a amenintat cã urmãtoarea tintã va fi Japonia. Mesajul radicalilor, apãrut în sãptãmânalul saudit „Al-Majallah”, nu poate decât sã ne îngrozeascã. Mai ales cã presa turcã sustinea zilele trecutã cã, potrivit unui mesaj Al-Qaeda, tintele retelei vor fi Japonia, Bulgaria si România.
▪ Al-Qaeda si partizanii sãi din lumea întreagã sunt autorii atentatelor de la Istanbul.
▪ Al-Qaeda amenintã Statele Unite si Japonia cu noi operatiuni. În momentul în care primul soldat japonez pune piciorul în Irak vom lovi capitala Tokyo. Japonia poate fi usor distrusã, iar japonezii stiu asta.
▪ Aliatii americanilor stiu cã vor avea de trecut momente dificile de acum înainte si trebuie sã pregãteascã multe spitale si cimitire.
▪ Operatiunile din Istanbul au fost un succes, iar cele care vor urma vor reusi si ele gratie colaborãrii bune dintre comandamentele noastre regionale. (Marina Constantinoiu)
Avem lege privind apãrarea tãrii
Legea privind pregãtirea economiei nationale si a teritoriului pentru apãrare a fost publicatã ieri în Monitorul Oficial, urmând sã intre în vigoare peste 60 de zile. Coincidentã sau nu, actul normativ a fost publicat concomitent cu producerea sângeroaselor atentate de la Istanbul. Legea prevede înfiintarea unui Oficiu Central de Stat pentru Probleme Speciale, institutie în subordinea Guvernului si care va elabora un plan de mobilizare a economiei nationale pentru apãrare. Pe baza acestui plan se va asigura necesarul de produse si servicii ce vor fi consumate, rationalizat, de cãtre populatie. Presedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a acestui plan numai în cazuri exceptionale, inclusiv în caz de agresiune armatã îndreptatã împotriva tãrii. (Silviu Sergiu)
Portul Constanta, pãzit cu strãsnicie
Accesul în Portul Constanta este de joi extrem de greu, în contextul în care autoritãtile au luat aici mãsuri speciale de securitate în urma atacurilor de la Istanbul. Potrivit Mediafax, portile de acces în port sunt pãzite de lucrãtorii unei firme de pazã care verificã tot ce intrã în incinta zonei, dar si de echipe ale Politiei de Frontierã si Directiei Vamale. Accesul persoanelor în Gara Maritimã este controlat, în orice moment, printr-un sistem video de supraveghere. (Lavinia Tudoran)
Politia turcã nu mai are vacantã de Ramadan
Politistii si jandarmii din Istanbul nu vor mai avea vacanta traditionalã de la încheierea Ramadanului, a anuntat guvernatorul orasului. Politia si jandarmeria vor avea zile grele cu ocazia sãrbãtorilor de la finalul Ramadanului, care au început ieri searã si tin o sãptãmânã. Autoritãtile trebuie sã securizeze toate zonele aglomerate din Istanbul, gãrile, statiile de metrou, mijloacele de transport în comun, centrele comerciale, arhipline mereu la terminarea Ramadanului. Pe de altã parte, analistii internationali sunt de pãrere cã urmãtoarea tintã turcã a Al-Qaeda ar putea fi Strâmtoarea Bosfor. Tranzitatã de numeroase tancuri petroliere, strâmtoarea ar fi un obiectiv atractiv pentru teroristi. (Lavinia Tudoran)
Coincidentã: Simulare de alarmã la turnul BRD
Blocul turn din Piata Victoriei – sediul central al Bãncii Române de Dezvoltare (BRD) – a fost evacuat ieri, pentru aproximativ o orã, în timpul unei simulãri de incendiu. Cu doar o zi în urmã, la Istanbul, un alt bloc turn, sediu al bãncii HSCB, era lovit în plin de nebunia teroristã.
În jurul orei 13:00, prin sistemul de comunicatii al clãdirii, a fost transmis un mesaj prin care angajatii BRD erau îndemnati sã pãrãseascã, fãrã panicã, sediul bãncii, „din motive de securitate”. Scenariul simulãrii – pus la cale de oficialii BRD – a presupus aparitia unor scurgeri de gaze din conducta centralei termice, care ar fi condus la izbucnirea unui incendiu.
Exercitiul s-a încheiat cu bine. Oamenii au pãrãsit blocul turn în opt minute, desi timpul estimat pentru evacuarea clãdirii era de 12 minute. (Daniela Ivan)
A aflat din ziar cã bãrbatul era atentator
Sotia unuia dintre bãrbatii care s-au sinucis în atacurile cu masinã-capcanã de la Istanbul a aflat despre moartea sotului ei din presã. „Nu-mi spunea niciodatã nimic”, a declarat Aysun Cabuk, vãduva lui Mesut Cabuk, care a aruncat în aer o camionetã plinã de explozibili în fata unei sinagogi din Istanbul, sâmbãtã, 15 noiembrie. Sotul ei, somer, petrecea mult timp citind cãrti islamiste si devenise din ce în ce mai credincios. Cu cinci zile înainte de atentate a venit acasã, în orasul Bingol, din sudul Turciei, si-a luat valiza si pasaportul si a spus cã pleacã la Dubai. De atunci n-a mai dat nici un semn.
Si-a vãzut iubita sãrind în aer
Un tânãr britanic a avut groaznicul ghinion de a-si vedea logodnica, cetãtean turc, sãrind pur si simplu în aer. Graham Carter, în vârstã de 34 de ani, era cu iubita sa la Consulatul britanic, pentru a-i lua ei vizã. Cuplul urma sã ajungã în Marea Britanie si sã se cãsãtoreascã. Din nefericire, soarta le-a rezervat un sfârsit groaznic. „Tin minte cã am vãzut o camionetã la poarta Consulatului, apoi explozia si pe iubita mea sfârtecatã. Nici acum nu-mi vine sã cred decât cã a fost un cosmar oribil”, a povestit Graham cotidianului britanic „The Sun”. Ei se cunosteau de mai bine de patru ani. În urma exploziei, britanicul a rãmas cu rãni multiple la fatã, mai ales în zona ochilor. (Lavinia Tudoran)

O româncã în Iadul de la Istanbul
Chiar dacã printre români nu existã victime, am descoperit un caz în care unul dintre ei a avut de suferit. Este vorba de Yldîz Oztabu, o tânãrã în vârstã de 31 de ani, originarã din Cernavodã, dar stabilitã în Turcia în urmã cu sapte ani.
Femeia si-a vãzut dãrâmate toate cele trei magazine pe care le detinea în Istanbul. Acestea erau amplasate la doar 20 metri de intrarea în Consulatul Marii Britanii si de locul în care a explodat o masinã-capcanã.
„Am vãzut cum se împrãstie aurul”
„Mã aflam în magazinul de aur cu sotul si angajatii mei. Deodatã s-a auzit o bubuiturã cutremurãtoare. Dupã 3 secunde s-a împrãstiat un val de cenusã si de fum. Am vãzut cum sar geamurile si usile, cum aurul din vitrinã se împrãstie. Initial am crezut cã e vorba despre o explozie de gaze naturale. Apoi, din câte am auzit, am aflat cã a fost vorba de un camion Skoda, care a sãrit în aer”, ne-a povestit aceasta. Ea s-a ales cu rãni usoare de la geamurile sparte, dar care nu au necesitat îngrijiri medicale speciale.
Sotul a rãmas socat
Zona s-a pustiit rapid, în primul rând din cauza spaimei. Yldîz, care pe lângã magazinul de aur mai avea douã de „bazar otoman”, s-a întors abia ieri la prânz la lucru. „Pânã la 12:30, zona a fost închisã. Am reusit sã recuperãm câte ceva din aur, dar nu stiu cât am pierdut”. Sotul ei a rãmas socat, preferând sã stea acasã: nu mai vrea sã mai audã de magazine. (Corespondentã din Istanbul - Florin Gongu)
Turcii vorbesc de patru români ucisi
„Din informatiile pe care le avem pânã la aceastã orã, ar exista patru români între persoanele ucise în exploziile de joi de la Istanbul”, declara ieri-dimineatã ambasadorul Turciei la Bucuresti, Ömer Zeytino˜glu. Diplomatul a adãugat cã nu are informatii despre posibile atentate asemãnãtoare în România, dar cã nu este exclus ca Al-Qaeda sã loveascã si la Bucuresti. (Lavinia Tudoran)
Deocamdatã, nici un român pe liste
Autoritãtile turce au anuntat cã, de joi noapte, numãrul rãnitilor si decedatilor a rãmas constant. În plus, se precizeazã cã rãnitii sunt tot mai putini: multi vin la spitale si pleacã acasã cu simple bandaje. E posibil ca aceasta sã fie o strategie pentru linistirea populatiei. Tot rapoartele oficiale aratã cã nu mai putin de 12 spitale au fãcut internãri în urma atacurilor teroriste de joi. Cei mai multi, 47, se aflã la „Taksim Ilkyarum”. Între numele victimelor nu se aflã nici unul românesc. Nu ar fi exclus însã ca unii sã fie din România, de origine tãtari, turci sau machedoni.
A început numãrãtoarea victimelor
Conform unui raport preliminar al Prefecturii Istanbul, dupã atentatele teroriste de joi dimineatã, în capitala economicã a Turciei au murit 27 de persoane, iar alte 250 au fost rãnite. Din fericire, printre acestia nu se aflã nici un român. Precizarea a fost fãcutã de cãtre consulul României, Mircea Neatã. Acesta a infirmat declaratiile fãcute la Bucuresti de cãtre câtiva diplomati turci.
În ciuda faptului cã sfatul cel mai des adresat în ultimele ore de cãtre autoritãti a fost acela ca lumea sã evite aglomerãrile, cetãtenii din Istanbul nu si-au putut reprima curiozitatea si au dat buluc în locurile afectate de atacurile teroriste. Este un prim semn cã viata reintrã la normal si cã starea de soc a trecut. Rãmân afectati cei a cãror trudã de o viatã s-a nãruit în explozia de joi, precum si familiile îndoliate ori cele care s-au ales cu accidentati.
Cei mai multi morti sunt englezi si turci
La Istanbul trãieste una dintre cele mai mari comunitãti de români din strãinãtate. Din fericire, nici un compatriot de-al nostru nu a fost afectat grav de atacurile teroriste. „Am fost la Prefecturã, am vorbit cu viceguvernatorul, si la Ministerul de Externe. Am fost asigurat cã, pânã acum, nu existã nici un român care sã fi murit sau sã se fi accidentat”, ne-a precizat Mircea Neatã, consulul României la Istanbul. De altfel, el a colindat prin toate spitalele unde au fost aduse victime si nu a descoperit vreun nume românesc. „Cele mai multe sunt englezesti si turcesti. 24 dintre cei 27 de decedati sunt deja identificati. Mai sunt unele probleme cu cei accidentati grav”, a completat Neatã.
Lucescu: „M-am obisnuit cu bombele”
Antrenorul echipei de fotbal Besiktas Istanbul, Mircea Lucescu, se pregãtea asearã sã plece cu echipa la Izmir, unde azi va juca împotriva celor de la Denizli. El nu pãrea afectat de cele petrecute, dar a condamnat gesturile teroristilor.
▪ Jurnalul National: Ce-ati fãcut, v-ati ascuns dupã atentatele de joi?
Mircea Lucescu: Nu, dar am preferat sã-mi tin telefonul închis, cã altfel riscam sã devin corespondent de presã.
▪ Cum ati resimtit evenimentele?
Eram în casã si explozia s-a auzit. Casa mea e situatã în zona acelei bãnci.
▪ V-ati speriat?
Deja m-am obisnuit dupã bombele acelea de sâmbãtã de la sinagogi. Sigur, este o situatie grea, delicatã, nu poti sti în nici un moment ce se poate întâmpla. Cine face astfel de lucruri nu sunt teroristi, ci adevãrati killeri, care ucid fãrã nici un scop.
▪ A fost afectat vreun jucãtor de la Besiktas?
În afarã de Giunti, nimeni. Ceilalti nu au avut de suferit.
▪ S-a pus problema sã se întrerupã campionatul?
Nu, nici n-avea rost. Stiu cã meciul din Ligã al Galatei a fost amânat, dar asta la cererea celor de la Juventus. Nu se punea problema ca o echipã mare sã nu fi putut beneficia de protectie si sigurantã. Cred cã au exagerat cu sperietura. Pânã la urmã, aceste amânãri nu fac altceva decât sã dea satisfactie celor care provoacã asa ceva. Ei asta urmãresc: sã creeze confuzie si panicã.
=========================================================



#4890 (raspuns la: #3853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Integrarea inseamna " sa te s - de SB_one la: 27/11/2003 15:43:31
(la: Integrarea romanilor in occident)
Integrarea inseamna " sa te simtzi ca acasa"; inseamna sa fii apreciat si sa apreciezi; nu inseamna pierderea valorilor proprii si a (sub)culturii( apreicere a la anonim olandez...scuze!) tale si preluarea a tot ce "gasesti";
inseamna sa dai si sa primesti!

Integrarea inseamna pastrarea valorilor proprii si preluarea a ceea ce-i nou si bun.

Trebuie -insa- in primul rind sa fii lasat sa te integrezi. Si tu sa doresti si sa ai capacitatea de adaptare. Aici intervin legile tzarii "gazda".

Am prieteni in Frantza, USA SI Canada. Germania nu-i tocmai tzara unde sa te simtzi chiar in largul tau. trebuie sa "tragi caciula pe urechi" si sa rezisti cu orice pretz. Am preieten care a fost expulzat dupa 12 ani...in RO nu mai avea "nimic"( in afara de casa)...fiica si nepotzi( intre timp germani) aici. A trebuit brusc sa demisioneze si sa-si faca bagajele in timp de 1 sapt. ; daca nu era trimis cu avionul( gratuit)

Eu m-am simtzit ca acasa de la inceput; prea era totul perfect! Stiam engleza si franceza( citisem mult); stiam putzina germana dar nu intzelegeam nimic ptr. ca-s plini de dialecte si nimeni nu-si da silintza sa vorbeasca cu tine o limba curata( de retzinut ca vorbesc de oameni de la un anumit nivel)

Mereu am fost roman iar acum( am deja cetatzenia de 6 ani) , daca ma-ntreaba cineva ...sint tot roman. Mi se pare mai corect; se vede de la o posta ca nu-s neamtz; bine-ntzeles ca-n gluma spun ca-s neamtz.
Dar dupa atita vreme nu mai intereseaza pe nimeni. De fapt oamenii sint la fel ca peste tot. Problema mare sint autoritatzile...iar la mine a durat 10 ani; si la totzi cei ca mine. Cind sa primesc cetatzenia, mi-au aminat-o ptr. ca eram in perioada de probe la serviciu.

Dupa perioada de azil( politic) cind nu ai dreptul la lucru( dupa lege 4 ani...pe motive umanitare mai repede)3 luni muncitor, 2 ani proiectare( ing. mec....10 semestre) somer( 1st.razboiul din golf)( nu au vrut sa-mi dea bani de somer)...2 ani contabilitate la un supermagazin, intrare marfuri( tot acolo)...4 ani lucrat pe un stivuitor cit casa la un mare depozit alimentar + depozit de bere
; paralel lucrat ptr. o casa de asigurari 4-5 ani( sint un expert; am fost cotat ca cel mai bun pe linia mea) dupa care marea victorie: din nou somer, cursuri de CAD ( tocmai erau alegeri noi si se pompau bani cu gramada) 6 luni, si de 5 ani lucrez in/ la buricul technicii germane...cind va urcatzi intr-un daimler sau porsche amintitziva de sb_one care la fiftyfive concureaza cu colegi de 26/ 27 de ani.Si-i greu al dracului; nu meseria ci lagatura omeneasca!Generatziile, tata!

M-am simtzit ca acasa din prima zi, totusi. Sint integrat?

Prieteni? romani, rusi, turci, italieni.Coleg ungur care ma-nvatza istoria Romaniei si a Europei. Cu nemtzii traim in buna pace; oameni buni sau rai ca peste tot. ...Dar au o politica de integrare...
Pe aici ptr. tineri si copii e mai greu; unii au prea multa sensibilitate; care-s mai sensibili au greu de tot.

PS
se-ntimpla un fenomen: de cind sint aici nu pot accepta ca tzara aia (RO) sa fie injurata si batjocorita! Desi nu mai sint cetatzean roman. Io mis german, dar totzi ai mei sint romani...si nu-i las!
#5436 (raspuns la: #5402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...