comentarii

traind cu sufletul limbii in spatiul ei intelept imi construiesc propriul dictionar spiritual


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin - de carapiscum la: 30/08/2004 03:32:01
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Mai, uite cum sta treaba. Vad ca de la inceputul acestui subiect continui sa pendulezi intre crestinism, credintele asiatice si cele mai moderne (protestantism si neoprotestantism), fara o directie clara, in opinia mea. Nu am inteles pana aici care este "doctrina la care aderi", daca ai vreuna, sau daca e propria ta parere despre problemele de teologie. Ai citat o multime de surse, unele parca voit contradictorii, si nu pricep ce vrei sa demonstrezi in final. Ca parca ai afirmat ca "sufletul este nemuritor". Daca tu insuti crezi in propria afirmatie, atunci nu mai vad rostul atator divagatii, sunt inutile.

Vad ca ai citat din Tutea, un mare ganditor si filosof contemporan, pe care in felul tau il admiri. Totusi, ce ar spune el despre concluziile ce le tragi tu dupa ce aduci in discutie atatea citate disparate? Sau cum ar reactiona citind si subintelegand ideile ascunse in spatele acestor cuvinte insirate aici?

Am mai observat ca folosesti f. f. des ceea ce a devenit un lait-motiv la tine, o expresie pe care o parafrazez din memorie: "desigur, prin creatie suntem liberi, liberi in gandire, in cuget, in credinta..." Si folosesti asta cu un automatism demn de invidiat atunci cand cineva te contrazice sau iti pune intrebari "indecente"/incomode. Acest lucru demonstreaza, in opinia mea, faptul ca tu nu esti dispus la considerarea unor argumente venite din partea altora. Dar argumentatiile tale le crezi logice fiindca le construiesti pe citate luate de pretutindeni si de nicaieri, ca sa zic asa. Nu vreau sa intru in polemici cu tine, am vazut mai dinainte ce s-a intamplat cu altii si in ce a degenerat discutia initiala. Tin numai sa-ti atrag atentia asupra unor aspecte legate de modul in care obisnuiesti sa le dai dreptate tuturor si in acelasi timp sa-i contrazici subtil.

Revenind la tema de fata, presupun ca ar fi indicat sa-ti exprimi tu intai un pdv personal referitor la nemurirea sufletului, si abia apoi sa vii cu citate de pe nu stiu unde. Adica sa inteleaga domnule toata lumea ce gandesti tu, nu ce au gandit altii inaintea ta, ma-ntelegi. Si fii mai concis un pic, si mai direct. Nu ne mai lua pe ocolite, te rog frumos. E obositor sa privesti la schimbul de mingi (peste sau pe sub fileu) stanga-dreapta, stanga-dreapta, fara a se concretiza intr-un punct. Adica nu cred ca aici vrem sa ne punem pase ca sa ne radem de spectatori.

Sper sa nu-mi porti pica pt. aceste randuri. Sigur ca suntem liberi: in gandire, in logica, in simtiri, in vointa s.a.m.d. Asta nu ne da totusi dreptul de a defila cu libertinajul zugravit pe chip. Am auzit mai demult o vorba ce mi-a ramas intiparita pt. totdeauna in minte: "libertate in Hristos si prin biserica"! Libertatea in afara de Hristos este robie, iar in afara bisericii ai putine sanse de mantuire. Asta cred eu. Iar sufletul este nemuritor in masura in care noi nu suntem morti prin faptele noastre rele/ sau prin neindeplinirea celor bune. "Moartea- cum spune si Eminescu- nu este decat un vistiernic de vieti" si "e singura atee". Ce inseamna ateu? Fara Dumnezeu. Asadar moarte inseamna FARA DUMNEZEU. Simplu si concret.

Sa auzim de bine.

So far, so good.
#20623 (raspuns la: #20618) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fost enigmescu actual carapiscum, - de DESTIN la: 31/08/2004 02:32:22
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am sa raspund comentariului tau sintetic,insa in acelasi timp am sa folosesc citate din cele afirmate de tine.

Precizez de la bun inceput ca sunt deschis oricarui dialog civilizat,nepartinitor si fara atac la persoana...

Stiu cine se prezinta cu ID-ul "carapiscum"am mai raspuns unui comentariu semnat "carapiscum".

Doresc sa cred ca ai revenit in acest forum cu intentii civilizate.

Deci fost "enigmescu"actual "carapiscum"iti voi raspunde:

Tu zici:

"Mai, uite cum sta treaba. Vad ca de la inceputul acestui subiect continui sa pendulezi intre crestinism, credintele asiatice si cele mai moderne (protestantism si neoprotestantism), fara o directie clara, in opinia mea. Nu am inteles pana aici care este "doctrina la care aderi", daca ai vreuna, sau daca e propria ta parere despre problemele de teologie. Ai citat o multime de surse, unele parca voit contradictorii, si nu pricep ce vrei sa demonstrezi in final. Ca parca ai afirmat ca "sufletul este nemuritor". Daca tu insuti crezi in propria afirmatie, atunci nu mai vad rostul atator divagatii, sunt inutile."

Nu este nici o "pendulare..."in comentariile mele,este parerea ta...nimeni nu a mai adus o astfel de acuzatie,in fapt usor de observat din intreg mesajul tau.

Am venit cu exemple din BIBLIE ,de la marii filozofi si ganditori...chiar m-am exprimat si eu, ce gandesc despre subiectul tratat.Ganduri personale... cu siguranta ce nu am pretentia de a se situa la nivelul marilor ganditori.

Ce numesti tu divagatii ?faptul ca eu cred in ceea ce afirm?

Vezi cum esti duplicitar si te contrazici singur?

De aceea nu intelegi sau nu vrei sa accepti alte opinii...afirmi ca nu mi-am declarat pozitia (total eronat...vezi cu atentie comentariile mele)ca intr-un final sa afirmi:

"Daca tu insuti crezi in propria afirmatie, atunci nu mai vad rostul atator divagatii, sunt inutile."

Deci afirmatii au fost...

Ce mai zici tu:

"Vad ca ai citat din Tutea, un mare ganditor si filosof contemporan, pe care in felul tau il admiri. Totusi, ce ar spune el despre concluziile ce le tragi tu dupa ce aduci in discutie atatea citate disparate? Sau cum ar reactiona citind si subintelegand ideile ascunse in spatele acestor cuvinte insirate aici?"

Ce numesti tu citate "disparate"?ce idei ascunse sunt???!!!

:"ideile ascunse in spatele acestor cuvinte insirate aici?"

Se intelege modul tau tendentios de a acuza nejustificat!!!

In continuare ce mai zici tu:

"Am mai observat ca folosesti f. f. des ceea ce a devenit un lait-motiv la tine, o expresie pe care o parafrazez din memorie: "desigur, prin creatie suntem liberi, liberi in gandire, in cuget, in credinta..." Si folosesti asta cu un automatism demn de invidiat atunci cand cineva te contrazice sau iti pune intrebari "indecente"/incomode. Acest lucru demonstreaza, in opinia mea, faptul ca tu nu esti dispus la considerarea unor argumente venite din partea altora. Dar argumentatiile tale le crezi logice fiindca le construiesti pe citate luate de pretutindeni si de nicaieri, ca sa zic asa. Nu vreau sa intru in polemici cu tine, am vazut mai dinainte ce s-a intamplat cu altii si in ce a degenerat discutia initiala. Tin numai sa-ti atrag atentia asupra unor aspecte legate de modul in care obisnuiesti sa le dai dreptate tuturor si in acelasi timp sa-i contrazici subtil."


Folosesc cuvinte si expresii ce le consider demne de comunicare...Nu imi amintesc a nu fi raspuns la intrebari "indecente"/incomode cum tu le numesti.

Daca te referi la intrebari tendentioase cu vadit aspect de atac la persoana, fireste nu am comentat...sau am raspuns poate cu alt ton insa intr-o limita a bunului simt.

Iara esti duplicitar: ma acuzi ca folosesc:"...le dai dreptate tuturor...ii contrazici suptil..."

Cand vei intelege si tu a comunica sincer deschis si fara atacuri la persoana, in sensul ca adevarul poate veni si din afara fiintei tale?

Te inteleg,este "obositor..."subiectul...nu te obliga nimeni sa il citesti ,ai obosit te opresti...continui in alta zi, sau nu mai intri pe subiect.

Enigmescule,de ce vorbesti tu in numele unei multimi?spune-ti parerea ta lasa si pe ceilalti sa puncteze,nu?nu crezi ca asa se comunica civilizat?

Iti dau un singur exemplu din ce eu am scris,ce dovedeste clar duplicitatea ta,lipsa de intelegere sau rea credinta.

Din comentariu #17251:

Ma vad nevoit sa precizez :eu nu am afirmat ca: "versetele BIBLICE care suporta doctrina REINCARNARII".Repet,interesant cum tu interpretezi...si este firesc,BIBLIA, esti atat de convins ca tu detii adevarul...?Poti accepta si altfel de pareri ,opinii,dezbateri...in fapt oare de unde venim si unde mergem?Precizez ca nu sunt un "sustinator"al Reincarnarii, un simplu om, ratacit printre semeni, cu credinta in CREATIE,INTELEPCIUNE si DUMNEZEU.

Si in final iti marturisesc:nu iti port pica,chiar apreciez unele comentarii ce le-ai publicat insa fii mai realist si renunta la atacurile la persoana.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20664 (raspuns la: #20623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hei samadhi, ia citeste-mi ga - de mya la: 13/02/2005 07:41:36
(la: V-ar placea sa cititi gandurile celor din jur? De ce?)
Hei samadhi, ia citeste-mi gandul acum...ce crezi ca gandesc despre tine? Da' despre gramatica ta? (vezi-ti comentariul de la "Reincarnarea sufletului..."). Cineva care citeste gandurile si e asaaaa de avansat spiritual nu scrie gresit in limba materna :(((
#36185 (raspuns la: #36183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gigi - de Belle la: 12/07/2005 22:06:20
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
nici vorba... doar scarba si lehamite...
noroc ca nu pun la suflet ci la spate, acolo unde-i este locul :)
#59151 (raspuns la: #59149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
offtopic: asta da curte asidu - de Cri Cri la: 17/01/2007 01:46:25
(la: Exil printre randuri)
offtopic: asta da curte asidua! :)))

Mie-mi place poezia, imi da imagine, are rotunjime fara de impiedicare si nu-mi zgarie nimic. Imi place sufletul cald din spatele ei si gandul frumos.
Daca zici si ca esti la inceput, vrajitoarea spune ca ai viitor :)
--------------------------------------------
"Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
#169240 (raspuns la: #169192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uaiii - de ancaan la: 15/05/2007 01:20:27
(la: De ce vreau sa emigrez)
Nu te supara dar pari suspect. Tu chiar crezi ca, cunostintele tale intr-ale oinei trebuie neaparat sa genereze credit ? Nu ma mir ca nici macar conationalii tai nu te-au crezut si nu te-au ajutat.

Pari suspect de neserios si de naiv.

N-a dat nimeni limba de spate auzind ca esti mare jucator de oina ?????

Uaiiiii.....si te mai si miri ???????? Groaznic.

Cand aud din astea nu stiu ce sa fac sa mor de ras sau sa ma enervez.

Auzi, sa nu mai spui la nimeni ca esti roman ca ne faci de ras !

:))

#197446 (raspuns la: #14861) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand se va ajunge la sfarsitul alfabetului aceasta confa va fi finita! - de Areal la: 20/07/2008 11:43:49
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
EDUCATIE
Inteleptul invata din propria-i gandire, oamenii obisnuiti invata din experienta, cei prosti invata de nevoie, iar cei rai invata din instinct.

Practica duce la perfectiune, dar ai grija ce practici!

Educatia este ceea ce ne ramane dupa ce am uitat tot ce-am fost invatati.

Inima educatiei este educatia inimii.

Procesul de invatamant are ca scop sa-l ajute pe elev sa ajunga sa se descurce fara ajutorul profesorului.

Adeseori, cea mai buna metoda de indreptare a copiilor nostrii este sa ne corectam exemplul personal pe care li-l dam.

Afis pus deasupra usii unei Biblioteci: "Farmacie pentru suflet".

O diploma nu strica nimanui, cu conditia ca posesorul ei sa vrea sa mai invete ceva si dupa absolvirea scolii.

Sub providenta lui Dumnezeu, viitorul unei natiuni nu depinde atat de mult de nivelul academic al scolilor ei, ci de nivelul educatiei crestine predate copiilor.

Cel ce cumpara ieftin ca sa faca economie seamana cu cel care a cumparat ceasul ca sa faca economie ... de timp.

Am auzit odata pe cineva spunand ca nu poti spune daca un parinte
si-a facut datoria sau nu, decat dupa ce vei vedea ce fel de oamenii vor fi nepotii lor.

Socrate a zis: "Ma voi sui pe cel mai inalt loc din Atena si voi striga: "Concetateni, cum de sunteti gata sa munciti pe branci, sa spargeti chiar si pietre ca sa ajungeti bogati, dar nu va preocupati deloc de copiii carora le veti lasa toate acestea drept mostenire?"

Esenta intelepciunii este sa stii ce sa faci cu ceea ce cunosti.

Diferenta dintre critica si educatie este atitudinea in care sunt facute.

Cel ce are convingeri de nestramutat in probleme neclare da dovada de mediocritate.
De obicei, cei ce vor sa para cei mai intelepti se comporta si cel mai prosteste.

Fericirea vietii tale depinde de calitatea gandurilor tale.

Mai bine sa intelegi putin, dar bine, decat gresit si mult.

Cel care este stapan pe adevar, n-are de ce sa se ingrijoreze ca nu vorbeste convingator.

Cei care au gandit indelung asupra artei de a conduce popoarele au ajuns invariabil la concluzia ca soarta unei natiuni depinde de educatia care li se da celor tineri.

Ce sapam in marmura, piere cu timpul, ce turnam in bronz se macina, temple pe care le zidim vor ajunge odata ruina, dar ce scriem pe coala nepieritoare a sufletului, principiile vesnice ale temerii de Dumnezeu si ale iubirii fata de aproapele, va straluci si in viata de acum si in cea viitoare. - Daniel Webster

Un om intelep este ca acul: nu-l lasa capul sa mearga prea departe!

Invata de parca ar trebui sa traiesti o mie de ani si traieste frumos de parca ai muri maine.

Niciun om nu poate fi considerat needucat, daca stie Biblia si nici un om nu poate fi considerat suficient de educat, daca nu o cunoaste.

Tine minte mereu ca un om nu este rasplatit pentru ca are creier, ci pentru ca il foloseste.

Nimeni n-ar trebui sa mearga la scoala ca sa ajunga sa castige mai multi bani. Adevaratul scop al educatiei nu este sa castigam mai mult, ci sa stim mai bine ce sa facem cu ceea ce castigam.

Scopul nostru este sa construim in aceasta tara o societate umana, nu un sistem economic.

Un copil care invata doar la scoala este un copil fara educatie.

Nu da voie studiilor sa-ti stea in calea educatiei.

Educatia ar trebui sa insemne dezvoltarea mintii, nu doar incarcarea memoriei.

Adevarata educatie incepe in leagan si se termina la mormant.

Radacinile educatiei sunt uneori amare, dar fructele ei sunt dulci.

Mintea functioneaza ca si stomacul: nu conteaza cat pui inauntru, ci cat poti sa "digeri".

Multi sunt in stare sa rezolve probleme mari la servici, dar nu pot da un raspuns problemelor mici de acasa.

Se poate sa inveti despre tine mai mult de la un dusman, decat de la un prieten.

Marele fizician rus P.I.Lebedev era un mare dusman al eruditiei sterile.
"Biblioteca mea - obisnuia el sa spuna -stie mai multe decat mine. Totusi ea nu este fizician, in timp ce eu sunt."

Un gram de experienta, face uneori cat o tona de cunostinte sterile
#327457 (raspuns la: #327292) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
whoaaaa - de adina.petre la: 12/04/2011 12:51:45
(la: “Numai moartea mă poate face timid”)
stai sa incep cu inceputul.

nu exista educatie literara. primul si poate chiar singurul adevar pe care-l vad foarte, foarte limpede aici.

asa este, educatia literara a celor care sunt deja publicati astazi, ma hazardez sa zic ca 80% este lipsa, bara, zero. aproape de absolut, m?

apoi. bibliotecile formeaza, da, formeaza institutii. cartea, cuvantul, actul de a citi, intelege, prelucra, si invatat ceva, n-are nici cea mai mica legatura cu biblioteca. nici cu aia din sufragerie, nici cu aia centrala.

aia cu litera, te-ai inspirat din ce-am zis io ieri, nespa? dara da, pentru unii ramane un mister toata viata.

la aia cu arta m-ai suparat rau, cum dracu poti sa practici 'arta'? ca sa nu mai zic ca imi vine sa te bat cu rigla la palma ca ai zis ca-i ciudatenie. nu e nimic ciudat acolo, doar pentru ca n-o pricepi tu sau nu ti-e tie accesibila nu inseamna ca-i ciudatenie! eu te inteleg ca ai avut parte de cel mai limitat intervievator din lumea asta, dar zau...chiar asa?

si iarasi gresesti. oamenii cu un pic de ceva in plus fata de ceilalti oameni, se numesc fie apti, fie perseverenti, fie talentati sau cu aptitudini. pana la artist, pana la a fi proclamat extra-terestru...cale lungaaaa, de mii de ani, stii tu...ca la steaua. nu becaliota.

eu n-am fost acolo cand te-ai contopit tu aproape de literatura, dar pustiul asta are si alt job in afara de a te intervieva pe tine?
cum ai raspuns acolo...zici ca suferi mai degraba de grafomanie decat de 'arta'. :))

si pe bune ca-mi sar fulgii. tu esti scriitor, tu vorbesti in pseudointerviul asta despre cuvant si citit. pai unde este corect in limba romana scrisa, publicata, de catre un scriitor, "scriu PE tren"?! eu inteleg ca esti uman, si ca la bere in iron city putem sa spunem ca scriem pe tren si pe masina. dar cand dai un interviu in calitate de om de litere, mai omule, ai alta responsabilitate! la dracu incolosa, ca nu-mi vine sa cred ca-ti tin morala despre responsabilizare, desi esti mai in varsta decat mama.

inteleg ce-ai vrut a zice aici "Se spală, de fapt, nişte bani; “cu mijloace legale”.", dar tu-ti dai seama ca te-ai bagat fix in aceeasi olita?

si nu, drumul pana aici a fost infernal pentru ca asa e pentru cine n-are in mod nativ ce-i trebuie, pentru a fi propagat in randurile din fata. si da, drumul de-aici inainte va fi usor, ca i-ai prostit pe fraieri, ai apucat sa publici, gata, esti otore care poate-i da cu cartea-n cap boului care cracneste de pe scarita lui de nepublicat.

crezul omului si al sufletului nu-mi mai zic decat ca esti propria ta limita. poate de-aia nu-ti iese.

si exista, si scriitori mai mari si mai mici. si daca lumea cauta carti ieftine, inseamna ca asta au, gusturi ieftine.

Pentru G. Doja - de kradu la: 12/07/2004 00:37:00
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Commentariul Dumneavostra e exact ce ideologia PSD, si a lui Ion Iliescu in special, a vrut sa creeze in mintea si sufletul oamenilor in cei 15 ani de la evenimentele din 1989!
NOSTALGIA COMUNISMULUI!
Daca Ceausescu un profesionist expert in infometarea poporului, ocupindu-I timpul cu cozi infernle, frig in case si suflete, desfintarea spiritului Romanesc, al sperantei, distrugerea sistematica a valorilor spirituale si materiale ale societatii, neocomunismul lui Ion Iliescu a agravat strea instaurind o alta multime de nefiriciti si de neajutorati, dependenti in fel si chip de guven! Aceasta categorie de indivizi, permanent social nemultumitii, vor vota la infinit pentru a asigura perpetua atirnare la putere a tuturor comunistilor, securistilor, si scursurilor de tot felul.
Votul le va aduce insa intotdeana vorbe, promisiuni, si firimituri pe care neocomunisti se vor indura sa le risipeasca pe ici pe colo in lupta permanenta de tinere a puterii!
Asfel Dumneavostra sunteti deja oboist, frustat si deprimat de un capitalism, capitalism democratic care in Romania de azi e primitiv, prost aplicat si uneori lipseste cu desavirsire!
Dumneavoastra nu a-ti vazut in democratia relativa a Romaniei de azi posibilitatea pentru a va pune in valoare talentele personale, initiativele, visele, sperantele, incercarile, nu a-ti gasit o tinta din care sa va faceti un destin! Psihologic, asta se numeste ratare!
Faptul ca lasati ca altii sa va resolve problemele, e discutabil! Credeti ca guvernul trebuie sa va asigure attia bani la salariu pentru a va permite sa mergeti la mare in fiecare an?
Eu nu cred asta!
Guvernul ar trebui sa fie doar un mediator! Problemele economice trebuie controlate de mesul pietii! Viata indivizilor unei societati face ca societatea respective sa prospere, ori sa decada! Initiativa personala, spiritual antreprenorial, punerea ideilor in practica, entuziasmul reusitei, fac ca lucrurile sa se miste, generind o conceptie reala despre munca, despre satisfactia implinirii si urmariri succesului, chiar in umbra trecatoare a esecului! Inarmat cu entuziasm si perseverenta, cautind partea pozitiva a lucrurilor, ignorind mentalitati mostenite si perimate se poate ajunge la prospritate, si la
ceea ce viata ne poate oferii pe linga satisfactie, si cistig, adica fericire!
Vorbiti de lucrurile bune din communism! Cind vorbiti de aceste lucruri bune va referiti numai la dumneavoastra! Concediul Dv. Banii de concediu, apartamentul DV. Nici nu va interesaeza cine conduce tara! Asa nu va intereseaza cum o duc vecinii, ori copii al caror dascal sunteti! Eu sunt important, va spune Eu Dv. in fata constintei!
In opinia mea fiecare individ al unei societati trebuie sa fie implicat in treburile obstei!
De ce puteti, (Dv. care va pasa atit de mult de Dv.) sa va puneti libertatea s-au chiar viata in mina unui natarau ca Ceausescu! I-mi spuneti ca nu conteaza cine conduce tara!
Domnule libertatea, constitutia si legile, trebuie aparate 24 de ore pe zii!
Astfel Ciuvica nu e arestat de gestapoul lui Nastase, Panait nu se sinucide in cazul Tarau unde e vizat si Dl. Lele! Presedintele se va ocupa de mersul tarii si nu de reorganizarea PSD! Iar Nastase va fii insfirsit presedintele PSD, nu o marioneta a batrinului activist!
Sa nu mai pomenesc de Baronii care taie si spinzura pe unde apuca in acest cimp napadit cu ciuperci PSD, numit Romania!
Astea ar fii lucruri care ar trebui sa va nemultumeasca!
Daca fiecare dintre noi ar fii implicat in treburile comunitatii, daca am vota, am critica, ne-am spune cuvintul, am manifesta nemultumirile noastre, lucrurile ar avea sansa de a se indrepta!

As dorii sa incercati sa nu raspinditi ideile astea printre copii din clasa dv. Nu-i va ajuta cu nimic! M-a gindesc ca a-ti putea face un experiment! Testati intr-un fel in lectiile dumneavoastra ce parere au ei despre rolul guvernului in redistribuirea bogatiilor unei societati! Se poate invata de la oricine, iar copii au un simt desvoltat al adevarului in incenta lor!
S-auzim numai de bine!
DR
#17664 (raspuns la: #17307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"in functzie de ce facem acum,vom"trai"dupa..."beji, - de DESTIN la: 18/03/2005 02:50:59
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Oamenii sanatosi nu-si permit sa tina suparari.

In iudaism si crestinism exista Duminica Iertarii cand omul cere iertare pentru toate ofensele si nedreptatile pe care le-a savarsit cu voie sau fara de voie.

Atunci acest lucru se face cu sinceritate, intra in functiune mecanismul caintei si are loc autopurificarea in subconstient.

Constiinta omului e ca o mica rotita ce poate fi rotita prin eforturi minime, in ambele sensuri.

Subconstientul e ca o roata uriase care este greu de pornit insa si mai greu de oprit.

Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea.

Omul care iubeste nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in el, reprezinta o crima imensa.

Prin creatie,omul trebuie sa iubeasca viata, sa-si iubeasca semenii.

Lipsind acest sentiment, in suflet i se instaleaza o stare de disconfort, de chin spiritual.

Am scris acestea toate, referitor la cele exprimate de catre tine:

"Sa nu ma luati drept o sinucigasa pt ce am spus...nu sunt de acord cu sinuciderea, dar nici nu ii judec pe cei care s-au sinucis.... incerc sa ii ineteleg ...sa ma pun in locul lor....intr-un fel...le dau dreptate shi poate k daca nu as avea credinta in Dumnezeu pe care o am...m-as arunca shi eu de pe un pod...doar ca eu am ceva ce sinucigashii nu au : SPERANTA!"

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#39765 (raspuns la: #39245) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mantuirea - de giocondel la: 15/06/2005 19:33:01
(la: azi, acum 9 ani)
Dl Daniel spunea la un moment dat:"Perfect de acord, insa acceptarea mantuirii este personala (daca e sa luam in considerare Scripturile, iar nu ceea ce si-ar dori oamenii). Tatal ei a avut sansa acceptarii mantuirii pana in ultima clipa a vietii. Dupa moarte insa, sansa aia nu mai exista."

In ce priveste faptul ca ar fi fost recomandabil ca ceremonia inmormantarii sa aiba loc conform credintei sau necredintei persoanei decedate, nu pot decat fi de perfect acord.In acelasi timp, insa, imi pot inchipui si sub ce fel de presiune a fost pusa familia respectiva, atat de catre restul neamurilor cat si de restul societatii, plus ca in momente atat de dureroase nu prea mai conteaza nimic, pierderea este resimtita atat de intens incat tot ce vrei este sa se termine totul odata...

Insa mi se pare putin extrem si radical ceea ce spuneti mai sus si anume ca tatal lucianei a avut sansa de a se mantui (conform scripturilor) in timpul vietii si ca , in ciuda a ceea ce oamenii se asteapta si isi doresc ei, dumnealui a pierdut unica sansa ce a avut-o pana in momentul mortii.
Intr-adevar viata este dura dar nu cred ca este cazul sa fim si noi duri cu cei din jur.Mai ales ca niciunul dintre noi nu detine adevarul absolut si nici eu si nici dumneavoastra nu stim 100% care este destinul si calea strabatuta de un suflet,pe parcursul existentei sale.

Din moment ce dumneavoastra ati oferit punctul de vedere al Scripturilor Crestine dar mai ales pentru ca, daca as fi fost in locul Lucianei si as fi citit un astfel de mesaj despre soarta tatalui meu dincolo de moarte, cred ca m-as fi simtit ingrozitor, am sa incerc sa contrabalansez cu un alt punct de vedere, al Scripturilor credintei careia eu ii apartin.

Aasadar, pe scurt, conform religiei baha'i, sufletul omului desi ia nastere in momentul conceptiei, este in esenta etern si in continuua evolutie.

Viata, in aceasta lume fizica, este o etapa tranzitorie, unde omul este menit sa isi descopere atributele divine si sa si le dezvolte, pregatindu-se astfel, pentru adevarata viata, cea din lumile spirituale ale Creatiei.

In momentul mortii fizice, sufletul omului trece intr-o noua etapa conform, bineinteles, bagajului spiritual acumulat in timpul vietii fizice.Insa el nu se va afla intr-o stare de stagnare ci, dimpotriva, este supus evolutiei, atat prin generozitateasi dragostea Divina cat si cu ajutorul rugaciunilor celor ce sunt inca in viata(f important de retinut!).

Nimeni nu cunoaste sfarsitul si destinul unui suflet creat, in afara de Dumnezeu, a carui dreptate este intrecuta de dragostea Sa pentru noi si generozitatea-I fara de sfarsit.De aceea, ma gandesc ca nu este recomandat sa aruncam cu adevaruri absolute despre starea sprituala a celorlalte suflete.Nimic nu este doar alb sau negru ci ,mai degraba, Lumea Existentei este imbracata intr-o infinitate de culori si nuante, pe care ochii nostrii nu le pot percepe intotdeauna cu claritate.

cu bine,
gio



"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

#55032 (raspuns la: #54958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand te descoperi pe tine ins - de rayro la: 09/02/2006 19:43:48
(la: cine sunt eu?...ci)
Cand te descoperi pe tine insuti nu mai pui intrebarile de mai sus. Stii cine esti. Stii ce ai de facut. E incomod uneori. Ba chiar devii cumva "ciudat". Si cu cat realizezi ca esti mai diferit decat ceilalti devii tot mai sigur pe tine.
Da. Suntem diferiti. Fiinte unice pe care Dumnezeu le-a zamislit cu o inepuizabila imaginatie. Iar multi dintre noi ne refuzam exact ceea ce El ne-a oferit doar noua. Unicitatea.
Si El este unic. Ne-a pus la dispozitie toate uneltele ca sa putem construi. Ne este frica. Daca ne ranim? Daca nu are sa reziste?
Ne agatam de altii, ii facem constructorii propriilor noastre vise si ne prabusim disperati daca ei aleg sa darame tot ce au ridicat.
Crezi ca ne invatam minte? Deloc. Alegem, din rutina parca, dintr-o lene care ne umple pana in strafunduri sa fim, din nou, si iar, zilieri la propria cetate.
Carausi la ordinele altora. De ce? Ca sa nu fim singuri sau sa nu cumva sa le oferim vre-un motiv sa plece.
Suntem singurii in masura sa spunem stop. Ei oricum vor pleca si cu siguranta vor gasi alti muncitori necalificati. Sunt destui. Intotdeauna au fost cautati. Sunt platiti prost. Platesc cu visele lor, cu aspiratiile lor si cu sufletele uneori.
Si da. O mica parte devin proprii creatori. Constructori la propria cetate. Si de data asta ea se inalta. Uita-te bine! E pe gustul tau. E frumoasa. In lumina.
Asa-i ca-i faina?
Iar tu... cea care te intrebi ai inceput deja zidirea.
Pt. om - de Paianjenul la: 13/05/2006 17:35:25
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
"...fiinta este formata din corp fizic, mental si spiritual in care mintea face legatura dintre cele 2 corpuri (material si suflet) alcatuite din "ceva" diferit (material-imaterial)"


- Corp spiritual?!...

Este sufletul/spiritul altceva decit suma ideilor, sentimentelor, emotiilor (unui individ)... toate acestea fiind doar notiuni abstracte... imateriale... doar manifestari ale materiei (creierului)?...
#122076 (raspuns la: #122060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Latu - de Andre29 la: 28/05/2006 03:32:17
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Daca ai un suflet mare...
Asta are cautare...:-))))

Stii din proprie experienta
Bunatatea este o calitate
Fara de care nu se poate existenta
Frumoasa si gasi afinitate.

________________________
Sa nu ne pierdem cu firea
#124859 (raspuns la: #124856) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anadi 108 - de munteanu rodica la: 07/06/2006 13:42:11
(la: Absolutul şi Cauzalitatea)
am o banuiala ca eu as fi smecherii de pe margine asa ca am sa incerc un mic comentariu de logica aplicata:
spune anadi scribului:
"este adevarat , dar aceasta nu este secventa logica prezentata de
anadi , ci de cassandra"

1) de unde deduc ca doar logica ta este valabiila pentru tine, iar folosirea argumentelor este inutila.

Tot anadi spune:
''aceasta imposibilitate de a determina prima cauza se bazeaza pe faptul ca ea este cautata acolo unde nu poate fi gasita,adica in lumea materiala,de cei care nu au idee despre existenta unei lumi
care nu poate fi detectata cu nici un mijloc material ci doar cu cel
SPIRITUAL, cu sufletul, care are aceiasi natura absoluta ca ceaa a lumii spirituale''
2)rodica spune :
aceasta afirmatie este deja tendentioasa si tot lipsita de argumente,
este o incercare putin mai " rafinata" de impune ceva , un mod de intelegere personal eliminind din logica , CAUZA.
deja ,fara nici un argument ai trecut automat la ceea ce de fapt te intereseaza, o forma de credinta.

absolut adevarat este ca rasucesti cuvinte,dar nu pot intelege care este cauza contrazicerilor fara sens si mai ales care este cauza stilului smuls presarat cu mici(aproximativ) jigniri.
m-ar fi interesat si pe mine subiectul dar nu voi face fata niciodata unor idei gata impuse , neargumentate macar sub forma de citate.
si ar mai fi, dar ma fac prea smechera.
#126651 (raspuns la: #126403) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu cred, sunt convins - de M a o la: 02/09/2006 11:39:00
(la: viata...dupa moarte?)
Nu am avut experienta propriuzisa, nu am fost pe patul de moarte dar am "suferit" cateva decorporalizari. Starea aceasta se si poate induce, se stie foarte bine. Cine nu crede, poate incerca, materiale indrumatoare se gasesc peste tot. Mai departe, e la mintea cocosului cu creasta albastra, ca sufletul poate exista si fara carcasa.


"Constientizarea propriei ignorante este direct proportionala cu volumul cunostintelor acumulate."
(Klaus F.A. Mister)
blesteme - de marty la: 01/10/2006 17:42:27
(la: Blesteme)
Cateva categorii de persoane merita notoficare :

1.- Ignorantii : nu cunosc deci fenomenul nu exista.
2.- Religiosii : orice amentintare teribila este nula un spatele scutului religiei.
3.- Fanaticii : propria credinta este unica CALE.

Si inca multe altele. Cateva intrebari merita reflectie :

1.- Exista deochi ? – DA.
2.- Exista practici vrajitoresti ? – DA.
3.- Exista realitati despre care nu cunoastem mare lucru sau chiar nimic, dar care ne marcheaza existenta ? – DA.

La 15 ani un om este aproape definit, fie baiat, fie fata. Nu-i vorba, va continua sa invete pana la moarte, va fi manipulabil tot restul vietii lui si va avea inca multe « piei » de schimbat. Este varsta orizonturilor deschise, iubirilor sfasietoare, profundelor neintelegeri de sine, etc. Neindrumat corect poate devia, se poate renega, va hotara ce si cum vrea de la viata. Este in plina explozie hormonala si a discernamantului. O serie de cunostinte ii sunt prezentate de catre societate, altele ii sunt transmise prin alte forme. Printre acestea exista si optiuni de genul celor ce fac obiectul propoului. Ceea ce este sigur este faptul ca nimic nu ii va putea fi impus, drumul urmat va fi decizia sa personala.
sancho - de onutza la: 05/04/2007 17:09:41
(la: Aroganta sinonima cu toleranta?)
depinde ce bagaj de experiente cara fiecare un spate. :)


si de toleranta si proprie iertare.:)
#184693 (raspuns la: #184602) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mushil78 - de Charon la: 30/04/2007 16:47:17
(la: Si eu... si tu si noi.... si voi)
eu am terminat facultatea de istorie in urma cu multi ani stiu ce a facut biserica si stiu mai ales ce nu a facut. stiu ce usor este sa spui :uita cata mizerie este in camera ta si pe la spate tu sa iti inchzi propria camera care e la fel de murdara....dar, daca o luam asa nu ajungem nicaieri, vom ramane vesnic intr-o lupta
vom acuza comunistii ca au distrus
vom acuza inchizitia ca a dat pe mana regilor sa arda mauri, indieni si eretici dar daca am intelege adevaratul sensul al cuvantului IERTARE poate ne-am gandi de doua ori sa aratam cu degetul trecutul si sa condamnam prezentul!!!
#192504 (raspuns la: #192480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: