comentarii

transforma verbul „stia” la persoana a -II-a timpul prezent


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ROMANA, saraca! - de Alice la: 06/10/2003 03:30:45
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)
Foarte bine atunci, caci multi ne pricepem mai repede la engleza sau ne dam francezi (mea culpa!) si mult mutilam sarmana limba-n care-am zis prima data "au!".
Pai cum sa nu doara, cand dezacorduri comitem, si scriem "vi" (in loc de "vii"= verbul "a veni", persoana aII-a, singular, indicativ prezent).
Sau "fi" (in loc de "fii"- adica "tu", un imperativ de la "a fi", un indemn, o porunca...; "fi" e in "a fi clar", "nu fi prost").
"A-si" ( in loc de "as" pentru "as vrea", "as iubi"," te-as iubi", o dorinta - conditional optativ, daca vreti); cu "a-si" construindu-se cu totul altceva: "a-si musca limba", "a-si spala rufele-n public")

Si nu, nu le facem in fuga, din neatentie, caci se repeta, obsedant.
Sa ma iertati de sangele-a tasnit un pic, n-am zgariat sa ma razbun!
Nu-i pacat ca niste oameni atat de destepti sa scrie prost in limba lor?
ca sa stii cata lume te cites - de Daniel Racovitan la: 25/01/2004 06:02:33
(la: Noul aspect al sitului)
ca sa stii cate persoane te citesc, ai numarul de afisari la sfarsitul mesajului :)

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8427 (raspuns la: #8414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andrushca si gramatica...:))) - de Intruder la: 05/09/2007 14:51:58
(la: Apocalipsa după Dăncuş)
poate se mai informeaza lumea cu aceasta ocazie si nu ne mai agreseaza la tot pasul cu forme de tipul "a stii" sau "ochi albastrii ai lui Vasilica":((

las' ca si eu gresesc la "a sti", ce crezi??
buooon: la modul indicativ timpul prezent, persoana II-a sing. verbul "a sti" are forma TU STII!
la infinitiv are un singur i, aici nu gresesc! :P
...pai si daca mai pun un i si-n alta parte, ce?
io-te la ea!
:))))))


#232818 (raspuns la: #232733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu prea sunt perle - de proletaru la: 06/04/2009 12:33:08 Modificat la: 06/04/2009 12:35:18
(la: Despre marketing )
"o parte foarte mica din consumatori e dispusa sa participe la studii de piata"
- nu e valabil pe populatia romaneasca ( inca lacoma si naiva) dar in vest asa stau lucrurile - grad de participare foarte mic. explicatia consta in faptul ca dupa ceva decenii de sondaje si studii de marketing, populatia considera marketingul ca pe o unealta care ii ajuta pe producatori sa le vanda toate rahaturile pe post de fericire. in fapt o suma de minciuni. oamenii retin cu precadere experientele in care au fost pacaliti, mintiti, dezgustati (experientele traumatizante se "tezaurizeaza" mult mai puternic si pragmatic la nivelul cortexului).

"[...]studentii sunt dispusi sa-si dea adresa e-mail si alte informatii personale in schimbul unui tricou sau alte gadget-uri gratuite."
- perfect adevarat! studentul e sarac si se bucura de orice e nou si gratis.

"cand prezenta unui observator poate influenta comportamentul shopper-ului, pentru a inregistra comportamentul se pot folosi mijloace mecanice, electronice, optice, care includ aparate de fotografiat si camere video, dictafoane, scanner si alte aparate pentru inregistrarea parametrilor fiziologici"
- din moment ce nu poti fi prezent "in teren" ca sa inregistrezi elemente ale comportamentului cumparatorului, trebuie sa o faci de la distanta. ideal e sa ai imagine si sunet dar exista si alte mijloace. de ex poti sa stii cate persoane sunt atrase de un raion a unui magazin montand un senzor de trecere in podea, scanere. comportamentele urmarite pot fi extrem de simple si poti folosi mijloace mecanice.

"peste 60% din proprietarii de caini sau pisici spun animalului in fiecare zi "te iubesc" si la fel de multi i-au trimis o felicitare de sarbatori sau au "primit" una de la acesta"
- eu stiu cazuri mult mai grave. vecina de la etajul superior isi certa cainele ca nu o asculta cand ii citea povesti. singuratatea si disperarea fac ravagii.

"definitie lower class (16%): sunt de multe ori someri, persoane care traiesc din ajutor social sau persoane fara domiciliu (homeless). In ciuda problemelor pe care le au, dau deseori dovada de compasiune fata de ceilalti; iubesc activitatile cotidiane, atunci cand e posibil. Sunt capabili sa transforme resturi in obiecte utilizabile"
- foarte adevarat!


"Si ca la inceput de discutie, ce "definitie" ati alege:
a) Marketingul reuseste sa descopere nevoile clientilor si deci creeaza valoare atat pentru acestia cat si pentru firme.
b) Marketingul induce nevoi false, creeaza valoare exclusiv la nivel formal, nu si la nivel substantial din care cauza duce la comportamente lipsite de etica."

... ambele afirmatii sunt adevarate deoarece marketingul e un instrument versatil.
prin marketing poti afla despre nevoile oamenilor si poti sa dai "raspunsuri" potrivite creand astfel valoarea dar daca maine s-ar crea o crema-minune care sa readuca ferimitatea sanilor fara implant de silicon cererea ar fi extrem de mare chiar daca pentru realizarea acelei creme ar trebui decimata toata populatia de pui de balena.sau delfin.

nu mi se par "perle" ci adevaruri de mult stiute.
« Au renuntat la lupta pentru supravietuire ? » - de Crisa la: 14/02/2004 07:30:56
(la: Romani in strainatate)
Povesteam zilele trecute, intr-o alta conferinta, de convingerea unei cunostinte din tara, care n-a iesit niciodata «afara », cum ca in State te descurci foarte usor si viata este foarte simpla. Iar convingerea venea doar din povestirile prietenului din America. Nu aveau importanta alte pareri venite de la persoane care petrecusera ceva timp in alte parti ale lumii.
Din pacate, de multe ori la asta se rezuma parerea celor din tara despre exterior. E suficienta o opinie a unui apropiat. Daca mai au nesansa sa pice peste parerile unuia care, plecat fiind, spune ca in tara totul e minciuna si furt iar acolo unde traieste el e raiul pe pamant, tabloul e complet. Le-am dorit, nu o data, celor care au convingerea ca a trai in strainatate e simplu, sa aiba sansa sa incerce viata asta « usoara ».
Pentru ca nu e nici o renuntare, din contra, lupta e uneori mai dura : alta limba, alt sistem, alte legi, alte obiceiuri, si asta plecand de la cele mai mici amanunte. Zicea bine cineva, nu mai stiu cine, pe aici prin cafenea, sa stii de unde sa tragi apa la buda, unde sa bagi tichetul in metrou sau in autobuz…
mea culpa - de Zenyatta Mondatta la: 24/03/2004 14:59:26
(la: Testarea IQ pt. electori)
m-am hazardat in ceea ce priveste germania.mea culpa. restul ramine valabil.am 2 intrebari :
1.de unde stii ca persoana din spania nu a trait sub comunism?
2.care este orasul de gogomani despre care vorbesti? "in orasul asta de gogomani"???
#12758 (raspuns la: #12647) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mai departe - de mircios la: 19/05/2004 16:32:17
(la: Groapa)
***
Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
***
Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
Tipi!
Uite un mesaj "mobilizator" :))) da' prea lung :((( - de mya la: 02/02/2005 00:07:09
(la: crezi in schimbarea personala?)
Eu am reusit. A fost foarte greu la inceput, ingrozitor de greu insa am persistat in schimbare cu o dorinta de neclintit. Totul a pornit de la o introspectie, nu vreau sa dau amanunte, oricum nici nu are importanta.

M-am apucat pur si simplu sa-mi schimb obiceiurile proaste pe care le aveam. Daca ... spre exemplu, veneam de la birou si dadeam drumul la tv, m-am fortat sa nu mai folosesc televizorul si sa citesc o carte buna in schimb. Sau, daca imi era lene si zaceam pe fotoliu fara chef...ma fortam sa ma ridic si sa ma apuc de facut pe bicicleta ergonomica asa vreo ora pana dadeam in primire. Sau...daca eram deprimata din diverse motive, ma fortam sa nu ma mai gandesc la tampeniile respective si sa ma apuc de treaba (dadeam cu aspiratorul, frecam tot luna, faceam ceva de mancare, spalam geamurile) pana eram asa de ocupata si epuizata ca uitam sa ma gandesc la alte ineptii (care oricum imi faceau rau).

Cu timpul, am ajuns ca parte din obiceiurile proaste sa mi le transform in obiceiuri bune (tot repetandu-le in timp pe alea bune mi-au ajuns ele insele obiceiuri si le-am uitat pe alea proaste). Am zis...o parte ca inca mai am si d-alea proaste:((( Fricile de tot felul sunt cele mai nenorocite, e greu de lucrat cu ele, iti paralizeaza nervii si mintea. E ca si cum iti iau tot elanul si optimismul din tine.

De regula, la inceput de an (pe 1 ianuarie) la ora 24,00 meditez adanc si-mi promit ca in anul urmator sa scap de inca unul sau doua obiceiuri nenorocite. Imi iese figura. Daca imi aleg prea multe si prea grele, nu imi reuseste chestia cu nici unul. Merg in pasi mai mici dar mai siguri.

A fost foarte greu sa ies din inertia enorma care ma tragea inapoi. Ajunsesem sa zic "de maine ma apuc de sport/invatat franceza/mancat doar sanatos/etc" si tot asa treceau zilele, lunile si anii si eu nu ma mai schimbam, amanam mereu "mainele" asta. Ajungi sa mori si sa nu stii de ce ai mai trait?

Am citit un studiu scris de o tipa care lucra benevol cu pacienti batrani (care se aflau in stadii terminale) intr-un spital. Cam 99% dintre ei erau deprimati fiindca isi traisera viata fara rost, asa simteau ei. Faptul ca mare parte dintre ei erau bogati sau avusesera cariere ca lumea sau familii normale...nu reprezenta nimic pentru ei. Acum cand mureau isi dadeau seama ca si-au trait viatza degeaba si nu stiau de ce simt golul respectiv in suflete. Interesant, nu?

Se poate sa te schimbi daca vrei si e socant sa descoperi ce poti sa faci din tine. Faptul ca intr-o prima faza esti neincrezator in fortzele proprii (ca o sa fii in stare intr-adevar sa te schimbi in bine) e o chestie care tzine de ego. Asta a fost cea mai grea faza...restul a venit de la sine.

E ca in curele de slabire...e mai greu pana incepi, ca pe urma te obisnuiesti cu regimul si ajunge sa-ti placa :))) Si apoi...eu ma gandesc la aia care ajung sa treaca Canalul Manecii inot si nu au maini sau picioare sau la cei care au supravietuit lagarelor de concentrare...si imi trece brusc deprimarea sau neincrederea in fortele proprii.
Sfaturi pentru a nu face - de irina fiorentina la: 30/07/2005 18:48:04
(la: Oare ce sa fac???)
Draga indragostit,

ai primit numeroase sfaturi de la diversi cafegii, deci cred ca unul in plus sau in minus nu face mare diferenta...dar nu se stie niciodata.

Istoria ta e una dintre multele scrise in cartea vietii si ar fi bine pentru tine daca iti va da un plus de experienta si invataminte pentru viitor, independent de modul in care se va derula. Spun asta pentru ca esti inca foarte tanar...si de aceea e laudabil ca incerci sa inveti si din sfaturile celorlalti.

Nu stiu daca sunt persoana potrivita de a da sfaturi in materie, dar stiu ce inseamna sa doresti fructul interzis...e o atractie care poate fi fatala, dar in acelasi timp e atat de umana, de fireasca...

Cred ca ar trebui sa-ti clarifici sentimentul interior, sa incerci o oarece distantiere de imaginea persoanei in cauza, sa poti investiga dimensiunea sentimentului si a situatiei in general...in ce masura ti se raspunde, in ce masura ceea ce tu numesti dragoste e doar o chestiune, un impuls de moment, nascut din diferite cauze!

De multe ori ne lasam prada unor instincte sau iluzii interioare si construim scenarii care nu au fondament in realitate...poate ca monotonia vietii da impuls acestor eforturi ale imaginatiei sau poate ca suntem noi cei prea inzestrati de suflet sau imaginatie sa ne lansam in marea viselor...Atentie insa la realitate, e bine sa avem intotdeauna ancora pregatita, pentru a parasi portul la nevoie, cu minim de "avarii"!

Atentie si la spatiul virtual al intalnirilor: Internetul e de multe ori inselator, pentru ca iti da iluzia trairii si contactului comunicativ, dar e doar o alta forma de a ne ascunde adevarata identitate, de a trai o viata dubla!!!

Poate ca o intalnire sau mai multe in situatii de viata reala ar fi mai folositoare decat lungile conversatii si destainuiri pe Internet! In lumea virtuala a bitilor toti tindem din instinct sa ne dam drept ceea ce nu suntem, chiar daca putem fi si cei adevarati, fara masti in afirmatii.

E bine sa stii ca persoanele ambigue, care nu vor sa incheie o situatia pentru a incepe o alta, pot fi periculoase nu doar pentru ceilalti, dar si pentru ele insele...pentru ca e usor pentru ele sa accepte situatii anormale ca fiind normale si ajung la un moment dat sa nu mai faca deosebirea.

Avand in vedere ca ai ajuns intr-o stare imposibila, de dependenta (desi nu inteleg ce anume a generat aceasta dependenta: incapatanarea ta sau o atractie mai presus de altceva) ar fi cazul sa iei o hotarare pentru tine, fara sa o corelezi situatiei: ia-ti o vacanta, concentreaza-te asupra unui hobby, gaseste o bresa de respiro pentru cateva zile, saptamani..atat cat simti nevoia, intrerupand contactul in acest interval - si pe urma intoarce-te incercand sa intelegi ce a ramas din aceasta angoasanta, dulce obsesie!

Sper sa reusesti sa-ti clarifici ideile si sentimentele,
Irina.
horica, sa vedem ce au spus cartile - de gigi2005 la: 01/09/2005 01:58:06
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Prima problema pe care am luat-o in considerare, lipsind intrebarile sau macar domeniile tale, a fost: Care sunt sansele de realizare a actiunii la care te gandesti tu.

Din pacate esti tare imprastiat si cu gandul aiurea. Eu am vazut ca te gandeasti la niste vechi prieteni (sau un vechi prieten/a), ai o stare de melancolie, de emotie.

De asemenea esti foarte optimist si ai ganduri mari de realizari pentru ca te bazezi pe niste promisiuni care iti deschid noi perspective. Totusi iti supraestimezi fortele sau le supraestimezi pe ale celor pe care te bazezi, nu primesti ajutor de unde astepti, sau nu acum.

Mare prudentza ca cineva te "sapa" si poti sa risti f. mult. Asta va schimba situatia radical. Vor fi oponenti si obstacole.

Primesti in schimb ajutor de la cineva foarte apropiat, poate din familie. E ceva confuz acum in mintea ta sau a mea: ai o perspectiva promitzatoare acum dar nu-ti dai seama inca, sau va veni.

Te vei certa in scurt timp cu cineva din cercul tau de cunostintze si va fi cu scantei, pe fatza, cu cuvinte grele.

Din nou imi apare sprijinul pe care il vei primi de la cineva si cearta care va fi cu crearea de inamici ascunsi.
Ca o concluzie: atentie ca vei fi atacat, ai grija la oportunitati ca nu le vezi.

A doua citire am facut-o asupra a doua persoane care iti sunt foare apropiate. Va leaga si le leaga numai aspectul material. Una dintre ele (care mie imi pare o femeie ca apar si sentimente pe acolo , dar nu sunt sigura) nu o sufera deloc pe cealalta dar nu arata asta. A doua prsoana este una pesimista spre deosebire de prima care este foarte increzatoare in viitor.
Nu m-am gandit ca pot fi doua femei rivale, dar ma gandesc acum la asta. Totul va degenera in cearta, cele doua personaje se vor certa foarte rau, cel putin asa vad eu aici. Oricum prima dintre persoane iti aduce noroc si reusita, iti face foarte bine. Mai mult nu vad pentru ca tu nu te prea gandesti la asta.

Ca tendintze de viitor:
- tendintza dominatoare trebuie sa fie cumpatarea, echilibrul ca te vor ajuta foarte mult.
- tinzi sa-ti supraestimezi fortele, sa actionezi in forta, in contradictie cu felul tau de a fi. A fost bine pana acum, de acum grija mare
- te influentzeaza din trecut o cearta, o ruptura, care inca te afecteaza. Esti ezitant in relatii - cel putin asa imi apari mie aici - si asta nu are o influentza prea buna in prezent.
- cea mai buna cale de realizare este diversificarea relatiilor, chiar daca vei obtine succese numai pe jumatate cat ai sperat, legaturi noi care iti vor aduce noroc si mare succes.
- va aparea o persoana ce-ti va aduce castig, relatiile dintre voi fiind destul de armonioase.
- atentie la schimbari ca s-ar putea sa intampini niste obstacole.
- multi inamici ascunsi, din cercul de prieteni, de care nu sti dar vei afla in scurt timp.

Cam atat pot sa-ti spun acum! Sunt si putin obosita iar tu ai fost cu gandul in alta parte. Am vazut o fata cu parul drept, lung pana la umeri sau mai scurt un pic, brunetzica, vesela, slabutza, dar nu stiu de unde s-o iau ca am pierdut imaginea. Ai legaturi cu ea?
#68914 (raspuns la: #68888) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
barmanul... - de zaraza la: 03/12/2005 22:11:47
(la: sa facem un film!)
e cea mai calma persoana din lume. in timp ce restul lumii traia flamenco-ul, el stergea pahare imperturbabil. poate mai vazuse scena de nenumarate ori, poate ii lipsea o gena. n-avem de unde sti.

e imbracat in pantaloni negri si camasa alba cu manecile suflecate. un barbat frumos, spre 40 de ani. n-are nici barba, nici mustata a la clark gable, ceea ce ii da un aer sportiv. nu se stie nimic despre el, decat ca-l cheama vasile tunaru (lumea ii spune dom' basil) si ca-si face treaba bine. multe femei il sorb din ochi, dar el nu le intoarce niciodata ocheadele.

domnul basil e un mister!

zaraza

o ultima incercare - de Cassandra la: 09/12/2005 23:47:41
(la: sa facem un film!)
Mai fac o incercare de a salva scenariul :)
Continuare la:
barmanul...#92663, de zaraza la Sat, 03/12/2005 - 22:11

e cea mai calma persoana din lume. in timp ce restul lumii traia flamenco-ul, el stergea pahare imperturbabil. poate mai vazuse scena de nenumarate ori, poate ii lipsea o gena. n-avem de unde sti.

e imbracat in pantaloni negri si camasa alba cu manecile suflecate. un barbat frumos, spre 40 de ani. n-are nici barba, nici mustata a la clark gable, ceea ce ii da un aer sportiv. nu se stie nimic despre el, decat ca-l cheama vasile tunaru (lumea ii spune dom' basil) si ca-si face treaba bine. multe femei il sorb din ochi, dar el nu le intoarce niciodata ocheadele.

domnul basil e un mister!



Intr-adevar, lui dom’ Basil ii lipsea o gena. Nu pentru ca ar fi anormal sa nu reactionezi la un spectacol adevarat de flamenco care intre noi fie vorba e adrenalina pura, dar pentru ca in realitate dom’ Basil nu apartinea acestei lumi...
Aterizase fara dificultati cu citeva luni in urma in locul indentificat prin 543αζ45678 a carui nume local era Padurea Mogosoaia. Nu facea decit sa indeplineasca ordinele superiorilor sai. Obiectivul vizitei sale era sa ia contact cu formele de viata din zona si fara sa atraga deloc atentia sa se puna la punct in timp record in privinta modului in care functioneaza si se gestioneaza o cafenea paminteana.

Consultind Catalogul de Corpuri Asimilabile, a decis sa se incorporeze in trupul defunctului Vasile Tunaru, individ complet incult dar plin de atractiv, decedat bietul in timpul actului sexual cu o reprezentanta a sexului opus, la frageda virsta de 40 de ani.
In scurt timp intrusul reusise sa se infiltreze intr-o cafenea importanta din Bucuresti, unde ajunsese sa domine arta servitului la bar si a spalarii paharelor. Inca nu domina insa arta intoarcerii ocheadelor pentru ca era complet absorbit in asimilarea secretelor mestesugului de barman, ceea ce-i dadea un aspect usor absent pe care cei lipsiti de notiuni bazice de psihologie umana il confundau cu starea de tristete.

In secret tinea un jurnal in care nota tot ceea ce invata, plus orice i se parea remarcabil in privinta vietii terestre si de barman. Pe furis, tocmai notase urmatoarele:

“Dintre toate fiintele care frecventeaza cafeneaua, cei numiti tigani par sa fie cei mai bine dotati fizic, sint mai agili, se misca si rotesc pe loc aparent fara efort, desi sint la fel de inteligenti ca restul. Ceilalti insa nu-i stimeaza prea tare desi se folosesc de acestia pentru a obtine starea de veselie, probabil dintr-o teama de a nu ajunge sa fie dominati numeric de acestia pentru ca potenta lor sexuala este net superioara.”

Femeile il placeau nespus, cu atit mai mult cu cit el nu prea le dadea atentie. Nu ii trezeau cel mai mic interes, cu exceptia celor care reuseau sa dea gata cite o sticla – doua de bautura intr-o singura seara, si a caror comportament devenea brusc demn de a fi consemnat in jurnal :

«Doamna Silica imi face cu ochiul sting apoi scoate pe gura un zgomot prelung similar celui pe care il produc animalele terestre din care se face sunca pe care o servesc la bar. Imi cere sa-i mai torn un pahar de C2H6O pe care pamintenii il denumesc vodka, petitie pe care o indeplinesc pe loc. Ea il bea dindu-si capul pe spate, ocazie cu care isi pierde putin echilibrul dar revine la pozitia erecta pentru a-mi cere indata sa-i mai torn unul. Cum nu reactionez imediat, isi scoate din sin un manunchi de bancnote pe care mi le arunca pe tejghea, in timp ce-mi zimbeste larg. Facind o analiza rapida a peliculei de pe dintii sai ajung la concluzia ca este formata din populatii de bacterii in care predomina specia 78θδ67 formatoare de colonii pufoase. Dupa ce-i torn inca unu’ incepe sa emita pe gura modulatii acustice din registrul 5134φ5889 (Du-ma acasa mai tramvai)“

Dom’ Basil spala de zor pahare cind remarca noua clienta asezata la bar, in pozitie stinghera. Analizeaza rapid situatia si trage concluzia: ranita din dragoste. O specie interesanta. Se decide sa o studieze indeaproape...



____________
"Properly read, the Bible is the most potent force for atheism ever conceived" Isaac Asimov
Am sa-mi dau cu parerea cat i - de a_lex_is la: 12/02/2006 17:26:17
(la: Granitele sexului normal.)
Am sa-mi dau cu parerea cat imi permite varsta si experienta de viata.
Educatia si religia nu au nici un amestec, pentru ca religia nu a fost niciodata de acord cu sexul mai mult decat atat "un ritual de imperechere" in urma caruia sa rezulte copii, iar educatia...
In iubire nimic nu e exagerat atata timp cat stii ca persoana de langa tine te iubeste sincer si ar face la fel pentru tine. Daca partea asta nu merge bine, ei bine... nu stiu nici cat de bine merge relatia dintre cei doi.

Focul face apa sa zboare
a_lex_is - de latu la: 03/06/2006 19:26:25
(la: Spune NU! Ai curaj?)
Nu pentru ca simt ceva profund, tin la el, dar mi-e frica sa fiu singura pentru ca simt ca fara el nu am nimic.
Cred ca, de-abia cand asta se schimba, cand s-a umplut paharul, cand ti-e egal cum - dar asa nu - va merge mai departe, abia atunci vei fi in stare sa spui NU.
Pana atunci, n-are rost sa te incarci suplimentar, punandu-ti intrebarea: "De ce nu pot sa zic NU".

O verisoara sacaitare care te intreaba daca ai 2 minute libere pentru ea sa-i explici ceva.
Bineinteles, ca stii dinainte ca 2 minute pentru un raspuns nu ajung decat daca intrebarea suna "Ai cumva o ceashca de ulei, pana maine, ca vreau sa-mi fac masaj ...".
Deci, nimeni nu te opreste sa zici "Azi nu". Ar fi nediplomatic sa strigi in receptor "NU!!!", mai ales daca tii la ruda respectiva. Dar: Daca singurul argument pentru a-i acorda timpul tau, e faptul ca ti-e ruda, atunci as zice sa-ti revizuiesti poate criteriile de departajare a persoanelor carora le acorzi timp...

Cum poti sa spui "NU" fara a renunta la bunul simt, fara a jigni cealalalta persoana? Este posibil?
Bineinteles ca-i posibil.
Daca cineva vrea ceva de la tine, inseamna ca apeleaza la tine. Spunand "Azi/acum/de data asta nu pot", inseamna ca apelezi tu la celalalt.
Daca el e destul de nesimtzit sa nu inteleaga apelul tau, atunci nici tu nu esti nesimtit daca spui NU, ci nu te lasi folosita.



sau se intimpla - de LadyBug la: 19/06/2006 19:51:07
(la: ce semnificatie au numele noastre?)
sa iti placa numele foarte mult, dar sa nu-l alegi pentru ca stii o persoana cu acelasi nume de care nu-ti place.

complicata problema asta cu alegerea numelui...
#128767 (raspuns la: #128600) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cristian - de carapiscum la: 13/09/2006 08:25:50
(la: Ce ati alege : respectarea principiilor sau prietenii ?)
La capitolul prieteni se include si persoana de langa tine, adica sotia/sotul? Mie imi pare ca nu putem generaliza in nici un fel, cred ca depinde de la caz la caz si de la om la om. Mie mi s-a intamplat de multe ori in viata sa-mi calc peste principii in care credeam cu tarie, dar am facut-o in virtutea unui sentiment de devotiune fata de persoana careia ii era adresata atentia mea. Uneori mi-a parut rau ca m-am dezis de propriile standarde, insa de cele mai multe ori m-am bucurat ca pot citi in ochii celor ce mi-au cerut ajutorul acel "multumesc!" Nu e mult, dar e mai mult decat daca m-as multumi doar pe mine insumi. Mie singur nu-mi pot multumi, niciodata nu voi putea. O vorba buna, o strangere in brate, o mangaiere, un ajutor la nevoie, toate acestea te fac util si te ajuta sa intelegi ca traiesti intre oameni la fel ca tine iar tu nu esti intangibil fiindca mai devreme sau mai tarziu poti ajuge in aceeasi situatie ca ei. Atunci ce vei face, le vei cere sa-si urmeze principiile? Haideti sa nu fim caraghiosi, toti vrem sa ni se satisfaca cererile la nevoie, toti simtim nevoia de atentie din partea celor dragi ai nostri. Intr-un oarecare fel suntem consumatori ai energiei care se rasfrange din piepturile celor apropiati noua, si nu platim pentru asta. Suntem egoisti in multe privinte atunci cand vine vorba de satisfacerea propriilor orgolii si se intampla sa ne dam prietenii la o parte de dragul unor apucaturi de moment. Ii spuneam chiar zilele trecute unei prietene ca "iubitul" ei va trebui sa o accepte cu tot cu prietenii pe care ii are deja (deci nu doar cu principiile si felul ei de-a fi). Altfel ceea ce va face va insemna inchiderea ei intr-o colivie. Da, e adevarat, de multe ori nu cercetam si din punctul lor de vedere ci actionam doar in virtutea impulsului nostru de a ne simti noi bine.

Ce as alege in cazuri extreme? Datoria mea este sa-mi iubesc semenii, indiferent de principiile si sistemul lor de valori. Cum as putea cere sa fiu iubit de altii si respectat daca eu sunt un sloi de gheata? As alege oamenii, fara prea mare parere de rau. Asta pentru ca stiu ca in fiecare este sadita radacina binelui si aparentele sunt inselatoare. Daca as avea un prieten care sa faca lucruri ca cele descrise de antescriitorii mei, as incerca sa-l ajut sa-si gaseasca calea cea buna de urmat, nu l-as indemna sau ajuta la rele, asta e clar. Vrei sa mananci icre de peste azi, atunci te invat sa pescuiesti! Asta ar fi, iata, unul din principii care totusi n-ar trebui incalcat. Si cred ca e de mentionat faptul ca nu poti fi prieten unei astfel de persoane si in acelasi timp sa incalci drepturile si libertatile individuale ale celorlalti indivizi in numele relatiei respective. Cu alte cuvinte totul pana la un punct. Raman totusi la impresia ca fiecare om are dreptul la o sansa in plus, indiferent de cate ori ar cadea. Daca imi va cere mie sa cad impreuna cu el ii voi spune ca nu pot pentru ca trebuie sa raman tare in cazul in care va vrea mai tarziu sa se ridice din nou. Daca il voi vedea ca se afunda in valuri n-am sa-l afund si mai mult si n-am sa-l incurajez sa se innece. Dimpotriva, il voi tine de mana si-l voi scoate la mal. Oare nu de asta m-a pus Dumnezeu pe mine langa el? Ce onoare mai mare decat asta si ce multumire mai cuprinzatoare poate exista pe pamantul asta? Am obligatia morala de a-l ajuta fiindca din fericire sunt mai puternic si am sansa de a demonstra validitatea relatiei dintre noi. "Nobletea obliga", nu-i asa?

Ce am vrut sa scot in evidenta e faptul ca pentru adevar putini isi dau viata pe pamantul asta, dar pentru un prieten cati nu se jerfesc, cati nu-si calca peste principii de dragul acelui suflet care pare pierdut si damnat? Dar sa dau un exemplu care tocmai mi-a venit in minte: ce s-ar intampla daca un prieten de-al tau ar avea o deceptie in viata si-ar decide sa se sinucida? Il vei lasa s-o faca (daca stii gandurile lui), ori il vei tine la pieptul tau pana isi va usca izvorul lacrimilor si al durerii? Poate ca principiile din mintea ta ti-ar dicta sa nu te amesteci, sa-l lasi sa-si hotarasca soarta. Ai alege sa-l vezi pentru ultima data la funeralii, sau ai cauta o modalitate de a-l scoate din negura gandurilor sinucigase cu speranta de-al vedea in viitor din nou un om fericit? La cazuri extreme trebuie uneori sa luam decizii extreme si asta inseamna sa calcam pe propria inima si pe principii si pe tot ce avem mai sfant. Facand asa ceva nu ne dezumanizam, dimpotriva. Calcand pe propriul "EU" aratam/dovedim ca iubim si trecem dincolo de fruntariile mintii noastre marginite. Daca vreti trecem intr-un alt plan existential unde "principiul principal" este daruirea de sine apropiatilor tai. Fara principiul iubirii n-avem nimic, suntem goi pe dinauntru ca si pe dinafara.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Bitterdeam - de cher la: 19/03/2007 17:40:10
(la: Secretul portii)
Bitte... Fii barbata ! Sa stii ca persoana aceea fara personalitate, (adica eu) s-a gandit ca trebuie sa inchirieze si ea o cusca in padurea asta si se baza pe ajutorul tau de buna-vecinatate chiar daca sa-ti spun drept este un pic diavolita de ... Cam mica si fara o personalitate precisa, mai poate fi schimbata, dar crezi ca eticheta asta le va indeparta pe mamoasele caprioare de ea ? Cativa locatari din padure vad ca nu se simt deranjati de cine ar fi !
#178555 (raspuns la: #178528) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 13/04/2007 11:43:40
(la: dragoste la prima vedere)
Daca nu crezi in existenta acesteia este normal sa nu ti se intimple .
Se pare ca nu participi la conversatie , stii ... ador persoanele care lanseaza un subiect si mai apoi il parasesc . Chestiunea zice multe :) si marunte , fiecare o percepe in felulul sau . Eu am ramas cu atit ... Cineva se va indragostii si de tine la prima vedere dar nu datorita modului tau de a fi nu datorita acelei iubiri platonice ci datorita trupului tau provocator , datorita buzelor tale senzuale datorita parfumului tau scump ce l-ai lasat in urma ta dupa ce te-ai coborit din masina ta de ultima generatie , cumparata de parintii tai ce au cistigat la loto .
om - de Lady Allia la: 06/10/2007 22:49:16
(la: Povestea unei Mame...)
"Siropul" acesta are "ingrediente" morale, sufletesti si intelectuale deosebite care automat transforma autorul intr-o persoana absolut minunata.
Un om de suflet si cu suflet a carui calitati nu cred ca pot fi puse de cineva vreodata sub semnul intrebarii.
Acest "sirop" a fost conceput pentru mine printr-o "reteta" sufleteasca unica si frumoasa care cu siguranta face diferenta...intre oameni si oameni de suflet.
Nu e pentru toate preferintele, iar cei carora nu le place un astfel de "sirop"...nu inteleg de ce l-au incercat.
Pentru mine are o semnificatie si o valoare inestimabila...stimabile om si, inainte de toate as prefera sa raspund eu mesajelor ce-mi sunt personal adresate.
#240814 (raspuns la: #240794) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Homo Stultus la: 19/01/2008 01:50:49 Modificat la: 19/01/2008 01:53:45
(la: Marea judecata)
Sper ca atunci imi voi gasi pitit pe undeva pe podeaua cerului "de ce-ul". Si daca voi fi norocos poate "de ce asa-ul" raportat la verbul a fi persoana I, singular. Si daca totusi nu; probabil ca ma voi simti multumit sa particip la marea reunire () a neamului omenesc. In hâdul si sublimul lui. Sau doar in firesc. Ah, si sensul pentru care am insufletit pamantul timp de o istorie. Noi oamenii zic. Qi lo sa?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...