comentarii

trasaturile iluminismului in tiganiada


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Aceasta e una din trasaturile - de Iris Tanasescu la: 06/12/2005 16:35:19
(la: o femeie si un minut)
Aceasta e una din trasaturile ei, el o uita .
#93280 (raspuns la: #93020) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aspect fizic sau trasaturi psihice? - de Nanina la: 24/12/2005 11:24:36
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
Aspectul fizic dat de trasaturile fizice nu intra in discutie. Daca ma gandesc la aspect fizic d.p.d.v. al curateniei-conteaza.
,,Trasaturile psihice''sunt foarte importante.
Trasaturi fizice sau psihice? - de doctors la: 25/12/2005 12:13:18
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Sunt de acord doar partial cu tine;intr-adevar,conteaza si trasaturile fizice,dar nu stiu daca trebuie sa inlaturam o persoana mai putin "dotata" din punct de vedere fizic,dar cu o inteligenta vecina cu genialitatea si cu un caracter ireprosabil,doar pentru ca nu corespunde criteriilor noastre estetice.
#96893 (raspuns la: #96890) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aspect fizic sau trasaturi psihice? - de doctors la: 16/02/2006 14:03:36
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Sincer vorbind,formula ideala la care ma gandeam consta intr-o combinatie oarecum echilibrata si originala,specifica fiecarei persoane in parte,intre aspect fizic si trasaturi psihice.
Aspect fizic sau trasaturi psihice? - de doctors la: 16/02/2006 15:42:14
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
As vrea sa intreb:de ce oare unele persoane(in special barbati,dar nu numai)pun foarte mare accent pe trasaturile fizice,atunci cand vor sa porneasca o relatie?
Aspect fizic sau trasaturi fizice? - de doctors la: 13/03/2006 16:17:55
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Ce parere aveti despre cei care pun accent foarte mare pe aspectul fizic?De pilda cei care conditioneaza stabilirea unei relatii de cunoasterea,in primul rand,a trasaturilor fizice ale posibilului viitor partener.
stare de spirit / trasatura de caracter? - de ioana86 la: 25/04/2007 12:46:49
(la: parfumuri)
nu as merge asa departe, cred ca-i numai chimie; de exemplu ce trasaturi de caracter sau stare de spirit ai avea daca-ti plac, de exemplu, parfumurile monoflorale?

iar alocarea pe zodii ma enerveaza, ca nu ma nimeresc niciodata - mie imi iesea cum ca ar trebui sa-mi placa Dune de la Dior sau Pleasures de la Estee Lauder - bineinteles ca nu mi s-a parut fain nici unul

sunt faine multe dintre parfumurile lui Serge Lutens: Un Lys, Chene, Tubereuse Criminelle, Encens et Lavande

"Nu am trecut de iluminism... nu... nici vorba." - de Intruder la: 12/04/2008 23:16:31
(la: A doua intrebare pe ziua de azi!)
ai idee "maestre" cu ce se mananca iluminismul? parc-ai vorbi de inchizitie sau evul mediu timpuriu!
...taci in prashtia mea, daca nu te pricepi!
punct.

#302065 (raspuns la: #302059) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iar eu deduc ca tu crezi gres - de papadie67 la: 25/09/2003 21:34:23
(la: Viata gay romaneasca)
Iar eu deduc ca tu crezi gresit. Ti-as putea oferi argumente in sprijinul opiniei mele. Asa, ca-ntre "Oameni cu carte", pentru care "bla, bla, bla" reprezinta o discutie lipsita de argumente din "carte" si bazata exclusiv pe "eu cred"...
Cat despre acceptarea fara semne de-ntrebare, imi pare ca-i tocmai trasatura definitorie a celor ce n-au nevoie de "carte".
Iar "Europa", fara "carte"...e cam greu... pasim cu stangul, God forbid! Ha! Ha!

Vezi Dumneata, am fi pasit cu dreptul chiar si Talibani de-am fi, ci doar oleaca de petrol sa fi pastrat din ce-am avut. Si vlaga.

Relatia Europa/tolerante-de-tot-felul trece prin "burta" Europei si prin ce ar putea sa-i faca bine "Ei" daca ne-accepta.
Iar noi, orbeti, ne ridicam cu bucurie fusta-n sus si ne-aplecam pe vine-n fata Europei, doar ne-o primi ca sa-nvatam si noi ce-i bunul simt...O, Tempora... O, Mores!
Azi suntem prosti ca natiune...oleaca mai destepti am fost fo' saptezeci de ani-nainte...mi-e tare frica de-urmatorii patruzeci!
Au revoir.
#454 (raspuns la: #431) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
a friend in need is a friend indeed - de animis la: 14/10/2003 01:00:13
(la: Pentru mine casa si familia au fost tot timpul prioritare..)
Nu trebuie sa te afli departe pentru a-ti ajuta financiar familia. De multe ori, este suficient sa demonstrezi ca iti pasa. Dovada de generozitate si altruismul sunt trasaturi care pot fi exersate oriunde si in cele mai banale conditii.
Iar intrebarii incoltite in inima ta privindu-l pe acel "prieten" ar trebui sa ii acorzi mai multa atentie.
Draga Alice, Multumesc totu - de dogmatic la: 20/10/2003 02:55:45
(la: Viata gay...romaneasca!)
Draga Alice,
Multumesc totusi pentru "Nivelul intelectual nu se "vede" ! Sa o iau strict personal?!:) Ei bine ma refeream la discutii purtate tete-a-tete... Neincrederea ta in oameni este evidenta. Eu nu sunt chiar atat de neincrezator poate si prin natura profesiei. Mesajul meu nu presupune abordari de psihologie colectiva care iau în considerare efectul de turma, ci constientizarea individuala. Pentru asta sunt instruiti politicienii! Toate cele spuse sunt comentarii personale, completate cu date din alte surse, care merita sa fie cunoscute, retinute si inregistrate in memoria fiecaruia sau de ce nu, colectiva a romanilor. Cauzele acestor violente de atitudine nu se afla în nu stiu ce homofobie atavica sau pe plan metafizic, nici în evolutia nenaturala sau naturala a comunitatilor ci în criza identitara a individului repercutata asupra intregii comunitati, în complementul acesteia. Mandria si solidaritatea comunitare pot atinge uneori forme paranoide. Iata si cazul unora dintre cei care si-au exprimat opiniile pe care, cu sinceritate, le respect. Uneori lipsit de instincte dar plin de obiceiuri inradacinate, omul(romanul), este mai ales, traditionalist. Evolutia societatii actuale indica aceasta trasatura de psihologie colectiva. Din pacate uneori exista o oscilatie evidenta intre constiinta colectiva si patologia sociala. Daca individul nu este motivat, atunci ce pretentii avem de la societate ca ansamblu!? Lipsit atat de mult de informatia necesara bunului mers al contiintei sale, individul incepe sa creeze monstri. NU doar unul am convins...ci cateva zeci! Mai caposi decat iti poti imagina ;)
#1689 (raspuns la: #1550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu deosebita placere descopar - de dogmatic la: 20/10/2003 05:57:20
(la: Viata gay...romaneasca!)
Cu deosebita placere descopar, pentru prima oara in viata, ca nu sunt singurul care am adoptat increderea in oameni 100%, de la bun inceput! Eram tentat sa-i judec la o prima azvarlire a privirii ... si rau faceam! In fine...ce nu inteleg este de ce particularizam discutia intr-o directie strict masculina?! Nu este deloc corect! De ce unei femei iar sta mai bine cu una-n pat decat unui barbat cu altul?! Oare patriarhatul de care femeile doresc atat de mult sa scape nu se mai supune admiratiei si nevoilor lor? Culmea este ca, transexualii despre care pomenesti, au un rating al dracului de mare in randul ambelor sexe! Statisticile confirma asta. Hmmm daca este sa disecam "indatoririle conjugale", multi vor fi surprinsi sa afle ca si barbatii sunt suflete ce au nevoie de un pic de tandrete si uneori supunere. Educatia ambelor sexe mioritice nelasand loc de tagada in ceea ce priveste fantezia. Iata asadar, prin opozitia dintre "sacru" si "profan" al acestui subiect, am înteles mai ales saracirea adusa "institutiei" numita familie, realizata de secularizarea unui comportament religios sau al unei doze de bun simt prost intelese. Scopul nostru este insa sa definim trasaturile specifice ale acestui tip de comportament, chiar si prin prisma experientei religioase, si nu sa ne oprim asupra numeroaselor ei variatii si diferente determinate de nevroze si idei preconcepute. Mi se pare absolut normal sa ajut pe cei care ajung la demersuri deseori disperate, datorate acestei vanatori homofobice. Chiar si datorita unor proaste "obiceiuri" dobandite in timp, guralivi ce reclama ar trebui sa se gandesca de doua ori inainte. De ce? Aici voi face apel la o, deja, celebra replica " Esecul tau in viata este datorat, esecului meu ... ca tata!" Responsabilitatea ii este pusa in carca numai individului...dar ceea ce acesta ascunde in trecutul sau nimeni nu se intreaba! Asta ar trebui sa "stupefieze" intai, nicidecum procentele de nefericiti. In micimea noastra judecam si condamnam efectul dar de cauza toti se fac ca ploua! Adolescentii...hmmm ei bine, nu de putine ori acestia reprimand instincte ce ii bantuie, ajung mai tarziu sa cada in crunte depresii ratandu-si viata. Reprimand creezi o forta ce izbucneste mai tarziu cu putere mai mare . Suicidul fiind insusi un efect! In cazuri ceva mai fericite, acestia creaza o familie si in cele din urma o desfac lasand in urma alte 2-3 vieti distruse, practic. Ce preferi? Fericirea ta ca mama vazandu-ti progenitura inhamat la o sharada ce dureaza cativa ani sau implinirea sufleteasca si lipsa de remuscari? Cat priveste de "baietii rai"...asta nu depinde de sexualitate, cherry! ESte un naiv acela ce crede ca romanii sunt mai rai decat francezii sau nemtzii. "Oameni intre oameni" este de capatai in acest caz.
#1704 (raspuns la: #1695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trait in franta - de valentinb la: 27/10/2003 11:55:34
(la: duplicitatea francezilor)
nu am trait in franta dar asta nu inseamna ca cei din afara frantei nu vad sau nu inteleg niste fenomene....
adevarat nu asa de bine ca cei care traiesc acolo...dar duplicitatea ca trasatura nationala nu este un fenomen pentru intelegerea caruia iti trebuie secole de cunoastere:))))
vezi istoria....dupa francezi toti au fost in rezistenta....uita faptul ca jumate din francezi au fost in franta lui petain
...sau toti francezii au fost bonapartisti...dar in mod ciudat reinstaurarea regalitatii s-a facut in vreo 5 minute
#2294 (raspuns la: #2278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
... 3, 2, 8, 5. rrrrring!...continuare - de relu la: 29/10/2003 20:32:09
(la: o poveste...)
'Cu masina... acum.' Cristina se gindeste. 'La film; si vine si Dan. De ce oare nu simte el ca am nevoia de a fi numai cu el acum. Am nevoie de atentie, de vorbe frumoase...' Blazata, Cristina isi da jos camasa cu gindul de a se pregati pina soseste Fanel. Isi deschide incet nasturul de la blugi, si fermoarul, ca si cind ar fi obosita. Aplecindu-se si proptind o mina linga oglinda, isi trage blugii incet, ginditoare, dezvaluind pielea ei fina, cu o urma de bronz, ramasa din vara de pe litoral. Incetul cu incetul realizeaza ca se priveste in oglinda. Cu toate ca parul ei scurt of face sa arate un pic cam baietoasa, restul trupului ei tradeaza o feminitate de statuie greceasca. Trasaturi fine, cu solduri duioase, mijloc subtirel, sini plini cu sfircuri ca doi ochi mari, caprui, intariti acum de raceala din camera. Involuntar, se admira si-si doreste in sufletul ei sa fie linga Fanel. Nevazuta, mina ei cu degete lungi si delicate, cu manichiura subtila, calatoreste de la sold spre sinul ei sting. Il prinde si'l ridica de desubt, trecind mina peste el, apoi lasindu-l sa cada. Cu ochii inchisi simte un curent ca un fulger trecind din cap pina in picioare. Dintr-odata isi da seama ca un motor de masina se aude in parcare, sub geam. E Fanel, sigur. Intr-o clipita isi pune sutienul, o bluza de matase albastra, frantuzeasca, aproape ca ochii ei, trage o fusta de pe cuier si sare in ea rapid. Cu toate ca e un pic frig, isi alege o pereche de pantofi cu toc subtire, italienesti. Isi pune geaca de piele si un drop de Chanel 69 in palma, apoi frecindul pe git, si e gata. Pe drum poate sa-si puna un pic de machiaj, subtil. Ca-tro facuta, in acel moment Fanel bate la usa.
#2615 (raspuns la: #2611) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Existentialism - de ninel la: 12/11/2003 13:31:31
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
Parerea mea este ca moravurile nu s-au schimbat de loc, ci doar au fost dezlantuite din incatusarea religiilor, in mare parte datorita avansarii cunoasterii (in special in vest). Mediatizarea dezlantuirii moravurilor are efect multiplicativ asupra imaginii pe care o avem despre fenomen. Cauza acestei schimbari este natura umana, ce constituie baza moravurilor, natura care este aceeasi de zeci de mii de ani. Doar stavilele au erodat, dar efectul a fost previzibil.

Oamenii inca se omoara intre ei si de cele mai multe ori are mai mult de a face cu trasaturi umane preistorice decat cu moravurile usoare ale unora. Avaritia, lipsa de toleranta, rigiditatea religioasa, diferentele etnice sunt cauzele majore ale conflictelor majore de pe pamant, si nu moravurile usoare.

Pe alta tema, dupa mine, progresul stiintific cel mai de seama este maparea genomului. Incet incetisor descoperim acum relatia dintre mutatiile genetice si bolile noastre cele mai temute. Mecanismul vietii pe Pamant este studiat si inteles in profunzime tot mai adanca. Importanta cuceririi universului este neglijabila in comparatie cu importanta cuceriri si intelegerii vietii de pe Pamant. Daca nu ne autodistrugem, omul va ajunge eventual la tinerete fara batranete.

Putem sa ne autodistrugem? Da. Care este probabilitatea? Mica dupa parerea mea. Ce putem noi sa facem sa reducem aceasta posibilitate? Nu mare lucru. Cutia Pandorei a fost deschisa si nimic nu o poate inchide la loc. Toate dansurile kabuki cu referire la reducerea arsenalurilor nucleare nu vor elimina niciodata TOATE armele nucleare, si, cel mai important, nu vor elimina faptul ca atomul poate fi manipulat de orisicare cu ceva finantze si materie cenusie.

Viziunea mea este ca eventual omul, un amestec de hardware (corp) si software (memoria si procesele de gandire), va elimina dependenta de partile de prisos (hardware) si va evolua inspre o forma ce foloseste commodity hardware (usor schimbabila si ieftina) pt sustinerea esentei omului (software). Atunci putem vorbi cu adevarat de tinerete fara batranete. Forma asta finala este asemenea formei omului din Matrix, dar si mai avansata, fara dependenta de un corp biologic. Un om nou va putea fi creat complet in software fara dependente de procese biologice. Pt unii, forma asta finala este apocalipsul sau mult timp dupa apocalips. Pt mine, asta ar fi apogeul evolutiei omului-maimuta.

La fel sau chiar mai important decat discutia despre moravuri si progrese stiintifice, sau capacitatea omenirii de autodistrugere, cred ca ar fi o discutie despre menirea noastra in univers. Care este telul nostru, al omenirii? Sa cucerim universul? Sa ne aflam originea? Sa supravietuim? Sa traim o viata cumpatata si morala cu speranta ca exista "afterlife"? Avem un tel ori conteaza daca avem unul? Ne determinam soarta singuri, ori soarta ne este determinata in mare parte sau chiar complet de gene si imprejurarile in care traim, ori poate chiar de forte extraterestre (fie Dumnezeu, Diavolul, un Matrix diabolesc, sau un laborant extraterestru ultrapotent, pubertin si dezinteresat)?
Ninel - de karina la: 14/11/2003 15:14:11
(la: Derbedei sau artisti?)
"Arta pt mine e mult mai mult decat capabilitatea de a picta scene moarte, oameni bogati sau nuduri, pt mine este curajul de a comenta succint, cu vigoare si fara reticente despre slabiciunile oamenilor, despre ipocrizia lor, despre iluziile lor desarte, despre viziunea lor ingusta, despre lasitatea lor, despre nimicnicia lor, despre toate acele trasaturi umane deseori ignorate din motive pudice."

concluzia care se desprinde de aici,e cea pe care am spus-o mai jos;de ce sinceritate?pentru ca fiecare avem slabiciuni,suntem putin lasi,putin ipocriti,putin...numai ca nu fiecare are curajul sa recunoasca asta fata de el insusi ori fata de cei din jurul lui.Daca am considera ca se face arta comentind succint,cu vigoare toate slabiciunile astea,ale altora,de ce nu in egala masura,nu am considera ca acela care e sincer cu el insusi,autocomentindu-se,nu e un artist.Sau arta incepe acolo unde ii pe comentam pe altii :))....

Pentru mine arta nu are decat un singur etalon:ea insasi,pentru ca daca o las la aprecierea oricui o devalorizez.Nu avem dreptul sa coboram arta la relativ si sa o definim in functie de ce crede unul sau altul...
Framintari... - de Madalina la: 17/11/2003 19:35:44
(la: Theodorakis)
JCC bunicii mei au murit demult si, saracii, sa-i lasam sa se odihneasca in pace!
Am inteles unde "bate" comentariul tau, totusi as vrea tare mult sa-ti pui ideile intr-o exprimare mult mai concreta vis-a-vis de subiect. Am citi comentariile tale la alte blag-uri si mi-au placut mult, asa ca astept comentarii cu calificativ mai inalt din parte-ti!

Cit despre athos... Trebuie sa-ti spun ca esti agresiv rau!Se spune ca despre subiectul evrei nu se poate discuta civilizat, caci mai tirziu sau mai devreme se ajunge la cearta!
Iti mai scrisesem ca-ti dauneaza la sanatate, da' acum vad ca te aprinse-si tare fratioare! Si cind te gindesti ca tocmai tu care ar trebui sa tii controlul discutiei imi pari cel mai putin in control...Mai ca-mi vine sa fac "Pass" ca la poker ca sit-ul asta nu e ca sa ne certam ci ca sa dezbatem. Cine se infirbinta, sa faca un dus rece si apoi sa revina!

Iar despre apararea...Pai in ultimul timp la evrei apararea asta a devenit mai degraba exindere si dominare...Daca agresivitatea nu a fost pina acum o trasatura de caracter a evreului, ca nu a avut unde sa si-o formeze intre staini (caci "strain" a fost pina in '47), ei bine, acum si-o dezvolta si si-o manifesta din plin!Recupereaza! Parca se doarme cu mina pe pistol si cu pistolul sub perna!

Cit despre apararea poporului roman, sunt socata de cum pui problema!
Sa nu uiti ca romanii in toata istoria lor nu au avut nici un razboi de invadare sau agresiune, pe cind evreii... N-o fi explodind mamaliga romaneasca decit f. rar, da' nici ca-n Israel...Cum se face o declaratie, cum cineva indrazneste prea mult, cum se scoate armata pe strazi!
Si mai e ceva...care zau imi produce scirba...Evrei si neevrei au putut trai si munci impreuna in Romania si in restul Europe, iar acum, statul evreu, cind se vede cu ceva saci in caruta, nu stie de la cine sa mai ceara plecaciuni. Da' chiar nu inteleg ce cred evreii ca sunt precum cainii in sat? Daca tot au evreii acum un stat de ce nu-si vad de treaba, acolo in bucataria lor ca, zau e multa mizerie acolo! In schimb mereu se framinta de declaratii, de scuze...

Putin inainte de inceperea razboiului din Irak, guvernul Sharon a facut o declaratie in care, pe scurt, isi afirma acordul cu privire la inceperea razbuiului de catre americani caci "intr-adevar acesta este necesar". Si vin cu intrebarea : Daca asta nu e rautate si agresivitate, atunci ce e?







#4553 (raspuns la: #4535) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)








Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...